Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...

1 Infotehnica / Nr. 10 - 2012

Revistă tehnico – ştiinţifică

Colegiul Tehnic ”Miron Costin “ Roman

An IV Nr. 10 / Octombrie 2012


În spaţiul şcolii noastre elevii pășesc toamna cu dorința de a desluși tai-

nele științei până în cel mai mic amănunt, deoarece primul pas al unei cariere de

succes începe de aici, locul unde dascălii explică elevilor tainele ştiinţei și noilor

tehnologii. . .

Pentru noi dascălii Colegiului Tehnic “Miron Costin” educația este cea mai

sublimă misiune a omului, pentru că este exerciţiul creator al artistului care în-

cearcă să înţeleagă lumea şi să o facă înţeleasă. Este farmecul gândirii şi senti-

mentului care ne dezleagă aripile să realizăm împreună cu elevii, noi lucruri folo-

sitoare oamenilor.

Aici, toamna dascălii pornesc împreună cu elevii într-o călătorie minunată

a cunoașterii, asemănătoare călătoriilor din romanele lui Jules Verne, o călătorie

plină de aventuri, în care elevii participă activ la formarea lor.

An de an ne aflăm în faţa unor noi provocări, “necunoscute”, experienţe pe

drumul cunoaşterii şi al ştiinţei pe care merg alături: elevi şi profesori.

Ne dorim ca elevii noștri să trăiască în acest nou an școlar experiențe de

viață care să îi formeze pentru o carieră de succes!

Pentru noi rolul școlii este acela de a răspunde nevoilor de dezvoltare per-

sonale a elevilor și de ale forma acele competențe cerute de societatea româ-

nească și cea internațională.

Vă dorim tuturor un an excelent, plin de satisfacții!

Conducerea Colegiului Tehnic „ Miron Costin” :

Dir. prof. Nelia Lorica Havrici

Dir. adj. prof. Cărpușor Crina

Dir. adj. prof. Sava Cristinica


Dascălii Colegiului Tehnic ”Miron Costin” aplică strategii moderne care stimulează

participarea activă a elevilor la activitățile instructiv - educative.

Prin conceperea unor activităţi instructive moderne, nuanţate diferenţiat pentru elevi,

în concordanţă cu noile tehnologii, elevii învață în mod activ și eficient.

Un rol important îl are orientarea învăţării spre formarea

de competențe, deprinderi şi priceperi, stabilirea rolului fiecărui

participant în funcţie de dorinţe...

Realizarea de activităţi instructiv - educative moderne pe

grupe de interese, facilitează acumularea de noi cunoștințe și de-

prinderi care asigură performanța elevilor.

Valorificarea optimă a potenţialului fiecărui elev determină o bună pregătire în strânsă

legătură cu cerinţele societăţii.

Material realizat de:

Dir. adj. prof. Sava Cristinica Viorica


Şcoala trebuie să răspundă provocărilor societăţii actuale prin asigurarea unui mediu

educaţional dinamic capabil să formeze pe tinerii ce vor munci în societatea cunoaşterii de

mâine. Acest lucru poate fi asigurat printr-o permanentă actualizare a conţinutului învăţării şi a

metodelor didactice centrate pe elev, precum şi printr-o monitorizare şi evaluare de calitate a

rezultatelor învăţării.

Astăzi, mai mult ca oricând, se impune ca profesorii să integreze competențele digitale

în noul context educațional, deoarece tinerii trebuie să fie capabili să stăpânească și să exploa-

teze eficient noile tehnologii, deoarece acestea sunt incluse în competențele secolului XXI

(21st Century Skills), alături de comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme si colabo-

rare. Prin aceste competențe cheie, competențele digitale, se asigură un nivel ridicat de ope-

rabilitate profesională, din perspectiva carierei tinerilor, deoarece interacțiunea și dinamica

tehnologiilor informaționale facilitează o nouă abordare a educației prin utilizarea tehnologii-

lor IT.

În lucrarea „Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice – sisteme, politici, strate-

gii”, Romiță Iucu, ( Editura Humanitas Educațional, București, 2005) ne precizează că la nive-

lul documentelor europene de politică educațională, în susținerea europeană a proceselor de

TIC şi e-learning au fost identificate o serie de etape într-un proces evolutiv si complex.

Procesul de integrare a competențelor digitale în educație trebuie operaționalizat în

sensul „utilizării noilor tehnologii pentru a învăța”, mai degrabă decât „a învăța să utilizezi

noile tehnologii” (UNESCO, 2004), astfel în cadrul Colegiului Tehnic ”Miron Costin” Roman

va fi înfiinţată Comisia pentru utilizarea tehnologiilor şi aplicaţiilor multimedia care va fi co-

ordonată de doamnele Director Adjunct Prof. Cristinica Sava şi Director Adjunct Prof.

Cărpușor Crina.

Încurajând elevii să se sprijine unul pe altul în activitatea de învățare, să colaboreze sau

să se concureze... vom reuşi să construim un mic univers socio-relaţional

complex bazat pe dezvoltarea unor relaţii şi interacţiuni variate care vor

favoriza integrarea competențelor digitale printr-un conținut adecvat.

Astfel elevii vor dobândi o serie de norme şi valori pe care le vor

dezvolta pe termen lung!


Președintele Comisiei pentru Utilizarea Tehnologiilor si Aplicațiilor Multimedia:

Director Prof. Lorica Nelia Havrici


A fost dezvăluit proiectul primei clădiri realizate cu

ajutorul imprimantei 3D

Arhitectul olandez Janjaap Ruijssenaars, de la Universitatea de Arhitectură din Amster-

dam a proiectat o clădire ce urmează să fie tipărită cu ajutorul unei imprimante 3D.

Olandezul speră ca întregul proiect, Landscape

House, să fie gata până la finele anului viitor.

Ruijssenaars lucrează împreună cu matematicianul şi

artistul Rinus Roelofs pentru a dezvolta acest proiect folo-

sind tehnologia de imprimare 3D.

Clădirea urmează să fie printată pe bucăţi, urmând

ca ulterior ele să fie asamblate pentru a forma un întreg.

Fiecare piesă printată cu ajutorul imprimantei 3D D-

Shape şi va avea dimensiunea standard de 6 pe 9 metri.

Creată de inventatorul Italian Enrico Dini, D-Shape

este capabilă să printeze o clădire cu două etaje utilizând

straturi subţiri de nisip şi un liant anorganic.

Dini sugerează ca doar forma clădirii să fie printată,

pentru ca ulterior, „contururile” să fie umplute cu beton ar-

mat cu fibre, în scopul creării rezistenţei.

„Va fi prima clădire printată din lume. Sper ca atunci când o vom termina să poată fi

deschisă publicului”, a declarat Ruijssenaars.

Proiectul este dezvoltat pentru competiţia europeană a tinerilor designeri, numită Europan.

Competiţia are loc odată la fiecare 2 ani şi include participanţi din 15 ţări.

În 2006, arhitectul Janjaap Ruijssenaars a ajuns să fie cunoscut la nivel mondial pentru

inventarea patului plutitor. La vremea aceea, creaţia sa a fost numită, de către Time Magazine,

cea mai bună invenţie a anului.


Dir. adj. prof. Cărpuşor Crina


“Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare, teoreti-

că sau practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea crea-

toare să fie considerată forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti”.

(Alexandru Roşca – „Creativitatea”)

În cadrul competiţiei globale, astăzi nu se mai face o se-

parare între omul obişnuit şi omul creator, orice om poate să fa-

că o îmbunătățire în activităţile pe care le desfăşoară, o mică

inovație sau invenţie. Pentru aceasta e nevoie de preocupare spe-

cială, de condiții favorabile dezvoltării creativității. Orice om

poate fi creativ, dar pentru a se îndeplini în această direcţie sunt

necesare o serie de condiţii...” (Mihaela Roco, 2001), de aceea cultivarea gândirii inovatoare a

devenit o sarcina importantă a şcolilor.

Pornind de la premisa că nu este suficient să creezi oca-

zii pentru ca elevii să interacționeze unii cu ceilalți pentru ca o

clasă să participe în mod activ la procesul didactic, am coordo-

nat elevii Colegiului Tehnic „Miron Costin” Roman în desfă-

șurarea activităților proiectului ”Implicarea tehnologiilor infor-

matice în procesul instructiv

educativ” pe care îl dezvolt în cadrul colegiului.

Abordarea noilor tehnologii IT stimulează creativitatea

deoarece permite realizarea unui nou context educațional, prin

demersul didactic pe care îl propun pentru dezvoltarea procese-

lor cognitiv-aplicative.

Activităţile extra-curriculare propuse în cadrul Cercului

Multimedia au favorizat implicarea participativ creativă a elevi-

lor într-un grad cât mai mare.

Elevii grupaţi pe echipe au realizat produse finale

multimedia care au fost diseminate în cadrul Proiectului

Educaţional Național “Să călcăm pe iarbă” și au obținut

premiile I, III precum și o mențiune la Concursul Național

Antidrog “Să călcăm pe iarbă” în semestrul al II-lea din

anul şcolar 2011 - 2012. De aceea consider că prin activi-

tăţile educative dezvoltate am creat o varietate de relaţii şi

interacţiuni care favorizează integrarea competențelor digi-

tale printr-un conținut adecvat.

