REVISTA ECONOMICĂ. Apare odată pe sSptemânâ.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economia" Cohalm, „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Orăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Luceaferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul",„Nădlăcana",„Nera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria", „Plugarul", „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", ,;Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua",

„Timişana", „Ulpiana", „Unirea", „Victoria", „Vlădeasa", „Zărăndeana" ţi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare: pe 1 an K 12-—, pe 1 / 2 an K G--

D l E E C T O B D r . C O R N E L D I A C O N O V 1 C H .

Taxa pentru inserţ i imi: de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

Anul VI. Sibiiu, 7 Maiu 1904. Nr. 19.

Statistică economică. Asupra trebuinţei unei statistice economice ro-

mânesci s'a discutat de repeţite-ori în coloanele „Rev. Econ." S'a arătat , că lupta pe terenul economic devine din di în di mai impetuoasă, şi astfel poporul nostru t rebue sâ-şi scie da samă de situaţia sa, şi să se organiseze temeinic, ca să aibă posibilitatea de a profita de toate împregiurările, adunend puteri şi în-tăr indu-se .

Chest iunea statisticei a fost îmbrăţ işată apoi de Secţiunea economică a Asociaţiunii, care a ajuns la convingerea, că va pută desvolta o activitate rodnică şi va pute contribui la delă turarea neajunsurilor eco­nomice ale poporului nostru, numai în cas dacă va fi pe deplin orientată asupra stărilor ţăranului român în toa te ramurile activităţii sale economice. Pornind din acest punct de vedere Secţiunea a credut deci că t rebue să-şi înceapă activitatea prin adunarea unui material statistic cât mai amănunţ i t asupra situaţiunii noastre generale agricole, industriale şi comerciale, ca pe aceas tă cale să-şi poată forma o icoană reală a stărilor în cari trăiesce poporul nostru, şi apoi în cunoscinţa de­plină a acestor stări, să stabilească direcţiunea ce a re să urmărească şi să caute mijloacele cele mai potri­vite pentru real isarea scopurilor sale.

In considerarea indispensabilei t rebuinţe a unei astfel de statistice Secţiunea economică a Asociaţiunii s'a ocupat de ea în mai multe renduri , iar în şedinţa plenară a Secţiunilor din Iulie 1903 membrul R. Simu a presentat un proiect de chestionar pentru monogra­fiile comunale şi pentru statistica economică. Şedinţa plenară a decis, ca acest program să se publice în organul Asociaţiunii, iar Secţiunii i-a recomandat să aleagă din punctele cuprinse în proiect pe acelea, cari sunt de mai mare însemnăta te şi cari totodată se şi pot realisa mai uşor, cum şi să ia măsurile necesare pentru adunarea datelor relative la aceste puncte.

Conform acestei decisiuni proiectul a fost publicat în întregime în Nr. IV, pro Septembre—Octobre 1903 al revistei „Transi lvania". Acest chestionar a fost apre-

ţiat, între altele, de revista „Sâmănâtorul" (Anul II. Nr. 46 din 16 Novembre 1903), care scr ie : „ . . . P ro­iectul de chest ionar al D. Simu, deşi se potrivesce mai mult la comunele de dincolo, pentru care e făcut, pre-sintă totuşi prin varietatea întrebărilor şi prin cuprin­derea tuturor cestiunilor de economie, destul interes spre a fi avut în vedere şi la noi de cei-ce ar între­prinde monografii sau chiar şi simple anchete comunale".

Proiectul din vorbă a fost din nou obiect de dis-cuţiune în şedinţa Secţiunii economice a Asociaţiunii dela 23 Aprilie a. c , în care s'a redus numărul între­bărilor necesare la culegerea datelor statistice, r ămâ­nând ca ele să se stabilească în mod definitiv la proxima şedinţă plenară a Secţiunilor.

