Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...

1 Infotehnica / Nr. 11 - 2013

Revistă tehnico – ştiinţifică

Colegiul Tehnic ”Miron Costin “ Roman

An IV Nr. 11 / Aprilie 2013


În actualul context socio-economic, Colegiul Tehnic

“Miron Costin” este o instituţie care oferă un mediu educa-

ţional de calitate, este o şcoală puternic angajată în formarea

şi dezvoltarea tinerilor, în vederea integrării acestora pe piaţa

muncii locale, naţionale şi europene.

Activitatea colegiului se desfăşoară în strânsă legătură

cu partenerii sociali şi educaţionali, care sunt interesaţi de implementarea cerinţelor privind asi-

gurarea calităţii în educaţie în acelaşi timp cu atingerea valorilor europene, prin promovarea

unui dialog deschis şi permanent.

Prin efort colectiv şi spirit de echipă, avem succese în ceea ce priveşte rezultatele la

olimpiade şi concursuri şcolare la nivel local, judeţean, naţional. Implicarea elevilor în aceste

activităţi va avea efecte pozitive, privind viitoarea carieră a absolvenţilor învăţământului teh-

nic şi profesional în contextul dimensiunii europene.

Concursul Infotehnica, aflat la a V-a ediţie, vine în sprijinul elevilor din învăţământul

tehnic pentru a le pune în valoare achiziţiile teoretice, dar şi practice învăţate, pentru a stimula

lucrul în echipă, spiritul de competiţie şi pentru a valorifica potenţialul comunicării interperso-

nale şi intrapersonale.

Director,

Prof. Nelia Lorica Havrici

CONCURSUL INTERREGIONAL

DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

„INFOTEHNICA”

EDIȚIA V – 4 APRILIE 2013

Slogan : Ajută-mă să mă afirm!


Ediția din acest an a Concursului Interregional de Referate și

Comunicări Ştiințifice „INFOTEHNICA” s-a desfășurat în cadrul

“Săptămânii PAȘII FPI”, care a reunit activități din cadrul proiectu-

lui “Parteneriate active școală – întreprindere pentru îmbunătățirea

formării profesionale inițiale – PAȘII FPI”.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin

Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Proiec-

tul “PAȘII FPI” este implementat la nivel național de Centrul Național de Dezvoltare a Învă-

țământului Profesional și Tehnic (CNDIPT). în parteneriat cu Uniunea Generală a Industriași-

lor din România.

Concursul Interregional de Referate și Comunicări Ştiințifice „INFOTEHNICA” vine

în sprijinul elevilor din învăţământul tehnic pentru a le pune în valoare achiziţiile teoretice,

dar şi practice învăţate, pentru a stimula lucrul în echipă, spiritul de competiţie şi pentru a

valorifica potenţialul comunicării interpersonale şi intrapersonale.

La deschiderea lucrărilor au participat Silvia

Trancă, reprezentant al CNDIPT, Maria Ghiniță, in-

spector școlar pentru proiecte și programe comunita-

re, Lăcrămioara Secară, director al Casei Corpului

Didactic Neamț, și Adriana Drăghici, formator regio-

nal în cadrul proiectului “PAȘII FPI”. “Îmi doresc

foarte mult ca noi, cei din învățământul tehnic, să ne

facem auziți, acest domeniu să devină atractiv pentru

elevii de gimnaziu și pentru profesori și să nu mai

fim considerați «oaia neagră» a învățământului. Vreau să se știe că există locuri de muncă

pentru cei care sunt bine pregătiți, pentru cei care au competențe”, a spus Silvia Trancă, expert

în cadrul proiectului “Pașii FP

Acest proiect a emanat din dorinţa de a oferi

o alternativă elevilor din liceele tehnologice, ruta

directă, ruta progresivă şi şcoală profesională, la

olimpiadele şcolare, contribuind astfel la stimularea

motivaţiei învăţării.

Vrem să-i învăţăm pe aceşti elevi să se afir-

me, să-şi compare rezultatele muncii cu alţi elevi

din alte localităţi şi din alte judeţe. În acelaşi timp

oferim prin acest concurs posibilitatea dezvoltării

capacităţii de comunicare şi cooperare, abilităţi de

relaţionare şi lucru în echipă, atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.


Scopul acestui proiect educațional constă în oferirea unei alternative viabile la olimpia-

dele şcolare prin realizarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice cu posibilitatea afirmării lor în

cadrul competiţiilor interregionale, astfel elevii din liceele tehnologice, ruta directă, ruta pro-

gresivă şi şcoală profesională vor fi stimulați, dar și motivaţi să participe în mod activ și con-

știent la procesul educațional.

Ca obiective ne –am propus:

► Antrenarea în competiţie a unui număr mare de elevi şi profesori din diverse regiuni;

► Evaluarea şi recunoaşterea muncii participanţilor prin acordarea diplomelor de partici-

pare, a premiilor şi menţiunilor obţinute în cadrul competiţiei;

► Stimularea elevilor din ÎPT, prin popularizarea lucrărilor prezentate şi a rezultatelor obţi-

nute de elevi şi profesori;

► Diseminarea rezultatelor proiectului pentru a dezvolta alte activităţi similare şi pentru a

atrage noi parteneri din comunitate, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societăţii.

Ediția din acest an a Concursului Interregional de Referate și Comunicări Ştiințifice

„INFOTEHNICA” s-a desfășurat pe cinci secțiuni deschise atât elevilor, cât și profesorilor:

► Construcții și lucrări publice,

► Mecanică,

► Electric

► Turism,

► Multimedia.

Material realizat de:

Dir. adj. prof. Sava Cristinica Viorica


Roboţii şi sistemele robotice folosite în domeniul construcţiilor

La ora actuală, în întreaga lume, se află în diferite stadii de dezvoltare aplicaţii ale ro-

boţilor în domeniul construcţiilor. Centrul de greutate al acestor aplicaţii robotizate se află în

Japonia.

Dezvoltarea în construcţii este influenţată de situaţia pieţei. În acest domeniu doar mari-

le întreprinderi sunt active pe plan internaţional.

În Europa, în ultima perioadă, se face simţită o puternică presiune a concurenţei ţărilor

membre ale Uniunii Europene cu un nivel de salarizare mai redus. La aceasta se adaugă concu-

renţa puternică a ţărilor cu nivele mai mari de salarizare şi cu tehnică avansată, cum ar fi de

exemplu Japonia.

Robotul, ca obiect de bază în această ştiinţă, poate fi definit ca un auto-

mat universal pentru reproducerea unor funcţii de mişcare şi intelectuale ale

omului.

O clasă importantă este aceea a roboţilor de manipulare. Caracteristica

roboţilor de manipulare, din care clasă fac parte şi roboţii industriali, este existenţa elementului

periferic: dispozitivul de prehensiune (apucare).

Utilizarea roboţilor industriali :

►încărcarea şi descărcarea maşinilor unelte şi a automatelor,

► operaţii de prelucrare propriu-zisă : sudură,vopsire, debitare, montaj, etc.

Utilizarea roboţilor cuprinde domeniul condiţiilor de lucru aşa zis extreme: sub apă, în

cosmos, în medii radioactive sau otrăvitoare.

ROBOŢI MANIPULATORI DE PIESE

Robot manipulator de piese Robot în celula de fabricaţie


UTILIZAREA ROBOȚILOR ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR

În domeniul construcţiilor se folosesc roboţi şi echipamente automate pentru :

► demolare şi dezafectare a complexelor de locuinţe chimice, militare etc.

► construcţii clădiri ( roboţi zidar ) ;

► construirea drumurilor,

► operaţii de întreţinere a construcţiilor în derulare.

► interventie la cladirile degradate in urma unor dezastre;

► inspectii si refaceri conducte de canalizare,

► roboţii pentru inspectat instalaţii tehnice de putere, pentru incinte nucleare ;

► sudura conductelor din polietilena si polipropilena de mare densitate;

► roboţii pentru stingerea incendiilor ;

► montaj şi întreţinere faţade vitrate;

► inspectare faţa de clădiri înalte ;

► acoperirea unor suprafeţe mari ( faţade , rezervoare ,etc.);

► vopsirea faţadelor ;

► sistem robotizat pentru inspectarea faţadelor clădirilor

► nivelarea şi compactarea betonului ;

► Sisteme automate pentru netezirea suprafeşelor de beton turnat;

► sistem robotizat pentru stropirea betonului în construcţia tunelurilor

► lucrări de realizare a unor platforme de beton de mari dimensiuni;

► expertize la poduri în scopul evaluării degradărilor ;

► vehicul ghidat automat pentru asfaltarea şoselelor;

► robot mobil pentru cofraje glisante.

ROBOȚI UTILIZAȚI ÎN CONSTRUCȚII

Distribuitor orizontal de beton Nivelator pentru pardoseli de beton


Robot pentru tratarea suprafeţelor din beton Robot finisare suprafeţe

Robot finisare suprafeţe din beton

Roboţi pentru demolare

CONCLUZII

Utilizarea roboţilor în construcţii prezintă avantaje:

► Reducerea costurilor serviciilor;

► Organizarea activităţii de prestare de servicii pe concepte specifice mediului industrial,

cum ar fi: producţia de serie mare sau de masă, standardizarea;

► Creşterea siguranţei privind calitatea serviciilor prestate;

► Eliberarea operatorului uman de activităţi de rutină, monotone şi plictisitoare.

.

BIBLIOGRAFIE

1. Curs 4 metode şi tehnici de inovare şi creativitate FlexFORM

2. Dumitriu A.,Bucşan C., Demian T.1996- Sisteme senzoriale pentru roboţi,Editura

MEDRO, Bucureşti.

3. Gheorghe Gheorghe, Valentin Pau, Doru Dumitru Palade, Mecatronica, 2002, Editura

Tehnică, Bucureşti.

4. Lucian Ciobanu, Elemente de proiectare a sistemelor flexibile de fabricaţie şi a roboţilor

industriali, 1997, Editura BIT, Iaşi.

5. www.eprofu.com; www.didactic.ro


Dir. adj. prof. Cărpuşor Crina Gabriela

http://www.eprofu.com


Învelișul clădirii desparte climatul exterior de cel interior. Dar aceasta despărțire nu este

absolută. Între căldură și frig , între umezeală și uscăciune, există permanent curenți de căldură

și umezeală. Energia termică din zonele cu temperatură ridicată trece în zonele cu temperatură

scăzută.

Și presiunea vaporilor de apă din aer se egalizează. Aerul cald poate primi mai multă

umezeală decât aerul rece. În perioada de încălzire are loc, din acest motiv, o compensare a pre-

siunii vaporilor în raport cu clima rece din exterior.

Umiditatea aerului se poate depune la răcire sub formă de condens. Temperatura de con-

densare reprezintă gradul de saturație al aerului ( umiditatea relativă a aerului = 100% ) la o

anumită temperatură.

O mare parte a condensului se datorează activității umane, spălatul, gătitul și alte aseme-

nea activități generează vapori de apa în aerul din casă.

Pe lângă activitatea umană există și alte surse cum ar fi : tencuiala, zugrăveala, plantele

naturale ținute în casă și animalele de companie.

Dacă într-o încăpere aflată la 20 °C și cu o umiditate relativă a aerului de 50% , una din

părțile construcției are temperatura mai mică de 9,3 °C, pe aceasta se va afla condens.

Obiectivele protecției la căldură și umezeală sunt:

asigurarea unui climat local sănătos și confortabil pentru locuitor;

protecția construcției împotriva stricăciunilor cauzate de climă;

menținerea scăzută a consumului de energie și totodată a șocului de CO2 la încălzire sau ră-

cire, adică asigurarea că acest consum, de care clădirea este responsabilă, să fie economic și

compatibil cu mediul.

Scăderea temperaturii exterioare nu poate fi controlată, dar poate fi contracarată prin

creșterea căldurii din interiorul casei.

Umiditatea în structura acoperișului poate fi rezultatul condensării cauzate de variațiile

de temperatură, a ploii care pătrunde prin acoperiș și a aerului încărcat cu umezeală, venind din

interior și traversând tavanul.

Este practic imposibil de a proteja structura acoperișului 100 % chiar și atunci când se

folosește o barieră de vapori, asta și datorită faptului că su-

prapunerile trebuie sigilate cu benzi speciale autoadezive,

iar joncțiunea cu pereții perimetrali ar trebui etanșată cu

masticuri adecvate.

Dar chiar și așa, o ventilație adecvată este esențială

în menținerea structurii acoperișului uscată.

