rez_feb_2012-2

5/17/2018 rez_feb_2012-2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rezfeb2012-2 1/47

1

Meta -conceptul Rezilienţa: Aspecte tehnice-tehnologice, astro-

nomice, biotice, etno- logice, sociale, politice, militare, medicale,

axiologice; epistemo-logice, istorio-logice. O organigramă.

Liviu Alexandru SOFONEA ⏞, Mircea COZMA ⏞⏞, ⏞⏞⏞, ⏞⏞⏞⏞1

Motto

1. La început a fost Cuvântul & Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul! Apud Biblia. Vechiul Testament: Geneza

2. Homo Humanus: toate valorile & valorizările omeneşti Axios Axio-sphaera/Universul.

3. Trecutul: este materia primă a Istoriei. Istoria este materia primă a Prezentului.

4. Acţiuni anti-risc sunt inevitabil , o obligaţie, inerentă a fragilului modus humanus.

5. „Tu poţi înfăptui ceea ce eu nu pot. Eu pot înfăptui ceea tu nu poţi înfăptui. Împreună putemface lucruri minunate.”

(Maica Tereza)

§I. Homo locvens Proteicul in diversum incrementum.

Oamenii — bărbaţi, femei — locuitori specifici1, ai astrului/ Sistemului hipercomplex/ Terra „planeta albastră‖: bio -filă: → foră, antropo -filă → foră ∑ ;

comunică (specific; multiplu) între ei, şi cu alte vieţuitoare, con-locuitoare în

Ambientum/ Environment/; forma esenţială, pro-filatorie, specifică, este prin vorbire/ în verbum /. Această „linie a vieţii‖/ axial caracteristică / este numită*,**,***, Homo Lovens , HL****,*****.

Homo Aestimans at que Axiologicus / Ierarhicus / utilizează frecvent, specific, în diversitate, locvacitatea specifică/ definitorie/ Homo Locvens / în aventura numităViaţa; el trăieşte se împlineşte, folosind inteligent/ adesea creator capacităţile,conceptualizările & vorbirii.

§II. Concepte meta – concepte.

În numeroase rostiri cercetări ştiinţifice, tehnice, colocviale, artisice(metafore, alegorii, perifraze, ş.a. figuri de stil) speciale (iniţiatice codificări et al );limitările admise odată se revizuiesc/„forţează‖, se operează extensii utile,

1 ⏞ Preşedinte fondator al Filiala Braşov / „Despărţământul‖ Sibiu al C.R.I.F.Ş.T. al Academiei

Română, Universitatea ALMA MATER Sibiu⏞⏞ Prof. univ. col. /r/ Universitatea ALMA MATER Sibiu

⏞⏞⏞ Conf. Univ, Universitatea „Gheorghe Asachi‖ din Iaşi,

⏞⏞⏞⏞ Prof. univ. Universitatea TRANSILVANIA Braşov



2

convenabile, definite, axiomotizate ulterior; meta -conceptele, nominalizate, C, suntintroduse, admise********, folosite, validate, asimilate*********, reanalizate, delimitate********,... Exemple:

Casus : Metabolismul

a. Metabolizări, specifice, ale unor bio -sisteme ∑ ;b. Extinderi/ aplicări la alte sisteme:

b1. psihice, ∑ ;

b2. sociale, ∑ , (politici, politikii, economii, justiţii,....),

b3. filozofice, ∑ , filosofii/filozofi, filosofări specifice: Se aplică şi la alte domenii; castici, strategii, stratageme, manevre…

Casus : Spaţialitatea

Se extinde şi la alte sisteme extra-geometrice, fizice; la cele biotice, politice, culturale, axiotice,spaţii/accepţii/ topos/situs (etnice, et al);

Casus : Dynamism / meta -mecanic; et al / masă, densitate, forţe, gravitaţie, inerţie, impuls,torsor, actio-reactio; dinamica interacţiei... de/co fazare, cinetici, velocităţi, celerităţi, echivalenţe,referenţializări, energii, entropii, entelechii, entalpii, valenţe, afinităţi, ergodicitate, temperatură,tensiuni, potenţiale, legături, confinări continuum (solide, fluide, vapori, atmosfere), gradienţi,interfeţe, secţiuni eficace, praguri, mase critice, propagare (avansare, retardare), interferări/compuneri; dinamica interacţiei: impedanţă, rezistenţă, inducţie, surse, potenţiali, rotori,„divergenţe‖/‖convergenţe‖, linii de forţă, curenţi, intensitate, câmpuri; structuri: elementoni,complexoni, quantoni A=eteroni Et. impedanţă, etc,; (idem : cu mutatis mutandis ), eteroni,quantomi.

-Extensii/accepţii extra fizice (idem : cu mutatis mutandis ) Casus : Temporalitate: mutatis mutandis idem; cronos ; tempus , timp scolar, vectorial/săgeata

timpului, ramificat, tensorial,

Casus Sisteme sociale intens, profund, divers corupte Corupţia: este un factor de risc:complex (perfid, „lunecos‖; et al ; este exemplificat specific, „monoton‖/ diversificat in Historia. Analiza rezilenţială şi influenţa, intructivă, salvarea/explozia/implozia sistemelor/ cer calificări********** şi unele cantitati-vizări, modelizări adecvate, complementare, evident/simplistconsiderate []. Sistemele mafiotice nu se ţin decât cu „elemente‖/ piese; indivizi, grupurişantajabile.

Casus et al [Sighet; Hermen Bu].

Meta -limbajele sunt utile: unele promiţătoare, creatoare/idem *********** .

Forţa, potenţa, proteicitatea, miracolul comunicării in verbum , prestanţa,carisma, limitările, problemele, prestaţia, riscurile, măiestriile, durările,sustenabilitatea, aureolează, redefineşte personalitatea lui Homo Locvens euforicus,in extensio , ingenius, creator, agens .

§III. Homo Fragilis et locvens.

Oamenii/Pământenii locvaci , „glăsoşi‖/ trăiesc în varii sisteme (sociale),



3

∑ , inserate in Natura (physis-chemos-bios ): în Comunităţi sisteme

predominant/ caracteristic antropice, profilatorii, person-ale/ individuale, ∑ ,comunitare, sociale, ∑ , în varii habitate, ∑ , din ambiente,

∑

.

Varii, dinamice, proteice, specifice, nenumărate riscuri, , generate dinexterior & din interior, însoţesc / „pândesc‖ pe Homo Fragilis.

Factorii de risc r, dinamica, dialectica lor, definesc Riscul /Riscurile, R,

r specific/e sistemelor considerate, ∑ , „organisme‖ specific mobile, in metamorfosis , cu unele transformări/faze importante/esenţiale. Riscul/riscurile suntimportante/decisive pentru existenţa/devenirea respectivelor întreguri/‖agregări‖, dereferinţă, ∑ ; sunt asociate, inevitabile, tuturor sistemelor în a lor devenire.C

unoaşterea anticipativă/post factum

, detaliată/ esenţializa

tă, modelată,optimizată/optimizabilă a Riscului /riscurilor, ∑⃗ , este importantă/majoră,decisivă, pentru membrii (persoane, părţi) ale sistemului considerat.

Riscurile se studiază de înţelepţi, politicieni, tehnicieni, savanţi, observatori; deactivi implicaţi; sunt considerate şi de unii amatori motivaţi. Specialiştii/ amatoriiinteresaţi au în vedere Definirea, Prognoza, Prevenirea, Protecţia, „Terapia‖ &Revenirea Continuarea existenţei sistemelor de referir e, ∑ ; în acesteinvestigaţii / considerări este folosit şi conceptul extins /sistemizat; meta / numit

Rezilienţa ,

⏞.

Rezilienţă: Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor în solicitările prinşoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea în încovoiereprin şoc a unei epruvete şi aria secţiunii transversale în care s -a produs ruperearespectivă/ l. fr. résilience/

[ ]

§IV. Multilateralitatea transformării conceptului rezilienţă Meta

Conceptul Rezilienţa.

Caracterizările de şi pro Homo Sistemicus Locvens et al ************ se fac, specific, şivia conceptul , respectiv / Meta -conceptul specific lărgit Rezilienţa R.

Metamorfoza ( definirea; aplicarea) acestei paradigma este deosebit deinteresantă in theoria, in praxis , in qualitas şi in quantitas.



4

a) Rezilienţa tehnică/ mecanică/ trans -mecanică, nivelul bazal al Tehnica /Mekanika/ Téhné/; „Mecanicitatea‖/ Mecanicile/ este complexă/multi nivelară: a. Clasică: „clasicistă‖ (Galileană - Newtoniană), relativistă statistică/ aleatorie; b. Cuantică: idem ;

c. Medii: substanţe specif ice, (simple, complexe; modele);Tehnicus Praxis: Artae, Factor, Mercator, Homo Pragmaticus.

b) Rezilienţa trans -tehnică: Trans-„mecanicitatea‖ este specifică: termică, electro-magnetică, chimică, micro-medie-macro, et al.

În Antropo – sphaera — Lume şi situaţii în care există & evoluiază/ devin varii/ne-număraţi indivizi & diversificate / ne-numărate sisteme (fizice, chimice,

biotice; antropice: psihice, sociale), ∑ , reale, virtuale & utilizările;

sisteme & utilizări se caracterizează specific şi prin meta -rezilienţe. Psihologi competenţi remarcă: unii copii au trăit intr -un mediu ostil; fragilele,

impresionabilele fiinţe /vlăstare umane/ s-au confruntat cu sărăcia, foametea, boli,situații de război; aceste făpturi au o „Vlagă‖ de îndurare trăire/împlinire extra-ordinară; s-au dezvoltat bine: şi-au format o « elasticitate »; reziliență:reprezintă/exprimă capacitatea individului de a-şi reveni rapid, conştient, după oschimbare, perturbări, super solicitare, boală, calamitate, agresări, în şocuri:concentrate, violente, interactive.

Cercetătorii identifică o serie de caracteristici intense ale persoanelor &grupărilor agregate reziliente, o Rezilienţă colectivă sistemică: încrederea in propriileabilitați, o imagine de sine pozitivă, o viața sociala activa, flexibilitate in faţ aschimbării, un sens al vieții, rețea activă de prieteni, capacitatea de rezolvare aproblemelor, stabilirea de obiective, atenție către interior, focalizarea spre/ şi sprepropriile nevoi si dorințe.

Studiile s-au concentrat spre: a. predominant: cercetarea cauzelor si tratareatulburărilor mentale PIS; b. complementar: identificarea indicatorilor sănătății mentale/sociale: aplicaţii în calamități naturale, situații de război, holocaust, bombeleatomice (Jornada del muerto Hiroshima, Nagasaki); testări şi ameninţări în Cold war/Războiul Rece/ , evenimentele din 11 septembrie.

Se cristalizează constatarea/ se reiterează accentuat întrebarea: cum uniioameni reușesc sa învingă dificultăți extreme şi să devină chiar mai puternici si maiechilibrați decât înainte. !/?

c) Rezilienţa politică/socială

Societatea modernă implică multe provocări, schimbări, unele mutări.



5

Frecvent, multe milioane de civis de pe Terra spun: trăim „vremuri‖ agitate încare au loc schimbări prea mari si prea rapide pentru mulți oameni/sisteme; s-a încercat/ exprimat crearea/ identificarea unui profil al personalității « supraviețuitorului » individ, grupuri relevante, dezvoltarea de abilităţi necesarepentru „a face faţă‖ schimbărilor si provocărilor din societatea modernă, ritmul alert

în care trăiesc oamenii/ ‖societarii‖/ & a schimbărilor continue cărora trebuie să „lefacă faţă‖, abilitatea este tot mai apreciată şi căutată î n plan profesional.

Rezilienţa specific, potențial uman este (individual; grupal: societar): a. înunele situaţii este înnăscut: unii oameni se nasc cu o reziliența mai mare decât alții;b. în unele situaţii este dobândit specific, pe parcursul istoriei: privaţiunile specifice peparcursuri istorice; acest potenţial se aplică ulterior în stress ari, post stresari, traumatizări, ulterior: în experienţe, în învăţări specifice, ființe umane, inteligibile,capabile de a învăța si de a însuși noi abilități la orice vârstă.

Reziliența se câștigă, se dezvoltă.

Exegeza/Analiza –Sinteza / unor cazuri relevante cu mare „faţadă socială‖ – ilustrează elocvent caracteristicile „înnăscut‖ & „învăţat‖ ale acestei însuţiri(personale; grupale) capacitive ale unui Homo Fragilis Agens.

Casus Reziliența femini tăţii. Femina are, prin al ei modus avantajări,neajunsuri.

Femeia rezilientă, în general: cu specificităţi î n persona are: încredere înpropriile capacități, se adaptează cu ușurința schimbărilor , are o atitudine pozitiva,știe ce-şi dorește, face consecvent/prioritar demersuri în acest sens.

Când viața/Fortuna oferă acestei Homo Nota , ea va reuși sa facă cevaUK.Femeia mai puțin rezilientă: are tendința să se victimizeze să se culpabilizeze, vedede cele mai multe ori părţ ile negative ale evenimentelor, trăieşte acceptare fatalistă aacestora. Comportarea nu-i va permite să meargă mai/prea departe.

Casus Reziliența masculină. Masculus are, prin al său modus avantajări,neajunsuri. Similarităţi ale situaţiilor: unele mutatis mutandis, personalizate, jucării.

Extinderea rezilienţei, r, , meta-rezilienţa, R,:

. S-a efectuat specific:a. Treptat;b. Treptat, cu „pasul‖ inegal; c. Spectrogramă cu multe componente rezilenţiale (speranţe; interactive,

permisive)d.

d1. calitativ: consideraţii, calificări, modele, repere, referenţiale, in verbum d2. cantitativ: simbolizări, matematizări, metrizări/ mărimi, indicatori/metrologizări (mărimi, măsurări), modele (in simbolum, in numerus ); cu

calcule).



