revista_natura_romaniei_nr_6_2008.pdf

Jgheabullui ZalionJgheabullui Zalion

most difficult Romanian cavemost difficult Romanian cave

cea mai dificil` pe[ter` dincea mai dificil` pe[ter` dinRomniaRomnia

hhaarrtt` ddee 44 mmeettrrii lluunnggiimmeehhaarrtt` ddee 44 mmeettrrii lluunnggiimmee[[ii aallttee 33 ppllaannuurrii[[ii aallttee 33 ppllaannuurriiddee mmaarree ddeettaalliiuuddee mmaarree ddeettaalliiuu

NNaattuurraa RRoommnniieeii,, aannuull 11,, nnrr.. 66,, sseepptteemmbbrriiee 22000088NNaattuurraa RRoommnniieeii,, aannuull 11,, nnrr.. 66,, sseepptteemmbbrriiee 22000088

www.romania-nnatura.rowww.romania-nnatura.ro

www.romania-natura.ro

Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat;situa]ia este u[or de remediat (dac` ave]i instalat Adobe Photoshop)cu Start/ Control Panel/ Adobe Gama (pentru versiunile mai vechi ale programului).

v` prezint` - num`r de num`r -enciclopedia geografic` a Romniei.

Cu foarte multe informa]ii \n premier`,care coincid cu ceea ce g`si]i pe teren.Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -

singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

redactorul revistei ([email protected], [email protected])

caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la

continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

Revista

RRRR eeee ssss pppp eeee cccc tttt ` nnnn aaaa tttt uuuu rrrr aaaa !!!!LLLL aaaa ssss ` dddd oooo aaaa rrrr uuuu rrrr mmmm eeee llll eeee pppp aaaa [[[[ iiii llll oooo rrrr ....IIII aaaa nnnn uuuu mmmm aaaa iiii ffff oooo tttt oooo gggg rrrr aaaa ffff iiii iiii ....

SSuummaarruull rreevviisstteeii eessttee ddeesscchhiiss cceelloorr ccaarree ttrraannssmmiitt iinnffoorrmmaa]]iiii((ttiirrii,, ffoottooggrraaffiiii,, aarrttiiccoollee,, mmoonnooggrraaffiiii))..

ccoonnttaacctt:: mmuunnttiiiiccaarrppaattii@@cclliicckknneett..rroo,, mmuunnttiiiiccaarrppaattii@@rroommaanniiaa-nnaattuurraa..rroo,, tteelleeffoonn 668833..5511..0033 AAuuttoorriiii iinnvveesstteesscc ppeennttrruu rreessppeeccttaarreeaa ssppaa]]iiuulluuii nnaattuurraall rroommnneesscc..


copiaz` GG RR AA TT UU II TTtoate numerele [i ghidurilerevistei Natura Romniei

de la www.Romania-nnatura.ro

coperta 1 / first coverImagini din Pe[tera Jgheabul lui Zalion.

foto: Ic Giurgiu, Mircea Vldulescu,Dan Hazaparu, Viorel Ludu[an, Veronica Oprea

TTooaattee rreevviiss tteellee [[ ii gghhiidduurr ii llee ssee ppoottpprr iinnttaa,, ccoolloorr ssaauu aallbb-nneeggrruu,,

ppeennttrruu aa ff ii lluuaattee llaa ddrruumm..

vvoolluummuull 66,, aannuull 22000088

PP ee [[ tt ee rr aadd ee ll aa JJ gg hh ee aa bb uu ll

ll uu ii ZZ aa ll ii oo nn

Explicaii necesare .......................................... pag. 5

Fotografii i diapozitive ................................. pag. 6

Rezumat ......................................................... pag. 7

Introducere ................................................... pag. 10

Localizare i acces ....................................... pag. 10

Istoricul explorrilor .................................... pag. 11

Context geologic .......................................... pag. 50

Descrierea peterii ....................................... pag. 51

Morfologia general a peterii ..................... pag. 70

Sedimente ..................................................... pag. 70

Speleoteme ................................................... pag. 70

Climat ........................................................... pag. 71

Biospeologie ................................................ pag. 72

Paleontologie ............................................... pag. 72

Explorare ...................................................... pag. 72

anse pentru a mri dezvoltarea .................. pag. 74

Echipamentul individual .............................. pag. 74

Bivuacul ....................................................... pag. 74

Cea mai dificil peter din Romnia ......... pag. 75

Piciorul Negru ............................................. pag. 76

Grota Znelor i Piciorul Negru .................. pag. 79

Piciorul Negru, a patra tur ......................... pag. 80

Finalul explorrilor? .................................... pag. 80

Bibliografie .................................................. pag. 81

h`r]i mari, \n plus fa]` de cele din volum

1. Petera Jgheabul lui Zalion, 416 x 77 cm

2. Petera 3 din Piciorul Negru, plan, 31 x 55 cm

3. Petera 3 din Piciorul Negru, profil, 41 x 29 cm

4. Harta geologic Grota Znelor - Petera

Jgheabul lui Zalion - Petera Tuoare, 45 x 55 cm

editor, redactor, tehnoredactor:Ic` Giurgiu

([email protected],[email protected], 683.51.03)

Reproducerea oric`rui material din revist`,n scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele

angajeaz` n general doar responsabilitatea autorilor.

UU ii tt - tt ee zz ii ll nn ii cc pp ee

ww ww ww .. RR oo mm aa nn ii aa - nn aa tt uu rr aa .. rr oo ,,

gg hh ii dd uu ll tt ` uu dd ee \\ nn cc rr ee dd ee rr ee ..

ZZ ii ll nn ii cc dd ee ss cc oo pp ee rr ii

ii nn ff oo rr mm aa ii ii ii ii mm aa gg ii nn ii nn oo ii ..


V` ar`t`m \n PREMIER~V` ar`t`m \n PREMIER~foarte multe locuri.foarte multe locuri.

Pentru c` teritoriul romnescPentru c` teritoriul romnesc- montan [i peisagistic -- montan [i peisagistic -

este att de pu]in cunoscuteste att de pu]in cunoscut\nct oricare dintre articolele\nct oricare dintre articolele

[i ghidurile noastre este[i ghidurile noastre esteo premier` informa]ional`,o premier` informa]ional`,

fotografic`, geografic`.fotografic`, geografic`.

AAAArrrr tttt iiii ccccoooollll eeee llll eeee ddddiiiinnnn rrrreeeevvvv iiii ssss tttt ` [[[[ iiii ddddeeee ppppeeee ssss iiii tttteeeessssuuuunnnntttt ccccaaaa eeee llll eeeemmmmeeeennnntttteeee llll eeee uuuunnnnuuuu iiii mmmmaaaarrrreeee ddddiiii cccc ]]]] iiiioooonnnnaaaarrrr ....

LLLLeeee ppppuuuutttteeeemmmm ffffoooolllloooossss iiii sssseeeeppppaaaarrrraaaattttddddaaaarrrr vvvv ` iiii nnnnddddiiii cccc `mmmm [[[[ iiii llll eeeegggg `ttttuuuurrrr iiii ddddiiiinnnntttt rrrreeee eeee llll eeee

ssssaaaauuuu sssspppprrrreeee iiii nnnnffffoooorrrrmmmmaaaa]]]] iiii iiii iiiimmmmppppoooorrrr ttttaaaannnntttteeee....DDDDoooorrrr iiiimmmm ssss ` vvvv ` aaaa jjjjuuuutttt `mmmm aaaa ddddeeeessssccccooooppppeeeerrrr iiii ddddiiii vvvveeeerrrr ssss iiii ttttaaaatttteeeeaaaa

[[[[ iiii \\\\ nnnnsssseeeemmmmnnnn `ttttaaaatttteeeeaaaa rrrreeee llll iiii eeee ffffuuuu lllluuuu iiii rrrroooommmmnnnneeeesssscccc ....


1

EExxppll iiccaa]] ii iinneecceessaarree

Aceast` prezentare despre Pe[-tera de la Jgheabul lui Zalion [i zona\n care se afl` este \nso]it` de nume-roase fotografii, h`r]i, grafice ca [i depatru h`r]i de mari dimensiuni (5,13, 14, 16), detaliate, cea mai maredintre ele avnd peste patru metrilungime; lucrarea apare, din lipsamijloacelor financiare necesare (\nspecial pentru reproducerile color [ipentru planurile de mari dimensi-uni), dup` 20 de ani de la ultimelenoastre explor`ri.

De-a lungul vremii am reu[it s`public`m mai multe materiale im-portante despre subiect (titlurile 3-11 de la bibliografie), dar ele au fostilustrate doar s`r`c`cios cu imaginialb-negru [i nu au fost \nso]ite deh`r]i att de am`nun]ite pe ct reu-[isem s` cart`m.

Recent, recondi]ionarea unoradintre diapozitive [i fotografii (\nAdobe Photoshop), posibilitatea de aata[a (\n Adobe Acrobat) h`r]i demari dimensiuni, dintre care un plan

are peste 4 metri lungime precum [ieliminarea \mpov`r`toarelor financi-ar opera]iuni de tip`rire color (prinutilizarea Internetului) ne permit s`v` aducem la cuno[tin]` o prezenta-re mai complet` [i sugestiv`.

Durata prezen]ei \n activitateaspeologic` a unui grup de oamenieste \ntotdeauna influen]at` debanii (deloc neimportan]i ca sum`)pe care ei \i pot investi \n aceast` pa-siune, de resursele fizice [i intelec-tuale pe care fiecare le pune la dispo-zi]ia grupului, de felul cum reu[escs` scape de convenien]ele cotidiene[i - nu \n ultimul rnd - de tenacita-tea de care dau dovad` \n a transmite[i altora realitatea despre cele \ntm-plate \n activitatea de explorare, car-tare, cercetare. Nu e greu s` fii silit aceda \n fa]a obstacolelor din afarape[terii; cele din interiorul unei cavi-t`]i se pot dep`[i, de regul`, multmai u[or.

Redarea unora dintre \ntmpl`-rile descrise mai jos include - inevi-tabil - p`reri personale care nu aureu[it poate \ntotdeauna s` surprin-d` - [i poate s` \n]eleag` cum trebuie- cauze de obicei ascunse ale unor re-zultate ale activit`]ii fiec`ruia dintrecei implica]i, de-a lungul vremii, \n

5

MMuunn]] ii ii RRooddnnee ii

PPee[[tteerraa ddee llaa

JJgghheeaabbuull lluuii ZZaalliioonn

PPee[[tteerraa ddee llaa

JJgghheeaabbuull lluuii ZZaalliioonn

Ic` Vasile Giurgiu(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro


explor`rile de la Jgheabul lui Zalion.Netransmiterea corespunz`toare ainforma]iei dup` unele ture \n pe[-ter`, exagerarea sau minimalizareaunor situa]ii petrecute afar` sau \nsubteran, toate acestea \mpreun` dauna[tere la specula]ii [i nu \i ajut` peacei care trebuie s` preia [tafetadescoperirilor. Scurtele caracteriz`rif`cute unor colegi exploratori nu tre-buie s` supere pe cineva sau pe aceicare cred c` nu au fost cita]i potrivitimplic`rii [i efortului personal de-puse.

Speologii amatori romni sunt \ngeneral \nc` destul de departe de a\nf`]i[a amplu, fidel, explor`rile f`cu-te \n pe[terile ]`rii. Dar acest materi-al poate fi un bun exemplu de a faceacest lucru mai bine.

Personal, sunt \ncntat c` amavut [ansa s` fac explor`ri \n Pe[terade la Jgheabul lui Zalion \mpreun` cucolegi excep]ionali din multe punctede vedere, b`ie]i [i fete. Selec]ia [ipreg`tirea echipelor nu au fost nicisimple, nici u[oare. O admira]ie [ipre]uire deosebite am pentru modulcum s-au implicat \n rezolvarea obsta-colelor de dep`[it - att afar` ct [i \nsubteran - Costel Roman, Adrian Do-ne, Tavi V`deanu, Jean Popa, DanHazaparu, Mircea Vl`dulescu. Numaiscurgerea timpului comun avut la dis-pozi]ie a \mpiedicat realizarea unoralte activit`]i [i mai complexe. Pentrumine, ei sunt de neuitat \n postura detineri, studen]i, entuzia[ti, mereu cuini]iative, debordnd de umor, oa-meni \n cuvntul c`rora puteai avea\ncredere deplin`, netrebuind s` \]ifaci griji c` nu vor fi coechipieri deexcep]ie.

Nu lipsit` de importan]` a fost [isingura "momeal`" financiar` pe careo puteam oferi participan]ilor la tu-rele nostre de Zalion (ce-i drept \nurma unor de obicei \ndelungi, di-verse [i chiar umilitoare a[tept`ri pela u[i la care trebuia s` ne supunemce-i care ne asumasem rezolvareaacestui capitol): bilete CFR, gratuite,

la personal clasa a II-a, din parteaCentrului Universitar Bucure[ti. De-sigur c` - pentru eficientizarea timpu-lui - pl`team diferen]ele necesarepentru c`l`toria cu acceleratul. Iaruneori ne ofeream luxul de a maiachita [i diferen]a pentru clasa I-a sauvagon cu[et`; ne "odihneam" astfel onoapte, c[tigam pentru explorare zi-ua imediat urm`toare.