Întocmit de prof. Dima Cristina

BIBLOGRAFIE

Roşca, Alexandru (1981) ” Creativitatea ”

Mihaela Roco ”Creativitate si inteligenta emoțională” Editura Polirom, 2001

http://www.bjbc.ro:8081/opac/author/48710;jsessionid=885DD0C115026072E8173D7557E49567


Moto: ”Consideră elevul ca o făclie pe care să o aprinzi,

astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”

Plutarch

Revoluţia informatică a schimbat relaţia dintre om, informaţie și societate, lucru pe care

elevii îl conştientizează mult mai bine prin integrarea competențelor digitale în educație.

Pornind de la dorinţa elevilor de a deveni adevăraţi

formatori pentru părinţi, prieteni şi membri ai comunităţii

locale am creat posibilitatea derulării activităților incluse în

proiectul: ”Tehnologii IT” pe care îl dezvolt în cadrul Co-

legiului Tehnic „Miron Costin” Roman.

Tinerii cu care interacţionez zi de zi, resimt perma-

nent nevoia satisfacţiilor psihice, a succesului, acestea au un

efect mobilizator, energizant asupra resurselor interne, influ-

enţând reuşita în orice activitate, iar eşecul mai sever şi repetat poate favoriza agresivitate, con-

duite dezorganizate, regresive care, la rândul lor, constituie factori inhibitorii ai dezvoltării in-

telectuale.

Analizând dinamica evolutivă a adaptării în cadrul Cercului Multimedia am conceput

un demers didactic astfel în centrul activităţilor a fost elevul, de aceea am folosit strategii di-

dactice interactive care au determinat învăţarea activă prin colaborare, elevii au fost organizaţi

în echipe şi au lucrat împreună pentru realizarea unor obiective prestabilite.

În opinia elevilor, activitățile extrașcolare, reprezintă un mod de a-și “diversifica cultu-

ra, dezvolta intelectul, fiind in același timp si distractive”. Aceste activităţi sunt apreciate şi

binevenite în viața elevilor deoarece modifică comportamentul în mod pozitiv, dezvoltând ca-

pacitatea de socializare şi întreținere a unor relații.

Relații dintre elevi au favorizat buna colaborare dar şi un mod de concurenţă construc-

tiv, astfel activitățile extrașcolare sau de educarea non-

formală au determinat dezvoltarea capacităților şi abilităților

de utilizare a instrumentelor şi tehnologiilor IT .

Produsele finale realizate au fost votate de către

elevi în vederea stabilirii celui mai bun blog, acesta http://

ecologism-ecologism.blogspot.ro/ a participat ulterior la

Concursul Național „Eco-reporteri in acțiune” – Ediția a II

a, secţiunea III: Concurs de bloguri care promovează com-

portamente ecologice, unde a obținut locul al II-lea.


Prof. Dima Vasile

BIBLOGRAFIE

Ştefania Zlate, Luminiţa Drăghicescu „ Abilitare curriculară a cadrelor didactice”

http://ecologism-ecologism.blogspot.ro/

http://ecologism-ecologism.blogspot.ro/


Elevii de astăzi au idei fascinante… de aceea astăzi ne întrebăm: Cum vor arăta clădirile

viitorului?

" Turnul peşte din plastic "

O structură circulară care pluteşte în apele oceanului şi adună materialul plastic din zo-

na Great Pacific Garbage Patch (Marea zonă de gunoi din Pacific), pe care îl va procesa pentru

producerea energiei.

"Arca lui Noe"

Este un oraş plutitor idilic, care poate cuprinde toate speciile vii, de la oameni, animale,

peşti şi până la plante. Arca este folosită pentru evacuarea în cazul unor catastrofe naturale sau

de război.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/ Prof. Adăscăliţei Marinela


Clădirile anului: cele mai spectaculoase construcții

ArchDaily, cel mai vizualizat site de arhitectura din lume, cu peste 280.000 de cititori zil-

nic, a acordat săptămâna aceasta premiile Clădirea Anului pentru anul 2012.

Velodromul din Londra

La categoria clădirilor sportive, clădirea câștigă-

toare este velodromul din Londra. Centrul de ciclism

din estul Londrei a fost proiectat de Hopkins

Architects.

Pedras Salgadas Eco-Resort

Proiectată de Luís Rebelo de Andrade & Diogo

Aguiar, stațiunea Pedras Salgadas din Portugalia a

câștigat titlul de clădirea anului la categoria turism.

Birourile Fundației Botin

Birourile Fundației Botin din Madrid, pro-

iect al MVN Arquitectos, a fost câștigătorul la cate-

goria amenajări interioare .

Clădirea "verde" Saigon

La categoria rezidențial, clădirea câștigătoa-

re este un proiect verde din Saigon, realizat de

arhitectii Vo Trong Nghia, Daisuke Sanuki, Shunri

Nishizawa.

http://www.archdaily.com/


Clădirile anului: cele mai spectaculoase construcții

D38 Office, Barcelona

Titlul de clădirea de birouri a anului l-a pri-

mit proiectul D38 Office din Barcelona, realizat de

Arata Isozaki.

Absolute Towers, Ontario, Canada

La categoria proiecte rezidențiale,

castigator a fost complexul Absolute Towers din

Ontario Canada, realizat de MAD Architects.

Superkilen, Danemarca

La categoria facilitați publice câștigătorul este

Superkilen, un spațiu urban amenajat cu spatii de

joaca, băncuțe și copăcei, în câteva din cartierele

defavorizate din Copenhaga, Danemarca. Proiec-

tul a fost realizat de arhitecții de la Topotek

1, BIG Architects si Superflex.

Prof. MITRU Mădălin George Sursa: http://www.archdaily.com/


= partea a II -a =

Aeronavele spațiale trimise de NASA in cosmos

ajung la punctul de lansare cu ajutorul unei platforme

mobile de transportare, un vehicul cu șenile greu de

2.400 de tone.

Cu o lungime de 40 de metri, o lățime de 35 si

o înălțime de 6,1 metri, "crawler"-ul, cum mai este

numit dispozitivul, dispune de 16 motoare tractoare,

alimentate de generatoare cu o putere totală de 1.341 cai-putere și puse în mișcare de două

motoare diesel de 2.750 CP.

Aceste performante asigura platformei de transport un consum de aproximativ 350 litri/

kilometru. Crawler-Transporter a fost folosit pentru transportarea rachetelor Saturn V si Saturn

IB in timpul operațiunii Skylab, precum si la aeronavele Soyuz ale misiunilor Apollo si noile

Space Shuttle. A fost proiectat de Bucyrus International și construit de Marion Power Shovel

Company, contra sumei totale de 28 milioane dolari.

Mașinăria de forat tuneluri S - 210

Daca v-ați întrebat vreodată cum ia naștere un

tunel, iată răspunsul. Cu ajutorul colosalelor mașinării

de săpat tuneluri, adevărați monștri mecanici de pi-

sat, sfredelit, dislocat și distrus. In fata, aceasta minu-

ne a mecanicii, unul dintre principalii stâlpi de susținere

ai civilizației și evoluției noastre, are un ferăstrău circu-

lar care se rotește, folosit pentru a penetra pământul, nisipul si chiar stanca. In spatele rotii tăie-

toare se afla o incinta unde solul excavat este colectat. Mașinăria de forat S - 210 folosita la

realizarea tubului estic al tunelului Gotthard Base din Elveția, aflat încă in construcție,

este cea mai mare din lume. Ea măsoară noua metri in diametru, are o lungime de 400 metri si

operează in zone subterane unde temperatura rocilor ajunge până la 50 de grade Celsius.

Prof. Niță Gabriela

… VA URMA . . .

Platforma de transport NASA

pentru nave cosmice


Educaţia mecatronică asigură flexibilitate în acţiune şi în gândire, trăsături definitorii ale specia-

listului în economia de piaţă. Valenţele creatoare ale mecatronicii au fost confirmate deopotrivă în edu-

caţie, cercetare şi în producţie. Rezultatele economice ale ţărilor dezvoltate sunt dovezi de netăgăduit.

Motorul electric pas cu pas e un tip de motor electric sincron cu poli

aparenţi pe ambele armături. Teoretic motorul pas cu pas este construit foarte

simplu. Nu are perii sau contacte. În esență este un motor sincron al cărui câmp

electromagnetic este comutat electronic pentru a pune în mişcare rotorul motoru-

lui.

Folosirea pe scara larga a motoarelor pas cu pas se explica prin apariţia

structurilor ierarhizate mari si a complexelor ce înlocuiesc sistemele clasice, care

permit optimizări globale prin folosirea calculatorului. Dat fiind ca motorul pas

cu pas este un element de execuţie cu funcţia de convector electromecanic digital-analog este evidenta

întrebuinţarea lui în sistemele de comanda si reglare numerica.

Servomotorul LEGO este un motor de curent continuu de 3 W, compus din următoarele: corpul

motorului propriu-zis, angrenaj cu roți dințate (reductor), senzor de rotație (Encoder în cuadratură), corp

de prindere ale altor piese LEGO (de exemplu axuri)

Dezvoltarea tehnica din ultimii ani a făcut posibila construirea diferitelor tipuri de motoare elec-

trice, de diverse dimensiuni, plecând de la motoarele electrice de dimensiuni mari utilizate la mașinile

unelte până la motoraşele și servomotorașele utilizate la jocurile lego.