Se scie, că şi celelalte secţiuni, a n u m e : cea istorică, cea şcolară şi cea l i terară ancă au propus lucrări mai mari de asemenea natură . De aceea avendu-se în ve­dere deopar te greutăţi le mari şi multe, ce se intimpină la culegerea datelor de aceas tă natură , de al tă pa r t e considerând, că in scurt timp va trebui să se pună în lucrare adunarea datelor pentru Dicţionarul geografic, proiectat a tât de Secţiunea istorică a Asociaţiunii, cât şi de Societatea geografică din Bucuresci — între ase­menea împregiurări s'a credut a fi mai raţional, ca lu­crările din vorbă să se unifice, procurând deodată întreg materialul statistic de care avem trebuinţă.

Iată stadiul în care a ajuns chestiunea statisticei economice românesci , căreia noi i-am dat şi-'i vom da importanţa ce 'i se cuvine, şi vom informa şi în viitor pe cetitori despre peripeţiile prin cari va t rece p a n ă la efectuirea ei definitivă. X

La unificarea terminologiei de bancă.

Punerea în lucrare cât mai apropiată a dicţio­narului menit să unifice terminologia noastră de bancă meri tă a tenţ iunea tuturor celor-ce sunt legaţi de in­stitutele noastre financiare sau cari stau în vre-un raport oare-care cu băncile române dela noi. Abstracţ ie făcând de puţine institute mai fruntaşe, t rebue să recu­noaştem, că majoritatea băncilor române folosesce

24

la noi actualmente o sumedenie de expresii aşa zicând imposibile atât ca fond cât şi ca formă, începând cu concipiarea statutelor şi terminând cu rapoartele de gest iune. N'are cineva decât să-şi iee osteneala a frunzări vreocâteva rapoar te anuale dela bănci mai mici şi se va convinge de această caotică bizarerie terminologică, chiar fiind absolut laic în materie de bancă . Adeseori va fi surprins în mod disagreabil, întâlnind în aceste memorabi le „anale" archaismele cele mai ruginite, ală­tu rea cu barbarismele cele mai îngrozitoare, în bună societate cu străinisme fals aplicate şi cu neologisme româneşt i schimonosite.

Inteligenta cetitorului unui raport astfel garnisit va fi pusă la grea probă şi acela va trebui să dispună de o mare pacientă ca din acest conglomerat termi­nologic să poată eşi teafâr la cale cu o idee clară asupra conţinutului. In deosebi aceste rapoar te , cari după natura lor ar trebui să oglindească limpede acti­vitatea de preste an a unei bănci, ar fi just şi echi­tabil ca să se presinte în fond cât şi ca formă in modul cel mai ireproşabil. Şi este trist că nu se ţine seamă că aceste rapoar te au menire pentru publicitate şi, ca la ori-ce lucru, aşa şi pentru ele simpatia sau antipatia o determină — de obiceiu prima impresie sub care se înfăţişează. Dar dacă am căuta să scoatem la lumină probe din vrafurile colbuite ale băncilor noa­stre, în cari zac zilnicele documente de afaceri, acte şi scrisori, cred că s'ar putea edita cu uşurinţă un mare lexicon al celor mai caraghioase nomenclaturi debitate pană acum pe vastul teren al terminologiei de bancă. Ştim dealtcum, că atât l i teratura cât şi presa noas t ră usează încă în mare mâsură de cea mai deplină liber­ta te în terminologie de ori-ce natură , dar cu toate astea neînfrânata fantasie în terminologia de bancă pare că a ajuns la noi până acum cel mai mare record. De altă par te este just, când se face obiecţiunea, că si­tuaţiile regionale a tâ t de deosebite, în cari ne găsim noi Românii de aici şi mediile străine de neamul no­stru în cari trăim, au trebuit să influinteze ca şi in lite­ra tu ra noastră , necesarmente , şi asupra limbagiului co­mercial al băncilor române . Numai cât efectul acesta pentru termenii de bancă poate fi mult mai păgubitor, căci se face în contul clarităţii noţiunilor. Stilul cât şi termenii comerciali nu sufer astfel de aberaţiuni, cari pot avea de u rmare naş terea de confusiuni re­gretabile pentru anumite interese part iculare. Căci d. p. cine va ceti, că cutare bancă a avut în anul expirat a tâ tea şi a tâ tea „fântâni" (!?) de venit, cu greu va veni la ideea, că sub aceste „fântâni" are se înţeleagă venite din interese cambiale, etc. ci mai curând va ajunge să combineze, că banca de sub întrebare va fi pus în exploatare vre-un isvor de apă sulfuroasă şi că lucrează eficace din mai multe fântâni cu acest tămă­duitor lichid.