2

FFoottooggrraaff ii ii [[ iiddiiaappoozziitt iivvee

Pozele din turele noastre au fostob]inute cu mari eforturi dar rezulta-tul declan[`rilor a fost de multe oridezam`gitor fa]` de amploarea [i di-versitatea pe[terii; nu ne puteam per-mite aparate [i bli]uri costisitoare/performante, filme de calitate nuerau la \ndemn` dect la pre]uriexorbitante, develop`rile corespun-z`toare nici ele nu erau prea accesibi-le pentru noi. Pe[tera arat` infinit maispectaculos [i interesant din punct devedere [tiin]ific dect reu[im noi s`ar`t`m \n imaginile ata[ate acesteiprezent`ri; iar forma]iunile sale ine-dite/ excep]ionale, din p`cate lipsescdin selec]ia care urmeaz`.

Din cauza resurselor noastre fi-nanciare limitate (grupul era compusdin oameni obi[nui]i [i studen]i), \nunele ture nici nu am putut face foto-grafii. Fondurile pe care le-am avut ladispozi]ie au fost dirijate spre echipa-ment personal [i colectiv, hran` [itransport.

Abia acum - dup` at]ia ani de laexplor`rile despre care povestim - amputut restaura, cu ajutorul instruc]i-unilor uzuale din Adobe Photoshop,cteva dintre imaginile color [i alb-negru, eliminnd zgrieturi, pete dela developare, unele dezechilibr`ri deculoare.

6

MMuunn]] ii ii RRooddnnee iiNatura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro


3

RReezzuummaatt

Pe[ter` din Mun]ii Rodnei, nor-dul Romniei, pe intrarea c`reia (830metri altitudine) se pierde \n subte-ran apa unui pru. Se ajunge la Pe[-tera de la Jgheabul lui Zalion dinsprelocalit`]ile N`sùd sau Telciu (vezih`r]ile 1, 2, 3) (harta 1, extras din Ro-mania, tourist map, Ministerul Turis-mului, 1989) (harta 2, extras din IuliuButa, Ana Aurelia Buta - Mun]iiRodnei - Editura Sport-Turism, Bu-cure[ti, 1989, lucrare la a c`rei editaream colaborat cu informa]ii) (harta 3,extras din harta Mun]ilor Rodnei,construit` de Leontin {uteu - Ora-dea, actualizat` de Ic` Giurgiu - Bu-cure[ti).

4.513 metri dezvoltare, 303 (-298,5/ +4,5) metri denivelare, 1.580metri extensie (harta 5). Parcursulsubteran este fragmentat de nume-

roase s`ritori [i cascade, fiind 100%tehnic, sportiv. Exist` [anse de a m`ridezvoltarea actual` att prin escaladearficiale ct [i prin jonc]iuni cu altepierderi active sau fosile din zon`.

Cavitate descoperit` \n 1958 [iexplorat` atunci pe 185 metri lungi-me [i -80 metri denivelare. |n 1973 seavansase pn` la 554 metri dezvoltare[i -137 metri denivelare; continuareape mai departe a fost considerat` im-posibil`.

|n 1978, Clubul de Speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti reia cerce-tarea [i explorarea cavit`]ii [i duce -pn` \n 1983 - pe[tera la 2.378 metridezvoltare [i 242 (-237,5/ +4,5) me-tri denivelare; \naintarea a fost oprit`la o lam` dur` de stnc` care atrnadin tavan, dincolo de ea p`rnd cèxist` continuare.

|n decembrie 1985, o echip` aClubului Politehnica Cluj-Napoca re-u[e[te s` sparg` o parte din lama dur`de stnc` [i dep`[e[te astfel termi-nusul atins de clubul din Bucure[ti.

|n perioada februarie 1986 - au-gust 1986 cele dou` cluburi explorea-z` \mpreun` pe[tera iar grupul dinBucure[ti continu` cartarea pn` la4.513 metri dezvoltare [i 303 (-298,5/+4,5) metri denivelare. Pentru a re-u[i topografierea p`r]ii profunde ape[terii au fost necesare dou` bivua-curi subterane: unul la cota -215 me-tri adncime (63 de ore, adic` 2 zile [i15 ore) [i apoi altul la cota -242 metri(168 de ore, adic` 7 zile).

Jgheabul lui Zalion are \n apro-piere alte dou` pe[teri mari: GrotaZnelor, 1.527 metri altitudine, 4.368metri dezvoltare, 112 (-98,5/ +13,5)metri denivelare (explorat` tot deClubul de Speologie "Emil Racovi]`"Bucure[ti) [i Pe[tera Tù[oare, 950metri altitudine, 16.107 metri dezvol-tare, 461,6 (-356/ +105,6) metri de-nivelare; cu ultima dintre ele este te-oretic posibil ca Jgheabul lui Zalion s`jonc]ioneze.

7


1 Harta regiunii, extras dinRomania, tourist map,Ministerul Turismului, 1989.



3.1

Pe[tera (Lagrotte) Jgheabul

lui Zalion(Monts Rodnei)

RRssuumm

Perte dans les Monts Rodnei,dans le nord de la Roumanie. Acces-sible des localits N`s`ud ou Telciu(les cartes 1, 2, 3). 830 m altitude,

4.513 m dveloppement, 303 (-298,5/+4,5) m dnivellation, 1.580 m ex-tension.

Parcours souterrain fragmentpar nombreuses ressauts et cascades,100% sportif. Il y a de chances d'aug-menter le dveloppement actuel dela cavit tant par escalades artifici-elles aussi par jonctions avec autrespertes actives ou fossiles de la zone.

Dcouverte en 1958 et exploresur 185 m longueur et 80 m profon-deur. En 1973 taient connus 554 mdveloppement et -137 m dnivella-tion; la suite tait considre impos-sible.

En 1978 le Club de Splologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti reprendl'exploration et la grotte arrive jus-

8


2 Harta zonei, extras dinIuliu Buta, Ana Aurelia Buta -Munn]ii Rodnnei - EdituraSport-TTurism, Bucure[ti,1989, lucrare la a c`reieditare am colaborat cuinforma]ii.



qu'en 1983 a 2.378 m devloppementet 242 (-237,5/ +4,5) m dnivellati-on; l'avancement est arrt par unelame de roche au-dela de laquelle ilsemble que la suite existe.

En dcembre 1985 le Club Poli-tehnica Cluj-Napoca dpasse le ter-minus. Pendant fvrier 1986 - aot1985 les deux clubs explorent ensem-ble la grote et le groupe de Bucure[ticontinue la topographie jusqu'a 4.513m dveloppement et 303 (-298,5/+4,5) m dnivellation. Pour russir la

topographie de la zone profonde ontt ncessaires deux bivouacs: l'un a-215 m (63 heures) et puis un autre a-242 m (168 heures).

Jgheabul lui Zalion a dans sa pro-ximit autres deux grandes grottes:Grota Znelor, 1.527 m altitude,4.368 m dveloppement, 112 (-98,5/+13,5) m dnivellation et Pe[teraT`u[oare, 950 m altitudine, 16.107 mdveloppement, 461,6 (-356/+105,6) m dnivellation.

9


3 Harta zonei, construit` de Leontin {uteu - Oradea, actualizat` de Ic` Giurgiu - BBucure[ti.



*Num`r de catalog 1020/1

Localizare Mun]ii Rodnei, Prul Or-bului, versantul stng, comuna Tel-ciu, jude] Bistri]a-N`sùd

Altitudine 830 metriAltitudine relativ` 0 metri

Dezvoltare 4.513 metriDenivelare 303 (-298,5/+4,5) metriExtensie 1.580 metri

4

IInnttrroodduucceerreePrul Orbului poate fi urmat \n

subteran chiar de la locul lui obi[nuitde dispari]ie (intrarea pe[terii) (ima-ginile 35-37, 70), de-a lungul unordiaclaze foarte \nalte (imaginea 81) [ide multe ori extrem de \nguste, cumulte meandre [i nivele de eroziune(imaginile 82, 105). Parcursul estefragmentat de numeroase s`ritori(imaginea 90) [i cascade (imaginea89), \naintarea speologului fiind 100%tehnic`, sportiv`. Exist` [anse de am`ri dezvoltarea actual` att prin es-calade arficiale ct [i prin jonc]iuni cualte pierderi active sau fosile din zo-n`.

5

LLooccaall iizzaarree[[ii aacccceess

Jgheabul lui Zalion se afl` \n ves-tul Mun]ilor Rodnei, \n bazinul Tel-ci[or, pru afluent de stnga al S`l`-u]ei.

Se poate ajunge la pe[ter` ple-cnd din localitatea Telciu (379 m al-titudine medie; vezi h`r]ile 1, 2, 3),accesibil` cu trenul (linia Salva - Vi-[eu) sau pe [osea (DN 17 C Salva -S`cel). Din Telciu ne \ndrept`m spresatul Telci[or (5 km) [i apoi continu-`m amonte pe prul omonim, pedrumul forestier (\nc` 5 km), pn` laIzvorul Rece (emergen]` cu dou` iz-voare al`turate - imaginile 38, 39, har-ta 5 - \n care se pare c` iese apa dre-nat` prin pe[ter`). O potec` urc` dela Izvorul Rece \n 45 de minute, spreest (harta 5), la grupul de cteva casesituat la vest de dispari]ia sub p`mnta Prului Orbului (imaginile 30, 31).Apel`m aici la ajutorul unui localnicpentru a ne ar`ta intrarea cavit`]ii, si-tuat` \n apropiere, undeva la lizierap`durii ce \ncepe s` urce spre DealulNegru (imaginile 35-37); tot localni-cii ne pot permite instalarea corturilorsau ne pot primi \n casele [i [urile lor.

O alt` cale de acces porne[te dinora[ul N`sùd (331 m altitudine me-die), pe [oseaua asfaltat` care treceprin localit`]ile Rebri[oara, Rebra [iParva. De aici continu`m pe drumulforestier care suie pe Prul Rebra,ajungnd la locul numit |ntre Rebre(confluen]a cu Prul Gu[et, 41 kmde la N`sùd - h`r]ile 2, 3). O lu`m pedrumul forestier din stnga, care urc`pn` pe cump`na de ape dintre bazi-nele Rebra (est) [i Telci[or (vest);parcurgem pe el 45 de minute. Deaici urm`m spre vest drumul/ potecade pe lng` re]eaua de tensiune (ima-ginea 35) care se \ndreapt` spre gru-pul de case situat nu departe de intra-rea pe[terii (\nc` 45 de minute).

10



6

IIssttoorr iiccuulleexxpplloorr `rr ii lloorr

1958|nv`]`torul

speologLeon Brte - localnic [i \nv`]`tor

din comuna Parva, \nalt, slab, eruditpeste medie - descoper` pe[tera [iparcurge primii zeci de metri. Echipadin Cluj a Institutului de Speologiereu[e[te \ntr-o prim` expedi]ie s`str`bat` 185 m de galerie [i s` atingàproximativ cota -80 metri. Urmeazàlte dou` deplas`ri \n care se c[tig`c]iva zeci de metri lungime.

1964Cei mai buni

alpini[tiGrupul format din speologi de la

sec]ia din Cluj a Institutului de Speo-logie (Iosif Viehmann, Dan Coman,Mihai {erban) [i alpini[ti de la CasaCentral` a Armatei (Emilian Cristea,Aurel Eremia, Matei Schen, LadislauCaracsony) atinge -130 metri adnci-me, oprindu-se pe buza unei cascade"de 10 m" (imaginile 82, 83, harta 5).Lungimea pe[terii ajunge la 535 me-tri. Denivelarea a fost m`surat` cu al-timetrul. A fost publicat` harta B -att \n Lucr`rile Institutului de Speo-logie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, tomII, 1964 ct [i \n Pe[teri din Romnia,1976 (vezi ampla plan[` 5 care \nso-]e[te aceast` prezentare).

La vremea respectiv`, alpini[tii

de la Casa Central` a Armatei, cu nu-meroase [i importante premiere la ac-tiv, erau cei mai \n form` din ]ar`. Attei ct [i speologii de la Institut au fostprezen]i la pe[ter` \n interes de servi-ciu. Dup` aceast` tur` \ncepe s` ser`spndeasc` vestea - nu tocmai exa-gerat` - c` Jgheabul lui Zalion estecea mai dificil` cavitate din Romnia:galerii \nalte [i strmte, \n care dacàluneci spre talpa lor ri[ti s` r`mi se-ver \n]epenit \ntre pere]i; numeroasepasaje care nu arat` ct de ct la felv`zute dinspre aval [i amonte; parcurssinuos, pe vertical` [i orizontal`, cunumeroase urcu[uri [i cobor[uri; por-]iuni de galerie unde cel mai apropiatcoechipier nu prea are cum s` vin` \najutorul tù. Dup` toate astea, dacàdùg`m [i faptul c` destul de repededup` ce intri \n pe[ter` este posibil s`fii ud pn` la piele, poate g`sim expli-ca]ia de ce dintre cei de mai sus doarIosif Viehmann (imaginea 4) s-a \nc`-p`]nat/ ambi]ionat s` revin` la Zali-on; el \nc` spera c` reu[ind s` ducàici explorarea mai adnc [i mai de-parte va p`trunde dincolo de termi-nusul galeriilor din Pe[tera de la Izvo-rul Tù[oarelor (h`r]ile 2, 3, 5.1, 6,16).