Un factor important în dezvoltarea economiei este punerea în

funcţiune a motoarelor pas cu pas, ele s-au dezvoltat tot mai mult în ulti-

mele decenii atât ca urmare a multiplelor domenii de utilizare, dar mai ales

ca urmare a progreselor înregistrate de electronica de putere și microelec-

tronica. Domenii de aplicare sunt echipamentele periferice ale calculatoa-

relor (imprimante, plottere), maşinile unelte cu comanda numerica, echipa-

mentele de prelucrare si transmitere numerica a informaţiei, robotica.

Folosirea pe scara larga a motoarelor pas cu pas se explica prin

apariţia structurilor ierarhizate mari și a complexelor ce înlocuiesc sistemele clasice, care permit optimi-

zări globale prin folosirea calculatorului. Dat fiind ca motorul pas cu pas este un element de execuţie cu

funcţia de convertor electromecanic digital-analog este evidenta

întrebuinţarea lui în sistemele de comanda și reglare numerica.

Motorul pas cu pas realizează conversia directa a semnalu-

lui de intrare, dat sub forma numerica, într-o mişcare unghiulara

discontinua sau incrementala. În acest fel mişcarea obiectului reglat

este cuantizată în deplasări discontinue, în deplina concordanță cu

evoluţia semnalelor discrete de comanda.

Datorita acestor proprietăţi motoarele pas cu pas permit

realizarea unor sisteme de reglare de tip discret, care prezintă re-

marcabilul avantaj de a nu avea nevoie de bucle de reacţie pentru corectarea mişcării, raportul foarte bun

cuplu/poziţie si efortul de menţinere ce exista când motorul nu este alimentat și se afla într-un câmp

magnetic puternic.

Material realizat de prof. Dăscălița Ina Manuela

BIBLIOGRAFIE

Curs flexform ”Metode și tehnici de inovare și creativitate”

Curs flexform ” Tehnologie și educație mecatronică. Dezvoltare durabilă”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric

http://www.atelierulelectric.ro/articole/Actionarea%20motoarelor%20pas%20cu%20pas.pdf


Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul

de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură

viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp

de milioane de ani, este ameninţat acum de activitatea omului.

Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, polua-

rea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.

În viaţa de zi cu zi, legislativul, atât românesc cât şi euro-

pean impune o reglementare foarte strictă cu privire la nivelul de

poluare emis de autovehicule. În acelaşi timp, toţi constructorii

tind să propună clienţilor vehicule având cel mai mic consum po-

sibil,un cuplu şi o putere a motorului maxime pentru a obţine un

confort cât mai ridicat în conducere.

Pentru aceasta trebuie ca motorul să poată furniza cel mai bun raport RANDAMENT / PU-

TERE / CONSUM-POLUARE.

Astfel numai sistemele de injecţie pot răspunde la toate aceste condiţii.

În acelaşi timp este bine de reţinut că puterea,cuplul motor, consumul/depoluarea şi fiabilita-

tea motorului sunt caracteristici fundamentale care se cer de la un motor şi care sunt condiţionate de :

► Starea mecanică a motorului ( distribuţie, compresie, nivel uzură…)

► Starea sistemului de evacuare.

► Starea sistemului de aprindere.

► Starea sistemului de alimentare aer/benzină.

► Calitatea carburantului.

Statele Unite au fost primele care au reacţionat în faţa problemelor de poluare produsă de au-

tovehicule. Au definit primele norme contra poluării provenind de la automobile. Europa a urmat

Americii impunând norme din ce în ce mai severe, aplicate în ţările Comunităţii Europene.

Catalizatorul nu permite funcţionarea motorului cu benzină cu plumb. Plumbul depus în inte-

riorul său diminuează eficacitatea globală a sistemului. Catalizatorul este dimensionat în raport cu

volumul de gaz ce trebuie tratat (funcţie de cilindree) şi de regimul maxim.

În cazul în care, motorul nu funcţionează în parametrii din cauza aprinderii, injecţiei, cantita-

tea de poluanţi devine foarte importantă, temperatura la nivelul catalizatorului poate atinge 1000 gra-

de ceea ce antrenează distrugerea elementului ceramic.

Putem face diagnosticul catalizatorului prin:

Zgomot ( ceramică dislocuită).

Analiza gazelor de evacuare.

Conformitatea sistemului de injecţie şi depoluare


În ceea ce priveşte sectorul automobilelor, trei principali poluanţi au fost recunoscuţi ca fiind

nocivi şi sunt în aceste zile în atenţia constructorilor:

►Monoxidul de carbon (CO).

►Vaporii de benzină sau hidrocarburi nearse (HC).

►Oxizii de azot (NOX).

►Monoxidul de azot (NO), Dioxidul de azot (NO2 ).

Catalizatorul cu trei căi (sau trifuncţional) are rolul de a asigura transformarea gazelor polu-

ante în gaze inofensive:

►Oxidarea CO şi HC.

►Reducerea NOx.

Eficacitatea catalizatorului depinde de îmbogăţire.

Catalizatorul trifuncţional

Efectele asupra catalizatorului.

Un convertor este un element destul de fragil, si poate fi cu uşurinţă distrus de:

► Efecte mecanice;

► Efecte temice;

► Colmatare.

Efecte mecanice.

Spargerea carcasei cauzată de :

► Mişcările coloanei de eşapament.

► Şocuri şi oboseală termică, variaţii brutale de temperatură la amorsare sau în deceleraţie,

împroşcarea cu apă, care poate duce la spargerea blocurilor ceramice.

Efecte termice.

► Topirea datorată temperaturii excesive (T° > 1 000 °C) ca urmare a tratării unei cantităţi prea

mare de poluanţi;

► Evoluţia substanţelor active la temperaturi înalte prin migrarea metalului activ în interiorul

suportului metalic;

► Sublimarea metalului activ la temperatură înaltă.

Funcţionarea catalizatorului.

Reacţiile chimice care au loc în catalizator sunt posibile în anumite condiţii:

► Temeratură (amorsarea catalizatorului);

► Amestec perfect stoichiometric;

► Prezenţa metalelor preţioase care activează reacţiile de oxidare şi reducere.

În fucţionarea în buclă închisă amestecul este alaternativ bogat şi sărac.

La funcţionarea cu amestec sărac: catalizatorul oxidează particulele nearse şi stochează

excesul de oxigen.

La funcţionarea cu amestec bogat: catalizatorul reduce NO2 şi utilizează oxigenul stocat

pentru a oxida impurităţile.

Material realizat de: Prof. Cozma Mariana


Pentru fiecare dintre noi circulaţia rutieră reprezintă o parte din viaţa de zi cu zi, una

dintre legăturile nevăzute care ne leagă de cei cu care împărţim zilnic de nenumărate ori stra-

da fie că mergem pe jos, fie că recurgem la serviciile unui vehicul pe mai multe roţi. Între

participanţii la traficul rutier se detaşează o categorie aparte – pietonii.

Pentru orice pieton instinctul de conservare

trebuie să-şi spună cuvântul sau, altfel spus, omul

trebuie să ţină la viaţa lui. Se ştie că, de foarte multe

ori, copiii pot constitui un pericol pentru circulaţia

rutieră.

Iată de ce aflarea unor veşti despre acciden-

tele de circulaţie în care sunt implicaţi copiii ne

mâhneşte pe toţi – părinţi şi profesori. În asemenea

cazuri ne întrebăm dacă am făcut ce este necesar pentru a-i feri de asemenea pericole.

Elevii participă la trafic ca:

► Pietoni,

► Participanţi la riscurile circulaţiei rutiere biciclişti sau conducători auto începători.

Pentru a evita incidentele este necesar respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile

publice:

►Să se evite deplasarea pe partea carosabilă.

► Să circule pe trotuar, poteci laterale sau acostament.

► Să circule cu bicicleta pe pistele speciale pentru biciclişti, sau cât mai spre dreapta drumu-

lui public şi respectând regulile de circulaţie pe drumurile publice.

Este necesar să fie cunoscute următoarele indicatoare de către pietoni:

Presemnalizare trecere de pietoni

Se montează înaintea trecerii de pitoni care nu poate fi văzută la

timp. Să nu se confunde cu indicatorul albastru „trecere de pietoni”

Trecere pentru pietoni

Pietoni traversează regulamentar şi au prioritate dacă

locul este semnalizat prin: indicator, marcaj transversal sau semafor electric.

Copii

Se întâlneşte în zonele frecventate de copii

( şcoli, terenuri de joacă).

Biciclişti

Se poate circula cu bicicleta, iar conducătorii vor circula cu atenţie.


Pentru a evita accidentele participanții la trafic trebuie să cunoască semnificația indi-

catoarelor: Cedează trecerea

Vehiculele pierd prioritatea şi dacă virează acordă prioritate pieto-

nilor. Pietonii traversează cu atenţie.

Drum cu prioritate

Pietonii sunt atenţi la traversare deoarece vehi-

culele pot circul cu viteza maximă permisă de lege.