6

. Este reprezentată schematic şi prin schema organizată pe criteriul, complexitateaprogresivă a sistemelor considerate / rezilenţiale: separate: interactive/.a. primul nivel sistemic;b. al doilea nivel sistemic: capacitatea oamenilor (indivizi/persoane; grupuri) de „a

face faţă‖ schimbărilor majore/ traumatizante.c. al treilea nivel sistemic:c1. ecologic; c2. politic (geo; diplomatic, militar);c3.etno-grafic/logic: grupări, manifestări (tradiţii; etno-logizări, (rural/urban-izări;

manelizări; et al ), et al); c4. axio-tic/ axio-logic: valorizări (intelectual-izări, ketchizări; et al activităţi.

????? unde vin??

Factori generatori de efecte de seră /sero-geni/.Efecte (fizice-chimice-biotice-psihice-sociale separate; interactive sistemice

„holiste‖, „atomiste‖ ; axio

Soluţie (Imago Maltusiane neo-maltusiane et al)?????

§V. Relevanţa meta conceptului Rezilienţa.

schematizată (fragmentarium ; deschisă; amplă: lărgirile/accepţiile: multe/toate)„dă seama‖ /evocă/ complexitatea acestei rostiri/ paradigma / .

CASUS A

Rezilienţa sistemelor strict/predominant materiale este intuitivă, inevitabilă: agenerat prin experiment un theoria conceptul/ meta conceptualizarea.

Casus. Rezilienţa sistemelor mecanice,

∑

În mecanica materialelor: materialele sistemelor mecanice caracterizateprin:

a. spaţialitate, ();b. temporalitate, t;c. substanţialitate, m, ;

d. dinamicitate, ( , , E, ⃗);e. relaţii de stare: parametrii, funcţii de material, supuse la diferite acţiuni

fizice, (perturbaţii; şocuri externe; procese interne) trec în alte stări, apoi revin la

starea iniţială; stările/ fazele/ sunt caracterizate: a. calitativ: proprietăţi, b.cantitativ: mărime, proporţii, capacităţi; diferiţi parametrizări: elasticitate,



7

plasticitate, duritate, flambări, îndoiri/ cuasi-uxaţii, cu îndoituri, fracturări, trageri,răsuciri / cu unghiul mare; torsionări / simple; multiple: helicoidale/.

Conceptul/Capacitatea/ s-a utilizat, multă vreme, exclusiv în aceastăaccepţiune.

CASUS B

Casus. Rezilienţa sistemelor trans -mecanice (fizice, chimice; mixturi): idemcu mutandis mutantis ************;

Rezilienţa sistemelor trans -mecanice & trans fizice: are unele/puţine:aluzive, genetice/relaţii consistente, notabile, cu rezilienţa mecanică/„mecanicistă‖: concept dinamic intuitivizat in experimentum ; abstracţiunea/meta / are/poate avea o utilizare extinsă, metaforică, convenabilă*************, aplicări ladescrierea/analiza sistemelor extra care sunt agregate & acţionate cu/prin

acţiunile specifice ale unor factori bazali; majori, perturbatori, intrinseci: co-factori;ele sunt scoase din starea iniţială, specifică, intră în procese specifice i.e ., aucurriculum cu specifice faze (specifice, variate) de dezechilibru; au capacităţi de arezista/‖adapta‖; „mula‖/ , reveni fără/cu intervenţia altor factori*************** la stareainiţială/ aproape iniţială/, fără aşi/ a i se destructuraliza deloc/esenţial calităţileproprietăţilor „personalizatoare‖.

Cercetări specifice au impus /s-au efectuat şi cu „participarea‖ conceptului rezilienţa generalizat/ adaptat: utilizarea noţiunii/ conceptului s-a lărgit treptat: specific; în abordări/ investigaţii, comentarii, explicaţii, particularizări, accepţii, ...

apropiate; de facto a pătruns în multe, tot mai multe domenii: de cercetare,comunicare, prezentare, interpretare, acţionare, ştiinţe particulare, tehnici,inginerii, negocieri, afaceri, securizări, întreprinderi, et. al.

Casus. Cercetarea sistemului astral Planeta Mars ∑ : investigaţii

structurale, (vita mars tana, marte-gonia, a-martirizări ne-antropice & antropice,rezilienţele /a/ aparatelor instrumentarului ştiinţific-tehnic-uman/ Organon / alacţiunilor din explorare, colonizare, Terra - formări.

Casus Rezilienţa unor grupuri sociale esenţiale/ fibră, nervum rerum / interactive Etnic, Naţiune/ Popor/ populaţie. Relaţia (ordonată; interactivă et al , procesivă, et al Popor Populaţie,

P p ; datini, „manelizări‖, kitch -izări, etnos populaţionare, poporalizare, natio -nalizare, (naţionalism, natio-filia , şovinism), globalizări, antropocen în „trecutetimpuri‖ (modernitate),

Casus . Rezilienţa unor sisteme socio-tehnice dominante/notabile forme de Paleo Tehnika caracterizările unor evoluţii ale complexelor structuri/ „organisme‖/paleo /

/,

∑

,

∑

, P, foloseşte/ focalizează zzz şi situaţii de risc;

rezilienţa în muzeizări este un indicator în M.T.V./ Museum Tehnicum Vivum , ,



8

Casus . Rezilienţa sistemului astral Terra în Antropocen/ Globalizare: globalizări,global-isme/ Aspecte interactive:a. Climatice: Metamorfoze profunde, constatate, complexe, cercetate (observaţii;

modelizări multiple; prognoze; încercări de protejare, et al; forme esenţiale:

încălzirea glob-ală prin CO2-izare, et al ., contribuţiile lui Homo Tehnicus Tehnologicus/ pro ; ecologizări, pro -tejări, et al ); fenomene: topirea gheţarilor (calote polare; et al ) poluări, et al); poluări (atmo-sferă, litosferă, hidro-sferă)/Homo Poluans: Entropicus, Destructor/

b. Dinamica populaţiei: statistici, gradienţi, perspectiva neo-Maltusiană,rasisme, et. al.

c. Alimentaţie: resurse, penurii, avarii, „boom ‖-uri, conjuncturi, et al. d. Alimentări: multiple, interactive (tehnice – tehnologice, robotizare/butonizare,

Homo informaticus cu specifice Morbus, et al ; axiotive: consum-isme, re-ificări,

de-spiritualizări; clush of civilisations/ cultures & cultures-civilissations/. Casus . Rezilienţa sistemului astral Terra ∑

Fenomenul complex numit frecvent (extins; detaliat; multifacial‖) încălzirea globalăa climei/Terrei este o realitate: cercetată (sistematic, local, continental, planetar, :glob-ular,; vizualizată de către experţi, considerat de analişti, nenumăraţi„pământeni‖, cu toţii maximal implicaţi.

Fragmentarea imenselor mase glaciare, polare/ calotele Arctica/ este o realitateemblematică. Climatologi, glaciologi et alexperţi au arătat că zdruncinări/micşorăriample s-au petrecut ţi în trecutul relativ apropiat al astrului Planeta albastră.

Curriculum vitae.

Fisurarea calotei glaciare arctice, cercetată intens (vizualizată, măsurată) decercetători de la Universitatea Laval din Canada este emblematică pentrucaracterul nociv/riscant al încălzirii globale.

Studiul a fost publicat în Proceeding of the National Academy of Sciences.

Evenimentul nu este izolat: o calotă glaciară se pare să se fi mai rupt în ⃖600 A,cu mult înainte ca industrializarea să aibă un impact asupra planetei: un studiuconcentrat asupra materialelor sedimentare de pe fundul Fiordului Disraeli dinCanada a condus la identificarea urmelor acelei „fracturi majore‖; databile; stratulde gheaţă s-a format pe acest „palier crono-metrizat‖, păstrându-şi structuracompactă, vreme de câteva milenii, înainte să se fisureze în „vizibil‖/ databil/

transformarea importantă nu definitivă s-a refăcut (total în ⃖ (2000-800) 1200A.D.; în ⃖ 1900, „scufia albă, rece‖ a Geei, calota artică a început să se



9

topească şi devine tot mai redusă cu fiecare an.

În futurum :

a. Calota glaciară a Arcticii şi-a pierdut mai mult de 90% din suprafaţa totală peparcursul ⃖ (1900-2000);

b. Continuă să se dezintegreze cu repeziciune;

c. Se estimează: gheaţa artică va dispărea complet de la Polul Nord în „moment‖

din Antropocen A.D. un. ⃖ cca. 2020;

Cutremure in cursus pre historiae; (catastrofe: în S.CP.D: et al M7,7

Richter; M7 frecvente: zonale, focar Vrancea: et al.

Casus . Rezilienţa sistemului Verbum / vorbiri; graiuri, et al ***************

Complexul, proteicul, viul, mirabilul/ „divinul‖/, profilatorul „organism‖ arenumeroase, diverse, complicate riscuri:

a. Cuvintele sunt făcute să exprime pro Homo / ascundă cel mai clar nuanţe,esenţe, aspecte, aparenţe, (secrete: vulnerabilităţi: minoris rezistenţiae /,matrapazlâcuri, intrigi, conspiraţii, zone întunecate, falsuri);

b. excese, vorbărie, capcane, limbaje pompoase, stil baroc/ bombastic, frazeo-logie, galimatias , confuzionări, demagogii, „grai papagalicesc‖, „limbă delemn‖, bâlbâieli, bla-bla , „aplomb prolix‖, „ascunzişuri‖, „găunoşenie glăsoasă‖,„scale de hidoşenie‖, „groape‖ ascunse, înceţoşări, erupţii, banalizări, alerăului, etc. etc.

Axio-logia : PoporPopulaţie Imago Mundi/Antroposfera Civitas Terra caracterizată, „filtrată‖, folosită prin/şi

prin „prisma‖ / referenţial-izarea/aplicarea Rezilienţei este relevantă: in se ,este/poate fi în multe cazuri este/poate fi şi in perspectivă: in Antropo -cen.

Ex-definirea bios -ului (infra, et all, / floră, faună et all ).

Ex-seturile de amprente ale bio sului infogramele compuse prin analizainformaţiilor recepţionate de la „cercetaşii‖ exo-planetelorEx.



10

Casus . Rezilienţa sistemelor naturale-sociale poluate ecologizate/ ecologică:Factori de risc multipli (evidenţi, ascunşi, insidioşi) în dialectica cercetată înEcologia/Ştiinţa & Tehnica Mediului/ Environment / poluat (gradual, multiform) curăţit curat: în multiple şi diverse studii de mediu, în acţiuni de ecologizare/

calificate (calitative; metrologizare), considerarea/ cu măsurări a capacităţii/abilităţii eco-sistemelor ∑ de a persista / a se menţine in cronos et in

tempus prin „preluarea‖/‖absorbţia‖ schimbărilor; exprimă rezilienţa i.e.capacitatea eco-sistemelor de a reveni la starea anterioară re-organizarerelevantă i.e./ „motrice‖/ vitală realizată prin diferite procese„rezilenţiale‖*************** care se desfăşoară în cursul/ pe parcursul unei specificeperioade de instabilităţ i dezechilibru.

Indicatorul rezilienţa (in qualitas in quantum) este aplicat/bil în diverse studiiale unor medium

; informaţiile & evaluărilese referă la/ dă „seama‖ deEnvironmental

riscks:

a. Cinetica/ rapiditatea cu care eco-sistemul de referire, ∑ , revine la starea

iniţială după o perioadă de dezechilibru/alterări; nu bis in idem ci aproape; nu-şipierde integritatea esenţială.

b. Magnitudinea unui eveniment perturbator care poate distorsiona, altera, disloca,distruge căruia sistemul considerat îi poate face faţă fără a schimba structura

sau/ şi funcţionalitatea procesul riscant ad finem nu este categoric, catastrofic:i.e nu s-au produs dezagregări, distrugeri organice: (fracturări; amputări) în „fibra‖

biotică-sufletească.

Abstracţiunea este considerată, frecvent, de unii autori, un element chee în

stăpânirea (monitorizare, management) durabilă a eco-sistemelor ∑ .

Tendința oricărui sistem antropic/ comunităţi, societăţi/ ∑ , specific dotat,/‖capacitiv‖/ de a rezista (pasiv, minimal ) & a se schimba (activ, specific) pentru aobtine/ a se putea afla la un nivel structural-functional, bun/ acceptabil/ de auto-organiza-re, de a-şi păstra /mări capacitatea de învăţare, de vindecare/ metabolizări,cicatrizări, resorbţii, regenerări, imunizări,…, organon impune acestei fiinţe colectivesă conceapă şi să încerce prin elita sa diversă & ―masa‖ sa ( idem; ―bolovănoasă‖) adaptare la situaţii ‖neplăcute‖ disconfort, agresive, catastrofice; capacitatea de ase reface în urma unor dezastre.

Creşterea rezilienţei ( stabilitate, revenire; funcţionare: sustenabilă) feluritelorbio-socio- întreguri este favorizată de unele aspecte, comportări/ structurări generate,de constatări, factori speciali / particulari: a. bio-diversitatea: un principiu (evident;empiric); pozitiv: pro Homo creşte rezilienţa; b. energii „pozitive‖, „catalize‖,„favorabile‖, et. al.



11

Creşterea rezilienţei: se exprimă prin: a. parametri; b. relaţie funcţională;

mărimea dependentă Rez = f(p1, ....) creşte ( ; în modelizări adecvate ale

cazului/sistemului considerat, ∑

Casus : Rezilienţa psihică-individuală Capacitatea/ „suma dinamică‖, „amprenta‖ de abilităţi personale (fizice

biotice psihice) ale unei persoane, ∑ , de a reacţiona/ a se păstra la factori(specifici: personali; contextuali integraţi în caracter) generatori de schimbări(riscante, destructive, et al ) în situaţii normale, respectiv de criză/ riscuri majorelimită: distrugeri, deformări severe, exacerbate, suportabile, pasagere, cu „ceva‖sechele: este descrisă, cercetată, interpretată, utilizată, protejată în PsihologiaPersonală; în cazul persoanelor/ fiecare un „monom‖ specific, plasat dinamic în

situaţii cu riscuri specifice/ aceste sisteme vii, care au rezilienţe proprii apreciabilepentru a răspunde pozitiv factorilor stresanţi (activi: „instalaţi‖ specific; previzibili,imprevizibili sunt importante:a. existenţa unei experienţe: pasivă; b. însuşirea experienţei: activă; c. inovaţii.

