nr. 16 * anul IV * 2012

www.veterinarul.ro

Revistăacreditată deColegiulMedicilorVeterinaridin Romania

știin

ță și

pra

ctică

Special PăsăriAnestezia generală la păsăriSemiologia puilor de carneInformații practice

Succesul...cu Dr. Coldea Nicolae

UGET

instalat în 24 ore3 pagini galerie 10 imaginiupgrade planuriadministraresuport și asistență

cost 200 lei/anabonați 100 lei/an

tart

hosting inclusinstalat în 24 ore4 pagini galerie 20 imaginiupgrade planuriadministraresuport și asistență

cost 300 lei/anabonați 200 lei/an

remium

instalat în 24 orepagini nelimitatgalerie nelimitathost profesionalupgrade planuriadministraresuport și asistență

cost 800 lei/anabonați 500 lei/anrenegociere -20%

hop

instalat în 24 orepagini nelimitatgalerie nelimitatmagazin virtualhost profesionalupgrade planuriadministraresuport și asistență

cost 1500 lei/anabonați 1000 leirenegociere -40%

b s P s

DIN SEPTEMBRIE 2012 UN SERVICIU EXCLUSIV PENTRU MEDICII VETERINARI - GARANTAT VETERINARUL.RO.Simplu, elegant și cu asistență permanentă poți să ai propriul tau website profesional. Accesibil pe desktop, laptop,tabletă sau smartphone, cu imagini excepționale, cu texte elaborate de specialiști în comunicare și permanent mo-nitorizat și administrat poți ține legătura directă cu actualii sau viitorii tăi clienți. Ai la dispozitie websiteuri demo,prezentări profesionale realizate exclusiv pentru medici veterinari, cabinete medicale veterinare, pet-shop și far-macii veterinare, activități independente sau alte afaceri veterinare. Totul este organizat modular putând începecu ce aveți urgentă nevoie și sa adăugați apoi noi facilități. Ai la dispoziție un serviciu de blog excepțional, posibili-tatea de a face campanii de informare a clienților prin email sau campanii de promovare a produselor și serviciiloroferite. Alături de aceste avantaje ai posibilitatea să alegi o multitudine de facilități utile pentru promovarea și mar-ketingul cabinetului tău menite a crește semnificativ veniturile și a îmbunătăți activitatea medicală. Websiteul esteoferit la cheie cu minim efort din partea cabinetului.

3

Cuprins

animale decompanie

animale derentă

Anestezia generală lapăsăriprincipii generale

08Semiologia puilor decarne între medicină și zootehnie

10Informații practice constante fiziologice, hema -

tologice, biochimice la păsări 12

Diagnostic radiologicHernia diafragmatică peritoneoperi-cardiacă la câine

16Terapia cancerului Cum folosim antinflamatoarele nes-teroidiene (partea I)

18Retenția urinară la canidePuncte critice în abordarea clinică șiterapeutică

22Tehnica extracapsulară Ruptura de ligament încrucișat cra-nial – sutura laterală

28Bolile porumbeliorcatarul infecțios 30Râia perușiloraspecte clinice și terapeutice 32Leishmaniozao boală (încă) subestimată 37

Cistita la cabalineaspecte clinice și terapeutice 38Dermatofitozele la animalediagnostic și terapie 40Infecția cu Streptococcus Suisla porcii tineri 42

pregătire continuă

spec

ial

Noi dimensiuni în învăţământulmedical veterinar platforma de e-learning a facultăţilorde medicină veterinară din România

44

interviurile veterinarul

InterviuCentrul Cai de Vis afacere de succes îninima Moldovei

46

Succesul....cu Dr. Coldea Nicolae 48

Te-ai săturat ca tâmplarii să dea sfaturi desprecreșterea și îngrijirea animalelor?

Înscrie-te în programul SENSA Fii expertul de care proprietarii au nevoie

4 Veterinarul n nr. 16 n www.veterinarul.ro

VeterinarulAdresă corespondență:OP 11 CP 2429 IașiFax: 0332 819 688Mobil: 0740 763 716 0729 463 0470747 897 7030763 296 455

Email: office@veterinarul.roWeb:www.veterinarul.ro

Director Executiv: Iulia Crețu Redactor șef: Iulia BlănaruDTP:Bogdan GavrilDistribuțieși abonamente: Radu Andrei CrețuRealda Aramă

Editorii ediției: Prof.Dr. Aneta PopProf.Dr. Vasile CozmaConf.Dr. Mario CodreanuAsit.Dr. Cosmin PeșteanDrd. Elena Tatiana BăguţDr. Silvia Alexandra IoanDr. Liviu GaițăDr. Septimiu BorbilDr. Florin Eugen GrosuDr. Ștefan AurelianDr. Andrei CăloiuDr. Păvăloiu AlexandraDr. Viorel IonescuDr. Herman Constantinescu Dr. Aurelian GhișaDr. Slavcovici NicolaeDr. Andreia AmzuțaDr. Ioana Grădinariu

Fondator: dr. Iulian Vieru

ISSN: 2068-5017Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

EDITORIAL

În acest anam vizitat zecide cabinete me-dicale veterinare.De animale marisau de animalemici, mai binesau mai puțindotate. Sediiproprietate sauînchiriate ame-najate după cuma crezut fiecare