1971, iulieBelgienii coboar`Cascada Cristea

Sec]ia din Cluj a Institutului deSpeologie [i Cercle Royal Athltiquede l'Universit de Liege (Belgia) or-ganizeaz` la complexul carstic Tù-[oare - Zalion o expedi]ie la care par-ticip` 18 belgieni [i 6 romni. |nJgheabul lui Zalion, belgienii dinechipa de vrf - format` din [ase bel-gieni [i doi romni (Viehmann, Brte)- reu[esc s` coboare cei "10 metri" aiCascadei Cristea (real 7,7 metri), mai\nainteaz` "35 de metri" (real 12 m) [ise opresc (nemaicreznd c` exist` - [if`r` a mai cùta prin escalad` - o tre-

11


4 Glume]ul Iosif (Pepi) Viehmann.



cere pe la nivelele superioare ale dia-clazei). Zalionul ajunge la "-145 metridenivelare" (real -137 metri).

1973, noiembrieExplorarede adio

La Zalion se deplaseaz` echipaformat` din Leon Brte, Iosif Vieh-mann, Valentin Cr`ciun, Pompei Co-cean (ultimii trei de la Institutul deSpeologie), Miki Balogh (alpinist clu-jean) [i Peter Simsa (Clubul de Spe-ologie Meteor Budapesta). PompeiCocean r`mne pe buza pu]ului de 15metri din apropierea intr`rii, ca s` \iasigure pe ceilal]i la coborre [i la ur-care. Cei cinci parcurg pe[tera, unii

coboar` [i Cascada Cristea. |naintareape mai departe este considerat` im-posibil` (Bleahu [i al]ii, 1976). Nu-mele real al lui Miki Balogh este defapt, a[a cum ne spune Dinu Miti-teanu din Cluj-Napoca, Miki Gyon-gyosi.

Pentru perioada 1958-1973 infor-ma]iile publicate despre pe[ter` [i ceicare au explorat-o ni se par pu]ine [imai ales slab evocatoare; trei articoleale lui Iosif Viehmann (imaginea 4)con]in din p`cate unele pasaje necon-forme cu realitatea \n ceea ce prive[tedescrierea pe[terii. Desigur, trebuies` vedem partea bun` a lucrurilor: efoarte bine c` s-a publicat [i c` \nacest fel eforturile exploratorilor auie[it oarecum la lumin`; dac` [i altemulte pe[teri importante de la noi arfi beneficiat sau ar beneficia de pa-gini tip`rite m`car att de numeroasect cele despre Jgheabul lui Zalionpn` la locul unde am ajuns cu po-vestea, atunci cu siguran]` i-am fi[tiut mai bine pe oamenii care au dusmai departe cunoa[terea marilor re-]ele subterane din Romnia. Deci,mul]umiri din partea exploratorilorcare au urmat la Zalion pentru ceicare au adus informa]iile de pn` aici;[i, dac` se va \ntmpla ca din arhiveleexplor`rilor de pn` \n noiembrie1973 inclusiv s` ne parvin` imagini,explica]ii [i alte m`rturii, atunci nevom str`dui s` le facem publice.

1978, iulieUrma

rinoceruluiClubul de Speologie "Emil Ra-

covi]`" Bucure[ti organizeaz` o tab`r`\n Mun]ii Rodnei, cu sprijin financiar(pentru transport) de la Centrul Uni-versitar Bucure[ti [i Comisia Muni-

12


5.1 Jgheabul lui Zalion [i Pe[terade la Izvorul T`u[oarelor, teroreticau [anse s` fie jonc]ionate.

Jgheabul lui Zalion: 4.513 metridezvoltare, 303 (-2298,5/ +4,5)metri denivelare, 1.580 metriextensie (harta 5).

Pe[tera T`u[oare, 16.107 metridezvoltare, 461,6 (-3356/ +105,6)metri denivelare.



cipal` Bucure[ti de Turism AlpinismOrientare.

Obiectivul principal era continu-area explor`rii \n Pe[tera Grota Zne-lor: se ajunge aici la 2.182 m dezvol-tare [i -98 m denivelare (Ic` Giurgiu,Gabriel Silv`[anu, Dima {tefan).

Jgheabul lui Zalion - cavitateaflat` nu departe de Grota Znelor -este vizat` pentru a ne face o p`reredespre problemele explorative ridi-cate de "cea mai dificil` pe[ter` dinRomnia" [i despre eventuale posi-bilit`]i de continuare. Apreciam re-zultatele ob]inute de predecesori dardeja aveam mai multe indicii c` anu-mite pe[teri nu fuseser` scotocitecum credeam noi c` o putem face.Echipele Clubului "Emil Racovi]`"Bucure[ti care sosesc la Zalion au \ncomponen]` exploratori deja versan]i\n a aprecia ce este de descoperit \ntr-o cavitate (Costel Roman, Adrian Do-ne, Dan Nanu, Florin Cucu); to]i [asesunt \ntr-o form` fizic` propice uneiexplor`ri solicitante, se ca]`r` bine,[tiu s` ac]ioneze \n echip` [i s` aduc`- dac` [ansa le surde - dovezi clareale descoperirilor.

Costel Roman, Dan Nanu [i Sil-viu Scobai ajung direct, de la primaintrare \n pe[ter`, pn` la CascadaCristea, loc atins de predecesorii no[-tri de abia \n a patra expedi]ie. Cas-cada este cobort` (imaginile 82, 83)numai de Costel Roman; terminusuldeclarat impenetrabil \n expedi]iileanterioare (a cincea [i a [asea) nu i separe f`r` [anse de continuare. Din ca-uz` c` ceilal]i nu \l mai pot urma re-nun]` s` for]eze \naintarea. (Pn` laemergen]a pe[terii de la Izvorul Recer`mneau 1635 m \n linie dreapt`.){tiam ct de tenace este Costel Ro-man; dar mi-am dat seama c` pe[teraeste cu adev`rat dificil` cnd am aflatc` Dan Nanu - pe care \l apreciamfoarte mult pentru calit`]ile fizice [ide coechipier - a renun]at s` coboareCascada Cristea. S` preciz`m c` intra-rea celor trei a durat numai 10 ore,timp de asemenea net superior celor\nregistrate \n turele predecesorilorno[tri.

|n zona pu]urilor de 15 [i 22 me-tri din apropierea intr`rii \n Jgheabullui Zalion (calea de acces spre adn-curile pe[terii/ vezi plan[a ampl` 5),echipa compus` din Adrian Done,Florin Cucu, Lucian Cump`t` desco-per` [i carteaz` (\n cadrul a dou` in-tr`ri \n subteran, cu durate de 8 [iapoi 14 ore) o re]ea de galerii dificil`,pn` acum neb`nuit` ca amploare,lung` de 356 metri, cu denivelare depeste 50 metri. Ei g`sesc aici o m`seauria[`; paleontologii Costin R`dules-cu [i Petre Samson (ambii deceda]i\ntre timp), de la Institutul de Speo-logie, au stabilit cu promptitudine [iamabilitate c` ea provine de la un ri-nocer p`ros.

13


6 Jgheabul lui Zalion, Pe[terade la Izvorul T`u[oarelor [i zonaCol]ul Pietrii.

Jgheabul lui Zalion: 4.513 metridezvoltare, 303 (-2298,5/ +4,5)metri denivelare, 1.580 metriextensie (harta 5).

Pe[tera T`u[oare, 16.107 metridezvoltare, 461,6 (-3356/+105,6) metri denivelare.



1979, aprilieDescoperim

continuarea avalrreezzuummaatt

Echipa Clubului de Speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti (CostelRoman, Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[a-nu) - \ntr-o intrare de 21 de ore - g`-se[te continuarea, avansnd dincolode terminusul declarat impenetrabil(Bleahu [i al]ii, 1976) circa 80 metrilungime, cobornd cu aproximativ 10metri denivelarea cavit`]ii. Defec]i-uni la sistemele de iluminare deter-min` \ntreruperea explor`rii pe o ga-lerie larg` de 1-5 m, \nalt` de 5-15metri, cu forma]iuni, pr`bu[iri masive[i instabile, cascade. Pasajul de trece-

re (declarat pn` acum impenetrabil)este botezat Costel Roman (harta 5).

Am fost g`zdui]i la casa lui VasilePop (poreclit Dihorul), pe locul c`ruiase afl` pe[tera.

ppee llaarrgg

|n noiembrie 1978 \i scrisesemlui Leon Brte, descoperitorul Pe[te-rii Jgheabul lui Zalion, povestindu-idespre descoperirile Clubului deSpeologie "Emil Racovi]`" Bucure[tif`cute \n vara aceluia[i an \n Mun]iiRodnei ("t`rmul" de descoperiri allui Leon Brte) [i \n alte locuri din ]a-r`. |l rugam s` ne ajute, dac` se poate,ca s` fim g`zdui]i la una din gospod`-riile din imediata apropiere a pe[terii,pentru c` doream s` facem o explora-re pe timp de iarn`, spernd c` apeledin pe[ter` vor fi atunci mai firave. |nfelul acesta puteam s` nu ajungemuzi leoarc` la baza pu]ului de 22 metri(detaliul A de pe harta 5, imaginea81) [i urma, poate, s` g`sim CascadaCristea mai pu]in violent`.

Peste numai o lun` de zile, LeonBrte ne-a r`spuns (dovad`, zic eu, càpreciase descoperirile f`cute de noi[i c`, la fel ca orice explorator onest,era bucuros s` participe la noi provo-c`ri serioase)! Vestea grozav` era c`suntem a[tepta]i la cea mai apropiat`cas` de pe[ter`, a lui Vasile Pop, undeurma s` st`m \ntr-o camer` cu sob` [idu[umea de lemn. {i ne ruga LeonBrte s`-i cump`r`m, dac` putem, oserie de c`r]i de istorie veche; din p`-cate, volumele pe care el dorea s` lebuchiseasc`, unele vechi de sute deani, nu erau disponibile dect la ma-rile biblioteci ale ]`rii iar \n perioadaaceea nici nu te puteai gndi s` ob]iifotocopii ale lor.

Am ajuns la Jgheabul lui Zalionde abia \n aprilie 1979. Cu Costel Ro-

14


31 Casa lui Vasile Pop, \n anul 1986.Aici am fost primi]i \ntotdeauna cupl`cere. Aici am stat cu Leon Brte,descoperitorul Pe[terii de la Jgheabullui Zalion [i de aici am plecat \nturele cnd am gasit, rnd pe rnd,numeroase continu`ri.

fotografii: Ic` Giurgiu

30 De lng` gospod`ria luiVasile Pop privim c`tre sud-vvest(vezi [i h`r]ile 2 [i 3), de-aalungul Vìi Telci[or.Spre stnga imaginii sunt\n`l]imile sub care se ascundePe[tera de la Izvorul Tù[oarelor(vezi h`r]ile 5.1 [i 6).

localitateaTelci[or



15


32, 33 SusSus Casa lui Vasile Pop [i zona intr`rii \n Pe[tera /Avenul / Ponorul Zalion 2 (vezi [i h`r]ile 5 [i 8).JosJos De la Ponorul Zalion 2 \nspre aval am v`zut c` firul v`ii nu mai adun` curs subaerian nici la

precipita]iile abundente din timpul verii.fotografii: Ic` Giurgiu, Rodica Pino[anu

versantul drept geografic al V`ii Telci[or

zona intr`rii\n PonorulZalion 2



man, ner`bd`tor s` revad` fundulpe[terii [i cu Gabriel Silv`[anu, careratase tura din Zalion din vara trecu-t`, obosit dup` dou` s`pt`mni de ex-plorare \n nu prea \ndep`rtata darspectaculoasa Grot` a Znelor, undefusesem \mpreun`. Eu - ini]iatorulturelor de explorare pe care clubulnostru le f`cea aici, aflat, \n sfr[it,pentru prima dat` la Zalion, apreciamc` este o componen]` a echipei ct sepoate de favorabil` unei explor`ri difi-cile. Eram \nso]i]i de Florica Berdei,coleg` de club. La Parva ne-am \ntl-nit cu Leon Brte, acum pensionat,\nalt [i suplu, taciturn, doar aparentmoroc`nos. Ne-am instalat lng` pe[-ter`, \n camera promis`, cte doi \npat; eu am dormit pe jos, pentru c`mai \nalt fiind ca Brte oricum nu\nc`peam pe lavi]ele cu t`blie lapicioare.