Casus : Rezilienţa psihică--socială*******************

Capacităţile specifice / „sume dinamice specifice‖ de abilităţi (individuale,

grupale) ale sistemelor psihice—sociale ∑ , de a reacţiona la factori(specifici; et al ) generatori de schimbări (riscante, destructive, et al ) în situaţiinormale, respectiv la situaţii de criză/ risc majorat/ sunt : importante/decisive pro Homo ; utilizată, respectiv cercetată, protejată sunt:a. considerate;b. cercetate;c. definite calitativ, cantitativ, modelizate (idem ) utilizate;d. protejate în Psihologia Socială;

Potenţa in the aria; in praxis : axiale de a „face faţă‖/ a suporta, a „trece pestegreu‖, este complexă, sistemele psiho-sociale fiind „organisme‖ solicitate/ adeseastressate compuse din oameni reali in actio – reactio şi bunuri (materiale, spirituale)situate în medii sociale specifice externe şi in contextum/ processus Historial complexe ( cu interacţii interne & externe).

Aprecierea cantitativă a rezilienţei unor sisteme se poate face: prin raportul între:

a. factorii de risc: determinaţi, singulari, interesanţi, succesivi, individuali,personalizaţi/ coordonatori & conduşi ai grupului;

b. factori protectori care vor urma în devenirea/ dialectica ∑



12

Rezilienţa (potentă, slabă; poate fi uneori/adesea crescută) ┤ww în situaţiispecifice din curriculum-ul existenţial al unor sisteme (robuste, „fortunate‖):∑ ,

a. început/uri;b. prevenirea, iniţierea instalarea acumularea unor stress-uri,c. „histerezis-uri‖ d. evenimente aşteptate & ne-aşteptate, exterioare individului/ grupului: d1.dezastre

naturale,d2. crize sociale: şomaj, penurii, în aceste interesante casus dinamica/ rezultanta factorilor de risc impune creşterea exacerbată a abilităţii /lor acestororganisme de „ a face faţă‖ a ajunge la abordări pozitive psihice: atitudini,comportări/behaviour , psihopatii individuale & grupale tratate prin „terapeuticisociale

‖

Rezilienţa******************** caracterizează un proces (psihic-social) derezilienţă & adaptare interactivă (fizico-chimică-biotică-psihică,socială) aindividului/grupului de referința care atinge o stare / fază stabilă: exprimă:

a. capacitatea specifică adaptivă-combativă multi „valentă‖ a sistemului/ grupului:sensorială, emoțională … volițională, spirituală, ego -uri, cu energii = Valenţe(simpatii, empatii, entelechii) legate (cuplate, constelate; în ponderi specifice).

b. forme (trăiri, factori sociali) a implicatei probe, sprijin, încredere, generate deapartenenţa la o sursă/ „generatori‖ de speranță, stimulare/iubire, prietenii,camaradenii, co-laborări, sfătuiri/terapii, … optimism, religie, confesiune, care,(toate, dim-preună, specific) insuflă încredere in valorile vieții/ ‖energiepozitiva‖: necesară şi suficientă, specifică, a se realiza această performanţă.

Tehnici, ‖proceduri‖ medicale, educative, training, strategii, tactici, mutaţii,mutări, generatoare de de creştere a rezilienţei.

Rezilienţa social-economică Caracterizează specifice procese de rezistenţă& perimări/„obsoletness ‖ et al, practicitate/„prozaic-itate‖ densă/ in crescendo,adaptare iteractivă cu evenimente aşteptate & neaşteptate (interne,externe), critici,răsturnări ale unor sisteme complexe studiate în a. Sociologie, forme de cultură,forme de civilizaţii, mixtum compositum , b. Politică, (politici; strategii, tactici; Ars Militaria, Homo Juris ); c. Economie (firme, trusturi, bussines, planificări, programe;manager-ializări; etc.) = valenţ e legate (cuplate; cu ponderi specifice);

impun indivizilor/ ego uri/ componentelor; membrii, civis ―balast‖/‖lest‖/‖inerţial‖accidental.

Casus . Folklor Datini/ tradiţii: potenţe, adeziuni, obiceiuri (păstrate; rutine,obişnuinţe), Kitsch -uri, consumism, atacuri, deturnări, politizări/confiscări,indiferenţă, alienări, „uzuri morale‖, perimări, / „obsoletness ‖ et al, practicitate/



13

„prozaic-itate‖ densă/ in crescendo, perioadele si cromaticele de viețuire & trăireprin care încearcă/pot face faţă.

Casus . Rezilienţa unor sisteme tehnice industria, petrol, gaze, sare, minerit,energetică, tele-comunicaţii, metalurgie, transporturi, (poli -nivelare et al) în

România în 1946-1956-1989-1989/1990… Casus . Rezilienţa unor sisteme tehnice complexe/ industrii/ în România,

∑ :

a. în contextum historicum ⃖= (1946-1956)-(1956-1989) (1989/1990-2025):b. Domenii: b1.Petrol, b2. Gaze/ metan, sondă, şist, b3. Cărbune (huilă, …..;

turbe); b4. sare (slănice, ocne, slatine), b5. energetică, b6. transporturi (aer,apă, teren), b7. tele-comunicaţii, b8.metale: a. minerit ( fier, cupru, argint,aluminiu …, oligo, ….), b. metalurgie: idem, b9. ape minerale , substanţe utilespecifice „chimicale‖; radioactive: uranice, …; et al ), etc .

c. Sisteme sociale-specific tehnic-izate în/ cu unele situaţii stringente/ maladive:contaminări, poluări, destrucţii, demolări, părăginiri, înstrăinări, …, U.E.-izări:Copşa Mică, Călan, Nădrag, Hunedoara, Valea Jiului, Turda, ocne, RoşiaMontană / un climax / ******************** în Arhiva/Dinamica Sistemelor ∑

patrulaterul mineralifer ∑ aurifer argentifer et al din Munţii Apuseni et al

din Dinamica /Arhiva: vastă, deschisă a sistemelor ∑ .

Casus . Rezilienţa sistemului U.E. / euro / în Era marcată dominant multiform de

Globalizare a. în orizontul de timp ⃖ cca. 2020-2025 b. în contexte:planetare, zonale

Rezilienţa social-economică puternică/ considerabilă crescută fiind favorabilăpro dezvoltări (locale, de avarie, durabilă) este frecvent cercetată, îngrijită/ crescută,exploatată: analize ale unor hazarde: (naturale; antropo-gene; reale/virtuale), studii şianchete focalizate, inter-disciplinare, relaţii Natura Societate.

Sistemele antropice ∑ si naturale ∑ , respectiv componentele a.natura b. antro pică/socio; Axio din organigrama acestor unităţi mixte se ating, se întrepătrund, in vivo: specifice contacte (tangenţe, secante, ….), „catalize‖, „inducţii‖,… specifice, „invazive‖, „amestecări‖, (mult, extreme de mult); reziliența acestora,

∑ rezulta din „ecuaţia‖ care leagă componentele (variabilele, parametrii),ingredienţii:

. Dimensiunea: relativă/contextuală, (proporţii; „masa‖); . „resursele energetice‖; . Funcţionalitatea: organizarea, „meta-bolismul‖; . Relaţii inter -active: poli-sistemice, fAN(,,,)=0,care dau: ex. prima/generează a. ―cursul‖, stabilitatea componentelor a, n, (an), alesistemelor, dezvoltarea durabilă: a lor, a întregurilor sistemice ∑ .

Cercetarea dinamicii sistemelor socio-economice şine seama de / se exprimăşi prin capacitatea adaptivă a acestora la diferite situaţii (cunoscute; necunoscute:



14

previzibile; modelizate/ a contrari, potenţă caracterizată şi influenţată, in motu , deproprietatea/indicatorul rezilienţ a, /meta-conceptul corespunzător Rezilienţa/;„însuşirea‖ se actualizează social prin disponibilitatea de realizare a unor planuri,programe, de intervenție si de implementare a unor/tuturor masuri tehnice ante în

cursul post manifestarea evenimentelor critice/ agresive/ extreme.Capacitatea adaptivă este evident, nebanal: a. exprimata şi prin reziliența, b.

influențata şi de reziliența cunoscută (evaluată, apreciată).

Tendința / entelecheia / oricărui sistem antropic/ comunităţi, societăţi/ ∑ ,specific dotat, /‖capacitiv‖/ de a rezista (pasiv, minimal ) & a se schimba (activ,specific) pentru a obține / a se putea afla la un nivel structural-funcțional, bun/ acceptabil/ de auto-organiza-re, de a-şi păstra /mări capacitatea de învăţare, devindecare/ metabolizări, cicatrizări, resorbţii, regenerări, imunizări,…, organon

impune acestei fiinţe colective să conceapă şi să încerce prin elita sa diversă &―masa‖ sa (idem; ―bolovănoasă‖) adaptare la situaţii ‖neplăcute‖ disconfort,agresive, catastrofice; capacitatea de a se reface în urma unor dezastre.

a. Management -ul riscurilor naturale: spre a fi aplicat/operat pentrureducere/‖parare‖ a dezastrelor, necesar/oportune pentru a: îmbunătăți a1.standardele de viaţă, a2. condiţ iile de siguranță, a3.protectia (colectivă; a―atomilor antropici‖) contra dezastrelor,

b. Management -ul riscurilor sociale: cunoaştere, antrenări, prognoze, asigurări(specifice, multiple); fortuna în ―aventura vieţii/istoriei‖.

Creșterea rezilienței diferitelor comunități, prin ‖gospodărireapricepută‖/eficientă a resurselor naturale (materia prima; materia tehnica ) & aceloradatorită caracterelor umane implicate: este o ipostază din Arhiva dinamicelor Sisteme∑ dorită de Homo agens: pot conduce la creșterea rezilienței în faţ a dezastrelor,stoparea degradării mediilor / ecologia militans/.

Casus . Rezilenţa eco-logică caracterizează focalizat/ predominant aspectelemedium -ale/ environment -ale/ - ambient -ale / naturale-sociale/ ale sistemelorantropice,

∑

: Situaţia este întotdeauna / frecvent de mare/ maximal interespentru Homo agens – militans – economicus - politicus; ecologicus/ anti - poluans .

Neutralizarea/diminuarea dezechilibrelor aparute prin riscurile actionate –actualizate – consummate este de ―intensitate rezilientă‖ când/dacă sistemul∑ , rămâne capabil să-şi mențină caracteristicile structurale-funcționale / personalitate esențiala/ prin mijloace proprii de self -reglare. Potenţa (rezilenţială), ,rezultă din calităţ ile - dimensiunile componentelor sistemice (resurse naturale,financiare, capital uniam) si calitatea relaţiilor interactive care-i asigură funcționalitatea & „întâmpinarea‖ e sănătatea lor/ robusteţea ambientală lor.



15

Inventarierea şi cruţarea setului de resurse a. naturale ale ∑ estepreliminar necesară: litos -sferice (crustare abisale), hidro -sferice (idem ), pedo -sferice, potenţ ial climatic, fond/ vitelius /, forestiere, esenţiale pentru supravieţ uire,vigoarea necesară pentru a face faţă dezastrelor; b. ―capital‖ uman: educaţie,

sănătate, abilităţi fizice, deprinderi psihice et al; rol deosebit in cresterea rezilientei(individuale & sociale).

Absenţa/puţinătatea unor resurse naturale, degradarea mediului: prin utilizări inadecvate a resurselor existente, generează probleme: stări morbide cauzate deagenţi patogeni, supra-exploatări, tehnici poluante, consumări intense(lacome,prădalnice) superficialitate, ne-prevedere, viziuni şi atitudini sahort range: contează doar ziua de azi, restul nu contează/ nici Trecut/ nici Viitor!: Consecinţele

acestor „îmbolnăviri‖ ( în forme „lejere‖: „febre‖, „exeme‖, „acnee‖, „dispnee‖, „gripă‖,„medii‖, „staze‖, „ischemii‖, „constipări‖; „grave‖: perveriri, „sterilitate‖, „tromboze‖,„gangrene‖, „cancerizări‖, „amputări‖, „metastaze‖, agonizări, exitus) sunt multiforme:

a. deteriorări, diminuări, epuizări ale unor resurse naturaleb. scăderea capacităţ ilor sociale/ ‖putinţelor‖ de ―a face faţă‖ dezastrelor;c. potenţarea (de plane, de facto ) a unor resurse

c1. financiare: bunuri, venituri, credite, sponsorizări, rente, donaţ ii, … c2. cognitive, cercetări, societăţi bazate pe cunoaştere;c3. pedagogie; educaţie, trening , sporesc capacitatea si viteza de refacere a unor

sisteme (personale, grupuri) afectate;c4. organizări: organizaţii non – guvernamentale, programe guvernamentale,compensaţ ii, bonus, sprijin material: financiar, praxi ologic, know how, pentrureconstrucţ ii (fizice, psihice, axio-logice) post-desastrum/ malum .

Casus: Sistemul ecologic Fondul silvanic/forestier/ în Spaţiul Carpatic - Pontic – Danubian ∑ in Historia, a fortiori în România (Regatul, R.P.R.

R.S.R., Româia U.E.); păduri virgine, defrişări, tehno-logizări, comercial-izări,redevenţe, etc. perspective în Antropocenul apropiat.

Casus: Fondul mineralier în sistemul ecologic S.C.P.D., ∑ in Historia(idem): abea dacă există resurse: de petrol, gaze, sare, gaze de şisturi, metale(feroase; neferoase: Av. A 8 (Cazul/ fenomenul Roşia Montana – Brad,patrulaterul aurifer- argentifer et al oligo-elemente, „substanţe ne-convenţionale‖ ,cazul/ fenomenul Uraniada.