că poate fi mai util sau mai frumos. Indiferentcum sunt realizate a însemnat un efort uriașpentru fiecare medic veterinar. Din discuții areieșit clar că fiecare ar fi dorit să aibă un cabi-net precum cele prezentate pe Animal Planet.Și proprietarii de animale ar dori servicii la fel.Desigur că plățile ar dori să le facă la valoareadin România și dacă se poate chiar și mai micidar serviciile ca acolo. O simplă consultație decâteva minute (atenție nu zeci de minute) laveterinarul vecin cu Animal Planet costă de la60$. Dacă începem să vorbim de tratamentecosturile sunt motivante pentru medicul vete-rinar. Priviți câteva prețuri: gastrotomie pentruextragerea unui corp străin 274$ la care obliga-toriu este nevoie de radiografie, prima la 59$ șiurmătoarele la 36$, sedarea pentru radiografie38$, anestezie pentru procedura în sine 56$pentru 30 minute, pre-anestezic sedare 23$,examinare sumară preanestezică 28$ monito-rizarea anestezie 19$. Dacă este să punem șianaliza sângelului preoperatoriu și examinareaclinică a unui specialist care să confirme ope-rația, costurile cresc substanțial. Astfel o ope-rație cu un grad mediu de dificultate ajunge săcoste începând cu 533$ iar costul final fiindaproximativ de 1322$. Refacere unui ligamentrupt la genunchi costă 5200$; curățarea în otităeste de 200$ pentru o ureche; o șchiopătură înurma unei lovituri 1500$. Așa îți convine să aiun cabinet dotat ca în Animal Planet. La feleste și în Marea Britanie, Franța sau Gemania.Mai peste tot. Și în cazul cabinetelor de ani-male mari situația este identică.

Dotările în aceste cabinete sunt substan-țiale și realizate permanent. Nu există cabinetveterinar, indiferent de specie sau orientareamedicală care să nu fie dotat cu toate aparateleși echipamentele necesare pentru a realiza unact medical de o competență aproape desăvâr-șită. Procedurile sunt urmate cu strictețe, exa-minările sunt efectuate organizat și complet. Seîncearcă pe cât posibil eliminarea erorilor. De

ce? Deoarece erorile și greșelile se plătescenorm de scump. Nici un medic veterinar nuîși permite să nu aibă în orice moment o fișăcompletă de analize și examinări a pacientuluidin care să reiasă clar evoluția bolii, demons-trată prin examene complete și modul de in-tervenție. O singură greșeală este speculată deproprietar și despăgubirile sunt pe măsură.Este un joc extrem de serios unde mizele suntextrem de mari. A pune un diagnostic așaochiometric, a face două antibiotice cu spectrularg și un desensibilizant asociat cu ceva vita-mine, că merge, este total eronat.

Proprietarul are posibilitatea să aleagă ni-velul până la care se va merge cu diagnosticul.Medicul care examinează pacientul propunesetul complet de analize pe care îl considerănecesar, completează toate documentele șitrece la etapa a doua doar după ce are acordulscris al proprietarului. Nimeni nu se joacă. Haisă încercăm așa sau hai să încercăm altfel. Maisunt unii care o fac. Dar acelora nu le merge demulte ori. Sunt și foarte mulți clandestini, chiarcare nu au nici cea mai vagă specializare înmedicină veterinară. Dar noi nu discutăm șinu luăm în discuții astfel de modele. Ne refe-rim la elite. La cei care investesc sute de mii dedolari, sau euro în dotări de top. Și o dată reali-zată dotarea o și utilizează la capacitate ma-ximă deoarece este absolută nevoie de ea.

Investițiile într-un cabinet sunt esențialepentru evoluția afacerii. A te opri din investitrealizând doar o amenajare oarecare, a văruirepede și a pune o masă, un birou și ceva raf-turi pline cu cutii goale de medicamente nu în-semnă investiție. Investiție înseamnă un designplăcut al cabinetului pentru proprietar și utilpentru actul medical; echipamente medicalecertificate și nu chinezării; proceduri de urmatpentru stabilirea unui diagnostic și a conduiteiunui tratament; participarea la stagii de pregă-tire; promovarea afacerii; participarea și impli-carea în acțiuni sociale; implicarea în congreseși manifestări publice veterinare; implicarea înviața comunității. Toate acestea sunt investițiiși toate își vor arăta rodul în profiturile cabine-tului. Clienții văd și înțeleg perfect nivelul lacare ați ajuns, calitatea serviciilor oferite, nive-lul de implicare și dedicare pentru profesia pecare o urmați. Să nu subestimați niciodatăochiul vigilent și discernământul clientului.

Pentru a avea succes este nevoie de multămuncă, multă dăruire în ceea ce faceți și multeinvestiții care de multe ori pot fi frustrantepentru viața dvs socială. Dar trebuie.

Investițiile veterinarenecesitate sau obligație?

5

relații publice & comunicareCine spune că un cabinet ve-terinar nu poate arăta bine șidacă nu are pe pereți recla-mele la tot felul de firme și pro-duse pentru animalele decompanie?! Cine spune că unperete impecabil, nu poatearăta grozav dacă în loc deprodusele pentru purici, că-pușe sau diverse diete, pe elsunt aranjate postere ale cabi-netului, cu imagini înrămatede la diverse congrese sau di-plomele obținute de mediciipracticieni?!

Am avut privilegiul de a vizita multecabinete veterinare din țară și tot la fel demulte cabinete veterinare din afara aces-teia. Am avut, și de multe ori am povestitdespre aceasta celor cu care m-am întâl-nit, supriza de a vedea o diferență fla-grantă între pereții și interiorulcabinetelor de aici și cei de la cabinetelede dincolo. O surpriză mare, o diferențăuriașă între modul în care medicii vete-rinari de dincolo știu ”să-și vândă pielea”prin propria imagine realizată unitar șiprofesionist.

Diferența te izbește în moalele capu-lui ca o bâtă serioasă, o palmă dată pestefața managementului defectuos pe carene-am obișnuit să-l practicăm, fie că-ivorba de cabinete veterinare de animalemici, fie că-i vorba de cele de animalemari. O multitudine de culori și afișestau atârnate în orice cabinet ai intra dinRomânia care aproape țipă la proprieta-rul de animale, invitându-l strident săcumpere un produs sau altul. Nu vorbimde deontologia medicală, care n-are le-gătură cu bazarul de culori de pe perețiicabinetelor din România, ci doar dei m a ginea profesionistă, pe care oricineîși respectă profesia pe care o practică,trebuie să o arate în cele ce îl înconjoarăla locul de muncă.