Accesul interzis

Vehiculele circulă pe un singur sens, iar acestea

pot folosi toată partea carosabilă în condiţii de aglomeraţie.

Accesul interzis pietonilor

Pietonii nu pot utiliza acest drum.

Accesul interzis bicicletelor

Bicicliştii nu pot utiliza acest drum.

Pietonii pot circula pe acest drum.

Drum pentru pietoni

Oprire

Vehiculele pierd prioritatea şi dacă virează

acordă prioritate pietonilor. Pietonii traversează cu atenţie.

Pentru a evita accidentele pietonilor le este recomandat:

►Să nu staționeze în grupuri pe trotuar.

►Să nu staționeze pe bordura trotuarului.

►Să nu se joace pe partea carosabilă.

►După căderea nopţii să folosească vestă reflectorizantă sau haine de culoare deschisă.

Statistica accidentelor de circulaţie evidenţiază că numărul accidentelor de circulaţie

se menţin la nivel ridicat, cauzele principale fiind:

► Viteza neadaptată la condiţiile din trafic.

► Indisciplina pietonilor.

De remarcat că multe dintre accidente se desfăşoară cu implicarea pietonilor, actori

ai circulaţiei generatori de risc.

Prof. Rusu Constantin Sursa: Codul Rutier


PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se

prezintă sub forma unei răşini (o formă de poliester). Mai pre-

cis, polietilenul tereftalat este o combinaţie a doi monomeri:

etilen glicol modificat şi acid tereftalic purificat.

Materialul nu e biodegradabil. Sticla a fost înlocuită in ultimii douăzeci

de ani de mai ieftinul plastic.

Pozele prezintă câteva idei de refolosire a sticlelor de plastic. Primele

două idei îi aparțin lui Gulnur Ozdaglar, o arhitectă turcoaică care a început să

facă bijuterii și obiecte din PET în 2008. Blogul ei, “Tertium non data”, are un

nume original provenit din alchimie și se poate traduce prin cel de-al treilea nu

este dat (the third is not given). Al treilea este elementul de inspirație, cel care

apare prin combinarea a două lucruri banale, o bucată de plastic și flacăra

unei lumânări.

După bijuterii și boluri decorative urmează

candelabrele, adică Michelle Brand, o englezoaică cu

o imaginație debordantă.

Următorul artist este din Japonia și trecem de la candelabre la caracatițe și alte creaturi ale

apei. Miwa Koizumi este un artist complex folosind "sunetul, imaginea, mirosul și gustul ca materi-

ale".

Dar cine s-ar gândi să își facă casa din sticle de plastic?


Profesor Bura Amalia-Crenguţa

http://gulguvenc.blogspot.com/

http://michellebrand.tumblr.com/

http://miwa.metm.org/PET_project/


Primul tren de pasageri care utilizează biocombus-

tibil, este un tren neobişnuită care a aderat la lumea plină

de noutăţi în domeniul tehnologiilor ”Verzi”, astfel pe ca-

lea ferată rulează primul hibrid "verde capră" din SUA, cu

motor de hidrogen japonez . NE-tren este primul tren pe

celule de combustibil!

Primul tren nuclear al lumii

Prototipul are unsprezece vagoane mici cu o loco-

motivă cu propulsie nucleară şi lucrează ca o centra-

lă nucleară mobilă.

Avantajul trenului nuclear este că, cu câteva mo-

dificări poate fi folosit ca o centrală nucleară electrica mobilă şi furnizează de la distanţă

energia în instalaţiile industriale.

Rusia, în prezent, lucrează la centrala plutitoare care este prima centra-

lă nucleară. Barja, care transporta reactorul a fost lansata in Iunie anul trecut, la Sankt Peters-

burg, la Čukotke, la distanţă de regiunile arctice.

"Sapsan" (şoim pelerin) Primul tren de

mare viteză

pe ruta Moscova - Sankt Petersburg

Trenul - vopsit în roşu şi gri, culorile Soci-

etăţii căilor ferate ruseşti (RZD) - a fost lansat din

gara moscovită Leningrad, transportând 600 de

pasageri.

Furnizat de grupul german Siemens,

"Sapsan" (şoim pelerin, în limba rusă) va putea atinge viteze de 250 km/h între cele două oraşe

aflate la 650 km unul de altul, ceea ce constituie o premieră în Rusia.

Material întocmit de prof. Paraschiv Camelia

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroșani


Latura militară reprezintă partea cea mai spectaculoasă din cadrul istoriei popoarelor și din

acest punct de vedere a fost cea mai ”lucrată” în raport cu alte laturi – socială, culturală sau econo-

mică. Ea a început să fie studiată încă din antichitatea orientală, odată cu apariția scrisului.

Istoria militară a popoarelor se confundă cu istoria lor politică. Armata a fost și este prin

excelență instrumentul principal care a stat la baza formării Marilor Imperii.

În cele mai vechi timpuri armele coincideau adesea cu instrumente de muncă, utilizate atât

pentru vânarea animalelor cât și pentru acțiunile de atac și apărare față de alte ființe umane.

Primele arme au servit și ca unelte, apoi au fost concepute unelte specializate pentru nimici-

re, pe care astăzi le numim arme. În prima categorie amintim mai întâi piatra și apoi toporul, iar în a

doua sulița și arcul.

Evoluția omului caracterizată de conflicte permanente a dezvoltat mijloacele de nimicire într

-un arsenal. Astfel, primul război mondial a avut ca vedetă unanim acceptată arma chimică.

Al doilea război mondial a demonstrat succesul dezvoltării societății umane, orientarea in-

dustriei spre performanță tehnologică, noi tipuri de arme super sofisticate, arma nucleară fiind un

exemplu nefericit.

”Arta militară de-a lungul istoriei” a fost tema concursului județean ”WEB-HISTORIA”,

desfășurat în aprilie, 2012, la Colegiul Național ”Roman Vodă”.

La acest concurs de la Colegiul Tehnic ”Miron Costin” a participat elevul de la clasa a XI-a

B, Chile Liviu Emilian, cu lucrarea ”Istoria armelor de-a lungul timpului”, lucrare ce a primit pre-

miul al II-lea.

Elevul a creat un site ”istarmelor.wordpress.com” ce poate fi vizualizat pe Internet.

Elev Chile Liviu Emilian- clasa a XII-a B Prof. Coordonator Cristea Mariana


Partea I - Armele în Europa feudală

Nu putem vorbi de o standardizare a armelor sau a accesoriilor militare în

cadrul statelor feudale. Întâlnim aici o foarte mare varietate de arme de atac sau

de apărare. Fiecare cavaler feudal îşi comanda propria armură după bunul său

plac; coifurile puteau avea felurite forme, cu cimiere diferite, cu viziere diferite,

puteau fi fixate direct de platoşă, aşa cum este cazul armurilor de provenienţă

germană din secolele XII-XIII, pentru a nu lăsa vreun loc vulnerabil la

nivelul gâtului - sau puteau fi separate de platoşă, cum este cazul armurilor de secol

XV-XVI. În acest ultim caz gâtul era apărat de o reţea de zale prinsă pe dedesubtul

coifului şi care cădea pe pieptul, umerii şi spatele cavalerului.

Coif, armuri şi componente ale armurilor de cavaleri din secolele

XIII -XIV. Se observă componentele armurii: Coiful, platoşa, mănuşile,

cotierele, apărătorile de braţe şi picioare precum şi ţepuşele în prelungirea

bombeului bocancilor pentru împungerea cailor inamici în lupta de aproa-

pe (armura din stânga).

Vizierele coifurilor prezintă numeroase orificii destinate uşurării

respiraţiei cavalerului în situaţia unui efort fizic prelungit în arşiţa verii.

Foarte mulţi cavaleri mureau din cauza efortului într-o armură încinsă de

căldura soarelui.

Pentru o mai bună apărare la acest nivel platoşa era prevăzu-

tă cu un fel de guler ridicat, reţeaua de zale fiind prea slabă în cazul

unei lovituri de spadă sau de lance. Platoşa, apărătorile de braţe sau de pulpe,

puteau avea diferite forme sau accesorii.

Mănuşile, cotierele şi genunchierele puteau fi prevăzute cu ghimpi, ca-

valerul putând lovi cu genunchiul sau cu cotul în funcţie de situaţie.

Încălţămintea putea fi prevăzută cu ţepuşe în prelungirea bombeului, folosite la împun-

gerea cailor inamici în lupta de aproape, în situaţia în care cavalerul era înghesuit sau în impo-

sibilitatea de a-şi folosi braţele. Toate aceste accesorii ofensive ale armurii aveau desigur rolul

lor în lupta de aproape, însă de cele mai multe ori acestea erau montate pe armuri din motive

estetice.

Un exemplu ar putea fi acela al apărătorii pentru fruntea calului, necesară pentru apăra-

rea acestuia de lăncile inamicului care veneau frontal. Această piesă de armură pentru cal era

prevăzută câteodată cu un corn ca cel al inorogilor, deşi calul nu putea în nici un fel izbi cu

acesta. O armură are desigur şi părţi care sunt mai puţin apărate.