A doua zi am mers la pe[ter`,unde situa]ia se prezenta urt dup`ploile din ultimele zile; apa intra [i pegura cavit`]ii (imaginile 37, 70), lucrucare de obicei nu se \ntmpl`. Neud`m bini[or, chiar de la intrare (pearealul imaginilor 71 [i 72). Mont`msc`ri]ele pe succesiunea pu]urilor de

15 plus 22 metri (harta 5). |mpreun`cu Costel cobor primul pu], ne ud`mzdrav`n [i constat`m c` mai jos casca-da de pe pu]ul de 22 de metri esteviolent`... Fix`m cteva pitoane maisus de buza pu]ului de 22 metri, ca sàvem deviate mine, ct de ct, sc`ri-le [i coarda din firul principal al casca-dei.

Ne \ntoarcem la gazd`, lu`m hai-ne uscate pe noi [i revenim la gurape[terii, cu unelte de s`pat, ca s` de-viem cursul prului. Dup` dou` orede amenaj`ri reu[im s` facem ca apas` nu mai intre \n subteran [i pe guraZalionului; o trimitem pe valea ei deobicei seac`, afar` din p`dure (imagi-nea 36). O parte important` a pru-lui se infiltreaz` totu[i mai \n amontede gura pe[terii \n sol [i ajunge \n Za-lion la un nivel mai cobort fa]` de in-trare, pe \n`l]imea pu]urilor. LeonBrte [i Florica Berdei au h`l`duitprin \mprejurimi, \ncercnd s` profitede lipsa frunzi[ului, cùtnd pe[teri.

|n ziua urm`toare, la ora 10,50 in-tr`m din nou \n subteran. La baza pu-]ului de 22 metri, eu [i Gabriel Silv`-[anu schimb`m hainele ude cu unele

16


34 Mai spre amonte de intrarea \nPonorul Zalion 2, pe versantuldrept al vìoagei care are pe cel`laltmal casa lui Vasile Pop, a fost loculunde - cu acordul gazdelor - ne-aam\ntins corturile \n taberele noastrede var` dedicate explor`rii [icart`rii celei mai dificile pe[teridin Romnia. Vegeta]ia dinpreajm` ne-aa servit drept umbrardar [i ca suport multifunc]ionalpentru uscarea numeroaselor piesede echipament pe care le aduceamude [i pline de argil` din Pe[teraJgheabul lui Zalion.

foto: Ic` Giurgiu

versantul drept geografic al Vìi Telci[or



17


35, 36 SusSus Privire dinspre vest,luat` de mai sus de casa lui Vasile Pop.

JosJos Valea pe care curgeaodat` Prul Orbului, acum seac` tottimpul anului. Numai prin deviereaapei de la gura pe[terii, ceea ceproduce secarea par]ial` sau total` aunor cascade din Zalion se maiactiveaz` acest tronson de vale; chiar[i a[a, apa nu curge pe el prea mul]izeci de metri pentru c` se pierde \nsubteran prin alte locuri.

fotografii:Ic` Giurgiu, Jean Popa, Ilie Boloveschi

zona intr`rii \n Pe[tera dela Jgheabul lui Zalion

pantele care duc deasupra versantului calcaros Piciorul Negru (vezi harta 10)

linie electric` [i drumul care leag`casa lui Vasile Pop de |ntre Rebre

(vezi h`r]ile 2, 3, 10)

intrarea \n Pe[tera de laJgheabul lui Zalion

zona taberei de corturi(vezi [i imaginea 34)



uscate. Coborsem pu]urile pe scar`[i eram uzi leoarc`. Costel a cobortpe coard`, mai repede dect noi [i nua mai trebuit s` se schimbe. Plec`mmai departe cu doi saci de pe[ter` [i obar` metalic` pe care ne gndim s` ofolosim cumva la Cascada Cristea, cas` dep`rt`m cu ajutorul ei fa]` de [u-voiul principal al apei scara ce o vommonta acolo. |naint`m f`r` alte pro-bleme prin succesiunea de diaclaze\nalte care ne coboar` tot mai adnc\n profunzimea muntelui; ne uit`matent pe unde trecem, ca s` memo-r`m locurile pentru \ntoarcere. Sun-tem surprin[i de diversitatea [i num`-rul forma]iunilor \ntlnite pentru c`g`sisem scris c` nu exist` a[a ceva...

Ajungem la Cascada Cristea. Je-tul de ap` care coboar` pe ea este pu-ternic, violent, bara adus` pn` aicinu ne poate ajuta s` rezolv`m ceea cene propusem cu ea. M` dezbrac [i co-bor cascada (imaginile 82, 83), \n slip[i cizme. Iat`-m` la Terminusul belgi-enilor, o diaclaz` \ngust` la baz`, cumulte nivele de eroziune, dar care \n-spre \nalturi se l`rge[te; la fel cum i

s-a p`rut lui Costel Roman, cu un an\n urm`, [i eu cred c` pe acolo sus tre-buie s` cotrob`im cu insisten]`. Cers` mi se arunce sacul de plastic \n carepusesem hainele "uscate".

Vine [i Costel Roman; dup` ce acobort Cascada Cristea \n urm` cuun an, este acum echipat pe sub salo-pet` cu costum de neopren, f`r` bra]e[i picioare, care \i protejeaz` zona vi-tal`. Gabriel Silv`[anu prefer` s`coboare \mbr`cat, spernd s` atenue-ze poate mai bine a[a [uvoiul casca-dei; ce-i drept, locurile pentru deze-chipare [i \mbr`care nu arat` deloc\mbietor (strmte, ude, col]uroase,supuse curen]ilor de aer).

Costel Roman a urcat deja pe lavreo [apte metri fa]` de nivelul apei[i, \n timp ce eu cu Gabi scormonimpe nivelele de eroziune de sub el,Costel g`se[te trecerea [i ajunge pe ogalerie care este clar cea pe care osperam!!! Urc`m dup` Costel, \n ra-monaj (adic` cu spatele sprijinit deun perete \n timp ce cu picioarele \m-pingem \n peretele din fa]`); e plinde argil` ud` pe pere]i, acolo unde pealocuri apar forma]iuni excentrice, demici dimensiuni, contorsionate \n ce-le mai surprinz`toare forme, numitehelictite. Teoria [i practica altor ex-plor`ri ne spun c` ele sunt de g`sit \nlocuri unde viteza curen]ilor de aer\nconjur`tori tinde spre zero; cel pu-]in acum, nu asta este aici situa]ia...Pe unde au urcat Costel [i Gabi eudeja alunec pe suprafe]ele argiloaselustruite de ei; de sus, Gabi las` obucl` de cordelin`, cu un la] la cap`t,\n care m` sprijin cu un picior [i astfel\l ajung din urm`.

Gabi [i cu mine avans`m cu greu,pe o parte, printre pere]ii apropia]i aidiaclazei (Gabi nu \ncape cu casca pecare era montat` o lantern` [i o las`

18


37 Anul 1980. |ntrarea Pe[teriide la Jgheabul lui Zalion, dup`ce am cur`]at locul de vegeta]ie[i am tras spre primul plan alimaginii din p`mntul acumulatacolo. Cu solul deplasat din locam ridicat un parapet contraapei care de obicei tinde s` seduc` \n subteran pe aceast`intrare, formnd chiar de la\nceput cascade care ne potuda \n totalitate.

foto: Ic` Giurgiu, Jean Popa



19

pe parcurs); apoi ie[im la locuri mailargi, dar suntem pe o ]es`tur` de bo-lovani \ncastra]i \ntre pere]i, argilo[i,uzi, unii mi[cndu-se, cu mari spa]ii\ntre ei, afla]i la c]iva metri dea-supra terenului stabil.

Pierd a patra surs` de lumin` dincele [ase pe care le aveam \mpreun`la intrarea \n pe[ter`; Gabi r`mne s`ne a[tepte pe o mic` platform` debolovani iar eu [i Costel parcurgemaproximativ 80 de metri pe galeriamult visat`. Pe[tera continu` \nc`,nu sunt semne s` existe vreun obsta-col insurmontabil dar trebuie s` ne\ntoarcem pentru c` st`m r`u de totcu iluminatul! Speram ca ast`zi s` neapuc`m [i de cartarea p`r]ii profun-de a cavit`]ii dar acum nu mai poatefi vorba de a[a ceva.

Ajungem din nou la CascadaCristea. Straturile de argil` cu carene c`ptu[isem salopetele h`rt`nin-du-ne prin trecerea g`sit` de CostelRoman (numit` de acum \naintePasajul Costel Roman) se spal`aproape instantaneu pe primeletrepte urcate de-a lungul cascadei [iapa ne face, \nc` o dat`, flea[c`. Lacoborrea Cascadei Cristea te mai\mpingi cu cte un picior \n perete [imai scapi pe ici pe colo de o partedin [uvoiul ei; dar la urcare pozi]iacorpului este alta [i nu ratezi nimicdin ce e "proasp`t": apa intr` pe la


38 Izvorul Rece, emergen]a dinspreamonte. Ar mai fi destul de lucru aicipentru a crea cale unui scufund`torautonom. Se zice c` uneori ar seca.(vezi h`r]ile 2, 3, 5, 5.1, 16)

foto: Ic` Giurgiu, Gigi Chiriloi

39 Izvorul Rece, emergen]a dinspreaval; amenajat` pentru a se protejapuritatea sursei, care este captat`. Separe c` \n interiorul \mprejmuirii, labaza dealului, sunt [anse de aintercepta relativ repede traiectul apei.

foto: Ic` Giurgiu, Ovidiu Grad



20

gt [i se scurge de-a lungul \ntregu-lui corp.

Mergem f`r` probleme pn` labaza pu]ului de 22 de metri, ba chiarne zvnt`m o leac`, din cauza efortu-lui depus. Pe cele dou` verticale,udate \nc` de ap`, ne mur`m iar`[i;sosi]i pe buza pu]ului de 15 metriconsider`m c` nu mai are rost s` con-sum`m acum alte resurse fizice [il`s`m sc`rile \n pe[ter`. Dup` 20 deore de la momentul \n care am intrat\n Jgheabul lui Zalion suntem dinnou afar`; fulguie [i deja s-a depusun strat de z`pad`. Suntem uzi, camdrdim din cnd \n cnd, dar avemo stare de exaltare: deja ne gndimcum trebuie organizat` viitoarea ex-plorare. |ntr-o singur` intrare, \n caream avut cteva incidente cu surselenoastre electrice de lumin` (din cau-za precarit`]ii lor, a parcursului dificil[i a [ocurilor la care le-am supusaproape permanent), reu[isem s` de-p`[im locul pentru atingerea c`ruiafuseser` necesare anterior cinci ex-pedi]ii, terminusul declarat de al]iiimpenetrabil, g`sind continuareape[terii! Comparnd modul nostrude explorare [i \n]elegere a form`riiunei mari pe[teri cu modul de ac]iu-ne al ilu[trilor predecesori vedeam c`suntem \n avantaj.

|n ziua urm`toare recuper`msc`ri]ele de pe pu]uri, apoi ne maiodihnim o noapte la Vasile Pop. LeonBrte a devenit mai pu]in taciturndup` ce a aflat c` am descoperit con-tinuarea pe[terii. Ne desp`r]im de el[i de gazd` cu promisiunea c` vom\ncerca s` revenim la var`.

1979,22-229 augustPorumb fiert

rreezzuummaatt

Echipa Clubului "Emil Racovi-]`" Bucure[ti (Costel Roman, Ic`Giurgiu, Tavi V`deanu, Jean Popa,Adrian Done, Dan Hazaparu, Octa-vian Ciuculescu, Horia Mitrofan, Ga-briel Silv`[anu) carteaz` \nc` 1.765metri. Dezvoltarea pe[terii ajungeastfel la 2.121 metri iar denivelareala -226 metri. Au fost efectuate cinciintr`ri \n pe[ter`, cu durate \ntre 8-29 ore. De la punctul cel mai \nde-p`rtat atins acum \n subteran [i pn`la resurgen]a pe[terii mai r`mneau658 metri \n linie dreapt` din cei1.700 metri dintre intrarea \n Jghea-bul lui Zalion [i locul de ie[ire a apeila suprafa]` (harta 5.1). Pe galeriaprincipal` a fost necesar` dep`[irea a26 de s`ritori \ntre 2-22 metri (total128,3 metri) [i a 17 cascade \ntre 1-8,6 metri (total 48 metri).

|n sistemul de galerii lateraledin apropierea intr`rii \n Jgheabul luiZalion (Re]eaua Done 1978 [i Re-]eaua Done 1979, harta 5) noi des-coperiri [i cart`ri au fost efectuate deAdrian Done, Dan Hazaparu, Octa-vian Ciuculescu, Horia Mitrofan.Pentru aceast` zon` de galerii, datelecart`rii au fost sintetizate [i desena-te de Adrian Done.