Veți spune poate că așa se creează ointerfață prietenoasă pentru clienți și căați fost sfătuiți, de unii sau de alții, să afi-șați în cabinet, din tot felul de rațiuni(economice sau de business), reclamelela produse pe care le aveți în farmacia ca-binetului. Vă voi spune că studii realizateîn Statele Unite ale Americii au arătat căreclamele - sub formă de afișe - sunt con-

siderate agansate de către 90% din ceicare sunt nevoiți să le vadă și că cea maibună metodă de a ”vinde” s-a dovedit afi recomandarea specialistului în careproprietarii de animale au încredere.

Dar să nu uităm că medicina veteri-nară nu are legătură cu comerțul și că ac-tele de vânzare realizate prin cabinettrebuie să fie doar o parte adiacentă ac-tului medical, și nu o activitate princi-pală.

Veți spune că nu aveți alternativă șică preferați să agățați diverse afișe, în locsă lăsați pereții goi. Sau mai mult, vețispune că preferați să postați afișe sauima gini cu produse destinate animalelorde companie decât să investiți sume co-losale în tablouri sau afișe proprii. Că nuaveți bătăi de cap și că nu trebuie să de-puneți nici un efort, că vă este la înde-mână.

Va trebui să vă contrazic din nou. Câ-teva postere personalizate, cu diverseanimale de companie, poze ale medicu-lui veterinar în ipostaze legate de profe-sie, în timpul liber împreună cu propriile

animale de companie, câteva diplome în-rămate cu participările la congresele sausimpozioanele de pregătire profesională,nu numai că vor crea o impresie pozitivăîn mintea proprietarului de animale, darvor reuși să creeze și o legătură bazată peîncredere între medic și client. Costurile?Minime! Cu câteva sute de lei, vă putețiînrăma diplomele, articolele din revistelede specialitate în care ați publicat, vă pu-teți printa câteva zeci de afișe cu rase deanimale, fără a vă crea nici un fel de obli-gație, pentru vreo firmă de produse pen-tru animale de companie. Și dacă timpulsă căutați imagini profesionale pentruafișe vă lipsește, vă stăm la dispoziție cuo galerie largă de afișe, pe care le putemrealiza pentru dumneavoastră, supor-tând doar costurile de tipărire și expe-diere.

Reclame,brizbrizuri, imagineși profesionalism

IulIa Crețu

Editorii Veterinarulmulțumirile și aprecierile noastre contribuției aduseștiinței și practicii medicale veterinare româneștiv

eter

inar

i pen

tru

vet

erin

ari

prom

ovăm

exp

erți

și pr

actic

ieni

rom

âni

asit. Dr. CosminpeȘtean

Facultatea de MedicinăVeterinară Cluj Napoca

prof. Dr. vasileCozmaDrD. elenatatiana băguȚFacultatea de MedicinăVeterinară Cluj Napoca

Conf.Dr. marioCoDreanu

Facultatea de MedicinăVeterinară București

Dr. silviaalexanDra

ioanMedic Veterinar

Dr. liviu gaiȚă

Clinca Ortovet București

Dr. septimiuborbilCMVI DR. BORBILClinică Medicală VeterinarăCluj Napoca

DR. FLORINEUGEN GROSU

SC 4VET SRLLaborator de radiologieveterinară

Dr. Ștefanaurelian

medic veterinar

Family Vet Craiova

Dr. anDreiCăloiu

Clinica Sarmivet București

Dr. păvăloiualexanDraDVM, MVSc & PhD StudentFMV CLuj Napoca

DR. VIORELIONESCU

medic veteirnar primar

Dr. HermanConstantinesCu medic veterinar

12 Veterinarul n nr. 16 n www.veterinarul.ro

păsărisp

ecial

Informații practice constante fiziologice, hematologice, biochimice la păsări

Pasăre Ani

Păun Aprox 20

Prepelița Bobwhite Aprox 6

Fazan 10 - 18

Potârniche scoțiană 8 - 10

Specii Heterofile(%) Limfocite (%) Monocite (%) Bazofile (%) Eozinofile (%)Păsări domestice 19.8 - 32.6 45.0 - 75.0 8.1 - 16.5 1.7 - 4.3 1.5 - 2.7Curcan domestic 43,4 50,6 1,9 3,2 0,9

Fazan 48,0 34,0 8,0 10,0 1,0

Bibilică 43,5 36,2 8,4 4,5 7,4

Prepeliță 33.8-50.0 40.0- 46.0 1.0-2.0 0.8-3.0 1.0-4.0

Prepeliță japoneză 20.8-52.0 40.0-73.6 1.0-2.7 0.2 -3.0 1.0-4.3

longeVitate galinacee

ValoRi hematologice noRmale difeRite specii de păsăRi1.0-4.3

Specii Rată respiratorie (pemin)

Rată cardiacă (pemin) Temperatură (°C)

Păsări domestice 19.8 - 32.6 45.0 - 75.0 8.1 - 16.5

Curcan domestic 43,4 50,6 1,9

Fazan 48,0 34,0 8,0

Prepelița Bobwhite 43,5 36,2 8,4

Prepeliță 33.8-50.0 40.0- 46.0 1.0-2.0

Rata RespiRatoRie, Rata caRdiacă și tempeRatuRa RectalăpentRu difeRite specii de păsăRi

Parametru P2.5-P97.5

Sodiu (mmol/l) 141-149

Potasiu (mmol/l) 3.9-4.7

Calciu (mmol/l) 1.9-2.6

Magneziu (mmol/l) 1.1-1.8

Fosfor anorganic (mmol/l) 0.57-1.33

Clorid (mmol/l) 101-113

Fier plasmatic (μmol/l) 11-33

Capacitatea de legare a fieru-lui (μmol/l) 30-45

Osmolaritate(mOsm/kg) 297-317

Glucoză (mmol/l) 12.9-20.5

Creatinină (μmol/l) 23-36

Urea (mmol/l) 0.4-0.7

Acid uric (μmol/l) 150-765

Raport urea: acid uric 1.8 ± 1.8

CPK (U/l) 110-480

AP (U/l) 160-780

AST (U/l) 45-123

ALT (U/l) 19-48

GLDH (U/l) 0-1

LDH (U/l) 30-205

Acizi biliari (μmol/l) 30-205

GGT (U/l) 0-2.9

Proteine totale (g/l) 21-33

Raport albumină: globulină 1.5 - 3.6

Prealbumină (g/l) 1-4

Alpha globulină (g/l) 2-3

Beta globulină (g/l) 3-6

Gamma globulină (g/l) 1-3

Valori de referință în chimiaplasmatică pentru porumbeii Voiajori

Rescue Kit® Broiler EU

Rescue Kit®Broiler EU

www.biochem.net

1.