Actualmente, în domeniul construcțiilor, izolarea

îmbunătățită și impermeabilitatea la aer au ca rezultat acu-

mularea de umezeală în planul acoperișului, dacă nu are

loc o ventilare continuă, fiindcă spre exemplu, lemnul care

astăzi se folosește la majoritatea construcțiilor din Romania

este verde, și anume cu un grad de umiditate foarte ridicat.

Umezeala care se strânge în diverse spații ale structurii acoperișului cauzează de-a

lungul timpului formarea de mucegai, fapt ce poate duce până la deteriorarea tavanului.


Ventilația inadecvată a structurii acoperișului poate avea rezultate negative costisi-

toare. Cantitatea de umiditate prinsa în structura acoperișului reduce puterea de izolare a ma-

terialului izolant.

Pe lângă reducerea eficientei materialului izolant, la temperatura potrivită, umiditatea

oferă condiții bune de formare și dezvoltare a mucegaiului pe părțile lemnoase ale construc-

ției. Astfel, scade rezistența și începe descompunerea materialului.

În același timp, lemnul ud atrage atacurile insectelor. În cel mai rău caz, da-

că se întrunesc condițiile de căldură și umiditate, construcția din lemn afectată se

va degrada în cele din urmă într-o perioadă de la 4 până la 10 ani.

Ventilarea adecvată a tuturor părților din con-

strucția acoperișului este de aceea esențială pentru a păstra

acest spațiu uscat și aerisit.

În anumite condiții în care gradul de umiditate este ridi-

cat (băi, bucătarii, piscine, etc.) aerul încărcat cu umezeală ca-

re vine din interior poate pătrunde prin crăpăturile din tavan în

planul de acoperiș și poate condensa pe suprafețele reci, chiar

dacă folosim folii anti-condens și bariere de vapori, cauzând

atât formarea și creșterea straturilor de mucegai, cât și atacurile

insectelor.

Acoperișurile ventilate corect asigură o viață mai lungă acoperișului. Folosind ele-

mente de ventilații, acest surplus de umiditate poate fi eliminat în deplină siguranță.

Toate laturile acoperișului au nevoie de ventilație !

Păstrând libere zonele de la streașină și coamă, spațiul

acoperișului este ventilat în mod eficient datorită diferenței de

presiune de la streașină și pana la coamă.

Aerul poluat este împins în partea de sus și în afară, ajutat

de presiunea vântului de la coamă. Fiecare zonă a acoperișului ar

trebui să fie calculată separat din punct de vedere al ventilației.

Fiecare zona (de exemplu, porțiunea intre cei 2 căpriori) trebuie să fie ventilată.

Pentru a se asigura o ventilare adecvată a

acoperișului, anumite principii trebuie respectate:

Intrarea completă aerului pe lungimea totala a

streșinilor. Traversarea libera a stratului de aer în

toate zonele pentru a se asigura cea mai ușoară

circulație.

Întreaga structură a acoperișului trebuie să fie

ventilată – nu doar spațiul gol dintre învelitoare și

astereală.

Utilizând folii anti-condens cu permisivitate ma-

re la vapori, stratul de ventilare dintre această folie și termoizolație poate fi omis.

Un număr mai mare de spații de aerisire mici sunt preferate în locul unui număr mai mic

de spații de aerisire mai mari.

Apele mari (cu lungime de 10 metri sau mai mare între streașină și coamă) pot necesita

instalarea de ventilații suplimentare pe suprafața dintre streașină și coamă.

Nu este recomandată ventilarea numai a coamei. Aerisirea la streașină este necesară

pentru a crea o presiune pozitivă în planul acoperișului.

Prof. Mioara Stoia Sursa: www.spatiulconstruit.ro


“Moodle o alternativă de învățământ on-line”

Moodle este un Sistem de management al învăță-

rii / predării – En. Learning Management System

(LMS). O altă denumire pentru Moodle o reprezintă cea

de Mediu de Învățare Virtual– En. Virtual Learning

Environment ( VLE).

Platforma este construită din module care oferă capabilități diferite de colabora-

re, comunicare, E-learning și nu numai. Moodle trebuie instalat pe un server pentru a putea fi

accesat de la orice calculator conectat la internet. Platforma educaționala Moodle oferă posibi-

litatea comunicării pentru a interacționa extrem de eficient, cu astfel de unelte de tip Forum sau

Chat permit interacțiunea facila.

Platforma Moodle ne oferă posibilitatea de a stoca și de a accesa dintr-un singur

loc informații specifice școlii (de ex: absențe, note, cărți din bibliotecă etc), precum şi o suită

de unelte de evaluare diferite care permit realizarea unor metode de evaluare cantitative și cali-

tative mai sofisticate și mai apropiate nevoilor de astăzi.

Moodle permite livrarea de cursuri sau materiale deja realizate care respectă standarde

diferite cum ar fi: articole, materiale audio sau video, folositoare pen-

tru a consolida conținuturile educaționale.

Concluzii:

Adoptarea platformei Moodle integrează, aşadar, o comunita-

te internaţională, având acces la experienţa pedagogică şi ştiinţifică a

acesteia. Filozofia Moodle este ghidată de o paradigmă a învăţării ce poate fi numită pe scurt ca

" pedagogie social construcţionistă". .

Material realizat de elevii: Ahucioaiei Daniela din clasa a X– a C

Pascariu Lăcrămioara din clasa a XI– a C

Burlacu Elena Cristina din clasa a XI– a C

Prof. Coordonator: Dima Vasile


„Mai bine este ca întemeiat pe adevăr, să învingi o părere,

decât întemeiat pe o părere să te învingă adevărul.”

Epictet

“Multimedia o provocare pentru educația tinerilor”

Educaţia este o acţiune organizată care presupune, cu necesitate, acceptarea şi respecta-

rea unor cerinţe, reguli şi dispoziţii elaborate şi impuse din exterior, concomitent cu instituirea

unor modalităţi de control asupra acceptării şi respectării lor.

Disciplina impune câteva reguli, astfel asigurând ordinea exterioară indispensabilă ori-

cărei acţiuni organizate.

Despre activizarea clasei de elevi se vorbește de mult timp in literatura pedagogică. Ea

a fost înțeleasă în sensul reducerii monopolului pe care îl deține adesea profesorul asupra pro-

cesului de vorbire. Acest lucru este un aspect important al comunicării didactice care atrage

atenția asupra faptului ca profesorul este cel care ocupă cea mai mare parte din economia de

timp a unei activităţi școlare vorbind, în timp ce elevi tac, adoptând o atitudine pasivă.

Pornind de la premisa că nu este suficient să creezi ocazii

pentru ca elevii să interacționeze unii cu ceilalți, pentru ca o clasă

să participe în mod activ la procesul didactic, este necesar sa fie în-

deplinite câteva condiții facilitatoare, intr-o manieră care sa nu ex-

cludă pe unii elevi, deoarece clasa poate fi privită ca „…o pluralita-

te dinamică de persoane între care există mai multe tipuri de relații,

cu influențe multiple asupra membrilor săi. Esenţa unui grup nu es-

te similaritatea sau lipsa de asemănare a membrilor săi, ci interdependenţa lor”.

Un avantaj important care poate fi un punct de plecare pentru noi strategii didactice îl

constituie faptul că această platformele educaţionale: AeL , Moodle... oferă numeroase posibi-

lități de a lucra în grupuri prin unelte de colaborare care sunt foarte simplu de folosit.

În concluzie, autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunoştinţelor de specialita-

te, ci derivă şi din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptându-le sisteme-

lor educaţionale, de a repartiza responsabilităţi elevilor, de a mobiliza elevul spre cooperare, de

a purta un dialog real profesor-elev.

BIBLOGRAFIE

1. Stan, E.(2006), Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti

2. Ghivirigă, Luminiţa(1975) „Relaţia profesor-elevi în perspectiva lecţiei moderne.”

Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

3. http://eprofu.ro/


Prof. Dima Cristina

http://eprofu.ro/

http://eprofu.ro/


O casă ecologică înseamnă o casă realizată cu finisaje naturale, o casă din lemn,

izolată fonic şi termic.

O casă ecologică înseamnă o casă realizată din finisaje naturale, izolată foarte bine. Din ce

în ce mai căutate, se optează pentru acest tip de construcţie din două motive: se construieşte

mai repede decât una obişnuită şi economiseşte mult mai multă energie. Deoarece nu există o

tradiţie a caselor ecologice, constructorii folosesc tehnici şi materiale speciale în realizarea

locuinţelor supranumite şi case "prietenoase cu mediul înconjurător". Acest tip de locuinţe,

sunt realizate doar din materiale naturale, sunt prevăzute cu un sistem de încălzire solară a apei

calde (montat pe acoperiş) şi cu sistem de încălzire centrală bazat pe lemne. Faţă de o locuinţă

normală, o casă ecologică are un sistem de izolare superior, acest lucru datorăndu-se calităţilor

finisajelor naturale.

O casă ecologica nu înseamnă o casă de lemn sau

o locuinţă pasivă.

O casă ecologică este o casă inteligentă, care nu

prezintă nici un fel de pierderi deoarece este foarte

bine izolată şi totul este reciclabil (chiar şi apa de la

toaletă provine din apa de ploaie), inclusiv materialele

din care este realizată pot fi reciclabile (de exemplu

poate fi construită din pamânt presat).

Locuinţele economice au apărut din dorinţa şi nevoia arhitecţilor de a proteja mediul

înconjurător şi de a înlocui anostele construcţiile din beton. Deşi ne imaginăm că aceste case

nu se pot realiza decât într-un stil arhitectural limitat, trebuie să ştim faptul că materialele din

care sunt construite sunt foarte rezistente şi permit adevărate opere arhitecturale.

Materialele folosite pentru construirea unei case ecologice nu poluează mediul în niciu-

nul dintre stadiile de realizare: fabricare, transport, montaj etc. Astfel de materiale nu sunt toxi-

ce şi trebuie să lase cât mai puţine deşeuri pe şantier.

O casă ecologică poate fi ridicată pe o structură de lemn pentru a asigura un consum

redus de energie la încălzire. Lemnul tratat elimină riscul unui incendiu. O altă variantă o re -

prezintă metalul, un alt material 100% reciclabil.


O structură metalică asigură economisirea energiei electrice şi eliminarea riscului de

dilatare sau micşorare la variaţii mari de temperatură. În plus, metalul este un material rezis-

tent la foc.

Alte materiale ecologice întâlnite frecvent sunt: termoizolaţia din paie, cărămida din lut,

învelitorile din stuf, mortarul din var, acoperişul din stuf, vata de celuloza, izolanţi vegetali,

pluta, cânepa, in etc.

O casă ecologică are avantajul

unui ecosistem natural.

Acesta o ajută să se integreze

în mediu cu un impact minim asupra

acestuia.

În timp ce o casă obişnuită

consumă resursele naturale şi aruncă

reziduurile nefolositoare în mediul

înconjurător, o casa ecologică

protejeaza mediul.

Ca energii neconvenţionale, se pot folosi solare, pompe de caldură, eoliene etc.

Există case ecologice pasive, fără consum de energie şi case cu un consum minim de energie

termică. Astfel de sisteme permit reducerea costurilor de încălzire şi de răcire între 50 si

80%.

Energia poate fi economisită şi prin design. Arhitectura bioclimatică are rolul de a reduce

consumul de energie şi de a favoriza un aport solar maxim.

BIBLIOGRAFIE

- www.eco-domo.ro

- Revista Util manualul casei tale, nr. 3 martie 2009 si nr. 4 aprilie 2009

- - Catalogul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2008, Igloo Media

Prof. Adăscăliţei Marinela


Apa este izvorul vieţii "Apa, dacă am avea nevoie de tine, doar pen-

tru viaţa noastră – dar tu eşti Viaţa însăţi! Nu există cuvânt, să exprime ce

uşurare dă frăgezimea ta miraculoasă. Dacă a pierit puterea noastră de

odinioară, tu o readuci imediat, şi izvoarele secate ale sufletului nostru se

revarsă din nou neclintit. Îti datorăm mulţumiri, recunoştinţa veşnică: tu

eşti cel mai magnific dar al lumii!"

(Antonie de Saint-Exupéry)

Apa reprezintă o componentă fundamentală a organismului uman, fiind o substanţă abso-

lut indispensabilă vieţii, indiferent de forma acesteia.