Tot astfel, cred, că un acţionar, care a vărsat prompt nominalul acţiei, pentru care a semnat , va fi mai mulţumit, dacă i-se va libera din par tea băncii o simplă adeverinţă, asupra sumei solvite, decât dacă în locul acestui titlu va ceti pe blanchetă edificatorul cuvânt „recunoştinţă" pe cumcă a plătit, e tc .

Este deci cert , că nisuinţa unora de a căuta in­tenţionat provincialisme sau localisme, fie acelea cât de frumoase ca expresii ale limbei noastre, pentru în­avuţirea materialului nostru folcloristic această tendinţă va fi de toa tă lauda. Nici decum însă nu este permis ca acest nobil zel mâneca t din cele mai frumoase am­biţii, să fie pus în serviciul unei cause pentru care n ' a re rost.

Divergenta ce există de faţă în folosirea t e rme­nilor la băncile noastre va trebui deci aplanată cu toată insistenţa şi calea spre o unificare a terminologiei de bancă nu va fi dificilă, îndată ce toţi cei chemaţi îşi vor da concursul la această muncă mulţămitoare . Cum în ortografia noastră în continuu am nizuit şi t indem tot mai mult spre o unificare, iar în l i teratură ne apro­piem tot mai ta re de uni tatea mult dorită sub egida „Academiei Române* dela Bucureşti , aşa şi în termi­nologia de bancă ne vom putea pune toată încrederea în „Asociaţiune", sub ale cărei auspicii tocmai se in­augurează aceas tă valoroasă regenerare .

Ideea pusă odată în lucrare, este de datorinţa celor cil experienţe în mater ie a se pronunţa asupra chestiei şi a conlucra la planul ce se va stabili.

După părerea nenormativă a subscrisului, cred că în pr ima linie şcoala noastră comercială superioară din Braşov este chemată a ne da consilii în această di­recţie, iar pe urmă vom putea consulta practica băn­cilor noastre mai mari şi experienţele funcţionarilor noştri de bancă mai rutinaţi. In fine va fi absolut util a ţ inea seamă de terminologia de bancă ce se găsesce în usul celor din România. Cum aici la noi adeseori ne lovim de germanisme şi maghiar isme vă­tămătoare firei limbei noastre , este natural că şi în România vom întâlni termeni împrumutaţ i din limbi străine şi mai ales din limba francesă. Vom păstra deci cu respect termenii noştri buni, cari s 'au validitat în referinţele noastre, vom suprima însă expresii inutile şi reu aplicate ce le găsim la noi şi le vom înlocui cu altele mai bune . Cu un cuvânt ne vom debarasa de ce avem râu şi vom împrumuta ce e bun din Ro­mânia, ţ inând în primul rând cont de referinţele noastre .

Ori, cred că nu voiu întimpina reproşuri , dacă susţin, că a arunca din terminologia noastră de bancă expresii d 'alde „comput" sau „socoată" şi a le înlocui cu „compt" şi „calcul" va fi totatât de bine, ca şi cum ar fi de greşit, dacă am importa de preste frontieră expres ia : „acusă cifra de . . ." (dela franţozescul „acuse la somme d e . . . " ) , în loc de a zice destul de bine româneşte „atinge cifra de . . ." Nu vom putea aclimatisa ter­menul „contencios11 în locul cunoscutei şi adecvatei nu­miri de „cancelarie advocaţialâ", dar vom putea spune mai frumos româneşte „cambii în suferinţă" cum le zic cei de dincolo „cambiilor protestate ajunse la proces*. Deasemeni mai scurt şi mai agreabil sună, când se zice „a libera un deposit" decât greoaiele expresii „a elibera, a eda" sau chiar „a extrăda o depunere". „A înscrie în registre11 va precisa de sigur mai bine no­ţ iunea, decât zicând „a induce în cărţi". „Cărţile sunt purtate în regulă şi consună cu . . ." s 'ar putea înlocui cu , registrele sunt ţinute în ordine şi s'au găsit în con­cordanţă cu..." învechitul „protocol' ar putea fi înlocuit odată definitiv prin „proces verbal". Noi zicem „extras" (dela nemţ. „Auszug" sau ung. „kivonat"), cei din Ro­mânia folosesc aci termenul „situaţie". „Scomptu, în loc de „escompt", „visare" în loc de „vidimare". „casier" în loc de „cassar" sună şi mai scurt şi mai bine. Vom fi însă prudenţi dacă vom remânea cu bunii noştri „şefi de secţie" şi vom lăsa „capii de serviciu", unde sunt. Dincontră vom trece preste vamă „jetoanele de presenţău din România, lăsând „marcele" Nemţilor din Germania. Ne vom feri însă a importa „transferul ac­ţiunilor", ci ne vom mulţămi cu „transcrierea acţiilor". Tot astfel nu vom putea la noi să „amorţim mobiliarul" ci simplu vom „amortisa" din el. Vom râmânea cu „sal-durile" noastre şi nu vom lua în soldă „soldurile" celor de preste munţi . Dar vom putea bine elimina „emolu-mentele" noastre, fără ca să ne at ingem de „apunta-