*


40.1 Costel Roman, august 1979. El este descoperitorulpasajului care \i poart` numele, de la cota -1129 a Pe[teriiJgheabul lui Zalion, trecere care a deschis calea unorspectaculoase [i dificile explor`ri.

foto: Ic` Giurgiu

40..2 Ic` Giurgiu, august 1979.Responsabil cu logistica turelor,sinteza rezultatelor [i promovarea lor.

foto: Tavi V`deanu

40.3 Jean Popa, autointitulat duce de Vaslui. August 1979.Un speolog de n`dejde, gata oricnd s`-[[i binedispun` colegii.

foto: Ic` Giurgiu



ppee llaarrgg

|n urma descoperirilor f`cute \niulie 1978 \n zona intr`rii \n pe[ter`[i dup` g`sirea continu`rii spre avalcu prilejul expedi]iei din aprilie 1979(cnd am dep`[it terminusul belgie-nilor) r`mnea acum de v`zut, \nprincipal, ct vom putea c[tiga \nadncime [i lungime. Por]iunea de labaza pu]ului de 22 metri pn` la Ter-minusul Belgian (vezi harta 5) eranecesar s` fie [i ea cartat` pentru cas` stabilim corect denivelarea total`a cavit`]ii. Trebuiau apoi rezolvatesemnele de \ntrebare r`mase pe ga-leria lateral` ascendent` care pleac`spre nord de la cota -60 (harta 5, de-taliul A). La exterior trebuia s` fa-cem m`sur`tori exacte ale diferen]eide nivel dintre emergen]ele (izvoa-rele) de la Izvorul Rece [i intrarea \nPe[tera de la Jgheabul lui Zalion.

Teoretic, descoperirea din apri-lie 1979 avea [anse s` ne duc` adnc\n inima muntelui dar - ]innd seam`c` galeriile cunoscute pn` atuncierau \nguste [i prezentau un graddestul de mare de dificultate -puteam b`nui c` nici \n continuarepe[tera nu-[i va \ndulci aspectul, bachiar dimpotriv`, se putea ca gradulde dificultate al \naint`rii s` creasc`.Trebuia neap`rat reunit` o echip` cuc]i mai mul]i speologi experimen-ta]i. Asemenea persoane existau \nclub, destul de numeroase, chiar maimulte dect ar fi trebuit pentruaceast` explorare. Numai c` nu erasimplu de g`sit o perioad` optim` \ncare s` se potriveasc` programarea

concediilor, vacan]ele, momentelecnd nu erau alte obliga]ii presantepentru fiecare dintre noi. Mai mul]idintre colegii experimenta]i nici nus-au \nh`mat la preg`tirea [i mai alesparticiparea la o asemenea tur`, difi-cil` [i \n ceea ce privea cheltuiala [i\n ceea ce viza efortul [i timpul caretrebuia investit. Nucleul de baz` afost format \n cele din urm` din Cos-tel Roman, Ic` Giurgiu, Jean Popa,Tavi V`deanu, Adrian Done. Doi \n-cep`tori \n ale speologiei - DanHazaparu [i Octavian Ciuculescu -s-au integrat perfect echipei. La ex-plor`ri au mai participat, \n limitatimpului disponibil, respectiv a st`riifizice momentan precare, Horia Mi-trofan [i Gabriel Silv`[anu (vezi ima-ginile 40.1-40.7).

Tab`ra de corturi a fost ampla-sat` aproape de intrarea \n pe[ter`,\n fna]ul lui Vasile Pop (bine\n]elesc` numai \n urma acordului gazdei),lng` un izvor abundent care avea s`spele, cu greu ce-i drept, dup` fieca-re ie[ire, stratul gros de argil` pecare-l aduceam din subteran pe sa-lopete, c`[ti, banane [i cizme, argil`intrat` [i prin sp`rturile echipamen-tului, depus` pe mini [i picioare.Laptele, ou`le [i mai ales fructelecump`rate de la htra noastr` gazd`,sau oferite de ea, au completat \nmod fericit alimenta]ia de efort, \ntr-o perioad` cnd alimentele necesaremai ales explor`rilor din timpul veriinu erau u[or de g`sit.

Dup` ce am f`cut o scurt` in-trare \n pe[ter`, pentru echipareapu]urilor de la \nceputul cavit`]ii,

21


40.4 Tavi (Tarquinius) V`deanu, august 1979. Coechiper str`lucit, exploratorremarcabil. Aport decisiv \n logistica turelor de la Jgheabul lui Zalion.

foto: Ic` Giurgiu

40.5 Octavian Ciuculescu, august1979. Participant valoros la explor`rilenoastre de la Zalion.

foto: Ic` Giurgiu

40.6 Horia Mitrofan, august 1979.O singur` prezen]` la Zalion, util`.

foto: Jean Popa



22

tur` care a durat 3 ore, a urmat a do-ua zi (pe 23 august 1979) o explorarela care au participat dou` echipe.Costel Roman, Ic` Giurgiu, Tavi V`-deanu [i Jean Popa aveau misiunea sèxploreze ct mai mult posibil dinco-lo de Pasajul Costel Roman, treceresituat` imediat dup` TerminusulBelgian (vezi harta 5), \n vreme ceAdrian Done, Dan Hazaparu [i Octa-vian Ciuculescu era de dorit ca sàjung` cu cartarea ct mai aproape deCascada Cristea.

A "doua" echip` a folosit catargulde escalad` pentru a dep`[i o s`ritoa-re de 4,5 metri situat` \n galeria late-ral` din dreptul cotei -60 (harta 5,detaliul A). Cei trei au descoperitastfel o re]ea care duce spre sud-estpn` la jum`tatea pu]ului de 22 demetri (de cealalt` parte a pu]ului seafl` Re]eaua Done 1978) [i care con-tinu` spre vest cu o diaclaz` \ntre-tìat` de pu]uri profunde (care nu auputut fi abordate \n totalitate \naceast` [edin]` de explorare). Echi-pa a mers apoi pe galeria principal`, acartat [i aici cam o sut` de metri [iapoi, dup` 9 ore, a revenit la supra-fa]`. Cei trei topografiaser` 230 demetri, rezolvaser` un semn de \ntre-bare, dar adùgaser` (ce bine!) altesemne de \ntrebare (locuri unde ex-plorarea poate continua) la lista deobiective.

Dup` 2 ore de la intrare,echipa de vrf ajunsese la CascadaCristea. Fiecare dintre cei patruaveam o banan` (sac de pe[ter`) pli-n` cu echipament [i mncare. Mese-le urmau s` fie luate neap`rat la in-tervale de 5-6 ore, pentru a men]ineorganismul \ntr-o permanent` form`\n lupta cu umezeala, ea fiind parc`principalul obstacol al Zalionului. Lacota -130 metri, deci la buza Casca-dei Cristea, echipa era deja ud` pnàproape la piele. Au urmat coborreaCascadei Cristea (imaginile 82, 83),

apoi ascensiunea de 8 metri spre Pa-sajul Roman [i coborrea de cealalt`parte a lui, acolo unde am preferat s`nu mai trecem pe nivelul superior degalerie, instabil, utilizat \n aprilie1979, echipnd acum cascada de 5metri de sub el (vezi harta 5).

Coborrea acestei cascade a \n-semnat udarea pn` la bru [i pe bra-]e (mai rù chiar dect la CascadaCristea) iar ie[irea din scar` se f`ceasub un du[ puternic, venit de unde-va de foarte sus. Urma o pant` alune-coas`, ascendent`, apoi un scurt pa-saj fosil/ uscat. Pa[ii no[tri puneau \nmi[care bolovani care se pr`v`leau cuzgomot - ce ni se p`rea nu prea pl`-cut - \n cursul de ap`. Eram din noususpenda]i \n [prai] (cu un picior pefiecare perete al galeriei) deasupraactivului/ prului. Am trecut printr-o diaclaz` foarte \ngust` [i \n fa]` aap`rut o galerie larg` de circa un me-tru, \nalt` de peste zece metri. Aml`sat pe dreapta o cascad` de 3 metri(cota -150 metri, vezi harta 5), iardup` 50 de metri dincolo de ea amdep`[it patru cascade de 1-1,5 metri(harta 5).

Au urmat - mai jos de cele patrucascade - circa 170 de metri de gale-rie pe care am avansat la \n`l]ime mi-c` fa]` de cursul de ap`, pe un fel deburete de stnc`, destul de friabil.Pere]ii sunt aici usca]i, acoperi]i des-tul de des cu scurgere sub]ire de cal-cit. Fa]` de obstacolele de pn` aicini se p`rea acum c` suntem la plim-bare [i \ncepuse s` ne plac` teribilaceast` por]iune a pe[terii. Am ajunsla o cascad` de 2 m (cota -167, veziharta 5), pe care a trebuit s` o echi-p`m cu o sc`ri]` de 5 metri. Aval deea cu vreo 40 de metri, por]iune des-tul de \n pant`, ne-am oprit pe buzaaltei cascade, de 2,2 metri. Ar`taurt. Surplombat` [i jos cu ni[te col]ide stnc` (cota -177, imaginea 84).

Dincolo de ea galeria avea cam15 metri \n`l]ime [i se l`rgea la 3-4metri. Pe[tera continua, a[a cum ne


40.7 Gabriel Silv`[anu, august1979. Dup` participarea la tura \ncare a fost dep`[it terminusul dinPe[tera de la Jgheabul lui Zalion(aprilie 1979) nu a mai prins operioad` propice pentru alteexplor`ri \n aceast` cavitate. |nciuda acestei situa]ii, palmaresulsù de descoperiri \nregistrate \nMun]ii Rodnei, \n special la Pe[teraGrota Znelor, este remarcabil.

foto: Ic` Giurgiu



dorisem, dar trebuia s` [tim exact ctparcursesem [i \n care direc]ie anu-me. Dup` o scurt` deliberare, hot`-rm: Costel [i Tavi vor cobor\ cascadade 2,2 metri [i vor \ncerca s` ajung`ct mai departe \n aval, pentru a ve-dea ce obstacole mai urmeaz`; \ntimpul `sta, Ic` [i Jean vor \ncepe s`carteze (\nspre amonte) por]iuneaexplorat` pn` aici. Bucuro[i pentrumoment c` au sc`pat de "pl`cerea"de a lua vize [i de a manevra ruleta,Costel [i Tavi avanseaz` repede,trecnd peste o serie de obstacole,pe dou` dintre acestea echipndu-lecu sc`ri: o s`ritoare de 4,5 metri [i oalta de 5 metri, pe lng` care curge ocascad` (vezi harta 5; imaginea 89).Se opresc, \n fine, considernd c` atrecut destul timp de la desp`r]ireade Ic` [i Jean. Nu mai aveau la ei nicisc`ri. {i erau uzi complet, iar`[i uzi.Pe[tera continua, aval de punctulatins de ei, cu o diaclaz` \n care tre-buie s` avansezi "la respira]ie" (adic`dnd afar` aerul din pl`mni, pentruca pieptul s` ocupe \n felul `sta ctmai pu]in loc). Dincolo de diaclazaasta nu se [tia ce urmeaz`.

Cele dou` grupuri a cte doi ex-ploratori s-au \ntlnit la cota -150metri, acolo unde Tavi a parcurs \npremier` laterala care \ncepe cu ocascad` de 3 metri (harta 5). Dup`vreo 20 de metri de galerie a inter-ceptat, undeva spre tavan, galeriaprincipal`. Am continuat apoi to]ipatru cartarea [i am ajuns cu vizelepn` la baza Cascadei Cristea; aici, lacota -137 metri, ne consideram dejasc`pa]i de pericole, sim]eam c` "sun-tem" afar`. Speram ca echipa a"doua" s` fi ajuns [i ea cu cartareapn` aici.

Ne \ndreptam acum spre cotazero. Pn` la exterior am f`cut camdou` ore [i jum`tate. Zvrlim hainele

ude de pe noi [i punem carne]elul decartare, jilav bine, la soare; trei salo-pete ale echipei de vrf sunt f`cutepraf, a patra a sc`pat doar cu o mic`ruptur`. Bem ceva cald, apoi adun`mlungimea vizelor; surpriz` pl`cut`,am cartat 428 de metri (aproape ctera lungimea pe[terii pn` la termi-nusurile stabilite de explor`rile pre-decesorilor no[tri la Zalion) [i amcobort, de la Cascada Cristea, 40,15metri. Costel [i Tavi estimeaz` c` eiau mai descoperit cteva sute de me-tri [i c` au cobort vreo 30 metri cadenivelare. Zalionul se \ndrepta ast-fel (cu documente) spre 200 de me-tri adncime. Am sp`lat echipamen-tul, cu toate c` minile ne erau julitepeste tot [i ne-am dus la culcare;aceast` prim` intrare a echipei devrf a durat 22 de ore.

|n dup`-amiaza zilei de 24 au-gust 1979, echipa format` din AdrianDone, Dan Hazaparu, Octavian Ciu-culescu [i Horia Mitrofan a intrat \n

23


41 August 1979, de la stnga: CostelRoman, Ic` Giurgiu, Tavi V`deanu.Tocmai am revenit la suprafa]`din prima tur` de profunzimedin Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion(dup` numeroase du[uri [i \nn`moliri)[i acum \i anun]`m bucuro[i pe colegi,dup` 22 de ore petrecute \n pe[ter`,c` ea continu` [i c` nu i-aam dat \nc`de cap`t.

foto: Gabriel Siv`[anu



Zalion pentru a continua cartarea pegaleria principal`, spre aval, din loculunde o \ntrerupsese \n precedentatur`. Escaladele f`cute de ei pe dia-claza principalei galerii - pentru aobserva de aproape diferite cotloane- nu au adus alte descoperiri. Dup`cartarea noroiosului afluent de lacota -110 (harta 5) echipei \ncepuses` i se fac` lehamite de luat vize, darscopul intr`rii a fost totu[i atins, eitopografiind pe[tera pn` la cota-124 metri, deasupra Cascadei Cris-tea. Se cartaser` 396 metri [i bìe]iiau revenit la suprafa]` dup` 14 ore.