Sursele de apă atrag toate formele de viaţă şi nu întâmplător aşezările omeneşti s-au dez-

voltat în jurul unor râuri, lacuri sau mări. 75% din suprafaţa planetei noastre este alcătuită din

apă, însă doar 1% se poate utiliza ca apă potabilă. Acest procent deja descurajant continuă să se

diminueze.

Astfel, se poate vorbi de o criză a apei, situaţie întărită şi de ultimele statistici alarmante

conform cărora, din cauza poluării sau lipsei de apă potabilă, în lume mor zilnic 35,000 oameni,

dintre care 5,000 sunt copii. Dacă secolul trecut a fost secolul petrolului, atunci acesta este cu

siguranţa secolul apei.

Apa are o deosebită importanţă pentru organismul uman, reprezentând mediul în care se

desfăşoară toate procesele biologice specifice. Pierderea a 10% din apa organismului provoacă

moartea.

Mai mult decât atât, apa reprezintă aproximativ 70-75% din greutatea totală a unei per-

soane adulte, iar la nou - născuţi poate ajunge chiar la 80%.

Procentul cel mai mare de apă se află în sânge, creier, muşchi, rinichi şi plămâni (75-

80%). Ţesuturile osos, cartilaginos şi adipos (gras) conţin între 20-30% apă.

Sursele de apă atrag toate formele de viaţă şi nu întâmplător aşezările omeneşti s-au dezvol-

tat în jurul unor râuri, lacuri sau mări. 75% din suprafaţa planetei noastre este alcătuită din apă,

însă doar 1% se poate utiliza ca apă potabilă. Acest procent deja descurajant continuă să se di-

minueze. Astfel, se poate vorbi de o criză a apei, situaţie întărită şi de ultimele statistici alarman-

te conform cărora, din cauza poluării sau lipsei de apă potabilă, în lume mor zilnic 35,000

oameni, dintre care 5,000 sunt copii.


Dacă secolul trecut a fost secolul petrolu-

lui, atunci acesta este cu siguranţa secolul apei.

Natura a fost darnică cu noi şi ne-a pus la dispo-

ziţie izvoare termale binefăcătoare, în care mulţi

oameni îşi curarisesc afecţiunile cauzatoare de

suferinţe. Cine dintre noi nu a testat capacitatea regeneratoare şi revigorantă a apei? Apa deţine

însuşiri nebănuite pe care nu le manifestă nici o altă substanţa. Apa este solvent universal, ma-

joritatea substanţelor naturale putând fi dizolvate de aceasta. Ea este locul unde multe dintre

vieţuitoarele pământului işi găsesc hrana şi/sau işi duc existenţa. Fara apa, civilizaţia noastră ar

dispărea. Ea este „sângele” civilizaţiei noastre. Apa din natură trebuie să fie curată, adică să nu

conţină substanţe toxice, dăunătoare vieţii. Apa pe care omul o foloseşte pentru băut trebuie să

fie apă potabilă. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraşelor mari este poluată. Ca

apa să devina potabilă, omul o tratează, folosind filtre speciale. În râurile poluate, plantele sunt

primele care dispar, apoi încep să moară şi animalele cu cea mai mica rezistenţă,cum ar fi peştii.

Uneori, în urma unor greşeli, se evacuează în ape reziduuri otrăvitoare în cantităţi foarte mari,

ceea ce provoacă adevărate masacre. Nevoile zilnice măresc continuu consumul de apă în gos-

podăriile oamenilor. Respectarea legilor ţării în domeniul ocrotirii factorilor mediului înconju-

rător este o îndatorire a fiecărui om.

Armonie între puterea cuvântului şi a apei

“Existenţa este vibraţie” spune autorul unei descoperiri senzaţionale, Masaru Emoto, sa-

vant de origine japoneză. Fiecare lucru, fiinţă, tot ce există în Univers are propria sa frecvenţă

care este unică, astfel că putem spune că întreg Universul este în stare vibratorie.

Apa de exemplu este cea mai sensibilă la frecvenţa diverselor vibraţii, preluând în mo-

dul cel mai fidel informaţiile transmise în mod vibratoriu.

În Vechiul Testament este scris : “La început a fost cuvântul”. Puterea gândului se poate

transmite şi cuvintelor. Gândurile însoţite de emoţii şi sentimente pozitive sau negative pot da

naştere la cuvinte, respectiv un limbaj pozitiv sau negativ care să aibă repercusiuni asupra vieţii

oamenilor, a celorlalte fiinţe sau lucruri care ne înconjoară.


Apa de exemplu este cea mai sensibilă la frec-

venţa diverselor vibraţii, preluând în modul cel mai fi-

del informaţiile transmise în mod vibratoriu. Şi deoare-

ce ea se găseşte în procent foarte mare atât pe Terra cât

şi în corpul oamenilor, animalelor şi plantelor ea joacă un rol foarte important: de oglindă a lu-

mii care ne înconjoară. Savantul japonez Masaru Emoto a descoperit că apa e vie, are memo-

rie, inteligenţă. El a constatat că şi cuvintele scrise emit vibraţii pe care apa le poate percepe.

Astfel introducând în apa naturală o hârtie (sau chiar aşezând un pahar de apă pe o hârtie) pe

care s-au scris anumite mesaje apa a preluat aceste informaţii sub formă de vibraţii şi în procesul

de îngheţare a cristalizat în forme specifice după natura mesajului. De altfel şi medicul neurolog

Dumitru Constantin Dulcan atinge şi dezbate această idee de “inteligenţă a materiei” în cartea cu

acelaşi nume (Inteligenţa materiei ) dar având alte baze de pornire fiind un subtil observator al

naturii. În afară de calităţile fizice şi chimice ale apei pe care le ştim cu toţii aflăm deci, că apa

este o excelentă purtătoare şi transmiţătoare în acelaşi timp de informaţii.

În religia creştină sfinţirea apei şi botezul oglindesc acest lucru. Scăldatul în apă simboli-

zează la propriu şi la figurat spălarea sau înlăturarea tuturor necurăţeniilor şi obţinerea unei stări

de bine. Puterea gândului, a cuvântului, rugăciunilor şi calităţile apei descrise mai sus sunt folo-

site la binecuvântarea şi sfinţirea apei pentru obţinerea Aghiazmei mari (care îşi păstrează pro-

prietăţile timp foarte îndelungat) din 6 Ianuarie -Boboteaza, sărbătoare creştină foarte mare.

Astfel, în concluzie, mesajul apei devine diferit, apa comportându-se ca o entitate vie şi

inteligentă rezonând cu emoţiile, gândurile, cuvintele noastre şi preluând în general vibraţiile şi

energia mediului în care se află.

BIBLIOGRAFIE

1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - auxiliar curricular

2. BIOLOGIE,manual pentru clas a IX-a,editura Corint-1999

3. CHIMIE, manual pentru clas a X-a,Editura ART grup editorial-2005

4. INTELIGENŢA MATERIEI, Dumitru Constantin, Editura: EIKON ( 2009 )

Material realizat de: Moroşanu Elena – clasa a XI-a I

Prof. Coordonator Cărpuşor Crina Gabriela


= partea a III -a =

Liftul pentru ambarcațiuni Strepy - Thieu

Cel mai înalt lift pentru ambarcațiuni din întrea-

ga lume este amplasat pe Canal du Centre din Hainaut,

Belgia. Liftul Strepy - Thieu, acesta are incredibila

înălțime de 117 metri, cu o diferența de 73 metri între

punctul de andocare al unei nave și punctul maximei

sale suspendări în aer. În anul 1982 a început construc-

ția iar în 2002 a fost finalizată, costul acesteia fiind

estimat la 160 milioane de euro, însă odată realizat a

permis traficul fluvial al ambarcațiunilor de până la

1.320 tone (greutatea maxima pe care o poate ridica), pe apele râurilor Meuse si Scheldt. Liftul a sporit

tranzitul revier de la 255 kilotone in 2001 la 2.294 kilotone în 2006.

Întreaga structura, este un complex de pârghii, cabluri, roți dințate și beton, are o masă de apro-

ximativ 200.000 tone. Porțile mobile pe verticală ale liftului sunt proiectate să reziste unui impact la

viteza de 5 km/h al unui vas de 2.000 tone. Liftul este promovat și ca atracție turistică de către admi-

nistrația din Hainaut, iar un bilet dus cu platforma costa 5.50 euro. Liftul va rămâne cel mai înalt din

lume până când barajul lift Three Gorges din China va fi finalizat.

Antonov An 225: Cea mai mare

și mai grea aeronavă construită vreodată

Antonov 225 Mriya este cea mai mare și cea mai grea aeronavă din lume. Ca dovadă, după

cum se poate observa si din fotografia alăturata, nava spațială Buran este transportată pe spatele unui

An 225. Aparatul a zburat pentru prima oară în 1988 și este o nava de transport strategic. În prezent,

există o singură navă operabilă, dar o a doua este recondiționată chiar acum și programată să intre în

circuitul aviatic în anul 2010. Antonov An 225 are o sarcină utilă de 250 tone, o lungime de 84 metri, o

anvergură a aripilor de 88.4 metri și o înălțime de 18,1 metri. Suprafața aripilor este de 905 metri pă-

trați, în timp ce volumul pentru marfa transportată are 1.300 metri cubi.

Greutatea maximă admisă pentru decolare este de 600 tone, fiind necesară o pistă lungă de

3.500 metri pentru decolare la această încărcătura. Viteza maximă a lui Antonov An 225 este de 850

km/h, iar viteza de croazieră de 800 km/h.

Prof. Niță Gabriela Sursa: Internet

… VA URMA . . .


Mecatronica s-a născut ca tehnologie şi a devenit foarte curând

filosofie care s-a răspândit în întreaga lume, valenţele creatoare fiind

confirmate în toate domeniile de activitate. Apariţia mecatronicii este

rezultatul firesc al evoluţiei în dezvoltarea tehnologică.

Kitul Mindstorms NXT reprezintă cea de-a doua generație de

componente LEGO didactice.

Kit-ul educaţional LEGO Mindstorms NXT conţine controlerul inteligent NXT, trei servomotoare, un

senzor de contact, un senzor ultrasonic, un senzor de lumină şi un senzor de sunet, o baterie reîncărca-

bilă, conectori şi componente Lego. Aceste componente pot fi utilizate pentru a interacţiona cu mediul

cu care vine în contact.

Unul dintre avantajele pe care le au structurile Lego este reconfigurabilitatea. Aceeași compo-

nentă poate fi folosită în diferite structuri. Un alt avantaj îl prezintă ușurința în montare. Piesele sunt

compatibile între ele, indiferent de seturile folosite. Astfel, piese din seturi diferite pot fi folosite pentru

aceeași structură. Tot datorită ușurinței în montare, modelele se realizează rapid. Softul de programare

are o interfață prietenoasă.

Dezavantajul structurilor construite cu componentele Lego este fragilitatea și precizia scăzută.

Construirea unui robot utilizând componente Lego implică parcurgerea a trei pași:

• Construirea robotului

• Programarea robotului

• Testarea programului

Programarea se face cu ajutorul softului Lego Mindstorms NXT. După ce

programul este gata, se descărcă în NXT („creierul robotului”). Astfel robotul va

executa mișcările care i-au fost comandate.

Aplicația este folosită pentru a înlătura obstacolele, astfel: platforma se deplasează până senzo-

rul ultrasonic detectează un obstacol, având lumina verde aprinsă; după detectarea obstacolului, senzo-

rul de culoare își schimbă culoarea din verde în albastru, pentru atenționare, iar dacă obiectul tot nu s-a

mișcat de pe traiectoria platformei, culoarea senzorului se schimbă în roșu, iar platforma aruncă cu câte

o bilă până când obstacolul este înlăturat. Robotul se poate deplasează pe roti sau pe senile din cauciuc.

Un grup 5 elevi de la clasa a X-a E, Lungu Gabriel, Moldovanu Bogdan, Movileanu Silviu,

Nechita Cosmin și Vezeteu Dragoș, sub îndrumarea doamnei profesor Dăscălița Ina Manuela, au con-

struit un astfel de robot și au participat cu el la Concursul Interregional Infotehnica.

Material realizat de elev: Nechita Cosmin

prof. coordonator Dăscălița Ina Manuela

Bibliografie:

Curs Flexform – Universitatea Tehnica ”Ghe. Asachi” Iași

http://education.lego.com/default.aspx?domainredir=www.legoeducation.com

http://education.lego.com/default.aspx?domainredir=www.legoeducation.com


Servomotor – Motor electric, hidraulic sau pneumatic al unui sistem de comandă automată

sau de reglare automată folosit pentru acţionarea unui element de execuţie al unui sistem tehnic,

transformând un semnal aplicat la intrare într-o mişcare de cele mai multe ori de rotaţie şi folosind o

sursă auxiliară de energie.