Platoşa nu putea asigura zona axilară, încheieturile, datorită mişcărilor pe care trebuia

să le facă cavalerul în luptă. Se recurgea pentru acestea de regulă la cămaşa de

zale care venea purtată pe dedesubtul platoşei.

http://www.cimec.ro/Istorie/ArmeUniforme/Album/pagimag/image2.htm







Cămaşă de zale din metal. Se purta de către cavaler

pe sub armură pentru protejarea zonelor vulnerabile neaco-

perite de platoşă. În stânga, detaliu asupra inelelor de fier

care compun cămaşa de zale.

Inelele erau nituite la un capăt după ce în prealabil erau trecute unele prin altele. Greu-

tatea ei varia în funcţie de mărimea ei şi de materialul din care era făcut. Avantajul ei consta

în faptul că purtătorul ei avea o libertate mai mare în mişcări deşi ea nu amortiza în nici un fel

o lovitură. Purtătorul era doar ferit de tăietura unui paloş sau al unui pumnal pentru că o lovi-

tură dată cu o spadă de o mărime mai mare era prea mult. Cămaşa de zale avea să fie purtată

pe sub haine civile şi de personalităţile care se fereau de atentate, fiind ideală pentru oprirea

unei lovituri de pumnal.

Modul de fabricare a unei cămăşi de zale din fier. După înfăşurarea

sârmei de oţel pe tambur, urma tăierea acesteia iar inelele re-

zultate se însăilau şi se nituiau la capătul deschis.

Zalele din piele au fost folosite încă din antichitate. Erau

potrivite pentru amortizarea loviturilor dar nu ofereau protecţie

împotriva unei lovituri cu tăiş. Purtate dedesubtul unei cămăşi de zale din metal, puteau oferi

o protecţie bună loviturilor, luptătorul având avantajul unei mobilităţi mai mari decât al unuia

echipat cu o armură de fier. În această combinaţie - zale din metal deasupra unei cămăşi de

zale din piele - au fost purtate de către soldaţii armatelor din răsăritul Europei - români, bul-

gari, bizantini, turci, ruşi - unde tradiţia militară era diferită de cea feudală apuseană.

Într-o campanie militară sau în cazul unui turnir, cavalerul era însoţit de mai mulţi scuti-

eri, rolul acestora fiind de a căra întregul set de arme al cavalerului. Armele individuale

principale, defensive sau ofensive ale cavalerului feudal erau în genere spada, lancea şi

scutul. Alături de acestea cavalerul putea folosi securea de luptă, buzduganul - şi acesta în

două forme: cu ghiuleaua legată de un lanţ pentru a da forţă loviturii sau nu. În cazul

buzduganului cu lanţ se cerea o bună dexteritate în mânuirea lui de către cavaler. Existau

buzdugane duble, cu două ghiulele, legate cu două lanţuri separate. Armura cavalerului

medieval, dificil de străpuns în acea perioadă, a dus la apariţia ciocanului de luptă, armă

destinată penetrării armurilor celor mai puternice.

Buzduganul clasic, fără lanţ poate avea diferite forme şi mărimi, în funcţie de

cerinţele luptei. În general era folosit pentru deteriorarea armurilor şi a scuturilor. Era

necesară o bună pregătire fizică a celui care-l folosea.

Buzdugane şi ciocane de luptă folosite în evul mediu. Lancea lungă era folosită de cavaler numai în cazul luptelor că-

lare. Scutierul purta de regulă în campanii sau turniruri mai multe lănci,

pentru a le înlocui pe cele care inevitabil se vor fi rupt. Lancea era prevăzută la mâner cu o

gardă rotundă destul de mare ca să apere nu numai pumnul dar şi o parte din corp.

Arma principală a cavalerului feudal era spada cu două tăişuri. Ea era înmânată

personal de către senior cavalerului feudal la învestitură devenind astfel personificată.





Tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului

mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner şi gardă Jos, spadă (floretă)

din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la

portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripţia

de pe lamă. De regulă, cavalerii căutau să dea spadei sale o aură supranaturală, fie prin

mitizarea sa, fie prin introducerea în mâner a unor elemente sacre: lemn din Sf. Cru-

ce, Sfintele Moaşte ale cutărui Sfânt şmd. Forma spadelor nu diferă prea mult în evul mediu:

lama lungă de circa 1 metru lungime, cu două tăişuri şi cu nervură mediană, destul de groasă

pentru a rezista loviturilor, o gardă solidă şi mânerul înfăşând ferm lama; în general forma

unei cruci latine. Variaţiile ţin de forma gardei şi a mânerului. Cavalerii le mânuiau cu ambe-

le mâini, ele fiind prea grele şi prea mari pentru o singură mână. Garda poate fi rotundă,

dreaptă, concavă, convexă, în formă de S sau poate avea mai multe elemente ornamentale. La

baza lamei se puteau grava simboluri heraldice sau devize.

Cavalerii apuseni foloseau rar arme de lovit la distanţă. În general nucleul armatelor

medievale apusene era format din cavaleria feudală greu înarmată, care era şi principala forţă

de elită a acestor armate (cavalerul în armură din cap până în picioare, de multe ori inclusiv

calul, cu lance a lungă de patru metri, spada grea cu două tăişuri şi scutul ca armă defensivă).

Cavaleria avea sarcina de a străpunge şi a da peste cap frontul inamic. Exista un spirit de cla-

să între cavaleri, între cei care aveau onoarea de a deschide lupta şi de a da lovitura decisivă

inamicului. Dispreţuiau infanteria (tălpaşii) ca şi armele folosite de aceştia, între care se aflau

armele de lovit la distanţă (arbaleta în special). Considerau că adevărata glorie era cucerită

numai atunci când duşmanul era răpus în lupta corp la corp. Cel care lovea de la distanţă nu

putea fi în concepţia lor decât un laş care nu avea curajul să se apropie. Nu concepeau retra-

gerea de pe câmpul de luptă chiar şi în situaţii care impuneau aceasta, fapt care le-a adus ine-

vitabil înfrângerea.

Perioada descentralizării feudale (secolele X - XV) a fost perioada de glorie a cavale-

riei feudale. Ea a dispărut odată cu centralizarea statelor, odată cu apariţia armelor de foc şi

mai ales a artileriei de asediu. Un vasal puternic putea face zile fripte unui rege, ştiindu-se

apărat într-un castel cu ziduri puternice ca într-un cuib de vulturi şi având sub mână o serie

de vasali care nu ascultau decât de el. Odată artileria de asediu apărută, castelul nu mai oferea

siguranţă şi nobilii au sfârşit prin a fi puşi la punct de către puterea centrală. Se adaugă faptul

că metoda de ducere a războiului se schimbase şi că din ce în ce mai mult războiul însemna o

chestiune financiară mult prea grea pentru un particular oricât de bogat.

Caracteristica acestei trupe de elită a evului mediu care a fost cavaleria grea feudală

era nesupunerea faţă de ordinele unei conduceri unice. Ori în ducerea războiului unitatea de

comandă este esenţială pentru ajungerea la un rezultat pozitiv. Una din personalităţile remar-

cabile în materie de război, Napoleon I, a afirmat în memoriile sale că este de preferabil un

comandant unic prost decât doi comandanţi buni. Hiba aceasta a armatelor feudale s-a văzut

clar în timpul cruciadelor şi în timpul bătăliilor de la Crecy, Poitiers şi Nicopole.

Bibliografie

D. Rosenzweig, Napoleon, Bucureşti, 1969, p. 149.

Ion Safta, Tiberiu Velter, Rotaru Jipa, Floricel Marinescu, Decoraţii româneşti de război,

Bucureşti, 1993, pp.70 şi 120


Prof. Scorţescu Anca Loredana


,,Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care

îl câştigăm!”

Vibrantă pledoarie pentru învăţătură şi educaţie, care trebuie să

conducă pe fiecare dascăl în parte

Educaţia strictă, în limitele înguste ale disciplinei, nu asigură comunicarea suficien-

tă, nu crează contactul, puntea necesară între profesor şi elev.

Este nevoie de dăruire, tact şi înţelegere, este nevoie de a stimula elevul, de a stimula

talentele ascunse, imaginaţia debordantă la această vârstă, într-un cuvânt creativitatea.

Termenul de creativitate poate fi utilizat în relaţie cu trei

aspecte:

procesul de creaţie = fenomen complex prin care se elaborează o

opera de artă, o inovaţie tehnică, un mecanism, un aparat, etc.

produsul activităţii = dacă el este sau nu original, nou, deosebit,

un produs concret sau ideal, cum este cazul unei concepţii filozofice;

creativitatea unei persoane = capacitate complexă a omului, o structura caracteristică psi-

hicului, care face posibilă opera creatoare.

Psihologii susţin ca fiecare individ are unele posibilități de inovaţie, nivelul aces-

teia depinde însă de la caz la caz.

Stimularea creativităţii este realizată de o serie de factori în care putem include:

a) Factorii intelectuali – imaginaţia, memoria, gândirea, spirirul de observaţie,etc.

b) Factori de personalitate – voinţa, perseverenţa, motivaţia, etc.

c) Factori externi-mediul înconjurător, mediul socio-economic, care pot dezvolta

posibilităţile native ale individului.