Pe 25 august, seara, cnd to]i ex-ploratorii \[i rezolvaser` restan]elede somn [i \[i rec`p`taser` for]ele,ne-am reunit ca s` analiz`m cum tre-buie s` fie modul de explorare a pe[-terii pe mai departe. Salopetele echi-pei de vrf, dup` o zi de repara]ii nuerau \nc` apte s` suporte o nou` in-trare \n pe[ter` [i inten]ionam caunui noi drum f`cut spre zona pro-fund` a pe[terii s` \i aloc`m toatesc`rile speologice existente \n tab`r`,adic` \nc` 20 de metri pe lng` cei120 de metri deja fixa]i. A[a c` amstabilit ca s` fac` colegii din echipa a"doua" o alt` intrare, ultima \n tab`raasta pentru ei, pentru a l`muri sem-nele de \ntrebare r`mase \n Re]eauaDone 1979.

A doua zi, pe 26 august, echipade vrf a continuat s`... coas`, \n vre-me ce Adrian Done [i Dan Hazaparuau cobort \n pe[ter` pentru o tur`care a durat 8 ore. Cei doi au reu[its` se l`mureasc` unde dau pu]uriler`mase neexplorate, adùgnd \nc`79 de metri la lungimea cavit`]ii.Zalionul avea acum 1.488 metrilungime carta]i [i (aproximativ) 180m denivelare m`surat`. |n zona Cas-cadei Cristea \nc` nu se \ntinseseruleta, aceast` misiune fiind rezer-vat` cu pl`cere celor din echipa devrf de c`tre colegii din echipa a"doua", care nu au mai g`sit necesars` fac`, la cea de a doua lor intrare \nsubteran, o baie de la cota -124 metri

\n aval.

Pe 27 august 1979, la ora 13,Costel Roman, Tavi V`deanu, Ic`Giurgiu [i Jean Popa intrau din nou\n Jgheabul lui Zalion, cu inten]ia dea carta ct mai mult posibil. La ora19, cnd echipa se afla la cota -170(harta 5), afar` se dezl`n]uie o ploaietoren]ial`. Dintre cei patru r`ma[i lacorturi, Gabriel Silv`[anu - care v`-zuse furia cascadelor din pe[ter` \naprilie 1979 [i Adrian Done - careprinsese Zalionul la viitur` \n iulie1978, trìesc intens durata ploii.Pentru ei a fost o noapte nu tocmaiu[oar`, gndind c` valul de ap` ar pu-tea deveni violent undeva departe \nprofunzimea pe[terii. A doua zi, \n-cepnd de la ora 11, Adrian Done,Dan Hazaparu, Gabriel Silv`[anu [iEva Roman au \nceput s` fac` de gar-d`, \n schimburi de cte 30 de minu-te, la buza pu]ului de 15 metri dinapropierea intr`rii \n Zalion.

Ajun[i la cota -177, la cascadasurplombat` de 2,2 metri (imaginea84), cei din echipa de vrf planteaz`mai sus de buza ei, pe stnga cumcobori, un piton cu compresiune decare prind o bucl` de coard`; Ic` [iJean au \nceput s` carteze de aici \n-spre aval. Costel [i Tavi au plecat maideparte, avnd misiunea de a \naintadincolo de terminusul atins \n prece-denta intrare, \ns` numai att \ncts` poat` carta tot ce au str`b`tutatunci cnd vor veni \napoi. Ar fi ur-mat astfel \ntlnirea lor cu Ic` [i Jean[i \n func]ie de datele furnizate deCostel [i Tavi cei patru trebuiau s`hot`rasc` modul de continuare aexplor`rii.

Mai jos de cascada cu piton decompresiune pe[tera este larg` \nmedie de 80 de centimetri, \n gene-ral \nalt` de peste 10 metri. Pentru anu omite vreo lateral` sau vreun aflu-ent am preferat s` topografiem avan-snd pe partea de jos a galeriei, ceeace a \nsemnat aproape \n permanen-]` la luarea vizelor contact cu pere]ii

24



25

uzi. Pe deasupra acestui nivel seavanseaz` mai u[or. Principalele obs-tacole \ntlnite pn` la cota -200 me-tri au fost o s`ritoare de 4,5 metri(echipat` acum cu o coard` \n loc descar`) [i o alt` s`ritoare, de 5 metri(cascad` de 4 metri pe ea; imaginea89), pe care am montat o scar` de 10metri.

Ajun[i cu cartarea la cota -200metri (harta 5), Jean [i Ic` se aflaudeasupra unui pu] \n dou` trepte \ncare cascada care se pr`v`lea cu zgo-mot \n cea]` nu ne l`sa s`-i z`rimbaza [i fundul pu]ului. La mic` dis-tan]` \n spatele nostru r`m`sesepunctul cel mai \ndep`rtat atins deCostel [i Tavi \n explorarea anteri-oar`. Ic` [i Jean, cam uzi pn` la pie-le, tocmai se preg`teau s` fac` unnou du[, cobornd cascada, cnd,dinspre profunzimea pe[terii s-auauzit vocile lui Costel [i Tavi; ei luauvize venind \nspre amonte [i \n cu-rnd au ap`rut pe buza opus` a pu]u-lui. Comunicau, \n rezumat, c` s-armai putea \nainta \n profunzimeacavit`]ii dar \n nici un caz acum. Peunde ajunseser` ei?

Dup` ce au \ntins o scar` de 20metri pe pu]ul \n dou` trepte cu cas-cad` (4 metri prima treapt` [i apoi8,6 metri urm`toarea) le-a venitideea s` \ncerce dep`[irea pu]ului pesus, pentru a evita baia total` care tea[teapt` aici. {i au reu[it, ei fiindfoarte buni c`]`r`tori! O galerie fo-sil`/ uscat` acum, pe care au cobortdou` s`ritori (una de 3 [i alta de 3,5metri) i-a condus din nou la cursulsubteran. A urmat de acolo o scurt`trecere \n patru labe prin ap`, au tre-buit sparte cteva col]uri de stnc`,apoi tavanul s-a ridicat. Ei au \naintatpe diaclaz`, peste bolovani pr`bu[i]i,circa 80 de metri, [i au ajuns la o alt`cascad`, de 5 metri (harta 5). |ndreapta acestei cascade, cum mergispre aval, o s`ritoare de 3,2 metripermitea accesul \ntr-o galerie fosil`,care, dup` 18 metri, prin coborreaunei s`ritori de 4,1 metri u[or sur-plombat` (imaginea 90), te ducea iarla cursul apei, \ntr-o sal` de 4 x 3

metri (Sala ceaiului).Din aceast` sal`, urmnd sensul

de curgere al apei, s-a mai \naintat 20de metri, pn` cnd galeria a devenitimpenetrabil`. Tot din sala de 4 x 3metri, prin urcarea unei s`ritori de 4metri (harta 5), s-a ajuns - dup` 8metri parcur[i printr-o diaclaz` cubolovani pr`bu[i]i - la un pasaj \n-gust, abundent concre]ionat cu cal-cit [i gips. O derocare ar fi fost aicisingura [ans` de a mai continua. Tavi[i Costel cartaser`, venind spre cota-200 a pe[terii, 244 metri lungime [i26 metri denivelare, iar Ic` [i Jeantopografiaser` pn` la cota -200 ape[terii 388 metri lungime [i 23 me-tri denivelare. Ca un am`nunt, lungi-mea medie a distan]elor pe care le-am m`surat to]i patru \n aceast` tur`a fost de 4,47 metri, cifr` care arat` [iea gradul de contorsionare a galeri-ilor.

De la intrarea \n pe[ter` trecu-ser` aproape 24 de ore. A[a c` echipacelor patru, de voie, de nevoie, a \n-ceput recuperarea materialelor [i\ntoarcerea spre exterior. Pe galeriadin aval de Sala domnului \nsnge-rat, o s`ritoare de 5 metri (harta 5),printre forma]iuni, permite urcarea(cnd vii dinspre fundul pe[terii) dela nivelul \ngust al cursului subteranla un nivel ceva mai larg. Eu, aflataici \naintea colegilor, nu observ c`trebuie s` urc, trec \n vitez` mai de-parte, printr-un pasaj \ngust, pe oparte, cu banana pe lng` mine; \midau seama, \n sfr[it, c` drumul buntrebuie s` fie pe sus [i fac repedestnga \mprejur. La pasajul \ngustsimt \ns` c` m` blochez \ntre pere]i,dar, pentru c` numai cu un minut \nurm` trecusem destul de u[or peacolo, for]ez \naintarea [i... m` \n]e-penesc definitiv. Nodul f`cut pechinga de la mijlocul meu a intrat pesub un nivel de eroziune iar [olduriles-au fixat \ntre col]ii de stnc`. Numai puteam s` m` mi[c \n nici odirec]ie. Dup` circa 10 minute auajuns aici colegii. Mai bine dejum`tate de or` echipa s-a aflat \nfa]a celui mai nea[teptat obstacol.



Tavi a reu[it \n cele din urm` sàjung` \n spatele meu [i mi-a tìatchinga din jurul mijlocului. |n fine,cu cteva ultime contorsion`ri foartedureroase, ajutat de Costel, reu[escs` m` deblochez. Dep`[isem, to]ipatru, momentul cel mai greu alacestei intr`ri \n pe[ter`.

Ritmul \ntoarcerii spre suprafa]`s-a men]inut apoi ridicat. Afluentulde la cota -150 metri a fost g`sit cudebit vizibil mai slab dect atuncicnd am intrat. Dimpotriv`, cascadade 5 metri dinainte de Pasajul Ro-man p`rea mai abundent`. V` rea-mintesc, spuneam mai sus, \n timpulnop]ii plouase toren]ial; noi notamaceste schimb`ri de debit, un reperpe care \l urm`ream \n orice pe[terèxplorat`, f`r` s` [tim ce potop a fostafar`.

A urmat hr[iala printre helicti-tele Pasajului Roman [i imediat dupàsta un alt moment incomod, darcare nu mai putea fi amnat, ba dim-potriv` era chiar strict necesar a[tep-tat: din banana care devenise un bo]de noroi scoatem iar ruleta, pentru am`sura, \n fine, Cascada Cristea(imaginile 82, 83). Constat`m c` are7,65 metri [i nu 10. Urmeaz` mai susde ea dou` s`ritori, de 3 [i respectiv2,5 metri (harta 5). Jonc]ion`m ast-fel cart`rile noastre cu topografia f`-cut` de echipa a "doua". Punem rule-ta la loc \n sacul de pe[ter` [i \nce-pem strngerea sc`rii de 20 de metri\ntins` peste aceste ultime trei acva-tice rupturi de pant`. Opera]ia pareinterminabil`. |n sfr[it, toate bana-nele sunt iar tixite. Dar [i aduse sprestadiul de zdrean]`! Nu ne sim]im\nc` obosi]i \ns` spatele mereu ud ned` senza]ii nepl`cute, pe care le su-port`m din ce \n ce mai greu. Sta-]ion`rile inevitabile care survin ici-colo ne fac s` \n]epenim repede [i nerepunem \n mi[care numai cu excla-m`ri [i bomb`neli. Poate tocmai dincauza asta batem orice record, ajun-gnd dup` numai o or` [i treizeci deminute de la Cascada Cristea pn` labaza pu]ului de 22 de metri (ima-

ginea 81).

Dan Hazaparu, aflat de rnd lapnda organizat` de colegi la gurapu]ului de 15 metri - \ncepnd de laora 11 diminea]a - ne-a auzit c` so-sim [i i-a anun]at degrab` [i pe cei-lal]i. Noi speram s`-i g`sim aici pecolegi, ca s` ne asigure la urcare [i cas` ne ajute la trasul bananelor [i ca-targului de escalad`, r`mas la bazapu]ului de 22 de metri. Iat` c` nune-am \n[elat. Cu to]ii am format oechip`, fiecare din noi a sim]it unextraordinar sentiment de siguran]`[i solidaritate \n prezen]a celorlal]icoechipieri. Dup` 29 de ore de cndp`trunsesem \n pe[ter` am reajunsafar`, la ora 17. Soarele str`lucea [i,ca \ntotdeauna dup` o activitate \n-delung` \n subteran, primele minutedup` ce ai revenit la exterior vezi lapropriu totul \n roz intens, apoi cu-loarea p`le[te [i te reobi[nuie[ti cuculorile pe care le [tiai \nainte detur`. Unda de viitur` de care s-au te-mut att de mult cei r`ma[i la exte-rior practic a fost de neobservat pen-tru noi \n pe[ter`. Pn` la ie[ireanoastr` prul \[i rec`p`tase debitulcunoscut.

|n seara zilei de 28 august Cos-tel Roman jura din nou c` nu mai cal-c` la Zalion. Al]ii, la fel de obosi]i,poate nu erau nici ei prea departe deacest gnd. Dar to]i, se va dovedi,min]eau! Culmea era c` nu cuno[-team \nc` cifra exact` a lungimii [idenivel`rii topografiate. De ce? LuiAdrian Done, care condusese echipaa "doua", \i era sil` s` adune cifreledin mozolitul carnet de cartare. |nplus, deoarece utilizase clinometrul,mai trebuiau f`cute [i ni[te calculetrigonometrice pentru fiecare viz`luat`.