Casus: Ţări slab dezvoltate, Ţări in curs de dezvoltare, super puteri, puteriemergente U. E., G8/10, mari puteri, puteri mijlocii, Africa: sahariană, sud-sahariană afectată, afectări, răspândirea unor agenţi patogeni, virus HIV; etc.,grad de școlarizare redus/jalnic, et al.



16

Casus Reziliența feminităţii. Femina are, prin al ei modus avantajări,neajunsuri.

Femeia rezilientă, în general: cu specificităţi în persona are: încredere înpropriile capacități, se adaptează cu ușurința schimbărilor, are o atitudine pozitiva,

știe ce-şi dorește, face consecvent/prioritar demersuri în acest sens.Când viața/Fortuna oferă acestei Homo Nota , ea va reuși sa facă cevaUK.

Femeia mai puțin rezilientă: are tendința să se victimizeze să se culpabilizeze, vedede cele mai multe ori părţile negative ale evenimentelor, trăieşte acceptare fatalistă aacestora. Comportarea nu-i va permite să meargă mai/prea departe.

Casus Reziliența masculină. Masculus are, prin al său modus avantajări,neajunsuri. Similarităţi ale situaţiilor: unele mutatis mutandis, personalizate, jucării.

În „banca de rezervă” a sistemelor sociale expuse la / în stare de risc/ hazardări, riscuri, ∑ , sunt/pot fi depuse stocate activate „acţii cu specifice„dividente‖/ „redevenţe‖ rezilenţiale / aparatul imunitar: „a.d.n‖; adiţional/; le numimacum „capital‖-uri:

a. „capital‖ natural: topos-uri specifice în care există/funcţionează medium-uri cuspecifice caracteristici (plusuri şi minusuri) M.H.

b. „capital‖ social: încredere (iniţială, „cimentată prin empatii, simpatii, altruism,deschiderea/ open mind

/ umanism militant, reciprocitate), sentiment de apartenenţăla un grup relevant (Popor: P; populaţie: p; asociaţii: g; cu Ppg!; personalizatprin Tensiune, „căldură‖, energie, ―entelekeia ‖, implicări; comunicarea; ajutorulreciproc individual, asistenţa socială, prin sisteme/instituţii de intra-ajutorare(organizate, legale: ,local, regional, zonal, statal, trans statal).

c. „capital‖ fizic: existenţa unor: „micro‖ formaţii omogene: „nişa‖, gaşca, banda,mafia, secta, „clientela‖, colonia; au/pot avea rezilienţe/ „interesante‖ „de la caz‖ la„caz‖ (structuri, situaţii)

ExSisteme sociale compuse din „macro‖ comunităţ i omogene: sunt caracterizate printr-o reziliență mai ridicată comparativ cu cea a comunităţ ilor divizate; ergo suntfavorizate, au mai mari posibilităţ i/ favorizări de a realiza un consensus şi de acoopera in activitățile de reconstrucție post accidente/ traumatizări.

Ex

Sisteme sociale compuse din/ reduse la:

a. adăposturi adecvate: clădiri,etc.;



17

b. utilităţ i: aprovizionări (cu energie, apă, etc., mijloace de transport/ comunicații;sanitas; existenţa şi funcționarea specifică a spitalelor, alte forme adiacente/ interactive, îngrijirea sănătății/ vigorii (fitness; spa ; etc) în arealele de risc sporescrezilienţa comunităţ ilor din acele zone. Există (specific; varietur ). Relația strânsa re-

activări, pro-re-activari cuasi-revenire, nivelul de dezvoltare (social-economică;tehnică); et al; rezilienţa;

c. societăţi confruntate cu autentice/ nu aparente, scurte, en vogue ,etc./ diferiteriscuri/ hazarde, se manifestă îşi întăresc în /post agresări ale lor sisteme încercate, acționale, lovite, pentru a „face faţă‖ schimbărilor nedorite/induse; segenerează/‖creează‖ „un‖ „nou‖ /transformat: en garde / sistem capabil sa seadapteze noilor faze (condiţii,constrângeri).

§. Laudatio pro Homo locvens.

Prin meta -conceptualizare Sfera /accepţiunea/ noţiunii rostirii este semnificativ/mult lărgită.

Analiza – Sinteza – Practica Rezilenţială (rezilenţiale) – i.e. efectuate(încatenat; interactiv) în referenţiale sistemice, „ sub semnul‖ meta -conceptuluiRezilienţa, R, este utilă, activă: utilizat în adequatio / cum se poate, operate încazul unor sisteme relevante (reale; modele).

În cazul meta -conceptului Rezilienţa, R, care numeşte, ex definitio: capacitatea unui sistem (individ/grup) de a se constitui a sesiza a înţelege, a seadapta, a învăţa, a se proteja, a rezista (specific) complexului interactiv alameninţărilor, unui anumit risc/ hazard este reliefată, potenţată a/or capacitate de : a.a nuanţa, b. a prevedea, c. a preveni, d. a crea /organiza a prezentasisteme/proceduri , de intervenţie în situaţii de criză.

Complementum: includerea în Sfera sa noţiunea extinsă (concept metaconcept) şi a măsurile de pregătire propuse încercate/necesare, care au fost/pot fi

întreprinse de factori antropici activi din sistemele/ situaţiile ameninţate de risc/hazard(potenţial/real).

Suprapunerea /rile specifice, concrete; concretizate in casus ale meta -conceptului Rezilienţa, R, parţiale, integrale, respectiv pro activă & sensibilă(în contemplări: emoţii, plăsmuiri) justifică, fecundează, ilustrează accepţiuneaextinsă /mai in actio multe accepţiuni ale exprimării nominalizate / paradigmei/ utilă în„abordarea‖ riscurilor:

a.naturale:

a1. ale individului: generic /concretizat / vulnerabil/ hazard-at/ agresat specific



18

a2. ale societăţii: , societăţii, idem ;

b. sociale: conflictuale: , idem ; Orice analiză ne superficială a comunicării inter umane in verbum este şi o atenţionare/provocare a existenţei unor diferite comunicăriantropice extra verbum

Utilizarea conceptului meta-conceptului Rezilienţa este:

a. teoretică; orientativă; nuanţează; ajută înţelegerea preliminară, intelecţia,explicaţia, comunicarea; învăţarea;

b. matematizată & formalizată: in numerus, in symbulum, in formulare risc/hazard,risc/potenţial), instrumentalizată, (metrologizată): latura efectiv operaţională, deimplementare şi utilizare în gestionarea dezastrelor.

Studii de dezvoltare durabilă (monitorizare, management, prognoze cu

deschidere Viitoare: specifice (în timp real; în „zări îndepărtate)), numeroase, vizează/‖zoom” - izează abordări din diferite perspective, ale „ feţelor / faţetelor Conceptului Meta- conceptului Rezilienţa, R,: fizică – chimică – biotică – antropică: ecologică, socială, instituţională, axiotică, ...; există, sunt sugeraţii, se introduc uniiindicatori ( markers / cantitavizaţi (in numerus; in symbulum; metrologizaţi)********************

.

Pe scala/axa timpului istoric / Tempus ⃖ / se consideră, frecvent, perioadele/segmentele cu unele secţiuni/divizări Pre Paleo, Antichitate, Medi-eval (…. Ages;

mediană, tardivă), Renascentist, Modernă (prima modernitate: Europeană Luministă,secolul al -lea, secunda modernitate: Europeană; prima parte, secunda parte; începutul Erei Antropocen, Fin de siècle/ La Belle Epoque / (cca. 1895 - cca 1900;cca 1914), Primum Magnum Bellum (cca. 1912-1914-1918/1919), Inter Magni Belli (cca. 1919 - cca1935/1939), Semum Magnum Bellum/ Războiul Rece / Cold war (1945 - cca. 1960 - 1989/1990), Post Războiul Rece / Cold war 1989/1990 -2010/2015; caracterizată prin importanţa/ dominanta progresivă Globalizare/ globalizări; globalisme; cu: aspecte / componente antropice/ et al, „Sfârşitul Istorieiconflictuale‖ Clush of Civilizations/ Cultures: conducători, orcane/ leadership : real, „

din umbră‖ / consumism expansiv, moneo- creaţia, meritocreaţia, (avataruri,contribuţii); crize a. Populaţie PA 7 H; înmulţire haotice, „planificate‖: neo-maltus-ianism, sisteme genocidar, b. alimente, apă, c. resurse, d. energiitegnologizabile; Încălzirea globală/ poluări, dezvoltări nesustenabile, Turbulenţe,riscuri, aspecte Natura-le & antropice (industriali-zare, capitalism sălbatic, comunismexacerbat, sărăcii sărăciri, boli şi cutume noi, SIDA, alergii; pervertiri, pedo-filie,prostituţii, incest, mutanţi, zeul Probit, autisme promiscuităţi, alienări, (popoare populaţionări/gregarităţi); familii degradate, situaţii conflictuale, între generaţii,netratate, acute; hiper hedonism, sexx deşănţat codoşlâcuri, proxeneţi, copii-instrumente sexy, maidane hiper-mall-izate, publicitate, ab-

normalităţi, modele cool,



19

Casus . Rezilienţa folclorică Formă axiotică a etnicităţii/ etnos : plurale, co-locuitoare.

a. În Spaţiul Carpatic, Pontic, Danubian /S.C.P.D./: Muntenia Moldova

Transilvania Banat Basarabia Bucovina Dobrogea, extensii perifrontaliere (Transnistria, R. Moldova, Panonia, Timoc, TransTisa în faze istoricerelevante

a1. Noaptea Sfântului Andrei: îmbătrânirea/ moartea, renaşterea timpului;exorcizări, vizitări, (de moroi, strigoi, et. al). Creştinătorul Apostol Andrei: „celdintâi chemat‖ onomastica: Andrean-um, Indre, Indreanu ; este„frigidizat‖/raţionalizat, oamenii continuă, sărbătoarea se ţine, dar oamenii / şi

tradiţionaliştii au treburi practice; …….întâlniri ne-………, „modernizat‖,„manelizat‖, se uscă misterul: rutinizat;

colindări în situaţii speciale (ateism ştiinţific, marxism-leninism, stali-nizare,războiul sfânt, iarna grea, Stalingrand, România sfârtecată (Basarabia, Bucovina,Ardealul de Nord), diktat Viena.

a2 . Colindatul: facerea stelei de Crăciun (de colindător, de ceata & în drumaţi depărinţi, bunici, pedagoci, clerici et al), grupări, colindări; stele cu 4, 5, 6, 7 colţuri,cultul măştilor, pluguşorul, sorcoviri, urări, exorcizări;

a3 . Junii: constituirea cetelor, urări, acţiuni, desfacerea cetelor, et.al, a4. Cultul rodului: buzduganul, crucea de spice, Ţara Făgăraşului et al. ; a5. Ziua Morţilor: 1 Noiembrie în Valea Jiului; adunări în ordine,, din toate părţile,cu flăcări, jerbe, coroane, lumânări, sacoşe, îndelungat, sărăcime, cerşetori,schilari, estropiaţi, mizeri, …. În animata compasiune mizericordie ordine; secântă imnul minerilor: Deasupra noastră nu e cer „Aşa e viaţa de miner! Grav,maiestos, solidarizator‖; şi în Era Roşie se cunosc/reîntâlnesc la morminte; vin şi

duşii/mutaţii, „revin‖, sunt acolo, se discută / despre ei; comemoratorii îşimărturisesc unii altora cum au trăit în anul ce s-a scurs; se întreabă „unde suntduşii/absenţii, cei de anul trecut care acum absentează; se despart seara, târziu,pe înnoptate; lumânări aprinse, pâlpâind, se văd de pe deal până la înserare, înnoptare; se despart vii morţii în linişte, împăcare, regret, înţelepciune.

b. În Occitania: Catariada ;c. In investigaţii, în alte manifestări ale intelighentia

Casus . complexitatea cercetării- valorizării terestre a planetei Mars; teraformare,multe aparate, sisteme tehnice, experimentări.



20

Relevanţa Conceptului R Meta -conceptului Rezilienţa, R,

exemplificată & „devoalată‖ în perspective istorice, interesante*********************, îninvestigaţii şi acţiuni curente, recurente, prognotice, în modelări matematizate

⏞ ) computerizate, in aplicări adecvate faţă de /orientate de modele/, înmulte/ ne-numărate casus face din această exprimare un organon înCercetare/cercetări & Acţiuni sociale, reflexii, modelări logice, matematizate,computerizate, aplicări, adecvări faţă de modele plurale comparabile/ congruente

Casus . Urbs, Mega - -multi polis, con-urbium : riscuri, rezilienţe specifice

Casus . oaze, „sahare‖.

Emigraţii: a. externe, b. interne

Lumea onivară bussiness la economice, financiare

Casus . Rezilienţa medicală mutaţia exprimă bios antropos prin resursa/ resursele interactive internă/e ale membrilor axio ipostazei Homos sanus patiens: este maximal social-itară; prevenire, terapie, ocrotire, recuperare,parţială, maximală.

Casus . Rezilienţa politică: politici, politikii în contextum historicum, reveniri,similarităţi, unicitate.