Profesorul trebuie să aprecieze pozitiv ideile originale, tratarea diferită a unei teme de

către elev, şi să - l recompenseze cu note mari.

Procesul de învăţământ poate fi caracterizat ca o învăţare creativă atunci când elevii

devin participanţi activi la lecţie, când se folosesc metode active, ca problematizarea, învăţa-

rea prin descoperire, analiza de caz, situaţii în care elevii pot pune întrebări, pot avea iniţia-

tive, pot discuta şi propune soluţii personale.

E recomandabil ca elevii să pună mai multe intrebări decât le adresează cel de la

catedră. Desigur, profesorul trebuie să manifeste el, în primul rând, creativitate în imagina

rea procedeelor şi condiţiilor de desfăşurare a lecţiilor.


,,Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care îl câştigăm!”

Vibrantă pledoarie pentru învăţătură şi educaţie, care trebuie să

conducă pe fiecare dascăl în parte

Partea a II-a

În dezvoltarea disponibilităţilor creative ale elevilor, există însă şi o serie de obstacole:

► Conformismul – atitudinea omului obişnuit de a nu ieşi din comun, de a nu şoca prin

idei, prin concepţii;

► Algoritmii învăţaţi - la care se recurge de îndată, deşi închistează;

► Obstacole emotive - teama de a nu greşi, descurajarea rapidă, riscul de a se face de râs

in faţa colegilor şi a profesorilor.

Aceste blocaje apar foarte des în şcoala românească tradiţională unde se insistă mult

asupra disciplinei stricte. De aceea trebuie folosite de către profesori metodele asociative ce

pun accentul pe libertatea asociaţiilor, a gândirii necontrolate, considerându-se că soluţiile ne

vin de regulă din inconştient. Mai sunt şi alte metode unele intuitive, altele analitice care pot

favoriza apariţia unor soluţii neaşteptate.

Un alt mod de stimulare a creativităţii elevilor este activitatea extraşcolară caracterizată

prin participarea la cercurile de elevi, participarea sub îndrumarea dirigintelui la diferite expo-

ziţii, întâlniri cu personalități din diferite domenii care pot vorbi de dificultăţile muncii lor şi

le pot trezi interesul pentru temele şi problemele deschise.

Preocuparea de cultivare a independenţei în gândire şi exprimare presupune şi o

legatură cu familia, în special în sensul combaterii unor tendinţe de dădăcire a copilului, de

suplinire la teme, denigrare a învăţării, care subminează efortul şcolii de a emancipa gândirea

copilului.

În concluzie se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în şcoală şi în afara ei.

Dar, se vede şi necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru în

clasa. cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de această latură a

personalității elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce un ce mai mare.

Întocmit: prof. Arama Iosefina


Buna cunoaştere a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor este un imperativ al omu-

lui modern şi al societăţii contemporane, fapt ce semnifică pentru dascăli o apropriere a acestor

mijloace informatice moderne prin care se poate înfăptui cunoaşterea.

În acord cu dinamica accelerată a modernităţii şi postmodernităţii, sistemul educaţional

solicită o formare continuă şi constituie o provocare la care sunt chemaţi să răspundă, alături de

elevi, şi formatorii, în încercarea de a găsi strategia optimă de predare - învăţare - evaluare prin

care să fie pregătiţi specialiştii de mâine.

În contextul unei asemenea provocări, ţesătura pluridisciplinară şi crosscurriculară a

învăţământului modern, care are în centru nevoile formabilului, este o dimensiune proprie ori-

cărui demers instructiv-educativ.

Pentru a răspunde nevoilor elevilor şi pentru a conjuga variate forme/mijloace/

instrumente de cunoaştere, profesorul de limbă şi literatură propune abordarea

pluriperspectivistă a obiectului de studiu, inclusiv prin predarea acesteia cu ajutorul calculato-

rului.

Astfel, o lecţie-studiu de caz, la clasa a XI-a, care vizează ca subiect Criticismul juni-

mist, a fost un prilej optim pentru elevi de a subordona abilităţile lor tehnice, digitale, cunoştin-

ţele din domeniul IT-ului, dar şi fantezia, gândirea critică şi creativă – unui obiectiv din aria

literaturii.

Tinerii junimişti de la clasa a XI-a D

Elevii Blaj Eusebiu, Buzău Daniela, Iacob Ioana, Lucaci Larisa, Oancea Mădălina, Ola-

ru Diana, şi Palaghiea Ana-Maria de la clasa a XI-a D au format echipa care a avut de pregătit

studiul de caz Criticismul junimist.

După o perioadă de cercetare a temei, de selectare a materialului informaţional, de

identificare a mijloacelor de prezentare, de sintetizare a informaţiilor, de realizare a materiale

lor, echipa a prezentat proiectul sub forma unei… „prelecţiuni”.


Întreaga clasă a fost convocată în Sala de Festivităţi a Colegiului, iar activitatea a fost pre-

zidată de „spiritul critic” al domnului Maiorescu, reprezentat de Eusebiu Blaj.

Din dorinţa de a aduce în prim-plan şi formele de manifestare a societăţii literar-

culturale Junimea, echipa studiului de caz a optat pentru o „prelecţiune” junimistă ancorată, to-

tuşi, în realitatea imediată (după expresia lui Max Blecher).

Elevii au preferat un decor minimalist, pregătind portretele junimiştilor fondatori, Petre P.

Carp, Teodor Rosetti, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Titu Maiorescu, pentru a putea fi reperate

de toţi elevii.

De asemenea, au fost pregătite semne de carte cu mesaje educative, cu îndemnuri desprinse

din prelecţiunile populare ale junimiştilor, realizarea acestora fiind posibilă prin utilizarea cal-

culatorului.

Semnele de carte au fost oferite tuturor participanţilor la activitate.

Printre materialele realizate de elevi s-au mai numărat un album video cu imagini reprezen-

tative pentru epoca evocată, un PowerPoint cu o sinteză privind fondarea Junimii, periodizarea,

obiectivele şi formele de manifestare ale acestei societăţi etc., un material multimedia (film) cu

selecţii din operele literare prezentate în cadrul şedinţelor junimiste.


Echipa a fost preocupată de participarea

activă a întregii clase la demersul educativ, ast-

fel încât, după o primă parte sub forma prelege-

rii susţinute de urmaşii junimiştilor, partea a

doua a mizat pe interactivitate, pe dialogul viu

dintre membrii echipei şi restul clasei.

Atât poeziile recitate, fragmentele literare

lecturate, cât şi filmul, fundalul sonor, semnul de

carte, albumul video, Powerpointul, videoproiecto-

rul utilizat – au concurat la derularea unei activităţi

de succes, care şi-a atins obiectivele şi a antrenat

întreaga clasă.

O astfel de lecţie-prelecţiune, sprijinită pe metoda proiectului, a studiului de caz, pe

munca în echipă şi pe rolul de mediator al dascălului, aduce împreună domenii diferite, satis-

făcând mai multe necesităţi ale elevului: desfăşurarea unei activităţi atractive, moderne, impli-

carea activă şi asumarea rolului decisiv în procesul de învăţare, dezvoltarea competenţelor me-

dia, stimularea gândirii critice etc.


Prof. Ana-Maria Zăloagă


Petru Ion Nedelcu, de 62 de ani, a descoperit un leac pentru viitorul energetic al omeni-

rii: “Dispozitivul neconvențional de producere a energiei electri-

ce ” care a fost premiat cu Medalia de Aur la Salonul Internațio-

nal de Invenții Timpuri noi - Sevastopol, Medalia de Bronz Info -

Invent 2011 - Chișinău și Diploma de Merit a Centrului de Studii

si Cercetări Psihotronice si Ufologice - București.

Domnul prof. dr. Mihai Dumitru de la Institutul de Me-

canică Iasi, l-a sprijinit în alcătuirea documentației și trecerea

acesteia prin „furcile caudine“ ale OSIM, consideră că rezultatul muncii inventatorului se află

deja în etapa de studiu și tatonare de către cei interesați în producerea energiei a ceea ce dom-

nul Petru Ion Nedelcu a lansat pe piața inventicii…

Sursa: http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20120721&pagina=1&articol=33723

O alta invenție prezentată la Geneva poartă denumirea de

"camera de ardere pulsatorie capabilă să funcționeze cu combusti-

bil lichid, în special benzină auto și combustibili gazoși, respectiv

GPL, butan, propan, separat sau simultan". Unul dintre cei care au

lucrat la proiect este Doru Pavel Vasiliu, 55 ani, care este cercetă-

tor științific principal III la Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare Turbomotoare -

COMOTI București, Filiala Iași.

"Camera de ardere pulsatorie poate avea mai multe utilități. De exemplu, in prezent

încercam să realizăm un cazan pentru încălzirea locuințelor. Consumul de combustibil la caza-

nul pentru încălzire va fi mai mic cu 10% prin folosirea camerei de ardere pulsatorie. Anul

trecut am avut contracte pentru pulverizarea de DDT în agricultură, folosind o astfel de ca-

mera. In industria farmaceutică ar mai putea fi utilizata o astfel de camera de ardere".