Rescue Kit

>>

>>

2.

Rescue KitBioZink

>>>>

>>

29

Pancreatita reprezintă un pro-ces inflamator al pancreasuluiexocrin iar la pisici are o etiolo-gie multifactorială.Din păcatepancreatita felină este multmai frecventă decât se antici-pează de către practicieni iardiagnosticul corect al acesteiboli poate fi o adevarată pro-vocare pentru aceștia.

Pentru a veni în sprijinul medici-lor veterinari IDEXX a lansattestul SNAP fPL test de detecțiesemicantitativă a lipazei specifice

pancreatice feline ce utilizează anticorpimonoclonali și antigene recombinate lafel ca și în cazul tehnologiilor utilizate delaboratorele de referință.

Prevalența pancreatitei la Pisici Un studiu publicat în 2007, Journal of

Veterinary Pathology, a arătat că 67%din pisicile la care s-a efectuat necropsiași examen histopatologic - din alte consi-derente decât pancreatita - s-au eviden-țiat leziuni de pancreatită iar dintreacestea 45% erau aparent sănătoase. Totacelași studiu a evidențiat că forma cro-nică de pancreatită a fost mult mai frec-vent întâlnită decât cea acută (60%versus 15,7%).

De asemenea animalele care au pre-zentat alte afecțiuni – diabet zaharat, co-langite, lipidoză hepatică au prezentat șipancreatită.

Simptomatologie Pisicile cu pancreatită prezintă o

simp tomatologie nespecifică: scădereaapetitului, letargie, deshidratare și scă-dere în greutate. Pentru această boală,

voma și durerea abdominală sunt simp -tome caracteristice la câine dar la pisicăvoma poate fi intermitentă sau poate lipsiiar durerea abdominală este greu recu-noscută. Totodată, diareea, icterul sauvoma pot fi prezente ca și simptome alealtor boli asociate, icterul sau febra.

Examenul de laboratorLa pisicile cu pancreatită, rezultatele

examenelor de laborator - hematologicși biochimice - de cele mai multe ori suntnormale sau chiar nespecifice .

Modificările cele mai frecvente întâl-nite sunt: anemie degenerativă, leucoci-toză, leucopenie, enzimele hepaticecrescute, hiperbilirubinemie, hiperglice-mie, azotemie, tulburări ale balanței elec-trolitice, hipocalcemie.

STABILIREA NIVELULUI DE AMI-LAZĂ ȘI LIPAZĂ SERICĂ LA PISICĂNU ESTE CONCLUDENT.

Concentrația determinată prin TLI-Trypsin like immunoreactivity - este dereferință pentru stabilirea capacității defuncționare a pancreasului exocrin res-pectiv de insuficiență pancreatică. Însă,la pisicile cu semne clinice de pancreatităs-a demonstrat că acest test este foartepuțin asociat cu diagnosticul histopato-logic având o sensibilitalitate de 28% șio specificitate de diagnostic de 75%.

Utilitatea clinică a testului fPL Într-un studiu recent s-a aratat că tes-

tul SpecfPL are o sensibilitate de 79%pentru diagnosticul pancreatitei la pisicăși o specificitate de 80% pentru a excludeaceată boală. Testul SNAP fPL – testimu noenzimatic ce utilizează tehnicaELISA este versiunea in-house a testuluiSpecfPL ce este utilizat în laboratoarele

de referință IDEXX .Testul SNAP fPL utilizează aceiași

reagenți ca și testul SpecfPL și a fost con-ceput ca variantă la testul Spec fPL, darla care rezultatele se obțin în 10 minute.Coroborarea între cele două teste a fostde 92% pentru rezultate în limite nor-male (≤3,5ug/L) respectiv 88% pentru re-zultate anormale (≥3,5ug/L)

Testul SNAP fPL a fost optimizat ca șitest de screening putându-se detecta re-zultate anormale de la 3,5ug/L.

Rezultatele sunt evidențiate printr-unspot colorat a cărui intensitate se va com-para cu spot-ul de referință. Dacă culoa-rea spot-ului probei este mai deschisădecât cea a controlului/referinței, con-centrația lipazei specifice este în limitenormale. Daca intensitatea spot-ului pro-bei este mai mare decât cea a controluisau la fel ca și a acestuia, concentrația delipază specifică este anormală.

Interpretarea rezultatelor SNAP fPLTestul SNAP fPL a fost conceput ca

un instrument de diagnostic rapid și demonitorizare in house a animalelor diag-nosticate cu această maladie având în ve-dere că în pancreatită, diagnosticul câtmai timpuriu va influența dramatic prog-nosticul bolii. Bibliografie De Cock HE ,FormanMA, Farver TB,Marks SL Preva-lence and histopathologic characteristics of pancreatitisin cats. Vet.Pathology 2007,44(1):39-49 Parent C,Washabau RJ,Wiliams DA, et al. Serum tryp-sin-like immunoreactivity for the diagnostic of pancrea-titis in cats. JAVMA 2000:217(1):37-42.