Servomotor

element component al unui sistem care funcţional implică poziţii relative reglabile între anumite

elemente componente ale sale;

element component care acţionează direct sau indirect asupra elementelor componente cu poziţii

relativ reglabile;

servomotorul poate avea poziţie fixă, blocat pe sistem, în imediata lui apropiere sau poate fi conţi-

nut în subsistemul unui element cu poziţie reglabilă;

puterea motorului/servomotorului determină viteza de modificare a poziţiei relative şi frecvenţa de

modificare a poziţiei relative;

puterea motorului servomotorului este invers proporţională cu nivelul de precizie al servomotoru-

lui;

soluţia tehnică care defineşte servomotorul, implică soluţii constructive simple, care funcţional,

impun un consum redus de energie, o cinematică definită de mişcări liniare, circulare sau combinări

ale acestora;

soluţia tehnică care defineşte servomotorul are o arie largă de aplicabilitate, fiind concepută pentru

o multitudine de sisteme, prin aceasta inducând soluţiile tehnice şi constructive pentru sistemele în

care este agreat funcţional, rezultatul global fiind soluţii constructive compacte, modulate, inter-

schimbabile, standardizate pentru servomotoare;

Principiul de funcţionare al servomotorului este: de la poziţia de zero, merge 90 de grade

stânga şi dreapta, având capacitatea de a trage sau împinge o anumită greutate (Softpedia.com).

Într-un sistem automat servomotorul electric are rolul de a transforma un semnal electric de

comandă într-un cuplu electromagnetic, respectiv într-o mişcare de rotaţie a arborelui sau prin inter-

mediul căruia este antrenat mecanismul care realizează operaţia dorită.

În funcţie de sistemele automate în care funcţionează, servomotoarele sunt puse să lucreze în

condiţii foarte variate, atât în ceea ce priveşte sarcina cât şi viteza,

puterea, tensiunea şi frecvenţa de alimentare.

Utilizarea servomotoarelor la un sistem CNC

Principalele componente electronice al unui sistem CNC: PC

-> Driver motoare ->Sursa alimentare -> Motoare.

Avantajele sunt legate de costul redus de producţie şi a uşu-

rinţei cu care pot fi puse în funcţiune (legături reduse) aproa-

pe “plug and play” fiind opţiunea cea mai bună pentru uz hobby CNC. Dezavantajele care apar to-

tuşi la un altfel de sistem CNC sunt multiple: tensiunea de alimentare redusă, greu de diagnosticat în

caz de defecte, posibile interferente şi sensibilitate la zgomote electrice în principal cele produse de

comutarea motoarelor, montarea circuitelor de putere a tuturor axelor pe acelaşi radiator creşte riscul

distrugerii în serie datorat supra încălzirii a uneia dintre axe, nu toate oferă izolare optica între PC şi

driver în caz de defecţiune sau supratensiune putând duce la distrugerea ambelor sisteme.

http://cncro.ro/lang/ro-ro/electronica-electronics/componente-sistem-cnc

http://cncro.ro/wp/wp-content/gallery/drivere/sistem-simplu.j


Avantajele sunt legate de costul redus de producţie şi a uşurinţei cu care pot fi puse în funcţiu-

ne (legături reduse) aproape “plug and play” fiind opţiunea cea mai bună pentru uz hobby CNC. Dez-

avantajele care apar totuşi la un altfel de sistem CNC sunt multiple: tensiunea de alimentare redusă,

greu de diagnosticat în caz de defecte, posibile interferente şi sensibilitate la zgomote electrice în prin-

cipal cele produse de comutarea motoarelor, montarea circuitelor de putere a tuturor axelor pe acelaşi

radiator creşte riscul distrugerii în serie datorat supra încălzirii a uneia dintre axe, nu toate oferă izola-

re optica între PC şi driver în caz de defecţiune sau supratensiune putând duce la distrugerea ambelor

sisteme.

Pe de altă parte un sistem mai complex elimină aceste dezavantaje. Un sistem CNC complex

folosit atât industrial cât şi la nivel hobby este format din mai multe module crescând astfel costul de

fabricare şi complexitatea punerii în funcţiune dar totodată conferă o fiabilitate crescută.

Componentele unui astfel de sistem sunt:

► pc dedicat folosit doar pentru controlul maşinii;

► placa de interfaţă – cu ieşirile izolate optic şi procesate folosind porţi trigger Schmitt ,4-5 axe, re-

lee pentru controlul frezei, colantului, ieşire PWM pentru controlul turaţiei folosind un modul auxiliar;

► drivere modulare - comandă un singur motor, alimentarea motoarelor la tensiune mare 40-220v,

control bipolar, control micropaţi, controlul curentului în regim PWM

► sursa de alimentare – (în comutaţie sau liniară folosind un transformator), diferenţiali pentru placa

de interfaţă (logica) şi pentru controlul motoarelor, protecţie la suprasarcină, siguranţe automate pen-

tru fiecare driver, dacă se foloseşte un transformator recomand folosirea unui modul soft start.

Bibliografie:

http://cncro.ro/lang/ro-ro/electronica-electronics/componente-sistem-cnc/

http://dexonline.ro/definitie/servomotor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Servomotor

Curs Flexform

Material realizat de elevii:

Movileanu Silviu – Colegiul Tehnic ”Miron Costin” Roman clasa a X-a E

Lungu Gabriel – Colegiul Tehnic ”Miron Costin” Roman clasa a X-a E

Coordonator prof. Sava Cristinica Viorica

http://cncro.ro/lang/ro-ro/electronica-electronics/componente-sistem-cnc/

http://dexonline.ro/definitie/servomotor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Servomotor


Mecanismul de distribuție are rolul de a pune cilindrii motorului cu ardere internă în

comunicație cu mediul exterior în timpul perioadelor definite de ciclu, pentru a asigura ali-

mentarea lor cu aer sau amestec „carburant + comburant” și evacuarea gazelor arse. Piesa

cea mai importantă a mecanismului de distribuție este supapa.la majoritatea covârșitoare a

motoarelor cu ardere internă moderne deschiderea supapei are loc forțat sub acțiunea camei,

iar închiderea se realizează prin arcuri.

Supapele amplasate în chiulasă pot fi comandate de către un arbore cu came situat în

carter (blocul cilindrilor) sau de către unul sau doi arbori cu came plasați în chiulasă. Co-

manda supapelor 7 de către arborele cu came 1 situat în carter se face prin intermediul tache-

tului 2, tijei împingătoare 3 și culbutorului 6 (Figura 1).

Figura 1

Comanda supapelor de către arborele cu

came situat în carter

Dispozitivul pentru reglarea jocului este situat în culbutor și constă dintr-un șurub cu

cap crestat sau pătrat 4 și o piuliță de fixare 5.

În situația amplasării arborelui (arborilor) cu came în chiulasă se disting două posibi-

lități:

a) arborele cu came comandă supapa 7 prin intermediul culbutorului 6. Nu există tachet și

tije împingătoare (Figura 2). Reglajul jocului se face cu ajutorul șurubului de reglare 4 și al

piuliței de fixare 5.

Figura 2 Figura 3

b) arborele cu came comandă supapa 7 prin intermediul tachetului 2. Nu mai sunt necesare

tija împingătoare și culbutorul (Figura 3). Dispozitivul de reglare constă din șaibe inter-

schimbabile a căror grosime poate varia de la 1,5 la 2,5 mm prin intervale de 0,025mm pla-

sate în tachet.

Jocul se măsoară între tija supapei 7 și culbutorul 6 (Figura 2) sau între tachetul 2 și

cama 1 (Figura 3). Pentru măsurarea jocului se folosesc cale constituite din lamele de oțel

cu grosime determinată, calibrate.


Defecţiunile caracteristice ale mecanismului de distribuţie sunt:

Principala defecţiune o constituie arderea supapei, care poate avea două cauze principale:

a) închiderea incompletă a supapei, datorită deteriorării părţii conice a supapei, jocului insufi-

cient între cama şi tachet, uzării sediului sau gripării supapei în ghidajul său.

b) încălzirea anormală datorită:

- fie unei arderi necorespunzătoare din cauza reglajului defectuos al carburaţiei, unui avans de

aprindere prea mic sau stării necorespunzătoare a organelor sistemului de aprindere rezultând

o scânteie insuficient de caldă;

- fie unei răciri defectuoase, din cauza defectării vreunui element din sistemul de răcire

(radiator şi motor cu depuneri de piatră, pompa de apă neantrenată, termostat blocat Închis,

lipsa de ulei etc.).

În cazul încălzirii anormale supapa se deformează, contactul său cu sediul devine im-

perfect şi cele două cazuri citate mai sus se suprapun. Arderea este caracteristică pentru supa-

pele de evacuare deoarece ele sunt mai mult timp în contact cu gazele fierbinţi decât supapele

de admisiune. În anumite cazuri când arborele cu came este în chiulasă şi când supapa nu mai

execută o mişcare de rotaţie în jurul axei sale datorită ghidajului tendinţa sa de ardere creşte.

În acelaşi timp supapele cu diametru mare se deformează mai uşor şi prin urmare arderile sunt

mai frecvente. O altă defecţiune o constituie ruperea arcului de supapă şi chiar a supapei, dar

aceste cazuri au devenit extrem de rare.

Defecţiunile şi modul de înlăturare a acestora se reprezintă mai jos:

Bibliografie

1) Frăţilă Gh., Popa M, s.a, Automobile, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994;

2) Samoilă S, Tocaiuc Gh., s.a., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998;

3) Andreescu C, Anghelache G, Toma M, Mentenanţa mijloacelor de transport, Editura

Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti, 2011.

Prof. Sava Cristinica Viorica

Defecţiunea Cauza Mod de înlăturare

1. Compresie insuficientă

a) Lipsesc jocurile în meca-

nism b) Arderea sau deformarea

supapelor

- se reglează jocurile în mecanis-

mul de distribuţie - se înlocuiesc supapele

2. Consum ridicat de ulei

c) Uzura excesivă a tijelor

supapelor d) Uzura excesivă a ghidu-

rilor de supape

- se înlocuiesc supapele - se repară chiulasa

3. Funcţionare instabila

cu oprire la mers în gol

e) Came uzate f) Diferenţa mare a presiu-

nii de compresie între cilin-

dri g) Uzarea curelei (lanţului)

de distribuţie h) Deformarea sau arderea

supapelor

- se verifică fazele de distribuţie - se verifică uzura segmenţilor - se înlocuieşte cureaua (lanțul) - se repară chiulasa şi se înlocu-

iesc supapele


Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea şi familiarizarea elevilor cu roboţii mobili, un prim

pas în descoperirea tainelelor mecatronicei, în exploatarea potenţialului inovator al platformelor

mecatronice educaţionale în scopul dezvoltării gândirii sistemică, integratoare, a stimulării creativită-

ţii, a flexibilităţii, a deprinderii de a lucra în echipă şi a capacităţii de adaptare a elevului , pentru a

răspunde cu operativitate nevoilor în continuă schimbare ale pieţei muncii.

Mecatronica este un domeniu transdisciplinar al ingineriei care se bazează pe disciplinele cla-

sice: ingineria mecanică, ingineria electrică şi ştiinţa calculatoarelor.

Un sistem mecatronic integrează, într-o mulţime flexibilă, componente mecanice, electronice

şi de procesare numerică pentru a realiza un control sofisticat al deplasărilor şi forţelor, în vederea

obţinerii unor funcţii multiple.

Elementele sistemului mecatronic

Robotul mobil este un sistem complex care poate efectua diferite activităţi într-o varietate de

situaţii specifice lumii reale. El este o combinaţie de dispozitive echipate cu servomotoare şi senzori

(aflate sub controlul unui sistem ierarhic de calcul) ce operează într-un spaţiu real, marcat de o serie

de proprietăţi fizice (de exemplu gravitaţia care influenţează mişcarea tuturor roboţilor ce funcţionea-

ză pe pământ) şi care trebuie să planifice mişcările astfel încât robotul să poată realiza o sarcină în

funcţie de starea iniţială a sistemului şi în funcţie de informaţia apriorică existentă, legată de mediul

de lucru.

Privit în toată complexitatea sa, un sistem robotic cuprinde următoarele componente :

spaţiul de operare;

sursa de energie;

sursa de informaţie;

robotul.