Casus . Rezilienţa militară: Homo marţialis – un relevant/maximal generator deriscuri / situaţii non rezilente, rezilienţe, modele; Manu militari , complexă, specific,originală, continuă, formă a politicului: pax et belum, belum in pax, pax in belum,civis et miles în maximale, situaţii de risc, încăierări, „războieli‖, războiconvenţional, mutaţii, (cuasi-convenţional, atipic, ne convenţional, cruciade,

catariadă imperialisme, jihaduri , guerile, chimic, atomic, Blitz/ Sitz Krieg -uri,cavalerie pedestrii, sub-terestru, submarin, apă, aer, spaţiu, „cald‖ „rece‖,civil, economic, poliţienesc, partizani, bandiţi, mafii, camore , .. atentate(„clepsidrale‖ (Cezar şi Brutus; reuşite/ ne-reuşite) , Ţarul liberator, Saraievo, anti-Hitler V.I. Lenin, J.F.K. Lincoln, 11 sept., Ground Zero, … majore, et al risc maxim – „punctual‖, consecinţe, armamente, aspecte economice, tehnice, politice, curseale înarmărilor, dezarmări, mişcări, pentru pace, (pe faţă, culise), comploturi, spionaj, contra-spionaj, armate emblematice, poliţii, - jandarmerii, poliţii secrete,mega poliţii, , servicii de investigare (inchiziţia catolică; F.B.I, C.I.A, C.I.A.D.Ohrama/ C.E.K.A/ OKPU/G.P.U./ N.K.VD./K.G.B./ GESTAPO, STASI)Securitate…., situaţii, organizări, birouri, rezidenţe speciale, situaţii, (cunoscute,



21

clasificate declasificări; enigme, Mossad, Bureau, Cuba cartistă, ChinaMaoistă, Coreea de Nord; comunistă, dinastică Keempentai/ Al Qaida/NATO/ S.S.; Siguranţa S.A./ Jandarmerii, Gladiatori, Pretorieni, Grupuri de presiune;ultra-şi sadisme, victime, victime colaterale….

Ex. Sistemul statal complex, potent militare /militariste U.R.S.S., Germania, S.U.A.,China, Europa, Imperiul nipon, in Magnum Bellum 1939-1945/1950.

Casus . Rezilienţa juridică: Forme juridice, tipuri de Drept (legislație, transformări,charte, convenţii, norme, pertrac, amendări, …; Instituţii specializate, The WhiteHouse, Homeland, Securitz Concil, National Strategy for Homeland Security.;adiacente, definite prin specifice corpus juris, lex, regulamente et al.

Asterisc la § relevanţă

Analişti, conducători, executanţi, subiecţi, spectatori, beneficiari,… sunt specific,interesaţi in/ de definirea, identificarea realistă, utilizarea performantă/ acceptabilă, aunor repere / a fortiori, strategii reziliente performante pentru face faţă în situaţii dereferire / casus Exemplum.

Pag. 34

a. Crăciunul religios; b. Crăciunul laic

Războaie şi războiri în Antropocen: aspecte din sec / , sec. al -lea,

I din mileniul IIII A.D.

Crăciunul pe front, î n campanii, în spatele fronturilor, în ex. iarna 1940-1943,luptele de la Stalingrad,

Reacţiile la stress sunt studiate intensiv, polivalent/ azimutal, riguros;

Casus. Rezilenţa sistemului super -complex, evolutiv, Europa: în procesul historial* , data : lemes cca 2010.

Este o realitate evidentă: În Post Evul Mediu din sec. , Renaşterea/

Renascimento/ Renaissance / … acest ∑ în ascensiune „domină„ Lumea/ Leadership Europea/ , acest phaenomenon/ Europa Mirabilis / este dinamizatde câţiva „vectori‖/‖factori‖: a. Inovaţii ştiinţifice /teoretice; practicizate) : anterior aceste creaţii şi aplicări erau,

preponderent Orientale,/ Ex Orientem Lux/ b. Inovaţii tehnice; idem;



22

c. Impune ) imperialism: econome; Este cel mai important fenomen/motor istoric dinsemi-mileniul II A. D. (cca. 1500-cca. 2000); manu militari modus vivendis instituţie (conquistadori; colonizări, colonii);

d. inovaţii în instituţii politic, diplomatic; colonialim, Know how,comerţ ;

e. idei;f. comportamente; competiţia; g. meritocraţia/premieri, fapte, clasamente; h. ştiinţa, raţionalitate, aplicate; i. dreptul de proprietate; j. medicina: practici, ştiinţe, tehnici, asigurări Sociale,k. societăţi de consum (consumism: stimulator, expansiv, cuasi sălbatic,

acaparator),l. etica muncii, ideologia, minima moralia, ora et labora, protestantisme; optima

laboralia socialitară, preluări din Orient, …………… chideri/izolări în orient,

atitudini, conservatoare, habotnice, închistări încep să se opună impulsuluinovator, al Ştiinţei Tehnicii / challenge /not clush of civilization/

m. prognoze: T 2025; clare, semne de declin/ înserare/ untergrang dei Abenderandes

Moartea Istoriei: nu a cursus –ul evenimentelor, criza, (crize recons 2008 … ci a conflictelor majore să „ spart cold war colaps C.C.C.R., prosperitate, libertate,accesibilitate, perfectibilitate, oprirea cursurilor evenimentelor,Primăvara arabă, dec 1989/1990

Dezvolare sustenabilă (speranţe; realizări) evoluţii specifice/istorice: conflictuale/conflicte; războie, Orientul fierbinte, puteri emergente, terorisme Al Qaida, focare,conflicte înglobate, primăvara arabă, turbioane, huricane, focare, pericole nucleare,crize, recesiuni in flamarian, accelerări în reprezentări, spaime, obsesia„apocalipsei‖…

noi boli, dez-imunizări la militara: servicii secrete, inteligence service, Mosad, Abwehr, FBi.,

Inteligece Service Bureau Deux et al, codexuri, spargeri de coduri, Turing,

Enigma R Sorges, spionaj atomic, arme secrete, Klempentaz la Juris: principii ale vieţii comunitare (persoane, grupuri în comunităţi, aspecteprovizorii, tranziente, legiferări;

la pszhe: reacţii la stressari (fizico biotice; emoţionale, voliţionale, cognitive:manipulări, înstrăinări, Internet, Face book, hiper -informări, Big Brother.



23

Din Sistemul astral specific: Solar, ∑ .În distans : a treia după Soare.

*** Unică în Sistemul Solar, ∑ O sphaera specifică: Templum Verbum { }, componentă majoră a Antropo- sphaera.

*****

În Era spaţială: iniţiată în Antropo-cen, exponenţi ai Homo locvens încearcă şicomunicări extra verbum cu ipotetici, „plauzibili‖ extra-tereştrii/ alliens ; O.Z.N./; astfelde U.F.O-işti, specialişti curioşi, ingenioşi ai speciei, încearcă să comunice cu„parteneri‖ anonimi* prin semnale (semne, amprente) antropice: numere, formule,semnale ritmate/ Lingua Cosmica /; anvelopa electro-magnetică a Civitas Tera ∑ generată (continuu; ne-uniform; din Era industrială avansată), se tot propagă,irevocabil, în Universul/ spaţiul cosmic circum terestru/ plin cu „vid inter -planetar-stelar-galactic, formă a Materia ‖ în care este „aşezat‖ eter -ul: universal/ spiritus subtilis/, emisii-recepţii prin diferite „ferestre‖ *****,******.Fără răspuns/semnalizări primite, explicite, „sesizate, interpretabile/ interpretate,comunicate in hic et nunc din Antropo -cen/Faza din Era Spaţială: în cca. ⃖ Organigramele unor riscuri relevante ale existenţei/fiinţării unor ipotetice sisteme

extra-terestre cu „civilizaţii‖, ∑ deteminate/ schiţate sunt indicatori relevanţi în Ontologia sistemelor/ Istoria sistem-tică. Primirea unui singur mesaj autentificat de la eventualii/ ipoteticii Aliens şi în această„singurătate antropică, „o Înfundătură, Sălaş, cavernă, oază, singurătate/ izolarecosmică cu a ei Cultura & Civilizaţie Umane unde locueşte, lucrează, gândeşte,simte, se exprimă Homo Locvens & Matematicus cosmicus Solitarius va însemna,cert, pentru Terra -ieni conştienţi deschiderea unui alt Ev Istoric.Sensul propriu; sensuri figurate /dilatări; prelungiri/ comunicate, acceptate,sugestive, care au/ pot avea circulări.Cu corective: limbaj colocvial, „ghilimelele‖ (de rigoare; nemarcate ci subînţelese),extrapolări, „prelungiri analitice‖

********** Corupţia este afacerea în care nu suntem şi noi; Omerta; Camoristas/ Mafiosos ; etc.;

etcProteicitatea limbajului, limba vie: vitalitate, adaptări,Sisteme, termo-dinamice, electro-magnetice, gravitaţionale-nucleare, atomice,moleculare; chimice; mixte; ∑ , ∑ Homo Humanus: toate valorile & valorizările omeneşti Axios Sens metaforic: accepţie. Extinderea s-a iniţiat în ⃖’ 1970Ergodic: prin succesiuni de stări cuazi-echilibru; cu „furtuni‖, ne-liniarităţi,„temperate/bile‖, ... mutatis mutandis şi cea in numerus

*************** (Acute, Nu chiar catastrofice/neantizare).******************* S-a aplicat prima dată extensia/ meta conceptului rezilienţă mecanică/fizică. ******************** Cu relicve excepţionale/ Credinţial: cultural, istoric, românesc, european; obiectiv

strategic-tactic maximal care trebue re-industrializat cu înţelepciune & transparenţă(neo glasosti dintr-o societate specifică; calificată, uneori şi virulent capitalistă, îndisoluţie/ carlo-ară, geno-cidară, clientelară, ….; în care se aplică dreptul lapreemţiun; faţade „sifonări‖, înstrăinări, buldozeizări culturale, ….; referendum asupra componentelor „comorii‖: geotice, axiologice & „ monitorizare /AcademiaRomână, B.O.R., ASTRA, Societatea civilă, …) & tehnologizare adecvată (adoptată;şi cianurizarea bine temperată, dacă tehnicienii & deontologii culturali autentici vor considera/aviza yes/O.K ) NB în strictă, necumulativă operare: Patrimonializare XTehnologizare/ ⏞ ⏞ ⏞ ⏞ conjugată cu patrimonializarea (Patrimonium

Europae Mundi). ********************** Numite, uneori, (colocvial; metaforic) grămezi, „furnicar‖/‖termitiere‖, „stupuri‖

gregarităţi cu instinctualitate & conştiinţă colectivă, specifică.*********************

Nu se operează de facto cu operatorul/ Valoare; Functor/ Adevăr omologat univocci cu relativizarea la modele / ⏞ ) / set; „plaje‖.



24

Rezilienţa ca resursă internă

Rezilienţa medicală=tot bios antropos

Ce anume implica termenul de « rezilienta » ?

Initial termenul de « rezilienta » era folosit in Fizica ; face referire la proprietatea unui corp

solid metal de a reveni la forma iniţială după ce a fost intins, indoit, răsucit; extins si in sfera

psihologiei s-a cristalizat de-a lungul anilor in urma interesului manifestat de psihologi

privind capacitatea individului de a face fata traumelor, schimbarilor majore. Al doilea nivel

sistemic, al treilea nivel ecologie politica etnografie axiologie.

La Etnoligizări mahelizări intelectualizări axios LS Sighet

Primele cercetari dateaza din anii ’60 cand psihologii au remarcat unii copii au trait intr -un

mediu ostil, s-au confruntat cu saracia, foametea, boli sau situatii de razboi, s-au dezvoltat

bine si si-au format o asa-zisa « elasticitate ». rezilienta reprezinta/exprină capacitatea

individului de a-si reveni rapid, conştient, dupa o boala, o schimbare, calamitate, perturbări,agresări, metamorfosis ample.

Cercetatorii au identificat o serie de caracteristici intense ale persoanelor reziliente, colectivă,sistemică: increderea in propriile abilitati, o imagine de sine pozitiva, o viata sociala activa,

flexibilitate in fata schimbarii, tendinta de a vedea partea « plina a paharului », un sens al

vietii, retea de prieteni activa, capacitatea de rezolvare a problemelor, stabilirea de obiective,

atentie catre interior, focalizarea spre şi spre propriile nevoi si dorinte.

dezvoltarea psihologiei ca stiinta, studiile s-au concentrat mai mult spre cercetarea cauzelor sitratarea tulburarilor mentale si mai putin in a identifica indicatorii sanatatii mentale/sociale.

In urma calamitatilor naturale, situatiilor de razboi, a holocaustului, bombei de la Hiroshima,

evenimentelor din 11 septembrie, intrebarea cum unii oameni reusesc sa invinga dificultati

extreme si sa devina chiar mai puternici si mai echilibrati decat inainte.

Societatea moderna implica multe provocari, traim „vremuri” agitate in care au loc schimbari

prea mari si prea rapide pentru multi oameni/sisteme.

S-a incercat crearea unui profil al « personalitatii mari supravietuitorului » identifica

dezvoltarea abilitati necesare pentru a face fata schimbarilor si provocarilor din societatea

moderna. ritmul alert in care traim si a schimbarilor continue carora trebuie sa le facem fata,

abilitate este tot mai apreciata si cautata in plan profesional.

calitate innascuta/ dobandita pe parcurs ?



25

specific potential innascut: este important ce se face/aplică ulterior cu acest potential, fiintele

umane, inteligibile capabile de a invata si de a insusi noi abilitati la orice varsta, unii oameni

se nasc cu o rezilienta mai mare decat altii.

Ne-o putem insusi. Rezilienta se castiga, se dezvolta.

Exemplu: rezilienta feministă: avantajări neajunsuri?

Ce atuuri are o femeie

O femeie rezilienta are incredere in propriile capacitati, se adapteaza cu usurinta schimbarilor,

are o atitudine pozitiva, stie ce-si doreste si face demersuri in acest sens.

Daca viata ii va oferi lamai, ea va reusi sa faca limonada. O femeie mai putin rezilienta

tendinta sa se victimizeze sa se culpabilizeze vede de cele mai multe ori partile negative ale

evenimentelor, o acceptare fatalista a acestora, comportarea nu-i va permite sa mearga mai

departe.

Cum ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi ?