SnAP fPL test rapid de detecție

a lipazei specificepancreatice la pisică

Dr.AnDreiAAmzuȚA Product Manager Nova Group Investment Anormal Normal

Referință

Proba ser

Lipaza pancreaticăspecifică

Normal

Punctul probei este maideschis decât punctul dereferință

Punctul probei este deaceeași culoare ca punc-tul de referință

Punctul probei este maiînchis decât punctul dereferință

Consistent cu pancreatităRidicat

* Concentrația Spec fPL mă-surată în µg/L

46 Veterinarul n nr. 16 n www.veterinarul.ro

Vorbesc despre ei ca fiind în primul rândiubitori și crescători de cai. Se mândresccu cei 16 cai majoritatea Lipițani, dar șipur sânge arab, cal de sport românesc șical de sport unguresc pe care îi îngrijescși cu ajutorul cărora au reușit să pună lapunct o afacere în comuna Vârfu Câm-pului din Botoșani. Servicii complexe deturism, puse la punct cu muncă și dedi-cație, care cuprind servicii de cazare, cur-suri de echitație, excursii călare șiplimbări cu trăsura și o minifermă de lacare reușesc să producă bio bunătăți dinlapte de capră sau vacă. Am realizat uninterviu cu Vlad Valeriu Iftime, unul dinfondatorii centrului Cai de Vis, pe care l-am sprijinit în luna septembrie la partici-parea acestuia la TransmaratonulUnicredit Leasing, eveniment cu scopcaritabil.

Cum a început afacerea și cât a fost investiția?Afacerea a început în timpul facultății când după

un stagiu într-o fabrică din Franţa, cu banii câștigațiacolo, am cumpărat pe ascuns un cal de la verișorulDănuț ...el având cai de mic copil. Era o iapă neagrăcu o coamă albă și m-a impresionat. Am ținut-omultă vreme la Dănuț și îi căram ovăz cu mașinamea, până nu s-a mai putut și a trebuit să anunț pă-rinții de această ispravă și să îi conving încet că ar fibine să încercăm un mic centru ecvestru la noi înMoldova. Au fost de acord să facem un teren de an-trenament și o mică construcție pentru vizitatori ...lucrurile au scăpat de sub control într-o moșie de 60ha, pădure, 200 capre, 20 vaci, 16 cai și o pensiunepentru 15 persoane. Investiția a fost secvențial facutăși nu am curaj să calculez un total.

De unde și cum ai luat caii?O parte din cai i-am adus la început de la Dănuț,

respectiv 5 cai care au fost fondatorii acestui centru.Am început să cumpărăm cu timpul de la hergheliade Lipițani din Făgăraș, de la Oradea, MiercureaCiuc. La început ne-am orientat spre cai mai liniștițide echitație și accesibili ca preț; am ales lipițanii pen-tru că eram mari amatori de concursuri de atelaje.Timpul trecând, am început să înclinăm balanța spreprobele de obstacole şi să ne orientăm pe cai desport. Pentru sezonul viitor cred că vom merge perase nemțești. Încet am început să ne creem proprianoastră pepinieră de cai și avem deja doi produșicare s-au demonstrat de calitate și cărora le-am în-ceput dresajul.

Ai un medic veterinar la moșie? Cum esterelația cu acesta?

Avem mai mulți medici veterinari care ne ajutăîn buna funcţionare a fermei, putem spune că esteo relație deschisă și ne susțin de fiecare dată cândeste nevoie, nu contează ora sau ziua din săptămână.

Care este satisfacția muncii cu animalele?Interacțiunea cu animalele e mereu o bucurie

47

care te apropie de natură și de tine. Iar a forma o echipă cu oființă vie, ca în cazul echitației pe care o practicăm, este o pro-vocare ce necesită echilibru, forță, coordonare, dar și respect,iubire, înțelegere și instinct. Pentru mine e cel mai complex şisatisfăcător sport și îmi face plăcere să le ofer și altora posibi-litatea de a-l cunoaște.

Ce rase de cai ai? (câți din fiecare – poți să îi enumeri șisă îi numești pe fiecare în parte)

Majoritatea lor sunt de rasă lipițan – 10 exemplare: Bogdan,Silviu, Szicra, Elena, Geanina, Mia , Aladin, Ada, Icher, Mona. Avem 2 cai de sport românești – Letiția și Kali, un cal de sportunguresc Zeneger, și un pursânge arab Sheik care este și vete-ranul de 18 ani, dar e activ și jucăuș ca un mânz.

Ai cai care necesită îngrijiri speciale? Cum te descurci cufurajarea, mâncarea și tratamentele pentru ei?

Avem un căluț care a alunecat pe gheață în această iarnă șia făcut o entorsă la un picior, nemaiputând fi folosit pentruechitație. Ne-a fost milă să o abandonăm la sacrificare și oținem în continuare cu ceilalți cai sănătoși beneficiind de ace-leași condiții. Mâncarea anul acesta este o problemă din cauzasecetei. În general toată mâncarea o producem în sistem pro-priu de pe terenurile noastre, medicamentele le achiziţionămde la farmaciile veterinare în funcție de necesități, dar avem șio trusă de ajutor disponibilă permanent.

Sumele obținute prin exploatarea cailor asigurăîntreținerea lor și un minim profit?

Exploatare e un cuvânt cam dur pentru ceea ce facem noiacolo. Ei sunt folosiți doar pentru echitație și plimbări de agre-ment și o duc tare bine. Cu mult efort pentru promovarea unui

sport nu foarte popular la noi, poți reuși să-ți întreții aceastăpasiune, uneori și cu un minim profit … sau deloc de cele maimulte ori.

Vine lumea să facă echitație? Este afacerea profitabilă?După cum spuneam, nu e un sport cunoscut în România,

spre deosebire de Franţa, de exemplu, unde la 5 sate există șiun centru de echitație cu tot cu manej acoperit și alte facilități.Dar, lucrurile încep să se schimbe și lumea ajunge să apreciezeacest sport nobil și complex. Echitația e deocamdată mai de-grabă pasiune decât afacere la noi în țară și va ramâne multăvreme așa.

Aproximativ cât costă lunar întreținerea unui cal?Pentru caii ținuți în pensiune între 210 – 260 Euro pe lună,

dacă se dorește și un anumit tip de antrenament se discută dela fiecare caz în parte.

Știm că ai participat de curând la un maraton. Care afost motivația care a stat la baza alăturării unui astfelde proiect?

Transmaratonul din 8 septembrie, pe Transfăgărașan, esteun proiect umanitar având ca scop strângerea de fonduri pen-tru două cauze. Eu voi participa la semi-maratonul de 21 km,iar banii donați de cei care mă susțin vor ajunge la Centrul deExcelență în Îngrijire Paliativă pentru bolnavii cu boli cronicein stadiu terminal.