ROBOŢI LEGO

Construcţia unui robot aruncător de bile

Kit-ul educaţional LEGO Mindstorms NXT conţine con-

trolerul inteligent NXT, trei servomotoare, un senzor de contact, un senzor ultrasonic, un senzor de

lumină şi un senzor de sunet, o baterie reîncărcabilă, conectori şi componente Lego. Aceste compo-

nente pot fi utilizate pentru a interacţiona cu mediul cu care vine în contact.

Folosind modulele mecatronice didactice, respectiv Lego Mindstorms, elevii vor putea reali-

za cu ajutorul componentelor LEGO un număr mare de structuri, cu aplicaţii diverse.

Construirea unui robot utilizând componente Lego implică parcurgerea a trei paşi:

• Construirea robotului;

• Programarea robotului;


Construirea unui robot utilizând componente Lego implică parcurgerea a trei paşi:

► Construirea robotului;

► Programarea robotului;

► Testarea programului.

Robotul se deplasează pe şenile, înainte, înapoi şi de asemenea, poate executa viraje. Deplasarea

se poate realiza datorită unui servomotor LEGO.

Servomotor LEGO Senzor de culoare

Construcţia bazei mobile se realizează utilizând componentele LEGO, în 20 de etape. Pen-

tru ca robotul să poată detecta culorile are nevoie de un senzor de culoare, acesta se prinde pe plat-

formă şi se conectează la portul 3 al NXT-ului

Pe lângă senzorul pentru detectarea culorii robotul mai are în dotare 4 senzori şi anume: sen-

zorul tactil, senzorul de sunet, senzorul de lumină şi senzorul de ultrasunete. Cu ajutorul acestor

senzori, robotul poate executa diferite comenzi, cum ar fi să reacţioneze la impactul cu un anumit

obstacol, să răspundă la comenzi vocale, să urmărească un anumit traseu sau să evite diverse obsta-

cole.

Programarea robotului aruncător de bile constă în:

Programarea bazei mobile;

Programul pentru detectarea culorii;

Programul pentru detectarea obiectelor.

Pentru fiecare bloc de comandă a robotului, vor fi afişate corespunzător panoul de comandă cu

setările necesare. Platforma se mişcă în cerc având lumina verde aprinsă. Senzorul de culoare se co-

nectează la portul 3 şi se selectează culoarea verde. În momentul în care platforma întâlneşte un ob-

stacol la o distanţă mai mică de 40 cm, platforma se opreşte iar senzorul îşi schimbă culoarea din ver-

de în albastru şi scoate un sunet de avertizare. Dacă obiectul nu îşi modifică poziţia, senzorul îşi

schimbă culoarea din albastru în roşu, iar platforma începe să arunce câte o bilă la un interval de 2

secunde până obstacolul îşi modifică poziţia.

Utilizarea platformelor mecatronice educaţionale are drept scop dezvoltarea gândirii integratoa-

re, stimularea creativităţii, a flexibilităţii şi capacităţii de adaptare a elevului la noile schimbări.

BIBLIOGRAFIE

1. Curs 4 metode şi tehnici de inovare şi creativitate FlexFORM

2. Dumitriu A.,Bucşan C., Demian T.1996- Sisteme senzoriale pentru roboţi,Editura MEDRO, Bu-

cureşti.

3. Gheorghe Gheorghe, Valentin Pau, Doru Dumitru Palade, Mecatronica, 2002, Editura Tehnică,

Bucureşti.

4. Lucian Ciobanu, Elemente de proiectare a sistemelor flexibile de fabricaţie şi a roboţilor industri-

ali, 1997, Editura BIT, Iaşi.

Elev Irimia Alexandru Ionuţ-clasa a XII-a E

Îndrumător prof. Cozma Mariana


Mediul de lucru “FluidSim” este un pachet software

special conceput pentru construirea schemelor de acţionare

pneumatice şi hidraulice şi pentru simularea funcţionării aces-

tora.

Fereastra principală a aplicaţiei conţine patru zone.

Zona 1: meniurile şi pictogramele standard

Zona2: foaia de lucru, reprezintă suprafaţa pe care se construieşte schema propriu

zisă. Componentele aduse pe această foaie se unesc între ele prin liniile virtuale reprezenta-

te, pornind compresor. Metoda de trasare a acestora este similar cu desenarea unei linii în

orice aplicaţie grafică. Punctele de conectare a ( liniilor ) la component sunt simbolizate cu

cerculeţe.

Atunci când o linie este trasat până în dreptul unui punct de conectare, forma şi cu-

loarea pointerului mous-ului se modifică atenţionând asupra posibilităţii de conectare a acel

record. Pentru a realiza o conexiune între două linii, o linie trebuie desenată pornind de la o

componentă până la intersecţia cu linia cu care se doreşte conectarea. Şi de această dată po-

interul îşi va schimba forma şi culoarea indicând posibilitatea conectării.

Zona 3: biblioteca de component, este construită pe o structură colapsabilă ierarhică

şi conţine toate elementele necesare construirii unei scheme pneumatic funcţionale.

Prima grupă de elemente este denumită Supply elements ( elemente de alimentare )

şi conţine sursa de aer comprimat, compresoare, filtre, decantoare etc.

A doua grupă este cea a elementelor de acţionare ( actuators ), care conţine o largă

varietate de cilindri cu simplă şi dublă acţionare, motoare oscilante şi rotative precum şi ele-

mente de acţionare din tehnica vacuumului ( ventuze, generatoare de vid ).

Cea de-a treia grupa este cea dedicată aparatelor de comandă şi control. Acestea sunt

separate în subgrupe conform categoriei din care fac parte : distribuitoare preconfigurate

uzuale şi speciale având diverse tipuri de acţionare

( manuală, mecanică, electrică, pneumatică ); distribu-

itoare configurabile; aparate de control al presiunii şi

de selectare a sensului de curgere; aparate de reglare a

debitului.

Simularea sistemului de acţionare pneu-

matic

Un pas important în proiectarea asistată îl re-

prezintă simularea modelului realizat pe calculator. Programul Festo FluidSIM Pneumat-

ics permite şi simularea schemelor. Pentru setarea parametrilor simulării, accesaţi opţiunea

Simulation. din meniul Options Pentru vizualizarea detaliilor mişcării, se va configura fac-

torul de încetinire a simulării (Slow-motion Factor) la valoarea 30.


Mişcarea pistonului (Piston Movement) trebuie configurată pentru timp

real (Keep Real Time). Pentru uşurinţa vizualizării se pot modifica şi culorile cu care vor fi

afişate fluxurile de energie (pneumatică şi electrică): conductă fără presiune (presureless),

conductă sub presiune (under pressure), cablu sub curent (under curent).

Odată stabiliţi parametrii simulării se poate începe cu simularea propriu-zisă. Pentru

controlul simulării există mai multe opţiuni. Se poate opta pentru simulare fluentă sau cu si-

mulare pas cu pas. În cazul simulării fluente, sistemul este iniţializat şi aşteaptă stimuli ex-

terni, cum ar fi apăsarea butonului START. Pentru intrarea în modul de simulare fluentă, se

apasă butonul Play din bara de control a simulării, sau se alege opţiunea Start din meniul Exe-

cute. Simularea fluentă poate fi pornită şi prin apăsarea tastei F9.

Bibliografie

1. Curs Flexform: Dezvoltare tehnologica si tehnologii educationale

2. http://www.festo.com

3. http://www.mecatronica.ro/ - curs Festo

Prof. ANTONIU ADRIANA

http://www.festo.com

http://www.mecatronica.ro/


Mecatronica s-a născut în mediul industrial, termenul a fost brevetat de către

concernul japonez Yaskawa Electric. Strădaniile la nivel academic, pentru a asigura pregăti-

rea specialiştilor în acord cu cerinţele noii tehnologii au condus la conturarea principiilor

mecatronice în educaţie.

Aceste principii vizează:

dezvoltarea gândirii sistemice;

formarea deprinderilor de a lucra în echipă.

Din punct de vedere educaţional, respectiv din punct de vedere al tehnicilor

de cercetare, se identifică trei abordări privind studiul sistemelor:

studiul pe sistem real (proces real, controler real; toate componentele sistemului

sunt reale)

studiul pe sistem simulat (proces simulat, controler simulat; toate componentele

sistemului sunt simulate - concept SIL);

studiul pe sistem parţial real - parţial simulat (hibrid - concept HIL).

Studiul pe sistem industrial real Studiul pe sistem industrial simulat

Controler simulat – Proces real Controler real – Proces simulat

SISTEM PNEUMATIC DE SORTARE

Sistemul de manipulare şi transport din figura de mai jos este alcătuit din do-

uă benzi transportoare X şi Y cu aceeaşi direcţie de deplasare, doi cilindrii pneumatici cu

dublă acţiune 1A şi 2A pentru manipularea piesei şi un buton de comandă S1. Piesa mani-

pulată se deplasează pe banda X până la platforma controlată de cilindrul 1A. Piesa este ri-

dicată de cilindru 1A şi împinsă de cilindrul 2A pe banda Y, după care îşi continua deplasa-

rea, iar cei doi cilindri se retrag în poziţia iniţială. Poziţiile extreme ale celor doi cilindri

sunt detectate de senzorii de proximitate inductivi 1B1, 1B2 şi, respectiv, 2B1, 2B2.


A. Implementarea acestui sistem de comandă folosind tehnologia pur pneumatică

(elemente de comandă, sesizare şi prelucrare pneumatică).

B. Utilizarea tehnologiilor hibride (pneumatice, electrice şi / sau electronice) pentru:

1. Realizarea schemei circuitului electropneumatic pentru sistemul din figură.

2. Realizarea schemei circuitului electric „convenţional” pentru sistemul din figură.

3. Realizarea schemei circuitului electronic pentru sistemul din figură.

1.2 Elemente de comandă/măsură:

• 1 buton de comandă

• 4 senzori de capăt de cursă

Sistem pneumatic de sortare

Schema pneumatică şi elementele componente a siste-

mului de sortare

Schema pneumatică a sistemului de manipulare şi

transport este alcătuită din următoarele elemente:

► ACTUATORI PNEUMATICI–sunt doi cilindrii pneuma-

tici cu dublă acţiune(A1,A2). Fiecare cilindru este prevăzut

cu senzori de poziţie inductivi (B1,B2). Senzorii notaţi cu B1

sunt pentru poziţia CILINDRU RETRAS iar cei notaţi cu B2 sunt pentru poziţia CILINDRU

EXTINS.

► DISTRIBUITOARE- sunt două distribuitoare pneumatice(D1,D2). Fiecare distri-

buitor este prevăzut cu două electrovalve(V1,V2) care comandă cilindru corespunzător distri-

buitorului respectiv. Electrovalvele notate cu V1 comandă EXTINDEREA CILINDRULUI,

iar electrovalvele notate cu V2 comandă RETRAGEREA CILINDRULUI.

► SUPAPE DE ACCELERAŢIE sau DROSEL controlează viteza de acţionare a ci-

lindrilor.

COMPRESORUL – este sursa de alimentare cu aer comprimat a sistemului

BIBLIOGRAFIE

1. Vistrian Mătieş, Dan Mândru, Olimpiu Tătar, Radu Bălan ,Călin Rusu

Tehnologie şi educaţie mecatronică, Editura Todesco, Cluj Napoca 2001

2. Vistrian Mătieş, s.c. Mirescu, Dan Mândru, Olimpiu Tătar, Radu Bălan ,Călin Rusu

Tehnologie şi educaţie mecatronică – auxiliar curricular, Editura Economică, Bucureşti

Mihai Avram Echipamente hidraulice pentru reglarea şi controlul presiunii – Revista Mecatro-

nica nr.1/2003

Prof. Cozma Mariana


Fenomenul siguranţei auto preocupă astăzi tot mai mulţi specialişti fie că lucrează

direct în domeniul industriei vehiculelor, fie că lucrează într-un domeniu complementar.

Explicaţia constă în dorinţa acestora de a îmbunătăţi pe cât posibil actualul concept al

siguranţei auto, dar şi de a se diferenţia prin imaginarea unor sisteme şi echipamente

performante.

Şi dacă, într-o vreme când trecerea timpului nu

conta atât de mult ca astazi, caracteristica principală a

unui vehicul era doar să te ducă dintr-o parte în altă,

ulterior acesteia i s-au adăugat creşterea vitezei de

deplasare, economia de carburant, îmbunătăţirea

aerodinamicii, dar şi a siguranţei auto.