meritele" fraţilor noştrii, ci ne vom permite a împrumuta în jargonul nostru numai „retribuţiunile" lor. Am putea admite mai departe paralel eu expresia „profit curat" şi termenul „beneficiu net" şi s 'ar putea zice şi la noi „perderea dată de sucursală" în loc de „perderea avută la filială". Nu vom folosi însă din tesaurul terminologiei celor din România expresii ca „se deduce paguba", dar tot aşa nu vom mai folosi nici nonsensul nostru particular se „abscrie paguba", ci vom putea găsi o expresie mai bună zicând „să scade paguba". La ori-ce cas însă vom căuta să anihilăm astfel de termeni, cari deşi rar, dar totuşi pe alocurea mai a tentează ancă la bunul nostru auz românesc , ca de exemplu expresia decrepită „caduce" în loc de „scadent", ca să nu mai vorbim de oribilele „mijloace banale" cari spre fericire se pare că la u r m ă s ' a u extirpat deja din „analele" acelor bănci, cari foloseau cu predilecţie cest din u rmă termen pentru „rapoarte". Dacă e a se zice mai bine „raporturi" sau „rapoarte", sau dacă e mai corect a numi agendele revisorilor noştri experţi „superrevisiuni" spre deosebire de „re-visiunile" comitetelor de supraveghiare etc. e t c , toate acestea vor forma obiecte de controverse bine discu­tabile.

In fine materialul e destul de vast şi sor tarea şi aranjarea lui incontestabil va cere o muncă asiduă. Având însă spre dispunere valoroasa noas t ră „Enci­clopedie" acum terminata , lucrarea de care vorbim se va putea porni cu mai multă facilitate ca altă dată. Astfel putem da faţă mai bine cu greutăţile începutului mai ales, că alegerea făcută de „Asociaţ iune" a pus în fruntea lucrării bărbaţi vrednici şi de capaci tate pe terenul nostru de bancă, iar Revista noas t ră şi-a oferit coloanele sale în avantagiul bunului scop, ce se ur-măresce . Un funcţionar de bancă.

Transmiterea acţiunilor nominative.

In Nr. penultim al Revistei noastre am publicat o decisiune a Curiei reg. cu privire la t ransmiterea acţiunilor nominative, în sensul că re ia : în oposiţie cu legea corn. (§. 173), care admite necondiţionat transmi­terea acţiunilor, statutele nu pot lega validitatea trans­miterii de învoirea societăţii ori a direcţiunii.

Caşul care a provocat aceasta decisiune a Curiei reg. este u rmătoru l : Acţionarul unei societăţi şi-a vândut acţiunile la o altă persoană, şi a provădut ac­ţiunile vândute cu girul său. Când noul proprietar a cerut t ranscr ierea acţiunilor în car tea acţionarilor pe numele său, societatea a refusat aceasta cu provocare la § 6 al statutelor sale, în sensul căruia acţiunile so­cietăţii se pot transmite numai cu expressa învoire a direcţiunii societăţii. Ajungând afacerea la proces, in­stanţa primă, tr ibunalul reg. din Alba-Iulia, ca tribu­nal comercial , a obligat societatea, ca în termin de 45 zile să execute t ranscr ierea , adecă să înscrie pe noul proprietar al acţiunilor în car tea acţionarilor, să-i libereze contra acţiunilor vechi, acţiuni noue şi să permită noului acţ ionar a'şi exercia toate drepturile ee-i compet conform statutelor.