Interviu realizat împreună cu Andreea Marc, PR Centrul Cai de Vis.

InterviuCentrul Cai de Vis afacere de succes

în inima Moldovei

48 Veterinarul n nr. 16 n www.veterinarul.ro

În 1990, doctorul Nicolae Coldea adechis primul cabinet de medicinăveterinară pentru animale de com-panie din Sibiu și probabil unul dinprimele din țară. A studiat patolo-gia animalelor mici în Olanda și s-adedicat profesiei de medic veteri-nar vreme de 26 de ani. Spune des-pre succes că este moneda cu careproprietarii pot răsplăti medicii ve-terinari și că dictonul care trebuiesă fie mereu în mintea acestoraeste ”Primum non nocere!”. Un in-terviu de succes cu doctorul Nico-lae Coldea.

Când ați început cariera de doctormedic veterinar și care au fost primele ca-zuri pe care le-ați avut de tratat ca șimedic?

Am terminat în 1986, deci în plinăepocă de aur. Sigur că atunci era o re-partiție guvernamentală, așa că am fostrepartizat destul de aproape de Cluj,unde am absolvit, în Călărași de Turda,la dispensarul din localitate. Primul caza fost o vacă cu împâstarea foiosului.Din fericire am rezolvat problema, așacă m-am încadrat în ceea ce mi s-a re-comandat la absolvire: ”Faceți ce faceți,dar primul caz să nu-l ratați că vă facețide minune”. Drept pentru care primulcaz, și din fericire și multe din următoa-rele, am reușit să le tratatez.

Ați început cariera într-o zonă cu ani-male preponderent de interes economic,la dispensarul din Călărași de Turda.Cum priveau atunci oamenii medicul ve-terinar din sat?

M-am înțeles foarte bine atât cu lo-

cuitorii cât și cu cei cu care lucram la CAP-ul pe care trebuiasă îl deservesc. Relațiile au fost foarte bune cu toată lumea. Si-tuația însă a fost de așa natură că a trebuit să plec din motivede sănătate a tatălui meu și am lăsat acea comună. Am stat unan acolo, după care am lucrat Avicola Sibiu. Aici a trebuit săîmi resetez softul repede, să mă regrupez, să fac față noii pro-vocări, dar și acolo am avut relații extrem de bune atât cu con-ducerea instituției cât și cu cu lucrătorii din ferme - tehnicieniși muncitori. Am fost trimis de către conducere la unul din ul-timele simpozioane internaționale organizate sub egida parti-dului ”înțelept”, dar care a fost destul de serios.

Care au fost cazurile pe care le aveați frecvent de rezolvat?Cu ce situații medicale vă confruntați?

Din Avicola îmi aduc aminte un caz foarte urât cu o into-xicație cu niște semințe, care nu știu cum au ajuns în hrana pă-sărilor. Cert este că a fost o mortalitate foarte mare știu că afost o anchetă a procuraturii la ora respectivă. Sigur că amputut demonstra, prin necropsii multiple si fotografii ale ca-dravrelor, necropsia fiind și unul din hobby-urile mele, că vinaa aparținut FNC-ului și nu fermei, șefilor de fermă, medicilor.A fost prinsă atunci toată Avicola din Sibiu, atât stația de in-cubație, cât și ferma de pui de carne. Ăsta a fost un episod des-tul de grav, adică să ai procuratura pe cap nu era glumă pevremea aceea. Nu este glumă nici acum, dar atunci era destulde grav.

Cât timp ați lucrat la Avicola Sibiu?Am lucrat aici până la marea răzmeliță din decembrie, în

decembrie 1989 și încă puțin peste, când deja se deschisese po-sibilitatea de a avea un cabinet privat, de a profesa, de a fi liberprofesionist și atunci am optat pentru o astfel de activitate.Cred că în martie - aprilie deja am avut certificatul ce se cereape vremea aceea. Apoi, lucrurile s-au complicat mult, a apărutColegiul, au apărut tot felul de instituții peste instituții care să-și coordoneze activitatea care cred că mergea și înainte.

V-ați deschis cabinet în Sibiu, pe animale mici de dataaceasta. Ați fost cred că primul care a oferit un astfel de serviciuproprietarilor de animale de companie din Sibiu.

În Sibiu cred că am fost primul și probabil că am fost șiprintre primile cabinete din țară. Înainte de 89 nu aveai cum.Următorul cabinet a apărut la ani buni după aceea.

Cum a fost începutul în noul domeniu, cel al animalelormici? Veneați cu o experiență preponderent pe animale de intereseconomic.

Odată am avut noroc cu niște colaborări pe care le-am avutcu medici umani, cu regretatul doctor Elefterescu, care a fostșeful secției de Radiologie și cu alți profesori de la Facultateadin Cluj. Am făcut o cercetare cu mai mulți autori pe utilizareaizotopilor radioactivi la iepuri, în metabolismul hepato-renalla iepure, pe un aparat destul de nou pe vremea aceia, un scin-tograf computerizat. Cu această lucrare am fost invitat la Am-sterdam în 1990, la congresul internațional. Acolo, în urmalucrării și fiind mai bine văzuți, noi românii decât suntemacum, mi s-a oferit posibilitatea de a face un curs postuniver-sitar la ei în facultate. Acel curs postuniversitar mi-a rezolvatfoarte multe din lacunele din facultate legate de patologia ani-malelor. Anatomia exista, dar patologia era considerată un picburgheză. În afară de a ști : câinele există și are boli, nu se știaufoarte multe. Dar acel stagiu la Facultate la Utrech, în Olanda,m-a pus destul de bine pe subiect. Am urmat stagiul doar douăluni pentru că atât au fos banii, taxele erau destul de mari. DarS

ucces

ul

4949

acele două luni, plus congresele următoare, pentru că am păs-trat legătura cu ei, plus congresele și simpozioanele de la Fa-cultate de la Cluj, plus faptul că a început să vină literatură dela colegii pe care i-am întâlnit acolo mi-au permis să merg în-ainte.