La Paris în 1948 a fost fondat un organism

( FISITA) specializat în cooperarea cu producătorii din

domeniul auto, dar şi cu alte organisme care au în

vedere aspecte privind elemente de siguranţă auto,

conforma abordărilor FISITA siguranţa auto se grupează în două grupe de elemente:

Siguranţa activă;

Siguranţa pasivă.

Siguranţa activă a unui vehicul este dată de acele echipamente care ajută la evitarea

coliziunii, fiind compusă din:

Controlul tracţiunii,

Sistemul de iluminare si oglinzi,

Sistemul de control al derapajului,

Asigurarea vizibilităţii,

Sistemele de display şi control,

Sistemul ABS, de ajustare a direcţiei funcţie de

viteza de deplasare, al suspensiilor adaptive, de

franare,

De monitorizare a roţilor şi presiunii din pneuri,

Echipamentele de curăţare a parbrizului etc.

sistemul de integritate a carburantului,

compartimentul de siguranta al ocupantilor.


Siguranța pasivă a unui vehicul este for-

mată din:

Structura vehiculului,

Echipamentele şi sistemele care asigură pro-

tecţia pasagerilor.

Referitor la structura vehiculului iată câteva elemente:

Structura de absorbţie a energiei distructive la impact,

Suprafeţe maleabile la contactul cu pietonii,

Sistemul de închidere a capotei,

Structura uşii destinată amortizării impactului lateral,

Referitor la protecţia ocupanţilor, aceasta este alcătuită din:

protecţia interioară pentru impact,

volan ajustabil,

sistemul de protecţie a copiilor,

sistemul de scaune,

ancorajele ajustabile ale centurilor, centura de siguranţă,

închizătoarele şi blocajele respective,

limitatoare de presiune ale centurilor,

dispozitive de protecţie a capului, toracelui, airbag-uri.

Aspectele constructive sunt importante atunci când achiziţionăm un autovehicul, pentru a

urmări elementele de siguranţă. Pe lângă aceste elemente este bine să ne asigură că anvelope-

le sunt potrivite şi au presiunea adecvată.

Pentru o bună siguranţă vă propun să procedaţi astfel:

Verificaţi bilunar presiunea în cauciucuri, la rece.

Nu reduceţi presiunea din anvelopa caldă.

Corelaţi presiunea cu încărcătura. Utilizaţi informaţiile din cartea maşinii sau pe stâlpul

uşii.

Controlaţi regulat roata de rezervă.

Să aveţi în permanenţă capacele la valve.

Bibliografie:

1.”Tehnici de conducere preventivă”, Institutul de for-

mare profesională în sectorul de transporturi Ediţia 1999,

2. M. Stratulat “Exploatarea economic a automobilelor” Ed Ştiinţă şi Tehnică , Bucu-

reşti 1999.

Prof. Rusu Constantin


Încă din cele mai vechi timpuri a fost utilizată energia eoliană, de la navigarea am-

barcațiunilor cu vele, la fermele eoliene de astăzi, a fost folosită ca energie cinetică, mecani-

că sau electrică. Aceasta este soluția energetică optimă pe termen me-

diu și lung pentru întreg mapamondul, deoarece este o resursă verde

inepuizabilă, limitată doar de viziune, imaginație și tehnologie, care a

sprijinit evoluția societății secole la rând .

Omul a folosit vântul în diferite moduri și scopuri, încă de

acum câteva mii de ani. Acesta se formează deoarece Soarele nu încăl-

zește Pământul uniform, fapt care creează mișcări de aer. Aceste mișcări generează energie

cinetica, energie ce poate fi folosită utilizând diverse structuri pentru a converti in energie

mecanică sau electrică.

Energia eoliană este în termeni simpli energia vântului, una dintre formele de energie

regenerabilă de care avem din ce în ce mai multă nevoie în prezent pentru a reduce pe ter-

men lung costurile de producere a energiei.

Istoria turbinelor eoliene

Prima turbină eoliană a fost folosită în Persia în anul

200 înainte de Hristos. În anul 250 după Hristos in Imperiul

Roman au început să se folosească pentru măcinarea grâne-

lor iar mai târziu în secolul al XIV-lea s-au folosit la scara

largă în Olanda pentru a drena zonele mlăștinoase.

Morile de vânt europene construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța

foloseau energia vântului tot pentru măcinarea grânelor, aducând însă un plus de utilitate

acesteia prin utilizarea ei la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei,

presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele pictorilor.

Prima turbina eoliană ce producea curent electric a fost realizata în laborator în 1887

de către James Blyth în Scoția. Prima turbină eoliană pentru energie electrică a fost instalată

în Statele Unite ale Americii în anul 1888 iar in 1908 existau deja instalate 72 de astfel de

turbine având puteri de la 5 KW până la 25 KW.


Un alt pas spre turbinele eoliene din prezent sau o noua utilizare sau categorie a mori-

lor de vânt este reprezentată de Morile de vânt din America, acestea fiind cel mai des întâlnite

în cadrul fermelor, fiind ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime.

Toate aceste forme de captare a energiei vântului au evoluat ca putere de la 25-30 KW

la început pana la 1500 KW (anul 1988).

Experiența acumulată încă din cele mai vechi timpuri transformând energia eoliană in

energie mecanică a făcut ca în prezent, odată cu evoluția tehnologiei, turbinele eoliene moder-

ne să transforme energia vântului într-o altă formă de energie de care oamenii nu se pot lipsi

în prezent, și anume energia electrică. În funcție de tipul, anvergura și amplasarea lor, turbine-

le eoliene sunt capabile in prezent să producă între 50-60 KW la diametre de elice începând

cu un metru, la 2 – 3 MW putere la diametre ale elicei de 60-100m, cele mai multe însă gene-

rând între 500-1500 KW.

La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194.400

MW.

Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațiora/

an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. In-

dustria vântului implica o circulație a mărfurilor de 40 miliarde

euro si asigură 670.000 de locuri de muncă pe întreg mapamon-

dul.

Urmare a multiplelor studii de fezabilitate se consideră

că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa ener-

gie decât este consumata acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa-

ța Pământului (excluzând oceanele) sa fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând ca te-

renul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în consi-

derare îmbunătățirea randamentului turbinelor și a soluțiilor tehnice utilizate.

Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, și turbine noi de vânt se con-

struiesc în toată lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida creștere in

ultimii ani. În ultimii 10 ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres deosebit.

Astfel, între 1995 – 2005, rata anuală de creștere a fost de cca 30%, conducând la o

putere instalata totala noua de 32.000 MW, adică dublu decât în domeniul energiei nucleare

din aceeași perioadă.

Material întocmit de prof. Paraschiv Camelia

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroșani

VA URMA. . .


ÎNTRE METODELE TRADIŢIONALE ŞI MODERNE UTILIZATE

ÎN PROCESUL DE PREDARE – ÎNVĂȚARE

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoa-

ră în baza unor finalităţi, este pusă în practică prin

intermediul unui sistem de metode şi procedee, ape-

lează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar

rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii

specifice.

Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală

revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.

Metodele de învăţământ pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora,

elevii, în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi for-

mează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.

( M.Ionescu, V.Chiş, p.126)

Metodele tradiţionale, expozitive ori frontale lasă impresia că nu ar mai fi în confor-

mitate cu noile principii ale participării active şi conştiente a elevului.

Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a

elevilor în procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora.

Diversitatea metodelor este impusă de complexitatea procesului de învăţare, fiecare

metodă trebuie să fie aleasă în funcţie de registrul căruia i se raportează. Reevaluarea perma-

nentă a metodelor tradiţionale vizează adaptarea lor în funcţie de necesităţi şi raportarea lor la

evoluţia ştiinţei.

Principala metodă de educare a gândirii în învăţământul tradiţional o constituie

expunerea profesorului, completată cu studiul individual al elevului. Această metodă a fost

criticată, susţinându-se că ea nu favorizează legătura cu practica, elevii asistă pasiv la expu-

nere. Se trage concluzia ca, forma clasică a învăţământului dezvoltă puţin gândirea elevilor.

Metodele activ-participative pun accent pe învă-

ţarea prin cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele

tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare ii

ajuta pe elevi sa-si exprime opţiunile în domeniul edu-

caţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi

la propria formare.

Pentru a veni in sprijinul formării active tot mai

mult se apelează la platforme educaţionale online.

Avantajul acestor tipuri de activităţi rezidă din posibilitatea accesării informaţiei de

către elev de oriunde are acces la reţeaua internet, în orice moment.




Elevul poate colabora cu profesorul, fiind astfel participat activ la propria formare. Dez-

avantajul este dat de posibilitatea oferită elevilor de a nu mai fi prezenţi la şcoala.

Voi prezenta în continuare un model de lecţie la modulul Măsurări tehnice, „Măsurarea

lungimilor”, clasa a IX a, domeniul electromecanică creat pe platforma educaţională Moodle.

În funcţie de permisiunile pe care profesorul le realizează iniţial, elevul poate deschidă

lecţia ca vizitator, dar poate să primească dreptul de a încărca diferite materiale realizate de el.

Lecţia creata are trei capitole (pagini): introducere, definiții, mijloace de măsurare pen-

tru lungimi şi un test.

La sfârşitul fiecărei pagini se realizează trecerea la pagina următoare prin acționarea bu-

toanelor.

Pagina de start.

Pagina 2

Interesant pentru elevi este modul în care îşi pot crea propria cunoaştere: pot crea dicţio-

nar de termeni, pot încărca resurse, (prezentări, pagini wiki etc).




Testul de la finalul lecţiei este

conceput astfel încât să reducă timpul

de corectare, elevii aflând la final rezul-

tatul obţinut.

Totodată platforma oferă posibi-

litatea realizării diagramelor de distri-

buire a rezultatelor şi imaginea răspun-

surilor fiecărui elev.

Flexibilitatea ridicată în personalizarea etapelor de formare, împreună cu resursele di-

dactice ale platformei Moodle, permit sprijinirea activităţii în sala de clasă şi la distanţă în

mod eficace şi dinamic.

În pofida utilizării şi importanţei

tehnologiei, o comunitate virtuală nu

poate să ignore existenţa unei comunităţi

reale.

Concluzionând, se evidenţiază faptul că învăţarea în reţea cu ceilalţi şi de la ceilalţi

este primul cea mai bună practică a comunităţii.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara,

2001

2. Guţu, V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadru

conceptual, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 1999

3. Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

4. Marcu V. , Filimon L., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universităţii

din Oradea, 2003

Prof. NIȚĂ GABRIELA


Jocul, fie pe calculator, fie sub

forma actului scenic, oferă soluţii sigure la

frământările vârstei elevilor, la orientarea lor

etică, intelectuală şi morală.

Proiectul educaţional ACT-ART-

CTMCR s-a conturat ca o alternativă în care

literatura, muzica, mişcarea, dansul, calcula-

torul, fotografia, arta plastică, designul şi al-

tele creează, sub forma jocului, un context

educaţional modern şi atractiv.

Conceput ca un concurs de creaţie şi interpretare, ACT-ART-CTMCR, vizează îmbogă-

ţirea culturii elevilor, dezvoltarea gustului pentru artă autentică, educarea capacităţii compre-

hensive cu privire la frumuseţile şi subtilităţilor operelor marilor dramaturgi şi nu numai. În-

curajând astfel de manifestări, stimulăm elevii să emită judecăţi de valoare, să îşi dezvolte spi-

ritul colectiv, civic, iniţiativa, responsabilitatea. Prin spectacol, elevul îşi manifestă şi dezvoltă

înclinaţiile, aptitudinile, capătă încredere în posibilităţile sale.

Integrând noile tehnologii, acest proiect are ca principal obiectiv dezvoltarea gândirii

critice a elevilor prin crearea unor situaţii care să stimuleze creativitatea, inventivitatea, spiritul

competitiv, actul decizional, promovând totodată imaginea unităţii şcolare şi dreptul fiecărui

cetăţean european la educaţie.

Grupul ţintă al proiectului este format din elevi de gimnaziu şi de liceu, cu vârsta între

12 şi 19 ani, precum şi profesorii coordonatori. Demersurile iniţiate vor avea efect şi asupra

beneficiarilor indirecţi:

a) Comunitatea şcolară implicată în proiect, inclusiv elevi din ciclul gimnazial

b) Comunitatea locală, prin familiile elevilor implicaţi şi prin mediatizarea proiectului

c) Instituţiile de cultură partenere.