Eată motivarea tribunalului în meritul chest iuni i : este adevărat , că în sensul § 4 al statutelor societăţii acţiunile sunt nominative şi că in conformitate cu § 6 al statutelor acţiunile se pot t ransmite asupra altora numai cu expressa învoire a direcţiunii; dar ' după-ce aceas ta disposiţiune a statutelor limitează l ibertatea de acţiune a acţionarilor şi este în contrazicere cu §

274 al L. C , alinea a doua. conform căruia acţiunile nominative se pot t ransmite prin indossament in bianco, societatea n 'a fost în drept a denega t ranscrierea şi a trebuit obligată a o executa în favorul pîrîtorului, care ce este drept fără învoirea direcţiunii, dar ' de fapt a acuirat dreptul de proprietate al acţiunilor din cestiune prin indossament in bianco.

In u rma apelaţiei societăţii pe acţiuni Tabla reg. din Cluj a modificat sentinţa instanţei prime şi a obligat societatea numai în acel cas la executarea transcrierei şi l iberarea acţiunilor noue, în termin de 15 d'le, dacă pîrîtorul dovedesce că întreaga valoare nominală a ac ­ţiunilor este plătită.

In motivarea sa Tabla reg. ancă se provoacă la j §. 173, care admite necondiţionat t ransmiterea acţiu­

nilor şi d ice : în privinţa aceasta învoirea societăţii nu j este esenţială şi contrar legii nici statutele nu pot lega

validitatea transmiterii de învoirea societăţi i ; dreptul de liberă disposiţiune asupra acţiunilor şi circulaţiunea acţiunilor prin urmare nu se poate limita. Dar consi­derând că conform aliniei ultime a §. 173 a L. C. cel-ce t ransmite acţ iunea este responsabil pentru va­loarea nominală ancă neplătită a acţiunii numai păn ' atunci, pană când acţionarul cel nou ancă nu este t recut în car tea acţionarilor, zace în interesul societăţii pe acţiuni, să scie că pentru restul valoarei nominale a acţiunii cine este responsabil faţă de ea. Aşadarâ so­cietatea nu poate denega necondiţionat t ranscr ierea în car tea acţionarilor, dar a fost îndreptăţi tă a cerceta , dacă acţiunea este deplin plătită şi întrucât nu ar fi, să facă t ranscrierea pendentă de plătirea întregei acţiuni. Disposiţiunea §. 6 al statutelor, care pretinde la t rans­miterea acţiunilor expressa învoire a direcţiunii poa te ave" deci valoare numai pentru caşul acesta.

Curia reg. în fine sub Nr. 1068/904 schimbând sentinţa Tablei a aprobat sentinţa instanţei pr ime p e pe basa motivelor sale.

Urmează de aci, că fără considerare la disposi-ţiunile s tatutare, acţiunile nominative, dacă sunt pro-vădute cu indossament, se po t t ransmite şi t rebue transcrise necondiţ ionat.

Recomandăm cele de mai sus cu deosebire în a tenţ iunea acelor bănci ale noas t re , în statutele căror se cuprind restricţiuni de natura celor, cari în caşul ce ne preocupă au format obiect de litigiu. £

Proprietatea îonciară în Ungaria.

In anul acesta a apărut în Budapesta o statistică interesantă „Proprietari şi arândaşi evrei în Ungaria" (Zsid6 foldbirtokosok es bârlo'k Magyarorszâgban de Geza Petrassevich, preţul K 1). In aceasta mică sta­tistică să relevează felul în care se întâmplă t recerea pământului in proprietate evreiască, datoriile in tabula te pe el, mobilitatea lui şi în fine numărul proprietari lor şi arândaşi lor evrei. Noi vom tracta aci numai datele, cari ne interesează mai mult.