Care au fost primele echipamente pe care vi le-ați achizițio-nat?

Am pornit cu aproape nimic. În momentul în care am ab-solvit știu că erau consignațiile prin orașe și m-am dus și mi-am cumpărat o trusă de mică chirurgie, pe care o am și acum,bineînțeles că o păstrez ca piesă de muzeu. Apoi au început: unecograf, câte un frigider din ăsta mare, deci o tehnologie maimult decât depășită, dar care a fost mai mult decât nimic. ÎnOlanda de exemplu, am primit o trusă de osteosinteză, de la ofirmă, impresionată, poate e mult spus impresionată, dar cumv-am spus, românii erau priviți altfel decât acum. Treptat, trep-tat m-am mai dus pe la congrese, am mai cumpărat câte ceva,un bisturiu electronic, nici nu mai știu, le-am pierdut șirul apoi.Categoric însă, prima trusă este ceva de care îmi aduc aminte,costa destul de mult. Salariul meu de medic atunci era 2.400de lei și pe trusă am dat vreo 600 de lei. Deci țin minte și prețul.

Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică delucru din viața dvoastră?

Orarul cabinetul este de la 9 - 12 și de la 14 - 18. Am opauză de prânz în care rezolv anumite probleme, îmi iau unpic de timp liber pentru hobbyuri care nu au nici o legăturăcu profesia, dar atât pe ușă cât și pe interior este un număr deurgențe. Deci în afara programului dacă sunt contactat și esteo urgență sigur că răspund la ea. Ziua începe cu programărilefăcute anterior pentru că atunci și eu știu ce este de făcut și niciclientul nu trebuie să aștepte în sala de așteptare. Sigur că dacăvine cineva și nu are programare nu-l dau afară. Îl pun să re-vină, dacă sunt în operație sau să aștepte. S-a întâmplat ca pro-gramul să nu se termine la șase, ci la unsprezece noaptea. Amfost sunat și noaptea, și de sărbători. Am avut un Revelion încare eram la ținută festivă, m-am oprit la cabinet, am făcut ope-rația care trebuia făcută, m-am îmbrăcat la loc și m-a dus maideparte fără probleme.

Câți medici veterinari lucrează acum la dvoastră? Lucrez singur, am o colaborare cu o persoană fără studii de

specialitate și din când în când, dacă sunt studenți doritori săfacă practica la mine, de la facultate de la Cluj, anul acesta amavut doi, îi primesc la cabinet.

Știu că ați avut în testare un bisturiu cu laser. Cum este sălucrezi cu un astfel de instrument? Sunt proprietarii deschișiunor astfel de tehnici noi?

Instrumentul este unul de secol 21. Investiția nu este ren-tabilă însă în România, costurile de întreținere și de achizițiesunt dificil de amortizat în economia noastră de astăzi. Lumeaar dori tehnică de secol 21, dar nu ar vrea să și plătească pentruasta. În situația aceasta, desigur că nu poți face fapte bune. Maimult decât atât, în Sibiu au apărut mai multe fundații de pro-tecție a animalelor, care pun bilețele că fac castrări/sterilizăriși vaccinări inclusiv antirabic, gratuit atât la câinii comunitaricât și la cei cu stăpân. Nu știu ce părere are Colegiul MedicilorVeterinari despre acest lucru, având în vedere că nu spunenimic. Nu mi se pare normal, dar normalitatea cu legalitateanu are nici o legătură și atunci, sigur că scăzând numărul devaccinări și sterilizări, pentru că nu trebuie să ne ascundem,acestea aduc o parte bună din veniturile unui cabinet, a trebuit

să renunț la bisturiu. Din păcate noi trebuie să subordonămaceastă minunată profesie, economicului.

Cât la sută din timpul dvoastră acordați pregătirii continue?Pregătirea continuă la mine curge într-una. De câte ori vine

un caz căruia nu îi pui un diagnostic foarte ușor, pui mâna peo carte. Aceasta este deja pregătire continuă. Pui mâna pe o re-vistă. Fără nici o jenă, suni un coleg pe care îl știi mai bun îndomeniul respectiv. Mi se pare mult mai jenant să pierzi unpacient pentru încăpățânarea de a pune singur un diagnosticdecât să suni pe cineva și să mai asculți o părere.

Cum îmbinați activitatea administrativă cu cea de practicianîn cabinet?

Lucrurile sunt simple, nu am multe hârtii suplimentare. Deregulă de acte mă ocup sâmbăta și îmi țin tot timpul contabi-litatea la zi.

Aveți un soft de evidență a clienților?Lucrez cu o firmă care mi-a instalat un soft din Cehia. Sof-

tul este unul foarte bun, îmi ține atât evidența pacienților câtși stocurile, mă alertează când stocurile sunt pe terminate, tri-mite email proprietarilor de animale pentru a-i anunța cândtrebuie să vină la cabinet. Sunt foarte mulțumit.

Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră?Un medic este de succes, dacă clienții îl consideră de succes.

Vă considerați un medic veterinar de succes?N-aș putea să vă spun eu, clienții, după cum am spus, sunt

cei care ar trebui să spună.

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe un medic ve-terinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar fi cele 5 "reguli" fun-damentale pe care ar trebui să le știe atunci când se gândește sădeschidă un cabinet?

Un medic veterinar, proaspăt absolvent de facultate ar tre-bui să se gândească la ce va urma și să se pregătească pentru oconcurență loială. Să se pregătească intens, dacă vrea să facătreabă. Dacă se hotărăște să deschidă cabinet, să aibă un minimde dotări, să îi permită să facă măcar vaccinări. Să nu se bazeze

pe sfatul crescătorilor de animale.Atunci când are probleme, să nu ezite săse sfătuiască cu alți colegi și nu în ulti-mul rând să se ghideze mereu după dic-tonul: ”Mai întâi de toate nu face rău!”.