Obiectivul general/scopul: Realizarea unor activităţi care să conducă la trezirea intere-

sului populaţiei tinere pentru teatru, pentru cultură, stimularea creativităţii, a curiozităţii inte-

lectuale, a comunicării şi deschiderii culturale, descoperirea unor elevi cu potenţial.

Obiectivele specifice

► Educarea intelectuală, morală şi estetică a tinerilor.

► Dezvoltarea abilităţilor elevilor de a aborda în mod creativ şi interactiv o temă prin

activităţi tipice metodei teatrului.

► Descoperirea talentelor creativ-artistice în rândul elevilor.

► Valorificarea inteligenţelor multiple (lingvistică, spaţială, kinestezică, muzicală, inter-

personală etc.) prin antrenarea elevilor în activităţi de creaţie într-o abordare interdiscipli-

nară;


Valorificarea cross-curriculară a unor

elemente de conţinut (text literar, artă plastică,

muzică, TIC) prin crearea unui context educativ

extraşcolar;

Facilitarea dobândirii de competenţe în utili-

zarea şi implementarea unor tehnici teatrale în spri-

jinul punerii în scenă a unor piese

Utilizarea efectivă a tehnologiei pentru a

promova competenţele necesare în secolul XXI

(responsabilitate şi capacitate de adaptare,

competenţe de comunicare, creativitate şi curiozitate intelectuală, gândire critică şi gândire

sistemică, informaţii şi abilităţi media, capacităţi de colaborare şi interpesonale, identificarea,

formularea şi soluţionarea problemelor, auto-formare, responsabilitate socială.)

Concursul Naţional de Creaţie şi Interpretare ACT-ART-CTMCR, aflat la a doua edi-

ţie în anul şcolar 2012-2013, a avut loc pe 3 aprilie, în cadrul săptămânii dedicate activităţilor

extraşcolare – Să ştii mai multe, să fii mai bun!

Aceasta competiţie, plasată sub semnul artelor, al creativităţii şi al nonformalului, s-a

creionat prin semnarea a peste 50 de acorduri de par-

teneriat cu instituţii şcolare din 30 de judeţe ale ţării,

care şi-au manifestat interesul pentru derularea activi-

tăţii. Semnarea parteneriatelor s-a desfăşurat în peri-

oada septembrie-noiembrie 2012, fiind urmată de o

perioadă de promovare a concursului (februarie-

martie 2013), de etapa de primire a lucrărilor pentru

secţiunea Creaţie (1-20 martie 2013), de evaluarea

creaţiilor primite (21-31 martie 2013), de desfăşura-

rea secţiunii Interpretare şi de premierea câştigătorilor (3 aprilie 2013).

La secţiunea Creaţie s-au înscris peste 200 de participanţi, cu lucrări la subsecţiunile:

Poezie, Proză scurtă, Creaţie dramatică. La secţiunea Interpretare s-au pus în scenă şapte dra-

matizări şi şase monologuri.

Rezultate înregistrate:

Vizionarea a şapte scenete şi cinci monologuri în Sala de festivităţi a colegiului

Decernarea a 17 premii, menţiuni şi premii speciale

Participarea unui număr mare de elevi din şcoală şi din alte unităţi şcolare


Prof. Ana-Maria Zăloagă


Sistemul inventat de compania româ-

neasca este conceput pentru orice tip și mărimi

de avioane, putând fi folosit pentru vămi, arma-

ta, aeroporturi și linii aeriene. Roboscan folo-

sește un sistem de raze X pentru scanare, con-

form site-ului oficial al Salonului. Compania a

mai primit marele premiu la Geneva si in 2009,

pentru Roboscan 1 M, sistem similar, dar de

radiografiere cu raze gama a camioanelor.

Oficialii companiei au subliniat ca este pentru prima oară în istoria de peste 40 de ediții

a Salonului când un concurent reușește să obțină de doua ori Marele Premiu la Geneva.

În mod cert, invenţiile valoroase şi promovate inteligent s-au impus pe piaţa internaţio-

nală, iar Geneva a reprezentat spaţiul potrivit de atragere a investitorilor dornici să le valorifi-

ce. ROBOSCAN, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor, inven-

ţia firmei MB Telecom, a câştigat în 2009 Marele Premiu al Salonului de la Geneva şi este fo-

losit în prezent în vămi de pe întreg mapamondul.

Pe lângă MB Telecom a mai fost premiată încă o companie româneasca – Gnosis

Kernel a primit Premiul Presei Internaționale pentru un sistem de securizare a cardurilor cu

banda magnetica. Mai mult, Gabriel Rizea și colaboratorii săi au câștigat premiul acordat de

Ministerul Educației și Științei din Rusia pentru un produs filoterapeutic cu acțiune complexă

în normalizarea nivelului de colesterol.

Sursa: http://www.mbtelecom.ro/ Elev: Grigoraș Vasile Vlăduț

Prof. Coordonator Dima Cristina Cls. XII-a C

http://www.mbtelecom.ro/Products/ROBOSCAN%20Aeria


Meniul virtual

Trei romani care lucrează în publicitate la

New York, revoluționează lumea restaurantelor

prin conceperea primului meniu virtual alcătuit din

pozele făcute chiar de clienții localului. Cu acest

meniu virtual în curând vom naviga on-line printre

zeci de preparate culinare.

Astfel vom ști exact ce comandăm, atunci când mâncam în oraș.

Meniul virtual îi ajută pe clienți să aleagă preparatul perfect, deoarece pe lângă foto-

grafii, pot să citească și părerile celor care au gustat, deja, mâncarea, ceea ce dă un plus de

încredere. Meniul bazat pe fotografii a făcut deja înconjurul lumii, iar filmul de prezentare a

restaurantului are zeci de mii de vizualizări.

BarRD - robotul barman

Duminică 10.03.2013 robotul barman

BarRD a participat la Concursul UBBots

2013 de Ziua Roboților Inteligenți organizat la

Universitatea Babes-Bolyai, concurs pentru

care a fost pregătirea din timp.

Acest robot a fost premiat de către

sponsori: Bitdefender, Fortech, ISDC, SDL și

Yardi.

Elevi: Munteanu Laura Cls. XI-a A

Prof. Coordonator Botezatu Gabriela

Sursa: http://www.cs.ubbcluj.ro/~moltean/robots/index.htm

http://www.cs.ubbcluj.ro/~moltean/robots/index.htm


Oamenii de știință din cadrul Școlii Medicale Har-

vard și ai Spitalului General Massachusetts au construit un

laser organic, atât pentru a studia interacțiunile dintre siste-

mele electronice și cele biologice, dar și din pură curiozitate.

Primul laser organic din lume, construit dintr-o sin-

gură celulă vie, ar putea pava drumul către o mai bună in-

trospecție microscopică a corpului omenesc, dar, cred exper-

ții, va putea marca și începutul unor terapii ușoare direcțio-

nate specific înspre sursele unor afecțiuni.

O singură celulă umană modificată astfel încât să

emită proteină verde fluorescentă poate fi utilizată pentru a

amplifica fotoni în pulsuri super-scurte de lumină laser, sus-

țin cercetătorii.

Partea esențială a laserelor este, în general, mediul activ, adică un mediu în care se gă-

sesc atomii aflaţi într-o stare energetică superioară celei de echilibru. În acest mediu se produ-

ce amplificarea radiaţiei luminoase, sau chiar emisia şi amplificarea ei. Majoritatea laserelor

folosesc semiconductori, cristale, sau gaze ca medii active. În cazul de față, cercetătorii au în-

trebuințat proteina verde fluorescentă (GFP).

Pentru a face acest lucru, cercetătorii au umplut cu o soluție GFP un cilindru lung de un

inch (2,54 cm), ale cărui capete le-au acoperit cu oglinzi. Au lansat apoi pulsuri de lumină în-

spre dispozitiv și au confirmat că soluția GFP putea amplifica energia introdusă în scurte im-

pulsuri de emisie laser. Acest lucru a demonstrat că proteina verde fluorescentă poate servi

ca mediu activ al unui laser. GFP, izolată dintr-o meduză, emite lumină verde atunci când

este expusă la lumină albastră.

Mai departe, echipa a procurat celule embrionare de rinichi uman capabile să producă

GFP și au plasat una singură între două oglinzi, aflate la o distanță de numai 20 micrometri

(0,02mm) una față de cealaltă. Cercetătorii au inundat celula cu lumină albastră, iar aceasta s-a

aprins.

Oglinzile au servit pe post de cavități optice, permițând luminii să ricoșeze repetat

prin celulă și amplificând-o într-o rază verde coerentă, vizibilă cu ochiul liber.

Forma sferică a celulei a acționat asemenea unei lentile, redirecționând lumina și, prin urmare,

necesitând mai puțină energie decât în cazul experimentului cu cilindrul. Cel mai important,

celulele de acest fel folosite în experiment au supraviețuit procesului și au putut produce

sute de pulsuri luminoase de tip laser.

Un laser viu poate avea o gamă largă de aplicații, acesta poate fi folosit pentru activarea

medicamentelor prin lumină, sau pentru câteva perfecționarea câtorva mijloace de imagistică –

este dificil pentru lumina vizibilă și pentru cea UV să penetreze până foarte adânc în tru-

pul omenesc. Eventual, laserele organice ar putea face posibile comunicațiile optice și proce-

sarea cibernetică în interiorul corpului, folosind sisteme vii în locul aparatelor electronice.

Sursa: http://www.science.com/

Întocmit: prof. Dăscălița Ina Manuela

PRIMUL LASER VIU,

DINTR-O CELULĂ UMANĂ


Geografia este o știință telurică prin însuși conținu-

tul său, așa cum rezultă el din originea greacă a numelui

său: γεωγραφία (geographia), literal tradus – descrierea Pă-

mântului. Astăzi, nu putem concepe geografia fără hartă și

hărțile fără imagini satelitare.

Internetul a schimbat percepția asupra spațiului și

timpului și ne-a dat posibilitatea de a fi instantaneu în mai multe locuri odată , locuri situate

la distanțe inaccesibile deplasării fizice în timp real.

Timpul și spațiul și-au pierdut dimensiunile primordiale, comprimându-se până la

dispariție. Aici își face apariția una dintre cele mai puțin cunoscute ramuri ale geografiei,

teledetecția.

După Sabins (1997), teledetecția este știința obținerii, procesării și interpretării

imaginilor ce înregistrează interacțiunea dintre energia electromagnetică și materie. Apariția

teledetecției satelitare este legată de lansarea primelor platforme cu destinație meteorologică

în anii 1960.

După 1972 sunt lansații primii sateliți orbitali care permit monitorizarea resurselor

naturale, dar de o știință în sine și de un avânt fără margini se poate vorbi abia din anii 1980

când informatica și mai ales diversele sisteme de operare încep să se răspândească și să se

generalizeze.

Fig. 1 – Marea Neagră – imagine furnizată de NASA (sursa: www.wikipedia.org)

Prof. Ana-Maria Agape

VA URMA. . .


“Natura ne-a întins un deget şi noi vrem să-i legăm mâinile.”

Vasile Ghica

CE REPREZINTĂ POLUAREA MEDIULUI ?

O definiţie atotcuprinzătoare nu putem afirma că există încă, deşi în decursul timpului,

s-au mai dat multe, cea mai completă dintre toate fiind considerată cea formulată de CON-

FERINŢA MONDIALĂ a O.N.U. asupra mediului şi anume: mod. componenţilor naturali

sau prezenţa unor componente străine, ca urmare a acţiunii omului şi care în lumina cunoş-

tinţelor noastre actuale provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin

timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau impietează asu-

pra diferitelor utilizări ale mediului la care acesta putea servi în forma sa anterioară

(STOCKHOLM-1972).

POLUAREA APEI. O dată cu prezenţa circuitului apei în natură, s-a arătat şi cantitatea de

apă de care dispune planeta. Nu toată apa este disponibilă utilităţii umane şi necesităţii eco-

sistemului natural sau antropic. Am putea spune că, deşi apa este o resursă regeneratoare, ea

este insuficientă planetei şi devine din ce în ce mai restrictivă.

Nu toată apa disponibilă poate fi din cauza numeroaselor restricţii, din care poluarea este una

dintre ele. Există mai multe feluri de poluare a apelor, în funcţie de substanţele dizolvate sau

aflate în stare de dispunere. Să nu uităm că apa este cel mai bun solvent şi dispersat existent

în natură. Din acest punct de vedere, distingem:

- polare organică: atunci când apele au fost perturbate cu deversări de substanţe organice

aparţinând dominant a câte 3 categorii şi anume: glucide, proteine, lipide.