Petrassevich dice în car tea lui că e de mira t cum evreii, cari de altfel manipulează cu valori mo­bile, în Ungaria umblă în deceniile din u rmă cu o adevăra tă sete a ocupa pământ . Ca motive a d u c e : pe deopar te producţ iunea abundantă a capitalului aflător în mâni evreeşti , carea neavând debuşeurile dorite — căci în Vest domnesce tot a tâ ta abundan tă , iar la Est au puţină încredere în evreii maghiar i — i-a făcut să umble după pământ . Evreul r ămâne şi

aci speculant. Pământul nu-i formează basa vieţei şi a existenţei sale naţionale, ci el îi este un mijloc mai mult de îmbogăţire, putând a specula mai mult la bursă, ca cu a tâ t mai mult să stoarcă pe bietul econom, căruia pământul îi formează basa, isvorul şi chezăşia existenţei sale.

Pe de altă par te îngreunarea prea mare a p ro­prietăţii este faptul care uşurează t recerea moşiilor în mâni evreeşti . Aceasta îşi află explicarea în aceea , că am râmas mult înapoi pe terenul agronomiei şi că în timpul de acum cu nemărginita sa libertate individuală, în u rma liberei concurenţe pe toate terenele, evreul prin iscusinţa sa t rage cele mai mari foloase p e contul celor slabi. Urmarea acestui individualism este deci îndatorirea colosală a pământului ungar.

Că ce extensiuni ia această îndatorire se vede din u rmătoa re le : In 1893 pământul ungar era hipo-teeat cu 888 milioane coroane, iar dece ani mai târdiu în 1903 datoria hipotecară se urcă la 2600 milioane. Pent ru resplătirea Jor se recer anual vre-o 130 mii. şi dacă mai adaugem 120 mii. cu dări şi diferite arun-curi, atunci avem 250 milioane, pe când venitul ca-tastral al pământului abia face 260 mii. coroane.

Cu privire la mobilitatea proprietăţilor în 1875 s 'au făcut schimbări de proprietate în 193,568 caşuri , în valoare de 333 mii. cor., iar în 1901 s'au făcut în 549,431 caşuri în valoare de 825 mii. — aproape în­treit — şi anume în

387,004 caşuri prin vândare cu 457 mii. cor. 19,937 „ „ execuţiune 47 „

142,495 , „ moştenire etc. , 321 Arătând caşurile de moar te şi despărţ ire, de re­

gulă un număr mai constant , reiese că mai t a re au crescut caşurile de schimbare prin vendare şi execu­ţ iune, şi după statistica numită, din acestea 8 0 % cad în manile Evreilor. Şi cu atât mai ponderoase sunt ci­frele de sus, cu cât 3 9 % din pământul ungar e pro­prietate legata c a : erarială, comunală, bisericească, fidei comisse e t c , cari prin u rmare de tot rar îşi schimbă proprietarul .

Deci numai proprietatea mică e supusă la o a ta re mişcare , care a luat o creştere îngrijitoare.

In datele ce u rmează despre proprietarii evrei, sunt luate în considerare spre comparare numai moşiile peste 100 jugăre, intre anii 1893 şi 1903. Ele sunt arangiate după comitate şi a v e m :

1 8 9 3 1 S O 3 proprietari jugare proprietari jugăre

Braşov . . — cu — — cu Sibi iu. . . — — — »

Odorheiu — — — »

Ciuc . . . — » — 2 3,000 Treiscaune . — V — 2 300 Bistriţa-Năs. 4 1,800 5 2,000 Târnava-micâ 3 » 600 3 » 700 Târnava-mare 5 12,000 7 1,000 Făgăraş . . 1 » 355 4 2,800 Alba de jos 6 3,600 9 » 7,500 Mureş-Turda 32 32,000 40 61,000 Solnoc-Dobâca 25 » 32,000 65 63,000

Asemenea şi în comitatele Hunedoara , Cluj şi Turda-Arieş proprietăţi le evreeşti sunt mai ne însemnate ca în celelalte comitate ardelene, cu atât mai nefavora­bile sunt însă cifrele din unele comitate u n g a r e :