Orice persoana poate deveni mai rezilienta daca isi doreste acest lucru. Oamenii au o

predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si adaptabilitatea la schimbare. Evident

acest lucru presupune un efort sustinut si implica introspectie, un proces continuu de

dezvoltare a abilităţilor; permanentă, vigilentă; explorarea a punctelor forte. Acest proces

include:

construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, aexperiențelor de viața depășite cu succes, evidențierea reușitelor si realizărilor;

cultivarea unui scop al vieții, definirea şi „urmărirea” ţelului existentei(personale/grupale), axiale

;

crearea unui cerc de prieteni susținători, confidenţi, consilieri; flexibilizare in fata schimbării optimism: stare fundamentală păstrată şi în „faze critice”; cu maturitate, „patos” –

luciditate.

dezvoltarea creativă a capacitații de rezolvare a problemelor, identificarea unor noi

soluții originale/creative

analiza activă a propriilor nevoi & dorinţe, mentinerea contactului cu propriile nevoi

si dorinte si satisfacerea acestora stabilirea propriilor obiective de viata

Din experienta mea ca psihoterapeut am constatat faptul ca femeile care apeleaza la un

moment dat la psihoterapie reusesc sa-si identifice noi resurse interioare si noi modalitati de a

face fata provocarilor vietii. Dezechilibrele care apar, de obicei, au legatura cu un sentiment

de confuzie privind identitatea personala si cu un contact precar cu nevoile si dorintele

interioare. Odata puse in contact, odata ce persoana intelege cine este si ce poate, devine

constienta de propriile resurse si va gasi noi modalitati de satisfacere a acestor nevoi. Acest

lucru va determina o stare de bine interior si va conduce la o crestere a capacitatii de adaptare

la noi situatii, o crestere a rezilientei.



26

Sugestii utile pentru femeile foarte solicitate din ziua de azi, care jongleaza intre familie,

birou, intalniri business, cerc de prieteni etc. ?

In viata oricarei persoane este bine sa existe un echilibru in toate domeniile vietii. Femeia

moderna, este acea femeie care doreste atat o cariera de succes, cat si o familie sanatoasa.

Uneori tendinta acesteia este de se concentra mai mult catre lucrurile care « trebuie » si saneglijeze ceea ce are nevoie si-si doreste. Trebuie sa performez la birou, trebuie sa acord

atentie sotului, trebuie sa petrec timp cu copiii, trebuie sa ma vad cu prietenii, trebuie, trebuie,

trebuie… O viata echilibrata presupune a fi responsabil cu tine insuti. Intr -o viata tumultoasa,

cu multe schimbari si responsabilitati este bine sa « ne ascultam ». Asta inseamna sa ne

acordam noua insine timp. Sa ne rasfatam sa facem lucruri si pentru noi. Uneori un masaj, o

sauna, o masa luata in oras intr-un ambient placut, ne poate ajuta sa ne incarcam bateriile. O

femeie moderna se imparte intre munca de la birou si familie. Ce ar fi daca si-ar face timp

pentru ea, doar pentru ea. Cateva minute pe zi, in care sa isi permita sa uite de valtoarea vietii

si sa se « scufunde » in lecturarea unui roman, de exemplu. Lucrurile marunte de zi cu zi, a

face un masaj, a citi cateva randuri dintr-o carte, a face cativa pasi intr-un parc, pot face o

mare diferenta. Important este sa devenim constienti si de nevoile noastre si sa facem ceva inprivinta lor.



27

Note de la pag 1.

1 Homo: persona -lizaţi & gregari. „De la începuturile Antropo -genezei‖: în Holocen, Cambrian, ... Definitoriu, profilatoriu pentru specia Homo

⏞H.

POT Potenţată în Era Informaţională/ computerizată; în „Prefaţa Erei‖ Antropo cen, în începutu Erei geo-logice & istorice Antropo -cen.-An Influenţa cuvintelor se execută (zeeşte; theo -urgic/ in sensorium ) şi asupra unor plante*

=Există, funcţionează şi alte comunicări esenţiale inter hominis : in numerusPOT „altegrăiri‖

Note de la pag 2.

θ Din Flora & Fauna Asimetrică în diada Homo/Lovens Cuvântatorul/ necuvântătoare. Unică în Univers/ Ko o / The All Zonele Stelaria / Calea Lactee⨂ :/, Galactis/ Calea Lacte; et al : {⨂ } Pro Homo : în începutul geo -erei Antropo cen ⃗ *Problemă fundamentală a Sciencia, Meta-phzsica, Philosophia

(Gnoseo-logia; et.al)⏞H Pro Homo Planeta rară, unică, „divină‖*, „magică‖

*p Plauzibil, specific EMedium: in ambiens Are, pentru unii, o origine/asemănare Divină -Verbum Vorbirea articulată cu structurările & fiziologia specifice:fonetică, gramatică, semantică, sintaxa, vocabular, morfologia; dicţionare;

limbi, graiuri, dialecte, idiome, limbaje.Un specific, vast, vivace Kosmos **

Directă: specific, Verba volens, scripta manent; necesitateaimprimării/durabilităţii vorbirilor/oralităţii. Multe limbi, corelaţii, înţelegeri, traduceri, retro-versiuni iuxte; et al ,dictionare, et.al.



28

Unele animale emit sunete/semnalizează şi sonor: lătrături, lătrături,ciripituri, şuerări, mugete, nechezări..., sesizate de unii receptori de uniioameni

Note de la pag 3.

Animale, plante, trimit semnale „grăiri‖ spre oameni: sonore,„radiative‖/ nu in verbum; „accente‖, atracţii empatice simpatice, in senzorium.vvv Specifice, relicvarium, repositorium.

Cuvintele dresorilor, ale posesorilor de animale; şi unele plante (?!) vv Vorbăreţi/‖vorbăreţi‖ *** Bine, studiat din „vechi timpuri‖, în permanenţă; s-au studiat limbile:organisme vii, care au „metabolismue‖, evoluază, au C.V.

LS zonă piloasă L.S. Feudalizarea României Arhipelag

-„vidul‖ inter -planetar, vidul inter-stelar — inter-galacticEL Electro-magnetică: radiativă SUBIProgramul de ascultare radio S.E.T.I., Lingua cosmică, Formula luiDracke

HHH habitate sisteme fizice-chimice-biotice, ∑ , psihe, ∑ ; treceri &

petreceri în sisteme specifice în care oamenii sunt părţi – componente(active & pasive).

Note pag. 4.

⏞p În mod firesc, inevitabilOXI, neidentificate/‖indexate‖, ... specific Vivere peri colosamente/Leben gefärlich tipice, a-tipice , singulare : multi-potente, simple, complexe, „ritmate‖,haotice, ..., explozive, catastrofice/letale, „legiuni‖, câteva, previzibile,imprevizibile, repertoriate, neidentificate/‖indexate‖, ...



29

OXI Nu doar exacerbat — programat, histeric, fanatic, aventurist — capentru unele grupări/secte militante, facţiuni ... , 12= Uneori misterioase, greu/nedevoalate, care, izbucnesc, exploadează

Note pag. 5.-„ Geneza, intinerar metamorfosis , transfigurări mutilări, boli, patologii,accidente... amăgiri, eclipsări, exitus -uri: / metanoia.

Salvarea, sănătatea, învigorarea menţinerea „totului‖/‖complexului‖specific „viu‖ =Studiate, considerate, în diferite situaţii, analize – sinteze – acţiuni -considerări, observări; filosofări. =

Cunoscuţi, bănuiţi, temuţi, modelizaţi, oracolizaţi ? LS insul patrimoniu UNESCO a ajuns de cacau/duzină. Optime casu ; esenţială; în anchete, studii. ⏞CU Condiţia Umană

⏞̆

Pe Terra , în Spaţiul cosmic circum terestru; mai departe!Şi alte definiţii adoptate: postulate, baze/cadre de lucru ⏞D Am introdus în acest studiu unele notaţii distictive; unele sugestive. *Pentru identificarea pro Epistemiologia aspectelor conceptualeoperaţionale et praxis .

Note pag. 6.= încearcă, se pretinde, se extinde. Adecvări/accepţii prin praxis

Note de la pag 7.

Bio-Fizica Chimia este implicată; sistemicitatea se manifestă (evident/subtil în

bios)

po Homo Politicus Politica, politici/ politiki specifice, tactici, strategii, stratageme,

modele; se aplică şi la alte domenii „politica” unor acţiuni, sociale ,economice , culturale et al.

capitalism, socialim, comunism, corporaţii, fabrici, etc., etc.

=perdant, mazilit, executant (Bolş, et al);



30

Trans fizice, chimice; ne/infra psihice

Dialog competitivL eludăris licitări.

LSmod: a impinge în bălării/urzici

LSLS partide – tomberon/ partid de devalizare politici

LSne complacem în băltire

LSConsistenţă de meduză

LSCa bolovanul de locomotivă

LA Bărbaţi idem mutatis mutandis

Şi tehnice, tehnologice.

Note de la pag 8.

Au geneze, cresc, evoluează/ curriculum sfârşesc, sunt periclitate, au riscuri r

văzută, filtrată

Note pag. 10.

usus, exercitatio consuendo ars adiv caracterizează prin periculozitate/ rezilienţa.

set larg, ne-mărginit/ finitinfinit/

┤Adecvat, figurat

⏞ Nivelele sistemice: , ch., bios: , , socio ; ne/virtu

UUK In teorie & in usu/praxis

LS decontaminarea Turda

La Roşia Montană

Sebeş, Compşa….

Din popoare, populaţii, grupuri, familii... sihăstrii.



31

Note de la pag 12.

┤ Solide, gazoase, fluide, plasme, plastice, .... câmpuri, .... electro-magnetice nucleare numeşte, dez-numeşte

┤adecvate, figurat.

LPragmatică; in Filosofia: riscuri, rezistenţe axiotice.

HH Pleonasm admis Omul cu toate valorile & valorizările Sale Kosmosul Axio-sphaera.

UU

Modele informatizate matematizate instrumentalizate scenarizate...̂ Ex Nu ne vom ocupa de această „dimensiune‖: doar cu nominalizareaunor exemple.

*** Chiar şi într -o expunere laconică, ilustrativă

Riscuri ascunse, înceţoşări, erupţii, banalizrea răului, etc. Etc.

văzută caracterizată „filtrată‖ folosită FF

FF‖impresionist‖/ „cu subiect şi predicat‖; cu francheţe

LS Lingeau clanţle ajung la putere.

LS Îl întoarce fiecare cu cheia

ZZZ şi zoom-izări!

Sp Sp Spectrale: ferestre { }

Specifică „transformare de fază” în Universum Verbum/Sermo/eo

Note de la pag. 14.

mecanice/dominant mecanice



32

F liant între nimic infinit

Plastică, sugestivă; „recipient‖ lexical conţinut gnozic /informationalcrescut & diversificat.

=CK Se „confruntă‖;

NBI Studii Klein, et al; 2003

........

Dislocări, fracturări, mputări...

ST (stabilă; „blocată‖ meta-stabilă: instabilă, fragilă

Sis Soc rude, afini, parteneri, asociaţi, colboratori, tovarăşi de drum,traseişti, conjuncturi.

Note de la pag. 15.

LS

Justiţie punitivă restaurativă L‖Componenta spectrală‖ a analizei istorio-logice, metodo-logice,praxio-logice, epistemio-logice, gnoseo-logice.

- Complexe, specifice, seturi de factori pro & versus .=reintegrarea, re-asimilarea, epurarea factorilor de risc= generatoare de / şi de riscuri deteriorăr i, avarii, distrugeri UU Nu mai sunt stabile, sunt „stabilizatorii‖ stabile/ aproape stabile.

Rezilienţa şi Stabilitatea sunt calificări care exprimă, specific, procesiv,şi contraste, capacităţi de stabilizare stabilitate încă neperturbată. ++- Eseistică, interpretări, programe, etc.

Nu doar virtuală

Universul Verbum

Note de la pag. 16.



33

Consideraţii, aplicaţii Holling,_ în 1973, et al. Sistem , la început, de probă, generic, definit, concretizat ∑ , ∑

LS

nu doar un adjuvant/ auxiliar/ analitic

LS Vreţi aderarea, daţi economia; nu mai avem cu ce să administrăm miracolul U.E.-izării

Note de la pag. 18.

WW Diverse: şoc, intensive, „vitaminizări” homeo-patii eficiente („simpatice”,

„empatice”, …) DD nu chiar debilă: „cu gradient pozitiv”

prin specifice „tratamente”: ww cunoscute, inovaţii;

sprijiniri morale, financiare, relaţionale, instrumentale, informaţionale,

acţionale.

Note de la pag. 19.

-uneori neglijata,minimalizata

=deseori salutara,singura,solitara

-rezilienta spirituala,axistica

*Nota in quantitas in qualitas

Note de la pag. 21.

-eruptii,scurgeri,supratensiuni,devieri,alterari

-Unelee organizări sociale Resilience Alliance 1999,et al

-organizatie a unor oameni de stiinta care reuneste practicieni din deferite domenii

(initiative, investitori)

*relative,specifice

**roluri primare,secundare

Note de la pag. 22.



34

In motu/cinetica ASA

Actiuni pro ecologice

Note de la pag. 23.

-All -is finally, money /ban-o/moneo-cratia

a.specificităţi

b.comune/ un numitor commun

c.analogii, cu similarități cu mutatis mutandis

EX.Rezilienta la

a.femei

b.barbati: idem mutatis mutandis

LS Notă despre HL Notă/ parter (Vivere/pericol)

LS Pragmatică

LS eu ştiu că nevasta mea imi e rudă.

era doar la întorsul orezului

De la nicăer i la nic unde.

pag ? 135 ? curând carte ? explic gânduri esenţial ascunde idemCRONICA ILUSTR



35

1.Sisteme pentru valorificarea şi utilizarea în clădiri a resurselor energetice regenerabile şi de tip

deşeu. Soluţii Concepere Simulare. Autor: Victoria COTOROBAI

2.Sisteme de instalaţii funcţionale pentru clădiri. Concepere şi simulare comportament asistata de

calculator. Analiză performanţe. Optimizări. Autori: Victoria COTOROBAI.

3.Sisteme de alimentare cu gaze. Autori: Victoria COTOROBAI.