A doua zi, la prnz, ne-am hot`-rt s` plec`m spre case. Am \ndesatechipamentul \n rucsaci, ne-am luatr`mas bun de la gazde [i am cobortla Izvorul Rece. Imediat ne-a luat uncamion care mergea spre Telciu.{oferul a oprit \n Telci[or, a desc`rcat

26



ni[te lemne [i apoi am stat [i iar amstat. O mai pleca? Pierdusem dejaavansul pe care ni-l crease transportulcu camionul [i ne vedeam pierzndtrenul (iar urm`torul era peste 24 deore). De noi se apropie o femeie, rud`cu [oferul, aveam s` afl`m pe urm`,cu o oal` mare, acoperit` cu [tergar:"V-am v`zut a[a obosi]i [i am pus po-rumbul `sta la fiert. E numai bun demncat. Acum pute]i pleca!".

Morf`ind satisf`cut de ceea ceprimise, hurducat de drumul destulde desfundat, Adrian Done se apuc`\n sfr[it de calcule. Lui \i pl`cea lo-cul! Tragem linie. Lungime total` car-tat`: 2.121 metri. Denivelarea atins`:-226 metri (vezi [i harta 5.1). To]if`ceam planuri pentru viitoarea expe-di]ie!

Planul pe[terii a fost realizat, lascara 1:500, dup` datele culese \nsubteran, de Ic` Giurgiu, Adrian Do-

ne [i Tavi V`deanu. Reducerea la sca-ra 1:4.000 a fost f`cut`, la pantograf,de Adrian Iurkiewicz [i Horia Mitro-fan.

1980, aprilieCol]ul Pietrei

text: GGaabbrriieell SSiillvv`[[aannuu

|n prim`vara lui 1979 - \n timpulexpedi]iei pe care Clubul "Emil Ra-covi]`" Bucure[ti a f`cut-o la Pe[teraJgheabul lui Zalion - am ob]inut de laLeon Brte informa]ii despre existen-]a unor pe[teri \n zona Col]ul Pietrii.Am revenit pentru explorare exactpeste un an, \mpreun` cu Florica Ber-dei.

Plecnd aval de la cabana aflat`lng` Pe[tera T`u[oare (schi]a 6),

27


42 August 1979, de la stnga: JeanPopa, Gabriel Silv`[anu, AdrianDone, Ic` Giurgiu. Tocmai am scosultimele piese de echipamentnecesar \n turele din Pe[tera de laJgheabul lui Zalion [i dans`m debucurie: pentru c` a fost o explorarereu[it`, pentru c` am descoperitgalerii interesante [i pentru c`...urma s` revenim!Zalionul urcase la 2.121 metridezvoltare total` [i coborse la -2226metri adncime.

foto: Costel Roman



mergem pe curb` de nivel circa 100metri, dup` care la dreapta apare ovale. Se urc` pn` \n tarni]` ([a) peun drum de c`ru]e. Ajun[i aici (o or`de la plecare), se face din nou ladreapta, p`r`sind drumul.

Men]inem curba de nivel, chiardac` drumul este mai anevoios. Dupàproximativ 45 minute suntem la ba-za peretelui de la Col]ul Pietrei. L`-s`m rucsacii aici [i lu`m cu noi o bana-n` cu materiale. Se urc` sus]inut pn`\n vrf (altitudine 1200 metri). Deaici se merge pe creast`, cam 100 me-tri. La baza unui brad uria[ se deschi-de un jgheab abrupt. Se pune o sc`-ri]` de 10 metri. Chiar la cap`tul ei seafl` deschiderea pe[terii (1190 metrialtitudine), \nalt` de 3 metri. Este ope[ter` mic` (17 metri lungime, 3 (-1/ + 2) metri denivelare). Am mar-cat-o cu 1020/CSER. Num`r de cata-log: 1020/2.

Ne \ntoarcem la locul unde l`sa-sem rucsacii. |ncerc`m s` localiz`m oalt` pe[ter`. Z`pada mare ne \mpie-dic` [i pn` la urm` renun]`m. Dupò scurt` coborre ajungem la un drumcare ne va duce pn` la Pe[tera de laJgheabul lui Zalion. Altimetrul a ar`-tat 830 metri la intrarea Zalionului [i550 metri la Izvorul Rece.

1980,21-225 augustMai departe,

mai adncrreezzuummaatt

Clubul "Emil Racovi]`" Bucu-re[ti este din nou prezent la Zalion,cu echipa Costel Roman, Tavi V`dea-nu, Ic` Giurgiu, Dan Hazaparu, Adri-an Done, Jean Popa, Silviu Iano[, Oc-tavian Ciuculescu, Emil Solomon,Adriana Ni]`, Ilie Boloveschi, AdrianaCarp, Gabriel Silv`[anu (vezi imagi-nile 46-58). Se fac cteva descoperiri\n re]eaua de galerii din zona intr`rii[i \n tura cea mai important`, de 31de ore, se dep`[e[te terminusul dinzona cotei -226 metri. Pe[tera urcàstfel la 2.366 metri dezvoltare [i 242(-237,5; +4,5) metri denivelare. Pn`la emergen]ele de la Izvorul Rece mair`mneau de parcurs 567 metri \n li-nie dreapt` [i 42,5 metri denivelare.Dac` la cota minim` (-237,5 metri)galeria activ` nou explorat` era impe-netrabil`, \n schimb la cota -228 (veziharta 5), dincolo de o lam` de stnc`care atrna din tavan, continuarea p`-rea c` exist`.

ppee llaarrgg

Mai r`mneau a[adar de parcursde la cota -226 metri (terminusulatins \n Pe[tera de la Jgheabul lui Za-lion \n august 1979) pn` la IzvorulRece aproximativ 658 metri \n liniedreapt`, dispu[i pe o denivelare de 54de metri. Timp de un an de zile s-autot discutat diversele aspecte ale vii-toarei explor`ri (componen]a echipei,

28


7 Pe[tera de la Col]ul Pietrei(vezi [i harta 6, pagina 14), aflat`\ntr-oo zon` unde se pare c` se maipot face descoperiri.

46 August 1980, am revenit laZalion pentru continuareaexplor`rilor. Dup` montareacorturilor, discut`m cum s`repartiz`m cel mai bineechipamentul \n sacii de pe[ter`.De la stnga: Ic` Giurgiu, TaviV`deanu, Dan Hazaparu, JeanPopa, Costel Roman, GabrielSilv`[anu.

foto: Adrian Done



29


47 August 1980, ne preg`tim pentru prima intrare \n subteran, ca s`echip`m pu]urile de la intrare. De la stnga: Ilie Boloveschi, AdrianaNi]`, Emil Solomon, Adrian Done, Dan Hazaparu, Adriana Carp.

foto: Ic` Giurgiu

48 August 1980: unele salopete sunt peticite, dar spiritul de echip` va func]ionaperfect. Un instantaneu nefericit deformat de panta terenului: cel mai \nalt din grupse afl` pe treapta cea mai ridicat`. De la stnga: Jean Popa, Gabriel Silv`[anu, IlieBoloveschi, Adriana Ni]`, Adrian Done, Tavi V`deanu, Ic` Giurgiu.

foto: Dan Hazaparu



materialele necesare, e[alonarea \na-int`rii, alimenta]ia, modul de carta-re). S-a ajuns la concluzia ca \n august1980 o echip` de [ase speologi s` for-]eze continuarea Zalionului, \n tim-pul unei singure intr`ri, care se [tia c`va dura \n jur de 30 de ore. |n paralelcu aceast` tentativ`, o a "doua" echip`trebuia s` \ncerce l`murirea semnelorde \ntrebare r`mase: cascada de 4 me-tri (cota -60) de la intrarea \n Re]eauaDone 1979 [i galeria care se vedeadincolo de buza lui P15, \n dreaptacum cobori \n pe[ter` (nord). |n cazde g`sire a unei continu`ri \n oricaredin cele trei puncte care aveau s` fieabordate, era prev`zut ca aceast` con-tinuare s` fie cartat` ct mai completposibil [i numai dac` topografiereanoii descoperiri nu era integral reali-zabil` \n cadrul acestei singure intr`riplanificate va urma s` facem o recu-noa[tere a locurilor, ca s` [tim ce ne-ar a[tepta la o nou` tur` tot acolo.

Pe 21 august diminea]a s-a adu-nat \n N`s`ud aproape toat` echipa:Ic` Giurgiu, Costel Roman, Tavi V`-deanu, Jean Popa, Dan Hazaparu,Adrian Done, Gabriel Silv`[anu, Flo-rica Berdei, Ilie Boloveschi, AdrianaNi]`, Emil Solomon, Ada Carp (ima-ginile 46-58). Dup`-amiaza, pe o vre-

me cu reprize de ploaie [i cea]`, amajuns la amabila noastr` gazd` VasilePop; [ase corturi au fost imediat ridi-cate \n apropiere de casa lui [i a urmato odihn` binemeritat`.

A doua zi au sosit Octavian Ciu-culescu [i Silviu Iano[ (imaginea 49).Ceilal]i ne preg`team pentru echipa-rea pu]urilor de la intrare. |n timpulacestei opera]iuni am constatat cusurprindere (dar [i \ngrijorare) c` ac-cesul la galeria de dincolo de pu]ul de15 metri nu mai constituia o proble-m`. |n urma unor pr`bu[iri care avu-seser` loc \n intervalul scurs de la ulti-ma noastr` intrare \n Zalion, pe buzaopus` celei pe care se monteaz` scaraap`ruse o brn` lat` [i comod` careducea f`r` dificultate la galeria dorit`!Aceasta, foarte strmt`, a fost explo-rat` de Adriana Ni]`. Este o galerie de7 metri lungime, cu o ramifica]ie de 3metri spre dreapta, care corespunde\n sala din care \ncepe pu]ul de 39 demetri (harta 5, detaliul A). Doar 10metri de premier`, dar un semn de \n-trebare rezolvat.

|n timp ce echipa care luase par-te la aceast` ac]iune de preg`tire a ex-plor`rii de a doua zi se \ndrepta spreexterior, Ic` i-a mai re]inut pe Tavi [iCostel - ambii foarte buni c`]`r`tori,cu scopul de a stabili ct de sus urc`un horn situat \n imediata apropiere aintr`rii (harta 5, detaliul A). Tavi a re-u[it s`-l escaladeze pn` la cap`t; hor-nul are 6 metri, iar vrful lui, care nuse observ` de pe talpa galeriei, ajungela cota +4,5 metri. Denivelarea Zali-onului cre[tea astfel la 230,5 (-226;+4,5) metri.

23 august 1980. Azi urma s` ve-dem dac` [i cum continu` spre avalPe[tera de la Jgheabul lui Zalion.Echipa de vrf - Costel Roman, TaviV`deanu, Dan Hazaparu, Ic` Giurgiu,

30


49 August 1980. |nainte de primaintrare \n subteran. De la stnga:Jean Popa, Silviu Iano[, OctavianCiuculescu, Tavi V`deanu, FloricaBerdei, Adrian Done, GabrielSilv`[anu.

foto: Ic` Giurgiu

50 August 1980. Adrian Done,speolog excep]ional, uneori cucomportament imprevizibil.

foto: Ic` Giurgiu



Gabriel Silv`[anu, Jean Popa, AdrianDone (imaginile 53-58) - a intrat e[a-lonat, la mici intervale de timp, \n treigrupuri compuse \n ordinea de maisus din trei, doi [i al]i doi speologi.

Necazuri au ap`rut de la \nceput,la toat` lumea, la sistemele de ilumi-nat. Imediat la baza pu]ului de 22metri din apropierea intr`rii bananalui Dan se descoase [i nu mai poate fiutilizat`. Primii trei aveau \ns` maipu]ine de dus a[a \nct con]inutul ba-nanei a fost redistribuit f`r` prea ma-re dificultate. Gabi Silv`[anu mergeanu tocmai sigur iar \n grupul din ur-m`, cu Adrian Done se rupe o priz`: else love[te destul de r`u [i \[i sf[iepantalonii.

La Cascada Cristea se produceregruparea celor [apte. Costel Romanurcase deja la nivelui pasajului care \ipoart` numele [i venind \nspre casca-d` a fixat dou` pitoane cu expansiu-ne. De ele a fost prins` o scar` de 10metri [i astfel, dup` coborrea Cas-cadei Cristea am urcat comod \n Pa-sajul Roman (imaginea 82). Trans-portul bagajelor a fost [i el astfel mult

u[urat \n aceast` zon` preten]ioas`circula]iei.