1 3 S 3 1 3 O 3 proprietari jugăre proprietari jugăre

Arad . . . 13 cu 9,500 19 cu 38,000 Bihor . . . 82 72,000 103 104,000 Maramureş . 119 » 108,000 141 163,000 Torontal . . 23 V 12,000 74 62,000 Alba-regală . 51 51,000 62 65,000 Ung . . . 32 » 24,000 51 45,000 Sâros . 20 li 17,000 55 52,000 Nitra . . . 87 » 33,000 122 82,000 Să tmar . . 77 V 45,000 135 » 94,000 Nogrâd . . 78 7i 83,000 136 130,000 Szabolcs . . 156 li 125,000 214 » 185,000 Pest-Piliş . 137 V 189,000 181 244,000

Proprietatea evreiasca a scâdut numai in 7 comi­tate eu 41,700 jugăre , va să zică abia cu atât cât în ait comitat a fost crescerea. In total numërul proprie­tăţilor evreeşti în anul 1893 a fost 1898 cu 1.447,255 jugăre şi pană în 1903 a crescut la 2788 cu 2.619,300 jugăre .

Datele referitoare la arândaşi i evrei sunt tot astfel compuse ca şi cele delà proprietari . Arândaşii evrei formează azi doue treimi din total i tatea arendaşilor. Comitatele Braşov, Sibiiu şi Ciuc nu au arendaşi evrei. In Bistri ţa-Năsăud în 1893 au fost 4 cu 1600 jugăre, în 1904 numai 3 cu 500 j u g ă r e ; Târnava-micâ în 1893 a avut 400 jug. a renda te la evrei, în 1903 tot a t â t a ; Târnava-mare în 1893 200 jug., in 1903 2500 jug. ; celelalte comitate ardelene mai puţin.

Dintre comitatele ungare vre-o zece au arendat la Evrei moşie de peste 100,000 j u g ă r e ; iar comita­tele Jâsz-Kun-Szolnok, Pest-Pilis, Somogy, Szabolcs, Zemplin, au peste 200,000 jugăre a renda te astfel. In total i tatea lor au fost în 1893 arendaşi evrei 2697 cu 2.745,100 j u g ă r e ; în 1903 au fost 3170 arendaşi Evrei cu 3.350-740 jugăre . Dacă mai socotim aci moşiile mai mici de 100 jug. a rendate la evrei cu 500,000 jug. atunci reiese că ei t rag folosul la aproape 4 milioane jugăre, ceea-ce fac 1 2 % din cele 30 milioane jug. pământ cultivabil al Ungariei.

Acest fapt se esplică mai cu samă prin ţ inuta arendaşi lor evrei şi a proprietarilor creştini. Arendaşii neiudei se compun mai cu samă din proprietari faliţi, cari nu se pot desbăra de viaţa lor de mai înainte. Ei administrează moşia luată în arendă, ca şi când ar fi a lor, întră în speculaţiuni la cari nu se pricep, nu pot plăti a renda la timp şi astfel la sosirea termi-nului nu mai capătă moşia în arendă.

Arendaşul evreu este din contră sirguincios, nepre -tensiv şi punetuos în plătirea arândei . El de multe-ori caută a'l băga pe proprietar în speculaţiuni. ca ajungând în s t râmtoare să-i poată servi cu ceva şi astfel să şi-1 facă îndatorat . După un timp oare-care ajunge apoi el s tăpân pe moşie.

Ţinuta proprietarilor creştini e într 'a tâta necorectă întru cât ei au o vădită neîncredere în arândaşii cre­ştini, mai cu seamă maghiari , nu îi ţin capabili de aceea ce ar trebui să presteze. Mai bucuros îşi dau moşia în arendă la evrei pentru un ofert poate cu puţin mai mare . Dacă ar abzice ei de acest câştig neînsemnat şi ar da în arenda la consângeni de-ai lor, atunci ei ar încuraja şi întări clasa de mijloc creşt ină şi ar împedeea pierderea mai depar te a pro­prietăţii de pământ a poporaţiunii creşt ine.

Din cele spuse până aci vedem, că Evreii, s 'au încuibat mai cu samă intre Maghiari, căci între Ro-

R E V I S T A E C O N O M I C A .

mâni ei nu pot prospera tot atât de puţin ca întră Saşi şi Săcui. Iar celelalte naţionalităţi îşi apără şi recâştigă după putinţă pământuri le .