Sursa: http://romanidinromania.ro/inventii/fizica/camera-cu-ardere-pulsatorie.html

http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20120721&pagina=1&articol=33723

http://romanidinromania.ro/inventii/fizica/camera-cu-ardere-pulsatorie.html


Dispozitivul care reduce consumul de carburant…

“Invenţia este compusă dintr-un dispozitiv special

de sine stătător, de înaltă performanţă, la care este adău-

gat un sistem suplimentar de gestionare şi control elec-

tronic - spune Iordan Stavar. Dispozitivul poate fi ataşat

atât motoarelor cu carburaţie, cât şi celor cu injecţie,

putând fi asimilat uşor pe linia de fabricaţie existentă, cu

modificări minore…”

Autorul invenţiei se numeşte Iordan Stavar şi este director al Worldwide Independ-

ent Inventors Association – Washington DC, USA.“Invenţia este compusă dintr-un dis-

pozitiv special de sine stătător, de înaltă performanţă, la care este adăugat un sistem supli-

mentar de gestionare şi control electronic - spune Iordan Stavar. Dispozitivul poate fi ataşat

atât motoarelor cu carburaţie, cât şi celor cu injecţie, putând fi asimilat uşor pe linia de fabri-

caţie existentă, cu modificări minore. De asemenea, poate fi ataşat şi la motoarele diesel cu

injecţie common-rail”.

Iordan Stavar şi Alexandru Mironov

Sursa: http://www.worldwideinvention.com/

Elev: Chile Emilian Liviu Cls. XII-a B

Prof. Coordonator Dima Cristina

http://www.worldwideinvention.com/events/details/22/Worldwide-Independent-Inventors-Association-WIIA-President-and-CEO-Stavar-Iordan-to-Romanian-INVENTIKA-2010-International-Exhibition-of-Inventions.html


Rezolvarea problemelor de fizică este un proces informaţional în care un obstacol de

cunoaştere este depăşit prin efortul propriu al elevilor sau prin efortul grupului care se instru-

ieşte.

În rezolvarea problemelor de fizică trebuie parcurse următoarele etape:

- stabilirea datelor problemei şi a conţinutului de idei conectat cu acestea;

- analiza conţinutului informaţional şi prefigurarea algoritmului de rezolvare;

- rezolvarea propriu-zisă care duce la stabilirea soluţiilor;

- verificarea, interpretarea rezultatelor şi plasarea lor în relaţie cu particularul şi

generalul.

Ținând cont de etapele care trebuie

parcurse pentru rezolvarea unei probleme de

fizică, propun elevilor clasei a IX-a

﴾ 10 elevi ) o problemă de optică geometrică.

Problema

,,O elevă, aflată în vacanţă la bunici

vrea să treacă un râu de munte, fără să-şi ude

fustiţa. Uitându-se cu atenţie în apa cristalină pe fundul căreia strălucesc pietrele, apreciază că

adâncimea apei este cam de 20 cm.

Cum ştie că tivul fustei se află la 25 cm de pământ, se avântă să traverseze.

Ajunsă la malul celălalt, exclamă cu năduf storcându-şi poalele :mi-a zis mie bunicul că

apele limpezi sunt …...”

Rezolvare:

METODICA REZOLVĂRII

PROBLEMELOR DE FIZICĂ


pentru lungimi foarte mici

Competenţele pe care vreau să le evaluez la elevii clasei , sunt următoarele:

de a explica cu propriile lor cuvinte fenomenul fizic;

de a reda printr-un desen, că apa este mai adâncă decât a apreciat fata;

de a folosi legea a IIa –a refracţiei, în rezolvarea problemei;

de a demonstra matematic, că râul este mai adânc decât a a preciat fata;

de a descoperi ce cuvânt lipseşte din zicala populară şi anume ,,adânci”

Întocmit,

prof. Vărzaru Elena

h

xtgi

tgi

xh

h

xtgr

tgr

xh

tgr

tgi

h

h

x

tgr

tgi

x

h

h

.

nr

i

n

n

r

i

apa

aer 1

sin

sin

sin

sin

tgi isin

rtgr sin

hnh

nh

h 1

cmcmcmh 6.263

8020.

3

4

h l

Competenţele atinse 1 2 3 4 5 Total

Elevi

A X X X X X 5

B X X X X X 5

C X X X X X 5

D X X X X X 5

E X 0 0 0 X 2

F X X X X X 5

G X 0 0 0 X 2

H X 0 X 0 X 3

I X X X X X 5

J X 0 0 0 X 2

Total ( 10 elevi ) 10 6 7 6 10

. . .METODICA REZOLVĂRII

PROBLEMELOR DE FIZICĂ. . .


În data de 14.03.2012, elevii clasei a XI-a B, Nastasă Iulia- Elena și Constantines-

cu Silviu –Iulian din cadrul Colegiului Tehnic ,, Miron Costin’’ împreună cu profesor

diriginte Toma Mariana au participat la concursul ,, Bussines Plane’’ organizat la Piatra

Neamț, județul Neamț obținând locul al II-lea.

Prof. Toma Mariana


Lemnul, ca material de construcţie, are calităţi deosebite faţă de alte materiale, fiind

folosit la o gamă variată de construcţii şi elemente de construcţii.

Greutatea redusă a lemnului face ca toate construcţiile realizate din acest material să

prezinte o comportare favorabilă la acţiunea seismică, să poată fi amplasate cu mai multă

uşurinţă pe terenuri dificile de fundare şi să necesite consumuri mai reduse de materiale în

structurile de fundaţii.

Prelucrarea şi fasonarea uşoară a lemnului atât în uzină cât şi pe şantier.

7. Copacul Lone Cypress _ in California

Copacul Lone Cypress este cea mai fai-

moasă atracție de pe 17 Mile Drive, un drum

superb ce șerpuiește pe malurile Oceanului Pa-

cific și a plajei Pebble. Chiparosul este o specie

specifică Coastei Centrale a Californiei.

6. Copacul Vieții_din Bahrain

Copacul Vieții crește în deșertul arid din

Bahrain. Se crede că arborele are 500 ani și este

posibil ca în subteran să existe surse de apă care să îl

mențină viu. Totuși, Copacul Vieții este cel mai bun

exemplu de miracol al naturii, fiind singurul organ-

ism verde, viu într-un deșert vast.

Localnicii cred că arborele se află în focalia Grădinii Eden.

Prof. Crina Cărpușor

Partea a II-a


,,Șahul ,,Șahul -- sportul minții“ sportul minții“

1. DIN ISTORIA SAHULUI

În șah, să nu devii niciodată orgolios

Dintre ,,monștri sacri“, în acest număr, îl

vom prezenta pe Jose Capablanca.

S-a născut pe 19.11.1888 în Cuba. La 13 ani devine cam-

pionul Cubei , iar după 20 de ani ajunge campion mondial.

Copilul minune, frumosul si genialul Jose părăsește cursurile universității din SUA , pentru a

se dedica șahului, marea lui ,,iubire “.

Asaltul său spre titlul suprem , campion mondial , îl începe prin înfrângerea in

1909 , a unuia dintre cei mai mari șahiști ai timpului Frank Marshall. Era un moment important

în viața tânărului șahist.

Adversarii frumosului Capablanca (au obținut chiar și un premiu de frumusețe)

îl caracterizau ca fiind un jucător cu un stil clar , firesc si logic, intuind mutările corecte , in

cele mai complicate poziții.

La 33 de ani , in 1921 , devine campion mondial ( detronândul pe Lasker ) . Ul-

terior începe să se creadă invincibil. Era analizat și urmărit în toate meciurile.

Un pretendent la titlul mondial era si marele șahist rus Alehin.

În meciul pentru titlul mondial , dintre Capablanca si Alehin, început la 16

septembrie 1927, care a constat in disputarea a 11 partide, după o lupta aprigă , pentru supre-

mația în șah, Alehin câștigă 6 partide și titlul mondial .

Marele geniu, de neegalat în istoria șahului și-a dorit revanșa pana la sfârșitul

vieții , dar nu i s-a oferit aceasta șansă.

2. PROBLEMA DE SAH

Poziția pentru piesele albe : R a1 , D f2 , T b1,b2 ,

Poziția pentru piesele negre: R a8 , D e4 , T b8,h8 , P a7

Albul muta și dă mat în 3 mutări.

Soluția : 1. Da7 + Ra7

2. Ta2 + Da4

3. Ta4 + mat.

Prof. Cojocaru Mircea


Câte scânduri sunt? Numără de sus şi de jos.

Pilonii sunt rotunzi sau pătraţi?

Câte păsări sunt pe creangă?

Se urca sau se coboară pe scară?

Prof. Dăscăliţa Ina Manuela

www.optikfalse.com


STANFORD MOORE

Biochimistul american Stanford Moore s-a născut la Chica-

go în anul 1913. Termină cursurile Institutului Vanderbilt din

Nashville (statul Tennessee) în anul 1935 după care ocupă diferite

funcţii la : Universitatea din Wisconsin, Institutul de Cercetări în

domeniul medicinii Rockffeler din New York, iar din anul 1952 este

profesor la acest Institut.