Am cobort apoi cascada de 5metri din aval de Pasajul Roman [i \nsala de dincolo de ea ne-am oprit s`mnc`m. Jean [i cu Gabi au ajuns aicitocmai cnd noi terminam masa; Gabiera deja moroc`nos. Am mai luat cevaechipament din bananele lor [i amplecat \nainte. Deoarece mai erau pa-saje de echipat [i urma s` facem [i ce-va diapozitive trebuia ca cei doi cole-gi s` ne ajung` undeva \nspre cota-200 metri. Dar nu aveam s`-i maivedem dect dup` multe ore, tocmaiafar` din pe[ter`.

Ajun[i la cota -200, Tavi a trecutpe deasupra cascadei de 8,6 metri.Ceilal]i am considerat c` - profilele depe talpa cizmelor noastre fiind camrotunjite iar stratul de argil` de peprizele destul de expuse cam mare -este mai bine s` coborm cascada pescar`. Am f`cut o baie aproape inte-gral`, pn` la piele. La cota -224 (Salaceaiului) ne-am oprit iar, s` mnc`m.Aveam cu noi o spirtier` cu combus-tibil solid; ceaiurile fierbin]i ne-au \n-c`lzit considerabil, anulnd sc`dereade moral provocat` de oboseal` darmai ales de baia de la cascada de 8,6metri (imaginile 91-93). Am cntatapoi vreo 10 minute, ca s` ne rebine-dispunem [i mai mult. Patru dintrenoi - Tavi, Costel, Ic`, Dan - nesim]eam bine. Adi sim]ea acum dinplin efortul depus \n intrarea \n sub-teran f`cut` pentru fotografii din ziuapremerg`toare (\i atr`sesem insistentaten]ia s` nu o fac` \nainte de turaprincipal` sau m`car s` \i scurteze du-rata, dar degeaba, Adi s-a \nc`p`]natca s` fie ca el; apoi aveam s` consta-t`m c` rezultatul respectivei ture fotoa fost absolut nul din punct de vedere

31


51 August 1980. CostelRoman, \n dreapta imaginii,un explorator care n-aa avuttimp de attea realiz`ridificile pe ct era capabil s`fac`. Dan Hazaparu, \nstnga pozei, \ncep`tor \n aleexplor`rilor dificile la Zalion\n vara lui 1979, veteranpeste numai un an de zile.

foto: Ic` Giurgiu

52 August 1980. Adriana Carp. foto: Adrian Done



al imaginilor) [i efectul c`z`turii deacum cteva ore. Pe[tera de la Jghea-bul lui Zalion este att de obositoare[i periculoas` \nct dac` nu o abordezicorespunz`tor, intrnd bine odihnit [i\n perfect` stare de s`n`tate, imediatapar consecin]e nepl`cute.

Terminusul din expedi]ia prece-dent` - de la cota -220 metri de pegaleria fosil` - a fost dep`[it u[or. Oderocare deloc ampl` ne-a permis s`ne strecur`m \ntr-o diaclaz`, strmt`la \nceput, care apoi revenea la di-mensiuni acceptabile. Coborrea suc-cesiv` a trei s`ritori de 1 metru, 3 me-tri [i respectiv 1,5 metri (harta 5) ne-a reaprins visele de a atinge o denive-lare important`; regretam \n acelemomente c` nu luasem toate sc`rilede la colegii r`ma[i \n urm` c`ci ne eratot mai clar c` ei nu ne vor mai ajun-ge. Pe dreapta au ap`rut flori de gips,de 6-7 cm diametru. Iat`-ne apoi \ntr-un fel de sal` de 10 x 5 x 1 metru;activul se pierde \nspre sud iar conti-nuarea se face dac` urci o s`ritoare de1,5 m care d` iar \ntr-o diaclaz`. Car-tam \mpreun` cu Dan [i cu Adi. Con-form celor anterior stabilite, Tavi [iCostel o luaser` \nainte. Am mai to-pografiat c]iva zeci de metri [i i-amauzit pe cei doi din fa]`, nedorit derepede.

Ei coborser` un pu] de 9,3 me-tri, cu o cascad` [i lac la baz`. Dou`-zeci de metri mai \ncolo, la cota -237,5 metri, galeria activ` deveneaimpenetrabil`. Acum se c`uta \n ga-leriile fosile de deasupra pu]ului con-tinuarea dorit`. Ea se pare c` exista\ns` explorarea ne-a fost \mpiedicat`de o lam` dur` [i compact` de calcarcare atrna din tavan \ntr-un loc inco-

mod. |n peretele stng al micii galeriifosile (cota -228 metri) ar fi trebuispart un volum de 1 metru lungime,0,3 metri \n`l]ime [i 0,2 metri grosi-me. Pozi]ia de lucru era foarte inco-mod`, tr[ pe o parte, cu o mn` \na-inte ca s` po]i lovi, iar cursa scurt`,deci eficien]a \ndoielnic`. Aplic`mmai multe lovituri de ciocan, dar sim-]im/ vedem c` nu avem spor; piatraeste dur` [i nu sar nici cine [tie ce a[-chii din ea. Foarte util ar fi fost aici,a[a cum au voie speologii din vestulEuropei, ca s` folosim un pic de ex-

32


53 August 1980. Echipa de vrf,\nainte de intrarea de 31 de ore,care avea s` duc` Pe[tera de laJgheabul lui Zalion la -2237,5 metridenivelare. Sus, de la stnga: DanHazaparu, Tavi V`deanu, AdrianDone, Jean Popa. Jos, de la stnga:Ic` Giurgiu, Costel Roman, GabrielSilv`[anu.

foto: Silviu Iano[

54 Gabriel Silv`[anu [i Jean Popa,dup` tura din august 1980.

foto: Emil Solomon



plozibil cu efect unidirec]ional.Dincolo de strmtoare se vedea o

vertical` de c]iva metri, a c`rei baz`nu putea fi distins`. Pentru aceast`derocare erau necesare, apreciam noi,mai multe ore de munc` \ndrjit` daruna peste alta, coechipierii din acelmoment nu se sim]eau atra[i s` fac`treaba asta; \n timp ce unul ar fi lu-crat, ceilal]i ar fi trebuit s` a[tepte,cuprin[i treptat de frig. Timpul pe ca-re grupul \l avea la dispozi]ie pentruaceast` tur` la Zalion era restric]ionatde diversele obliga]ii ale unora dintrenoi, cei experimenta]i \n explorareape[terii; poate c` dac` am fi putut in-clude \n programul taberei o zi deodihn` \nainte de aceast` explorarefor]ele ne-ar fi fost mai mari [i entuzi-asmul mai ridicat. A[a \ns`, a trebuits` \ncepem \ntoarcerea spre supra-fa]`.

Fuseser` carta]i 193,5 metri. Dela vechiul terminus situat \n fosil secoborser` 17,5 metri. Zalionul aveaacum 2.330 metri lungime [i 242(-237,5; +4,5) metri denivelare. Ex-tensia pe[terii urcase la 1.133 metri.Pn` la emergen]ele de la Izvorul Re-ce mai r`m`seser` de parcurs aproxi-mativ 567 metri \n linie dreapt` [i42,5 metri denivelare.

La \napoiere, drumul pn` laCascada Cristea nu ne-a ridicat niciun fel de problem`. Pe bile]elul l`satde noi la cota -200 metri, pentru co-legii din urm`, am g`sit un r`spuns,greu lizibil din cauza umezelii care \limpregnase: ajunseser` pn` aici [i auhot`rt s` se \ntoarc`. Ce se petrecusede fapt cu ei? |nc` de la intrare, Ga-briel Silv`[anu avea o indispozi]ie sto-macal`, stare pe care ne-a ascuns-o,spernd s`-[i revin`. |n seara prece-dent`, de[i [tia c` s-ar putea s` nu-ifac` bine, a gustat "pu]in`" toc`ni]`de ciuperci. Astfel se explica mersullui ezitant [i dificult`]ile pe care le-aavut \n zona Pasajului Roman. JeanPopa s-a nimerit s` r`mn` cu el [i as-ta l-a privat de a vedea continuareape[terii. Nu a mai ajuns dect pn` lacota -200 metri, adic` exact pn` un-de fusese [i cu un an \n urm`.

Aici, Gabi [i-a dat seama c` nu armai putea suporta efectele du[uluicascadei de 8,6 metri [i i-a cerut luiJean s` mearg` spre suprafa]`. Dup`deliberare au hot`rt s` ia [i echipa-mentul pe care \l aveau asupra lor. |n-toarcerea celor doi a fost [i mai difi-cil`. Lui Gabi \i era grea]`, nu b`use\n pe[ter` dect foarte pu]in laptecondensat, nu se for]ase s` m`nncela cteva ore [i \n consecin]` for]ele i-au sc`zut rapid. Din aceast` cauz`, ceidoi nu au mai abordat pasaje superi-oare - mai acrobatice dar mai uscate -ci au mers pe ct posibil pe talpa ga-leriei, expunndu-se astfel unei umi-dit`]i accentuate [i nu de multe oriunor tr[uri extenuante. Undeva,aproape de baza pu]urilor de la in-trare, Jean, aflat \ntr-o pozi]ie inco-mod`, aude brusc deasupra lui un glas[i vede o mn` care se \ntinde hot`-

33


55 Dan Hazaparu [i Costel Roman,dup` tura din august 1980.

foto: Emil Solomon

56 Tavi V`deanu, dup` explorareadin august 1980.

foto: Emil Solomon



rt:- D` banana, o duc eu! Era Ada

Carp.- Glucoz`, dextroz`, ciocolat`,

napolitane?!, nu se las` Ilie Boloves-chi mai prejos.

- N-am nimic! arunc` Jean celmucalit. {i cum o s` v` dau bananaasta pe care o car de nici nu mai [tiucnd?

Ilie (Bebe) [i Ada (Adriana) veni-ser` \n \ntmpinarea noastr`. Ne-aua[teptat la Cascada Cristea. Dup` ceam strns scara de 20 de metri carefusese fixat` aici, parc` am prins aripi.Incomoda diaclaz` nu ne-a \mpiedicatprea mult pentru ca \ntr-o or` [i ju-m`tate s` ajungem la baza pu]urilor [is` declan[`m urcarea, alternativ cutrasul bagajelor. Gabi [i Jean tocmaiie[eau din pe[ter`. Nici noi nu am \n-trziat prea mult. Octavian Ciucules-cu, Silviu Iano[, Emil Solomon, IlieBoloveschi au ajutat ca dup` 31 de orede la intrarea echipei de vrf toat` lu-mea [i tot echipamentul s` mearg` \ntab`r`.

Cu o zi \nainte, deci tot pe 23 au-gust, dup` ce a intrat echipa de vrf,Octavian Ciuculescu, Silviu Iano[ [iEmil Solomon au cobort pn` la Cas-cada Cristea iar la \ntoarcere au mon-tat catargul de escalad` la cascada de4 metri de la cota -60 metri. NumaiSilviu a reu[it s` treac` de \ngusta eibuz`, dincolo de care a explorat unsistem compus din dou` galerii (harta5, detaliul A), lung de 36 de metri,

care d`dea printr-o s`ritoare de 5 me-tri \ntr-unul din pu]urile de 18 metridin Re]eaua Done 1979. Astfel, lun-gimea total` a Zalionului era acum de2.366 de metri.

Pe 25 august diminea]a au fostsp`late echipamentul [i materialelede explorare. A fost o zi cu soare [ivnt, care ne-a ajutat \n ceea ce f`-ceam. Pe 26 august am ridicat tab`ra.Ic` Giurgiu [i Emil Solomon au mair`mas cteva zile \n Mun]ii Rodnei,pentru a face explor`ri speologice \nversantul stng geografic al V`ii Cor-maia, iar ceilal]i au plecat spre cas`.

Dup` explor`rile din august 1980Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion a tre-cut de la 2.121 metri lungime [i -226metri denivelare la 2.366 metri lun-gime [i 242 (-237,5; 4,5) metri deni-velare. |n afar` de semnul de \ntre-bare de la cota -228 metri (lama destnc` din tavan) p`rea c` nu maiexist` nici o alt` continuare posibil`c`tre adncurile muntelui. R`mneade v`zut cnd va putea fi preg`tit` onou` echip` care s` vin` la Zalion.

Apoi, la [edin]ele clubului sau cuocazia altor reuniuni [i proiec]ii speo-logice, ne-am amuzat privind diferen-]ele dintre chipurile noastre [i stareaechipamentului \ntip`rite pe diapozi-tiv \nainte de intrarea \n pe[ter` [iimediat dup` ce am revenit la supra-fa]` din tura de 31 de ore \n care g`si-sem continuarea (imaginile 53-58).

34


57 Adrian Done, dup` explorarea din august 1980, cnd a avutghinionul ca o priz` s` se rup` cu el chiar de la \nceputul turei.

foto: Emil Solomon

58 Ic` Giurgiu, dup` explorarea din august 1980; mai murat dectceilal]i colegi pentru c`, mai \nalt fiind, se freca \n plus de pere]i.

foto: Emil Solomon



1983, augustStagnare

Trecuser` trei ani de la ultimaexplorare \n Zalion. O nou` echip` asosit acum la pe[ter`, cu speran]a s`descopere noi ga

revista_natura_romaniei_nr_6_2008.pdf

Documents

Transcript of revista_natura_romaniei_nr_6_2008.pdf