4.Instalaţii tehnico-sanitare. Îndrumar de proiectare. Autori: Victoria COTOROBAI. Mihai PROFIRE.

5.Instalaţii funcţionale pentru clădiri. Soluţii pentru clădirile viitorului. Autori: Victoria COTOROBAI.

Magda –Maria MUNTEANU

6.Lucrări tehnico-edilitare. Victoria COTOROBAI. Eduard COTOROBAI.

Consultant stiintific Prof. dr. ing. Theodor MATEESCU.

BIBLIOGRAFIE



36

SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI Complexa/ “magica” <material mnezica

humana> în care se “imprimă” & “ se stochează” varii informaţii- evenimente, procese şi senzaţii-

percepţii, trăiri, gânduri, reperezentări,... exprimări individuale & grupele(folk-lorice …..), taste

specifice cercetate & valorizate social împreună/ separate, ştiinţe, tehnici, filozofări, credinţe.

Analiza & evocarea unor relevanţe ..... în care co-f iinţează & interacţionează folk-loruri.

Sesiunea de comunicări pe tema de etnografie şi folclor.

......... Maramoroseniensis 2011/2012, Sighetu Marmaţiei.

SOFONEA Liviu, Dana Victoria COTOROBAI < Rezilienţa Datinei> în matrici culturale, cu ....... la

începutul mileniului al II-lea A.D. din Era Antropocen marcat, dominant şi de global- ......... Din

Occitania, Obiceiuri de iarnă în Spaţiul Carpato-Ponto-Danubian.

Sesiunea de comunicări pe teme de etnografie si folclor. Arta muzei Maramoroseniensis, 2011/2012,

Sighetu Marmaţiei.

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române/ DEX Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu

Iordan”, Ediţia a II a Univers Enciclopedic, Bucureşti 1998.

SOFONEA Liviu Alexandru, The Aeropagus of Values, World Congress of Philosophy, Brigton U.K. ,

1998.

Cronica ilustrată a Omenirii, vol. 1-16, Editura Litera, Bucureşti 2010-2011.

SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-formarea planetei Marte, Producerea şi Transportul Energiei, ediţia

a XXVI-a , Cluj –Napoca , 2002.

SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-planeta raris, Producerea şi Transportul Energiei, ediţia a XXXI-a ,

Cluj –Napoca ,2012.

SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI.

................. Fragmentarium. ................. ale conferinţelor anuale ale Filialelor A.I.I.R. Universitatea

Tehnică “ Gheorghe Asachi” Iaşi, 2011/2012.

SOFONEA Gheorghe, Monografia satului, Draguş, Fagaraş, Editura Negru Vodă, Fagaraş 2010.

BĂLAN Ştefan, MIHĂILESCU Ştefan, Istoria Ştiinţei şi Tehnicii în România .

Datecronologice, Editura Academiei, Bucureşti,1986.



37

SIMIONESCU ION, „Ţara Noastră, Editura Fundaţiilor, Bucureşti,1996.

Coordonator Cosma Mircea, Rezilienţa la riscuri şi ameninţări ale secolului XXI-lea, editura ALMA

MATER, Sibiu, 2008.

FISCHER G. RIEDESSER P. Tratat de psiho-traumatologie, Editura Trei, bucureşti, 2001.

MITROFAN I., BUZDUCEA D., Psihologia pierderii şi terapia durerii, Editura Albeda, Bucureşti,1999.

Coordonatori, Jean carpentier,............Francois,Histoire de L’Europe/ Istoria Europei/ humanitas,

Bucurşti,1997.

NASUL ............., Petrecerea prin ............de ieri pe astăzi , Editura Valea Verde , Sighetul Marmaţiei ,

2010 (1405 - 2007) , Proema , Baia Mare 2007.

CENTEA Ovidiu , Amintirile unui uituc , Bucureşti , 2004 , Editura Semne.

VĂLEANU Ion , Satul din Pădure , Monografia localităţii Căpâlnea pe Someş , Editura Caiete Silvane ,

Zalău , 2009 .

TISCHRER G. RIEDESSER P. , Tratat de Psihotr...- mitologie , Editura Trei , Bucureşti , 2001 .

MITROFAN I. BUZDUCEA D. , Psihologia pierderii şi terapia durerii , Editura Albeda, Bucureşti 1999.

LAZARUS R. FOLKMAN S. , The concept of coping in stress and coping antalogz. Editura A. Monat,

Columbia University Press. New York, 1991.

GREEN B.L., Trauma and stressars across events , in International hand-book of traumatic stress

syndrome. Plenum, Press, New Zork , 1993.

KATZ P., KAHN R.L., The social pszchology of organization . Editura Second , Wiley, New York, 1987.

TOMŞA, I.R. , Sănătate şi succes prin optimizarea stressului Editura Academiei de Înalte Studii

Militare, Bucureşti 2002.

HARROWITZ M.J. , Stress response szndromes, ....... New York, 1976

WILLIAMS T., Trauma in the workplace........

RAPHAEL B., ATKINSON R.J. “ Introducere în Psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti 2002.

SELZE HANS, The stress of bite, Longman Green, London, 1957.

KOLEI B. Conducerea personalului în condiţii de stres în Wehrausbilding, nr. 3, 1993.

DORON R., PAROT F., Dicţionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991.

KRZSTAL H., The aging survivor of the Holocaust integration and self-.... in post traumatic states.

Journal of ..........., 1981

WOROEN J. Grief Counselling and Grief The rapy. A Handbook for Mental Health Practic- Linher “Tavistock Reutlege , London, 1992.



38

SELIGMAN M.E.P., Helpplessness: On depression , develpment and death. W.H. Freeman , San

Francisco , 1975

TOMŞA RADU, Optimizarea stressului, Editura Academiei de Înalte Studii Militare . Bucureşti 2002.

GAL B. , Handbook of Military Psychology Wiley and Soon Ltd. , 1991.

HOROWITZ M. Disaster and psychological responses to stress, Prychiatric Anals 15(3) 1985.

Von der KOLK B.A., Psychological trauma, American Psyatric Press. Washington D.C., 1989.

NIEDERLAND W.C., Psychic Traumatization Aftereffects in individuals & communities, Little Brown

Boston, 1971.

RANDO T.A., Grief dying and death, Clinical Interventions for caregivers. Research Press, Champain Il.,

1984.

CARMACK, B.J. Balancing engagement/ detachement of Wursing Scholarship, 24(1).

MC. KNIGH John, The Careless Society, Basic Books, New York City in the Aftermath of the

September …….. Terrorist Attack, Psychologicak Science, 2006.

WEBSTER`s Desk Sictionaty, Portland House, New York, 1990.

PFEFFERBRAUM B. REISSMAN D. , PFEFERBRAUM R. KLOMP R. , GURWITCH R., Building resilence to

mass trauma events ; in ….. DOLL, L. BONTZS MERCY D. , SLEET, D. Handbook on injury and violence

……. Interventions , Kleivier Academic Publisher , New York , 2005.

BROWN D. KUCI J. , The concept of resilence : Theoretical lessons from community research, Health

and Canadian Society, 1996.

GALEA S. NORRIS F. , Public mental health surveillance ans monitoring , F. NORRIS , GALES S. ,

FRIENDMAN M. , WATSON P. , Methods for new mental health research , Guilfyd Press , New York ,

2006.

De JANG Y ROMPARC von OMMEREN. Terrorism , Human Model and Natural Disasters as a

Profesional and Ethical challenge to Psychiatry , Bulletin of the Board of International Affairs of the

Royal Collage of Psychiatry , ….. , 1 July ,2003.

Van DEURZEN E. , Paradox and Passion : An Existential Approach to Theory and Counselling, Wiley

Chischester , 1998.

KRISTEVA J. , Strangers to Ourselves , Columbia University Press, New York , 1991.

COSMA M. , COSMA Brânduşa , Educaţia interculturala Ş de la teorie la practica, Editura Universităţii

Lucian Blaga , 2006.

............................................................................

RAID J. , NORRIS F. , RUBACK K. B. ....... evaccuation in the major disyasters: Risk perceptions , socialinfluence and access to resources. Journal of Applied Social Psycology, 1999.



39

FONE D. J. , DUNSTAN F. , Mental health, places and people. A multilavel analysis of economic

inactivity and social deprivation . Health and Place, 2005.

REBECCA Eve Rolfe, Social Cohesion and Community Resilience ; A Multi-Disciplicary Review of

Literature for Rural Health Research , Department of International Development Studies Faculty of

Grduate Studies and Research , Saint Mary’s University Halifox , N.S. , 2006.

HANCOCK T. , People , partnerships and human progress : building community capitol , Health

Promotion International , 1999.

CHARTWIRGHT S. , GALLAGHER T. , Total rural capital : A model to engage extension faculty and the

public in rural community development, Journal of Extension , 2002.

STOKOLS D. , Translating social and ecological thear into guidelines for community health promotion ,

American Journal of Health Promotion , 1996

CARPENTER S. , WALRER B. ,ANDERIES B.M. , ABEL N. , From metaphor to measurement : resilienceof what to what. Ecosystems, 2009

Mc. FARLANE A. C. , NORRIS F. Definitions and concepts in disaster research in [F.I.] 2006

NORRIS F. , GALEA S. , FRIEDMAN M. , WATSON P. ,Methods for disaster mental health research,

Guiltford Press , New York , 2006.



40

BIBLIOGRAFIE

SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI Complexa/ “magica” <material mnezica

humana> în care se “imprimă” & “ se stochează” varii informaţii- evenimente, procese şi senzaţii-

percepţii, trăiri, gânduri, reperezentări,... exprimări individuale & grupele(folk-lorice …..), taste

specifice cercetate & valorizate social împreună/ separate, ştiinţe, tehnici, filozofări, credinţe.

Analiza & evocarea unor relevanţe ..... în care co-f iinţează & interacţionează folk-loruri.

Sesiunea de comunicări pe tema de etnografie şi folclor.

......... Maramoroseniensis 2011/2012, Sighetu Marmaţiei.

SOFONEA Liviu, Dana Victoria COTOROBAI < Rezilienţa Datinei> în matrici culturale, cu ....... la

începutul mileniului al II-lea A.D. din Era Antropocen marcat, dominant şi de global- ......... Din

Occitania, Obiceiuri de iarnă în Spaţiul Carpato-Ponto-Danubian.

Sesiunea de comunicări pe teme de etnografie si folclor. Arta muzei Maramoroseniensis, 2011/2012,

Sighetu Marmaţiei.

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române/ DEX Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu

Iordan”, Ediţia a II a Univers Enciclopedic, Bucureşti 1998.

SOFONEA Liviu Alexandru, The Aeropagus of Values, World Congress of Philosophy, Brigton U.K. ,

1998.

Cronica ilustrată a Omenirii, vol. 1-16, Editura Litera, Bucureşti 2010-2011.



41

SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-formarea planetei Marte, Producerea şi Transportul Energiei, ediţia

a XXVI-a , Cluj –Napoca , 2002.

SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-planeta raris, Producerea şi Transportul Energiei, ediţia a XXXI-a ,

Cluj –Napoca ,2012.

SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI.

................. Fragmentarium. ................. ale conferinţelor anuale ale Filialelor A.I.I.R. Universitatea

Tehnică “ Gheorghe Asachi” Iaşi, 2011/2012.

SOFONEA Gheorghe, Monografia satului, Draguş, Fagaraş, Editura Negru Vodă, Fagaraş 2010.

BĂLAN Ştefan, MIHĂILESCU Ştefan, Istoria Ştiinţei şi Tehnicii în România .

Datecronologice, Editura Academiei, Bucureşti,1986.

SIMIONESCU ION, „Ţara Noastră, Editura Fundaţiilor, Bucureşti,1996.

Coordonator Cosma Mircea, Rezilienţa la riscuri şi ameninţări ale secolului XXI-lea, editura ALMA

MATER, Sibiu, 2008.

FISCHER G. RIEDESSER P. Tratat de psiho-traumatologie, Editura Trei, bucureşti, 2001.

MITROFAN I., BUZDUCEA D., Psihologia pierderii şi terapia durerii, Editura Albeda, Bucureşti,1999.

Coordonatori, Jean carpentier,............Francois,Histoire de L’Europe/ Istoria Europei/ humanitas,

Bucurşti,1997.

NASUL ............., Petrecerea prin ............de ieri pe astăzi , Editura Valea Verde , Sighetul Marmaţiei ,

2010 (1405 - 2007) , Proema , Baia Mare 2007.

CENTEA Ovidiu , Amintirile unui uituc , Bucureşti , 2004 , Editura Semne.

VĂLEANU Ion , Satul din Pădure , Monografia localităţii Căpâlnea pe Someş , Editura Caiete Silvane ,

Zalău , 2009 .

TISCHRER G. RIEDESSER P. , Tratat de Psihotr...- mitologie , Editura Trei , Bucureşti , 2001 .

MITROFAN I. BUZDUCEA D. , Psihologia pierderii şi terapia durerii , Editura Albeda, Bucureşti 1999.

LAZARUS R. FOLKMAN S. , The concept of coping in stress and coping antalogz. Editura A. Monat,

Columbia University Press. New York, 1991.

GREEN B.L., Trauma and stressars across events , in International hand-book of traumatic stress

syndrome. Plenum, Press, New Zork , 1993.

KATZ P., KAHN R.L., The social pszchology of organization . Editura Second , Wiley, New York, 1987.

TOMŞA, I.R. , Sănătate şi succes prin optimizarea stressului Editura Academiei de Înalte Studii

Militare, Bucureşti 2002.



42

HARROWITZ M.J. , Stress response szndromes, ....... New York, 1976

WILLIAMS T., Trauma in the workplace........

RAPHAEL B., ATKINSON R.J. “ Introducere în Psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti 2002.

SELZE HANS, The stress of bite, Longman Green, London, 1957.

KOLEI B. Conducerea personalului în condiţii de stres în Wehrausbilding, nr. 3, 1993.