Lucrările de bază ale lui Moore, efectuate în colaborare cu Stein W.H., sunt dedicate

cercetării structurii proteinelor. Ei au elaborat metode analitice exacte pentru determinarea

compoziţiei aminoacide a proteinelor. În 1951 au dezvoltat metoda cromatografică cu schim-

bători de ioni folosind-o la extragerea şi purificarea ribonucleazei. Datorită combinării meto-

dei cromatografice de analiză, elaborată de Stein şi Moore, cu metoda fotometric-ninhidrică

propusă de ei şi colectorul de fracţii tot al lor, au modelat metodica ce permite analiza

hidrolizatului proteic pe parcursul a două săptămâni.

În activitatea de cercetare pe care o efectuează de-a lungul carierei sale face o serie de

descoperiri printre care amintim:

- în anul 1950 – folosirea răşinelor sintetice schimbătoare de ioni (sulfocationiţi) le-a

permis să scurteze acest timp până la o săptămână;

- în anul1958 – automatizează procesul şi timpul de analiză e micşorat până la câteva

ore.

- în anul 1960 – stabileşte structura primară a ribonucleazei ce conţine 1876 atomi de C,

H, N, O şi S; a descoperit, de asemenea, un principiu important, conform căruia grupele

funcţionale ale aminoacizilor, ce formează centrul activ al fermentului, posedă o capacitate

de reacţie anormal de înaltă.

În anul1966 devine preşedintele Societăţii Biochimice din America, membru al unui şir

de Academii de Ştiinţe.

În anul 1972, împreună cu Stein şi C.B.Afinsen, câştigă premiul Nobel.

Sursa: http://ro.wikipedia.org Prof. Dima Vasile

DIN CICLUL … …ASTĂZI:


Cu ocazia împlinirii a 21 de ani de funcționare a telescopului Hubble, NASA a oferit

iubitorilor cosmosului un trandafir cosmic.

În imagine se observă două galaxii în proces de coliziune. Cele două galaxii sunt spirale,

iar brațele lor, colecții de miliarde de stele și nebuloase, sunt deformate de atracția galaxiei

vecine.

Se află la numai 340 milioane de ani lumină depărtare și se proiectează în constelația

Andromeda. Galaxia de deasupra, numită și UGC 1810, este de mărimea Galaxiei noastre.

Trandafirul cosmic - 20 aprilie 2011

Telescopul spațial Hubble (prescurtat HST, de

la numele lui în engleză Hubble Space Telescope) este

un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit

așa după astronomul american Edwin Hubble.

Este poziționat în afara atmosferei terestre,

ceea ce îi conferă avantaje semnificative față de

telescoapele de pe Pământ, imaginile nefiind per-

turbate de către turbulențele atmosferice, iar tele-

scopul putând capta informații și în spec-

trul ultraviolet, ale cărui lungimi de undă sunt în

mod normal puternic atenuate de către stratul

de ozon al Pământului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Englez%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultraviolet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon


De la lansarea lui în 1990 a devenit unul

dintre cele mai importante instrumente din istoria

astronomiei. Cu el astronomii au făcut numeroase

observații, care au dus la importante descoperiri

în astrofizică. Camera fotografică cu câmp foarte

larg de pe Hubble furnizează cele mai detaliate

imagini în lumină vizibilă realizate vreodată.

În anul 2009 NASA a lansat Naveta Spațială pentru a repara (pentru ultima oară) telesco-

pul spațial Hubble. Misiunea a fost un succes, astronauții reușind tot ce și-au propus: au in-

stalat două noi instrumente: Wide Field Camera 3 și Cosmic Origins Spectrograph și au re-

parat alte două: Advanced Camera for Surveys și Space Telescope Imaging Spectrograph.

Alte două instrumente au fost repornite după luni și luni de calibrări și teste.

Telescopul Hubble este, în prezent, un telescop complet care beneficiază de instrumente noi.

Astronauții John Grunsfeld și Andrew

Feustel în timpul reparării telescopului Hubble.

Foto: NASA

Bibliografie: www. Wikipedia.ro

Profesor Apetrei Gabriela

http://ro.wikipedia.org/wiki/Astrofizic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83


Cel mai puternic laser

din lume ... Nova Laser de

la Lawrence Livermore Natio-

nal Laboratory, USA, poate

genera un puls de energie egal

cu 100.000.000.000.000 wati,

pentru 0, 000000001 secunde,

asupra unei ţinte de mărimea

unui fir de nisip.

AIRBAGURILE NU SE

SUBSTITUIE CENTURI-

LOR DE SIGURANTA?

Airbagurile oferă protecţie su-

plimentară dar nu se substituie

centurilor de siguranţa.

În care centurile de siguranţa

nu sunt cuplate, sistemele elec-

tronice care declanşează um-

flarea Airbag-urilor nu vor

funcţiona.

..

Peste 35 de miliarde...

BECURILE CU XENON FUNC-

ȚIONEAZĂ LA TENSIUNE

ÎNALTĂ? Becurile cu xenon funcţionează la

tensiune înaltă, folosind descărcarea

in gaz, in locul filamentului, pentru a

genera o lumina mai intensa. Este

recomandat să nu îndepărtaţi perso-

nal capacul unui bec cu xenon, ci sa

apelaţi la un atelier de specialitate

care deţine cunoştinţe tehnice si

echipamente necesare efectuării lu-

crărilor.

A FOST CONSTRUIT

LASERUL ORGANIC?

Oamenii de știință din cadrul

Școlii Medicale Harvard și ai

Spitalului General Massachusetts

au construit un laser organic, atât

pentru a studia interacțiunile din-

tre sistemele electronice și cele

biologice, dar și din pură curiozi-

tate.

Rubrica realizată de colectivul de

juniori - redactori coordonați de

prof. Dăscăliţa Ina Manuela


- Să presupunem ca locuiești la etajul cinci și că între fiecare

doua etaje sunt 15 trepte. Câte trepte va trebui să urci pen-

tru a ajunge la apartamentul tău?

- Pe toate, domnule profesor.

Ora de dictare în clasa a patra.

Mircea îi șoptește colegului:

- Auzi, Alecule, scriem deja de un sfert de oră.

Nu crezi cî ar fi cazul să mai punem și vreo

virgulă sau un punct...?

- Cred ca notele pe care mi le-ai adus cer o bătaie zdra-

văna….

- Nu te sfătuiesc s-o faci, tăticule, profesorul nostru de

matematică e campion la karate!

Toți elevii scriu cu asiduitate la lucrarea "Ce aș face dacă aș fi patron?".

Un elev stă cu mâinile la piept și meditează.

- Marinescule, tu nu scrii?

- Nu, domnule profesor, aștept sa-mi vina secretara.

- Grozav as vrea sa zbor pe Luna in timpul tezelor!

- De ce?

- Acolo orice materie este de 6 ori mai ușoară..

Colectivul de junior-redactori Sursa:federal.ro


REVISTA INFOTEHNICAREVISTA INFOTEHNICA

ISSN 2066 ISSN 2066 -- 80588058

EDITURA ALFA CCD NEAEDITURA ALFA CCD NEAMTMT

COLECTIV REDACŢIONAL:COLECTIV REDACŢIONAL:

REDACTOR ŞEF: Prof. DIMA VASILEREDACTOR ŞEF: Prof. DIMA VASILE

COORDONATORI REVISTĂ :COORDONATORI REVISTĂ :

Insp. Prof. GHINIInsp. Prof. GHINIŢĂ MARIAŢĂ MARIA

Dir. Prof. NELIA LORICA HAVRICIDir. Prof. NELIA LORICA HAVRICI

Dir. Prof. MIOARA STOIADir. Prof. MIOARA STOIA

Dir. Adj. Dir. Adj. SAVA CRISTINICASAVA CRISTINICA

COORDONATORI SECŢIUNI :COORDONATORI SECŢIUNI :

Dir. Adj. Prof. CRINA CARPUŞORDir. Adj. Prof. CRINA CARPUŞOR

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

Prof. Prof. COZMA MARIANACOZMA MARIANA

Prof. DĂSCĂLIȚA INA MANUELAProf. DĂSCĂLIȚA INA MANUELA

JUNIOR JUNIOR -- REDACTORI :REDACTORI :

Elev BEJAN MARIA REGINA Elev BEJAN MARIA REGINA -- cls. XII Ccls. XII C

Elev CHILE LIVIU EMILIAN Elev CHILE LIVIU EMILIAN -- cls. XII Bcls. XII B

Elev DOBREA S. IONUŢElev DOBREA S. IONUŢ--ALEXANDRU ALEXANDRU -- cls. XI Acls. XI A

Elev CIUBOTARIU ANDREEAElev CIUBOTARIU ANDREEA--FLORENTINA FLORENTINA -- cls. XI Acls. XI A

COLABORATORI : COLABORATORI :

Prof. BURA CRENGUȚAProf. BURA CRENGUȚA

Prof. ADASCALITEI MARINELAProf. ADASCALITEI MARINELA

RESPONSABIL TEHNOREDACTARE : RESPONSABIL TEHNOREDACTARE :

Prof. VASILE DIMAProf. VASILE DIMA

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ȘI SPORTULUI

COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN

Str. Mihai Eminescu nr. 5-7

TEL./FAX: 0040233 - 744403

e-mail: [email protected]

ROMAN – NEAMŢ- ROMANIA

Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...

Documents

Transcript of Revistă tehnico – ştiinţifică Colegiul Tehnic ”Miron...