IulIa CrețuDirectorRevista Veterinarul

50 Veterinarul n nr. 16 n www.veterinarul.ro

1. Prin CURIER la doar un telefon distanță.

Este necesar să ne contactați la unul din numerele de telefon afișatemai jos sau la adresa de email :office@veterinarul.ro.Unreprezentant al Revistei Veterinarul vă va răspunde sau vă va contactași veți comunica adresa dvs. de corespondență unde să primiți revista.La prima livrare, care se va realiza prin CURIER, veți primi primul numărdin cele 12 reviste alături de certificatul cu 15 puncte și factura cusuma de 150 lei reprezentând contravaloarea abonamentului pentruun an. Dvs veți achita la curier contravaloarea abonamentului de 150lei și comisionul CURIER de transport (taxă fixă 15 lei). Restul de 11reviste le veți primi prin serviciile Poșta Română fără nici un cost su-plimentar la adresa menționată de dvs.

2. Prin plata contravalorii abonamentului la Bancaprin Ordin de plată, Internet-Banking sau mandatpoștal la Oficiul Poștal cu următoarele date de contact:a. tipul abonamentului un an = 150 leib. ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Sil-vestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 26064002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefancel Mare Iași

ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI DOVADA ACESTEIA peemail sau pe fax împreună cu adresa de corespondență unde dorițisă primiți revista, nr de telefon al dvs. sau sunați la unul din numerelede telefon pentru a confirma datele.

3. Plata ON LINE cu Cardul simplu, eficient și rapid:Pentru a efectua plata Online este necesar să accesați modului de plăționline de pe www.veterinarul.ro la secțiunea abonamente. Plata serealizează prin serviciul securizat Pay-Pal cu un card valabil com-pletând toate datele solicitate de formularul corespunzător. Se vareține un comision suplimentar reprezentând 2% din valoarea abona-mentului, reprezentând comisionul Paypal. Plățile prin acest serviciusunt garantate putând fi efectuate internațional. Websiteul veteri-narul.ro nu înregistrează nici o informație corespunzătoare plății. Dupăefectuarea tranzacției suntem anunțați cu un email de serviciul Pay-Pal despre aceasta. În maxim 24 de ore după ce primim înștiințareavă contactăm pentru a confirma abonarea la Revista Veterinarul și săne comunicați adresa de livrare. Livrarea se realizează cu primul număral revistei ce se va publica după abonare prin Poșta Română cu con-firmare de primire.

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTA Veterinarul - Știință și Practică

1. Primești 15 puncte în Siste-mul Național de EducațieContinuă la abonamentul peun an.2. Primești 12 reviste, la abo-

namentul pe un an cu 52 de pagini lună adică 620 depagini de informații esențiale.3. Primesti 4 reviste Afaceri Veterinare cu informațiidetaliate despre marketing, management și investiții.4. Peste 20 de articole NOI de specialitate în fiecarelună, peste 300 de articole pe an, cu tematici complexedespre animale de companie, animalele de fermă, ma-nagement, tehnici de laborator și diagnostic, tehnici șischeme de tratament, prezentări de produse și echi-pamente alături de multe alte informații.5. Peste 120 de medici veterinari, experți în diferitespecializări, editorii Revistei Veterinarul, care-ți împăr-tășesc din experiența și cunoașterea lor medicală ve-terinară. 6. Peste 1300 de articole indexate și catalogate pespecii, specializări și cuvinte cheie pewww.veterinarul.ro publicate. 7. Accesul la unicul INDEX VETERINAR care conținepeste 2400 de produse medicinale veterinare, echipa-mente și servicii, catalogate sau aflate în curs de cata-

logare și indexate carte să vină în sprijinul activitățiipractice medicale veterinare.- și pe CD8. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară înDirectorul Veterinar cu informații complete, imagini,text și film, alături de peste 1500 de cabinete medicaleveterinare.9. Realizare website profesional, cărți de vizită saumateriale promoționale, suportând doar costurile dehosting sau de tipărire. 10. Primești 10 puncte SNEC la fiecare articol publicatpe www.veterinarul.ro si 20 puncte la fiecare articolpublicat in REVISTA ediția tipărită. 11. Accesul la Veterinarul TV, program de marketingprofesional doar pentru abonați - instalare gratuită încabinet a unui monitor pe care rulează filme pentruproprietarii de animale. (ofertă valabilă în limita stoculuidisponibil).12. Vei fi conectat permanent la informația veterinarăde ultimă oră primind prin serviciul de Newsletter săp-tămânal sau ori de câte ori este nevoie informațiiproaspete iar prin serviciul de Vet Alert vei primi prinsms cele mai fierbinți informații necesare în practică.13. Partener în programul SENSA, care vă pune în di-rectă legătură cu proprietarii de animale, prin serviciulde asistență și suport pentru aceștia pe veterinarul.ro.

Avantajele Abonaților

Telefoanele redacției sunt: COSMOTE: 0763 296 455 VODAFONE: 0729 463 047 ORANGE: 0747 897 703 FAX: 0332.819.688

Suntem o revistă indepententă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri

nr. 13 . anul IV . 2012

www.veterinarul.ro

Revistăacreditată deColegiulMedicilorVeterinaridin România

Special CABALINE.Medicina calului de sport.Parazitismul și colica. Informații practice

����������������

Te-ai săturat de căutatmedicamente, echipamente,consumabile?

din 20 octombrie 2012

urmărește-ne pe www.veterinarul.ro

© 2

012

IDE

XX L

abor

ator

ies,

Inc.

All

right

s re

serv

ed. •

100

999-

00 R

O

www.idexx.com

IDEXX intelege valoarea vietii din mainile tale

IDEXX SNAP® Tests IDEXX & Novagroup: partenerii tai in diagnostic

Pentru mai multe informatii te rugam sa contactezi:

NOVA GROUP INVESTMENTStr. OITUZ 47 C – OTOPENIILFOV

+40 31 425 35 15 +40 31 425 36 88+40 78 816 12 89vetdiag@novagroup.ro

Rapide, usoare si de certitudine executatein cabinet pentru bolile infectioase utilizandtehnologia de laborator de calitate ELISA.

Rezultate de incredere pentru un diagnostic corect intr-un raport usor de citit

IDEXX VetLab® Suite