DORON R., PAROT F., Dicţionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991.

KRZSTAL H., The aging survivor of the Holocaust integration and self-.... in post traumatic states.

Journal of ..........., 1981

WOROEN J. Grief Counselling and Grief The rapy. A Handbook for Mental Health Practic- Linher “

Tavistock Reutlege , London, 1992.

SELIGMAN M.E.P., Helpplessness: On depression , develpment and death. W.H. Freeman , San

Francisco , 1975

TOMŞA RADU, Optimizarea stressului, Editura Academiei de Înalte Studii Militare . Bucureşti 2002.

GAL B. , Handbook of Military Psychology Wiley and Soon Ltd. , 1991.

HOROWITZ M. Disaster and psychological responses to stress, Prychiatric Anals 15(3) 1985.

Von der KOLK B.A., Psychological trauma, American Psyatric Press. Washington D.C., 1989.

NIEDERLAND W.C., Psychic Traumatization Aftereffects in individuals & communities, Little Brown

Boston, 1971.

RANDO T.A., Grief dying and death, Clinical Interventions for caregivers. Research Press, Champain Il.,

1984.

CARMACK, B.J. Balancing engagement/ detachement of Wursing Scholarship, 24(1).

MC. KNIGH John, The Careless Society, Basic Books, New York City in the Aftermath of the

September …….. Terrorist Attack, Psychologicak Science, 2006.

WEBSTER`s Desk Sictionaty, Portland House, New York, 1990.

PFEFFERBRAUM B. REISSMAN D. , PFEFERBRAUM R. KLOMP R. , GURWITCH R., Building resilence to

mass trauma events ; in ….. DOLL, L. BONTZS MERCY D. , SLEET, D. Handbook on injury and violence

……. Interventions , Kleivier Academic Publisher , New York , 2005.

BROWN D. KUCI J. , The concept of resilence : Theoretical lessons from community research, Health

and Canadian Society, 1996.

GALEA S. NORRIS F. , Public mental health surveillance ans monitoring , F. NORRIS , GALES S. ,

FRIENDMAN M. , WATSON P. , Methods for new mental health research , Guilfyd Press , New York ,2006.



43

De JANG Y ROMPARC von OMMEREN. Terrorism , Human Model and Natural Disasters as a

Profesional and Ethical challenge to Psychiatry , Bulletin of the Board of International Affairs of the

Royal Collage of Psychiatry , ….. , 1 July ,2003.

Van DEURZEN E. , Paradox and Passion : An Existential Approach to Theory and Counselling, Wiley

Chischester , 1998.

KRISTEVA J. , Strangers to Ourselves , Columbia University Press, New York , 1991.

COSMA M. , COSMA Brânduşa , Educaţia interculturala Ş de la teorie la practica, Editura Universităţii

Lucian Blaga , 2006.

............................................................................

RAID J. , NORRIS F. , RUBACK K. B. ....... evaccuation in the major disyasters: Risk perceptions , social

influence and access to resources. Journal of Applied Social Psycology, 1999.

FONE D. J. , DUNSTAN F. , Mental health, places and people. A multilavel analysis of economic

inactivity and social deprivation . Health and Place, 2005.

REBECCA Eve Rolfe, Social Cohesion and Community Resilience ; A Multi-Disciplicary Review of

Literature for Rural Health Research , Department of International Development Studies Faculty of

Grduate Studies and Research , Saint Mary’s University Halifox , N.S. , 2006.

HANCOCK T. , People , partnerships and human progress : building community capitol , Health

Promotion International , 1999.

CHARTWIRGHT S. , GALLAGHER T. , Total rural capital : A model to engage extension faculty and thepublic in rural community development, Journal of Extension , 2002.

STOKOLS D. , Translating social and ecological thear into guidelines for community health promotion ,

American Journal of Health Promotion , 1996

CARPENTER S. , WALRER B. ,ANDERIES B.M. , ABEL N. , From metaphor to measurement : resilience

of what to what. Ecosystems, 2009

Mc. FARLANE A. C. , NORRIS F. Definitions and concepts in disaster research in [F.I.] 2006

NORRIS F. , GALEA S. , FRIEDMAN M. , WATSON P. ,Methods for disaster mental health research,Guiltford Press , New York , 2006.

BOURDIEU Pierre, Raţiuni ...................................... Editura Meridiane, Bucureşti ,1999.

BOURDIEU Pierre, Disfunction: A Social Critique of the Judgement of Tatste, Havard, University Press,

Cambridge, 1984.

COLEMAN James , Social Capital in the creation of human capital. Americam Journal of Sociology, vol.

94, 1998.



44

COLEMAN James, Foundations of Social Theory. …… Press of Harvard University Press, Cambridge

1990.

PORTES A., “ Social Capital” : Its origins and Applications in Modern Sociology .Anual Review of

sociology, 24, 1998.

……coordonatori Zamfir Cătălin , Stăuescu Simona, Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom,

Iaşi, 2007.

M.C.CUBBIN, H.I., M.c. CUBBIN M.A., THOMPSON A.I., HAN S.Y., ALLEN C.T., Families under stress:

what makes them resilient?American Association of Family and Consumer Sciences Commemorative

Lecture, June 22, Washington D.C., 1997.

VINSON T., Community adversary and resilience: tge distribution of social disadvantage in Victoria

and New South Wales and the mediating pole of social ……. Jesuits Social Services, University of New

South Wales, 2004

COLEMAN James Foundations of Social Theory, Belknap Press of Harvard University Press,

Cambridge, 1990.

RYAN-NICHOLASS K.D., RACHER F.E., Investigating the health of …. Communities: toward frame work

development.Rural and Remote Health, 2003.

Reducing health disparities trought a form communities.Report by the Policy Link Health disparities

Team, ……., California. 2002.

UNGAR M., Resilience, Resources and ……..ships :making integrated services more family

like.Relational Child and Jouth care practice, 2003.

Mc. CUBBIN, M.A., Mc. CUBBIN H.I., Family coping with health crises: The resiliency model of family

stress, adjustment and adaption……..

(Editori) ………………………………………………………………………………………………..............................., Families ,

health and illness, Mosby, New York, 1993.

……………………………………………………………….

Betty, WYCHE Karen F., …………BRAUM, Rose L., community Resilience ass Metaphor, theory, Set of

Capacities and Strategy for Disaster Readliness, 2007.

GOODMAN R., SPEERS M., Mc. LEROY K., FAWCETT S., KEGLER M., PARKER E., ……., Identifying and

defining the dimensions of community capacity to provide a basis for …………Health Education of

Behavior, 1998.

NORRIS F. “GALEA S.” FRIEDMAN M. , WATSON P., Methods for disaster mental healtsh research.

Guilford Press. New York, 2002.

CUTTER S., EMRICH C., MITCHELL J., BORUFF B., GALL M., SCHMIDTLEIN M……. The long ….. home:

Race class, and recovery from Hurrieane Katrina. Environment, 2006.



45

BARRERA M., Distinction betwwn social support, concepts, measures and models.American Journal

of Community Psychology, 1986

Note pag. 31.

Femina =G poate deveni prima mai rezilientă: a. apriori daca işi dorește acest lucru; b. în conjuncturi favorabile: are o predispoziție înnăscuta de a-si dezvolta reziliența siadapta bilitatea la schimbare: mutaţia se săvârşeşte (optime casu; frecvent), cu un efort

susținut, implica introspecție, un proces continuu de dezvoltare a abilităților ; permanenta,

vigilentă; explorare a punctelor forte .

construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a

experiențelor de viața depășite cu succes, evidențierea reușitelor si realizărilor; cultivarea unui scop al vieții, definirea şi „urmărirea” ţelului existentei

(personale/grupale)

crearea unui cerc de prieteni susținători, confidenţi, consilieri; flexibilizare in fata schimbării optimism: stare fundamentală păstrată şi în „faze critice”; cu maturitate, „patos” –

luciditate.

dezvoltarea creativă a capacitații de rezolvare a problemelor, identificarea unor noisoluții originale/creative

analiza activă a propriilor nevoi & dorinţe /bi-pol/: axial: a. menținerea contactului cupropriile nevoi si dorinte si b. satisfacerea maximală/realistă a dualităţii , axiale

;

stabilirea propriilor obiective de viata.

Multe persoane apelează la un moment dat la psihoterapie. Dezechilibrele care apar,

provocările vieții, sentiment de confuzie privind identitatea personală, contact precar cu

nevoile si dorințele interioare. persoana ce înțelege poate deveni conștienta de propriileresurse, va găsi noi modalităţi de satisfacere a acestor nevoi, se va afla determina în stare de

bine interior, îi creşte capacitatea de adaptare la noi situații, crește reziliența.

E. Situaţii de risc / stress: femeile foarte solicitate aleargă, jonglează intre familie, birou, întâlniri, business, cerc de prieteni, loisiruri, fiting-uri, politizări, …? echilibru in toate

domeniile vieții; doresc o carieră de succes şi o familie sănătoasă. concentrări către lucrurilepe care « trebuie » să le neglijeze, spre ceea ce are nevoie şi-şi dorește. Dileme/ stressări:

Trebuie: a. să performez la birou, să acord atenție șotului, să petrec timp cu copiii, să mă vădcu prietenii, trebuie, trebuie, trebuie… viața tumultoasă, cu multe schimbări, responsabilităţi,auto-acordare de timp, răsfăţări, să facem lucruri şi pentru sine: ”copilăriri”, masaj, o saună,

masa luată în oraş intr-un ambient plăcut, ne încarcă bateriile. O împărţire între munca de la birou şi familie, timp pentru sine: Câteva minute/ zi să uite de vâltoarea vieții şi să se

« scufunde » in lecturări elevate. lucrurile mărunte de zi cu zi, masaje, citiri câteva rânduri,

promenade, excursii, voiaje în parcuri, conștienți si de nevoile personale să facem ceva şi în privința lor: actio pentru rezolvări, împlinire, pozitivitate.

Nota. Complementaritatea masculinităţii în unica, complexa (armonioasa; dialectica/Fiinţă Homo/Homo Humanus /



46

ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi.

Cercetătorii psihoterapeuţi et al indică „norme”-proceduri.

în societăţi obscure şi la „vrăjitori”, flăcări /energii colorate/, ghicitoare.

PRUNG chemări din pruncie.

Evitarea capriciilor, iluzii, depresii, permanenţe, cu efecte in actio.

Unele îndrumare introduc şi

Timp, Vlagă, studii, spiritualizare, suflet pentru meditaţii, rugi, exegeze.

Medicii nu fac grevă.

Domnule Profesor,

Va rog frumos sa ma scuzati si inca odata va multumesc petru anunt.

Am vrut doar sa va multumesc, dar, m-au asaltat gandurile de nemultumire fata de mine si de

proasta mea gospodarire a resurselor. Si cum tentatia de a merge a fost mare am gandit -cu voce

tare- acea nemultumire fata de mine.

Inca odata imi cer scuze pentru mesajul precedent.

Numai bine va doresc.

Tatăl Nostru. Cel mai vechi text românesc în uz continuu

Scris de Administrator

Imprimare

E-mail

Fi primul care postează comentarii!

Evaluaţi acest articol

1

2

3

4

5

(1 Vot)

Există în istoria popoarelor texte a căror

mărturie marchează actul concret de naştere allimbii în care au fost aşternute. Pentru

http://www.isciv.ro/blog/Administrator


http://www.isciv.ro/revista/istorie-si-civilizatie-nr-28/tatal-nostru-cel-mai-vechi-text-romanesc-in-uz-continuu?print=1&tmpl=component

http://www.isciv.ro/component/com_mailto/link,aHR0cDovL3d3dy5pc2Npdi5yby9yZXZpc3RhL2lzdG9yaWUtc2ktY2l2aWxpemF0aWUtbnItMjgvdGF0YWwtbm9zdHJ1LWNlbC1tYWktdmVjaGktdGV4dC1yb21hbmVzYy1pbi11ei1jb250aW51dQ==/tmpl,component/

http://www.isciv.ro/revista/istorie-si-civilizatie-nr-28/tatal-nostru-cel-mai-vechi-text-romanesc-in-uz-continuu#itemCommentsAnchor


http://www.isciv.ro/revista/istorie-si-civilizatie-nr-28/tatal-nostru-cel-mai-vechi-text-romanesc-in-uz-continuu
















http://www.isciv.ro/component/com_mailto/link,aHR0cDovL3d3dy5pc2Npdi5yby9yZXZpc3RhL2lzdG9yaWUtc2ktY2l2aWxpemF0aWUtbnItMjgvdGF0YWwtbm9zdHJ1LWNlbC1tYWktdmVjaGktdGV4dC1yb21hbmVzYy1pbi11ei1jb250aW51dQ==/tmpl,component/

http://www.isciv.ro/revista/istorie-si-civilizatie-nr-28/tatal-nostru-cel-mai-vechi-text-romanesc-in-uz-continuu?print=1&tmpl=component




47

franceză, Jurământul de la Strasbourg (A.D. 842), pentru engleză, Imnul Creaţiunii deCaedmon (secolul IX), pentru spaniolă Cântarea Cidului (A.D.1110), sunt texte de temelie,marcând, fiecare în felul lui, începuturi de continuitate. Astfel de monumente de limbă ausupravieţuit, veac după veac, întruchipând borne de civilizaţie.

În cultura română, cea vitregită de răutăţile vremii, monumente scrise comparabile cu acesteaau fost tardive şi - prin conţinut - mai puţin importante. Vestita scrisoare a lui Neacşu din1521 păleşte, ca document, în comparaţie cu reperele scrise de aiurea.

Pe de altă parte, deşi la români primele texte mari în limba-mamă vin târziu, vechimea botezului creştinesc a conferit totuşi limbii vorbite de români un privilegiu unic, deosebit decele de care s-au bucurat suratele ei întru latinitate, însoţite şi rezemate toate pas cu pas, de-a

lungul timpului, de texte scrise.

rez_feb_2012-2

Documents

Transcript of rez_feb_2012-2