Foarte poluantă este, din acest punct de vedere, industria de celuloză, dar şi marile

oraşe, zootehnia şi industria aluminiului. Atât în staţiile de epurare, cât şi în emisfera naturală

substanţele organice sunt descompuse biologic până la minerale, rezultând substanţe simple ,

din care ele îşi păstrează ef. toxic. Acestea sunt:

- fenoli, amine, amoniac, etc.

- poluarea anorganică apare ca rezultat al degradării substanţe, care provine din poluarea or-

ganică, dar şi ca urmare a deversării unor industrii specifice ca fabricile de prelucrare anorga-

nică(acid azotic, acid sulfuric, acid carbonic, săruri ale acestora).

- poluarea biologică se datorează prezenţei microorganismelor patogene, care găsesc condiţii

favorabile în apele calde sau în apele poluate cu materiale organice.

Elevi: Crăescu Crina şi Dobrin Silvia, clasa a VII-a, C.T.”Danubiana”, Roman

Profesor Coordonator: Judit Găină

VA URMA. . .


Lemnul, ca material de construcţie, are calităţi deosebite faţă de alte materiale, fiind folo-

sit la o gamă variată de construcţii şi elemente de construcţii.

Prelucrarea şi fasonarea uşoară a lemnului atât în uzină cât şi pe şantier.

5. Copacii Dragonului _ din Socotra

Insula Socotra este renumită pentru plan-

tele atipice, care impresionează prin formele ciu-

date. Vedetele insulei sunt copacii Dragonului,

renumiți pentru formele distinctive, asemănători

cu o umbrelă. Numele copacilor vine de la rășina

roșie, cunoscută sub numele de sângele dragonu-

lui.

4. General Sherman _din California

Sherman este un imens sequoia locali-

zat în Pădurea Gigantică din Parcul Național

Sequoia din California. Pădurea este renumită

pentru copacii săi impunători, aici aflându-se 5

din 10 cei mai mari arbori din lume. General

Sherman are 11.1 m la bază și se crede că are

2.300 - 2.700 ani.

VA URMA...


Dir. adj. prof. Cărpuşor Crina Gabriela

Partea a III-a


În cadrul Colegiului Naţional Catolic “ Sfântul Iosif “

din Bacău s-a desfăşurat un proiect intitulat We can do it!

(Putem face asta!) în contextul în care anul 2012 a fost desem-

nat Anul European al Îmbătrânirii active. Scopul acestei acţi-

uni a fost realizarea unui schimb de experienţă între generaţia

tânără şi persoanele de vârsta a treia, dar mai ales sensibilizarea

acestei generaţii de tineri faţă de nevoia de atenţie şi de grijă pe care o au bătrânii în era tehno-

logiei şi a vitezei.

Acest proiect s-a potrivit ca o mănuşă elevilor Colegiului Naţional Catolic “Sfântul Io-

sif” Bacău în formarea cărora aspectele ce ţin de spiritualitate şi valori au o pondere semnifica-

tivă. Totul a început cu organizarea de grupuri (2-3 elevi) care primeau în grijă câte un bătrân

din oraşul Bacău sau din împrejurimi. Aceste grupuri îi vizitau săptămânal pe bătrâni şi îi aju-

tau la cumpărături sau la diferite activităţi.

Trăim în secolul vitezei, se pare… Dar ceea ce unii numesc viteză este adesea de fapt

nepăsare, ignoranţă… Acest lucrul l-au simţit şi elevii Colegiului când au decis crearea unui

proiect care să “refacă” punţile între generaţii. Şi pentru că suntem “cuceriţi” de tehnologie era

necesar ca acest proiect să “cucerească” lumea virtuală, garantând răspândirea rapidă a activită-

ţilor şi invitând într-un mod familiar tinerii la angajarea într-un proiect de valoare.

Pentru a promova proiectul elevii au apelat la mijloacele multimedia de care dispune orice

tânăr în zilele noastre:

► au creat o pagină de facebook a proiectului: pagina facebook

► au încheiat un parteneriat cu Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, pe site-ul căreia a fost

promovat proiectul: site

► au promovat proiectul pe site-ul Colegiului: site

► au creat un film de un minut care să-i atragă şi pe alţi doritori de voluntariat în proiect:

film

David Eduard-Cristian, Clasa a XI-A D Gundel Richard Mihai, Clasa a XI-A D

Profesor Coordonator: Ştefură Irina – Limba Engleză

Colegiul Naţional Catolic “Sfântul Iosif” Bacău

https://www.facebook.com/WeCanDoIt2012




http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=20120998

http://www.youtube.com/watch?v=4RW9VVE2cZk

http://www.youtube.com/watch?v=4RW9VVE2cZk


Cubul imposibil

Mașina ciudată

Iluzie optică cu numere

Sursa: www.optikfalse.com Prof. Dăscăliţa Ina Manuela


O DESCOPERIRE IN IT A PRIMIT

PREMIUL NOBEL

Academia Regală de Ştiinţe a Suediei a decis să decerneze Premiul

Nobel pentru Fizică al anului 2007, „pentru descoperirea magnetorezistenţei

gigantice”, fizicienilor: francezului Albert Fert si germanului Peter Gruenberg.

ALBERT FERT

Albert Fert, cetăţean francez, s-a născut în 1938 la Car-

cassonne, Franţa. În 1970 a obținut titlul de Doctor în Ştiinţe

(Ph.D.) la Universitatea Paris-Sud, Orsay, Franţa. Este profesor la

Universitatea Paris-Sud, Orsay, Franţa, din 1976 și director ştiin-

ţific al Unităţii Mixte de Fizică

PETER GRÜNBERG

Peter Gruenberg s-a născut în 1939 la Pilsen. A obținut titlul de Doctor în

Ştiinţe (Ph.D.) în 1969 la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania. Este

Profesor la Institutul de Cercetare a Corpului Solid,

Centrul de Cercetare Jülich, Germania, din 1972.

www.fz-juelich.de/portal/gruenberg_e

Premiul Nobel pentru fizică din acest an (2007) a fost decernat pentru elaborarea unei tehno-

logii care este utilizată la citirea datelor de pe hard discuri. Datorită acestei tehnologii a fost posibilă

miniaturizarea atât de radicală a hard-discurilor în ultimii ani.

Capurile sensibile de citire sunt necesare pentru ca ele să poată citi datele de pe hard-discurile

compacte, folosite, de exemplu, în laptop-uri şi în unele playere musicale.

În 1988 francezul Albert Fert şi germanul Peter Grünberg, independent unul de altul, au de-

scoperit un efect fizic absolut nou – magnetorezistenţa gigantică (Giant Magnetoresistance sau

GMR).

În scurt timp cercetătorii şi inginerii au început lucrările în vederea utilizării acestui efect în

construcţia capurilor de citire. În 1997 a fost lansat primul cap de citire, bazat pe efectul GMR şi în

scurt timp această metodă a devenit o tehnologie standard. Chiar şi cele mai recente metode de citire

utilizate astăzi reprezintă dezvoltarea de mai departe a GMR.

Un cap de citire bazat pe efectul GMR poate converti schimbările magnetice foarte mici în

diferenţe de rezistenţă electrică şi deci în schimbări ale curentului emis de capul de citire. Curentul

este semnalul venit de la capul de citire, diferitele lui intensităţi fiind reprezentate prin valori de unu

şi zero.

Sursa: Prof. Dima Vasile

DIN CICLUL … …ASTĂZI:


NISSAN A DEZVOLTAT ÎN-

CĂRCĂTORUL AUTO

ELECTRIC DE 10 MINUTE

Cea mai mare problemă a maşinilor

electrice o reprezintă timpul de re-

încărcare a bateriilor, viitorii pro-

prietari de maşini electrice fiind

nevoiţi să lase maşina peste noapte

conectata la o

sursă de ener-

gie electrică.

NEXEN OFERĂ SISTEME

DE ACŢIONARE DE ÎNAL-

TĂ PERFORMANŢĂ?

..

ARGUS XL

este un vehicul aerian fără pilot în

configuraţie Canard.

Fuselajul, aripile şi ampenajele

sunt realizate în întregime

din materiale compozite, rezultând

o structură cu o greutate redusă.

Trenul de aterizare principal este o

lamă elastică, echipată cu frâne

mecanice…

ALĂTURI DE SUDURĂ,

DEBITAREA ESTE:

unul dintre principalele dome-

nii de aplicare pentru LASERE-

LE CU CRISTAL SOLID.

Utilizări importante includ: piese

fine şi complicate,

cum ar fi cele utilizate în dome-

niul tehnologiei medicale sau în

domeniul electronic...

Rubrica realizată de colectivul de juniori - redactori coordonați de

prof. Cozma Mariana

care revoluţionează precizia miş-

cării liniare sau rotative: sistemul

pinion-role, care constă în role

asamblate pe bolţuri plasate circu-

lar pe un pinion şi care oferă,

astfel, un singur profil de dinte la

fiecare rolă.

Un asemenea

sistem oferă

numeroase

avantaje.


Soluția unui părinte pentru ca niciun elev să numai lip-

sească de la ore:

La prima absență îi șterg contul de Facebook !

La ora de gramatica, Gigel conjuga verbul “a păși”:

- Eu pășesc, tu pășești etc..

Mai repede, Gigele!

- Eu alerg, tu alergi etc.

Ionel, un băiat căruia nu-i prea plăcea școala, a

venit acasă și l-a întrebat tatăl său dacă știe să scrie

cu lumina stinsă. Tatăl, nedumerit, l-a întrebat:

- De ce?

- Ca să-mi semnezi notele din carnetul de elev.

- Profesorul intră la clasă și elevii îl provoacă la o discuție despre pedeapsă

și vină, întrebându-l dacă un om trebuie pedepsit daca

nu a făcut ceva. Hotărât, profesorul le raspunde:

- Cu siguranță, că nu.

Elevii, bucuroși de răspunsul profesorului, îi spun:

- Atunci, cu siguranță, că nici noi nu vom fi pedepsiți

pentru că nu ne-am făcut referatele.

Colectivul de junior-redactori Sursa:federal.ro


REVISTA INFOTEHNICAREVISTA INFOTEHNICA

ISSN 2066 ISSN 2066 -- 80588058

EDITURA ALFA CCD NEAEDITURA ALFA CCD NEAMTMT

COLECTIV REDACŢIONAL:COLECTIV REDACŢIONAL:

REDACTOR ŞEF: Prof. DIMA VASILEREDACTOR ŞEF: Prof. DIMA VASILE

COORDONATORI REVISTĂ :COORDONATORI REVISTĂ :

Insp. Prof. GHINIInsp. Prof. GHINIŢĂ MARIAŢĂ MARIA

Dir. Prof. NELIA LORICA HAVRICIDir. Prof. NELIA LORICA HAVRICI

Dir. Prof. MIOARA STOIADir. Prof. MIOARA STOIA

Dir. Adj. Dir. Adj. SAVA CRISTINICASAVA CRISTINICA

COORDONATORI SECŢIUNI :COORDONATORI SECŢIUNI :

Dir. Adj. Prof. CRINA CARPUŞORDir. Adj. Prof. CRINA CARPUŞOR

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

Prof. Prof. COZMA MARIANACOZMA MARIANA

Prof. DĂSCĂLIȚA INA MANUELAProf. DĂSCĂLIȚA INA MANUELA

JUNIOR JUNIOR -- REDACTORI :REDACTORI :

Elev Elev JDERIU LIVIAJDERIU LIVIA--GEORGIANA GEORGIANA -- cls. XII Acls. XII A

Elev CHILE LIVIU EMILIAN Elev CHILE LIVIU EMILIAN -- cls. XII Bcls. XII B

Elev MANOLACHE LAURAElev MANOLACHE LAURA -- cls. XI Acls. XI A

Elev MUNTEANU LAURA Elev MUNTEANU LAURA -- cls. XI Acls. XI A

COLABORATORI : COLABORATORI :

Prof. ZĂLOAGĂ ANA MARIAProf. ZĂLOAGĂ ANA MARIA

Prof. BURA CRENGUȚAProf. BURA CRENGUȚA

Prof. ADASCALITEI MARINELAProf. ADASCALITEI MARINELA

RESPONSABIL TEHNOREDACTARE : RESPONSABIL TEHNOREDACTARE :

Prof. VASILE DIMAProf. VASILE DIMA

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN

Str. Mihai Eminescu nr. 5-7

TEL./FAX: 0040233 - 744403

e-mail: [email protected]

ROMAN – NEAMŢ- ROMANIA

Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...

Documents

Transcript of Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...