După statistica lui Petrassevich resultă că pană când Ia număr evreii nu fac decât 4 -43% di» popu-laţiunea ungară, ca proprietate ei au — socotind şi mo­şiile lor sub 100 jugâre — aproape 4 milioane ju-gâre . deci cam tot a tâ ta căt au în arendă, la olaltă vre-o 2 3 % a pământului cultivabil. Din totalitatea pă­mântului ungar proprietatea lor face 8 '2%- A

J U R I S D I C Ţ I I L E . Termenul pentru, trimiterea preţului de

eumperare a lozurilor de clasă. Supremul nos­tru for judecătoresc a adus nu de mult sub Nr. 804/903 o decisiune interesanta în o chestiune mult contro­versată a loteriei de clasă. A n u m e : este a se considera ca proprietar legitim al losului de clasă, acela, care preţul losului, ce i-s'a trimes, îl pune pe postă în prima zi de tragere, va să zică într'un timp, când încă na putut av4 cunoscinţă despre resultatul tragerii şi când losul încă n1 a fost tras? Curia a resolvat aceasta chestiune afirmativ, enunţând că prin trimiterea preţului de cumpărare , cumpără toru l losului a primit oferta vin-dătorului, adecă a cumpăra t încă înainte de t ragere speranţa de câştig şi prin urmare este în drept a pre­tinde eventualul câştig, ce a cădut asupra losului cum­părat. Faptul , că vânzătorul a primit la mână preţul de cumperare trimes prin asignaţiune poştală, numai după tragerea losului din chestiune nu este decidător, pentru-că în sensul § 318 al L. C. contractele încheiate între absenţi sunt valide din momentul , când s'a ex-pedat declaraţ iunea de acceptare a ofertei ori s'a predat spre expeda re ; iar ' în caşul din chest iune preţul losului s'a predat la postă înainte de t ragere , va să zică la t imp. î

A F A C E R I F I N A N C I A R E .

Situaţi unea. Sibiiu, 6 Maiu 1904.

Cu ultimo cererea de bani în piaţa internă a fost extraordinar de mare şi piaţa a fost inundată de a tâ tea cambii încât s'a provocat o formală lipsă de bani şi în consecuenţă discontul a crescut. După ultimo însă cererea s'a împuţinat în urma căreia discontul privat s'a redus t reptat dela 3 8 / 1 6 % la 2 3 / 4 % .

In piaţa internaţională cererea de bani a fost la ultimo asemenea foarte intensivă, dar numai în mod trecător, căci după ultimo discontul s'a redus din nou.

In Berlin discontul privat a fost de 2 3 / 4 % şi s'a urcat mai târdiu pană la SVs 0/*; în Londra a variat între 2 7 4 % — 2 8 / 8 % , iar în Paris a fost de 2 7 2 % .

* Repausul Duminical la institutele de bani.

Chest iunea repausului duminical fiind din nou la or­dinea dilei în consiliul industrial al ţărei, directorul unei bănci mai mici din tară pledează în „M. P . " pent ru convocarea unei conferinţe regnicolare a insti­tu te lor de bani , în care acestea şi-ar formula dorin­ţele în aceas ta chestiune.

Repausul duminecal este regulat la noi prin art . de lege XIII din 1891, care deşi se ocupă cu munca

industriala, totuşi este valid şi faţă de institutele de bani, ca întreprinderi comerciale. Ordinaţiunea minis­terială Nr. 14837/891 insă a conces ca birourile institu­telor de bani şi ale fabricilor să fie deschise şi Dumi­neca pană la oarele 12 din zi.

Ordinat, minist. Nr. 28539/903, prin care a fost scoasă din vigoare ord. min Nr. 14837/91 însă n 'a admis aceas ta excepţiune faţă de birourile comerciale, cari prin urmare t rebue să stea închise Dumineca ziua întreagă. In timpul mai nou ministrul a dat sub Nr. 23128/904 o nouă ordinaţiune, în care a enunţa t că faţă de acele asociaţiuni de credit, cari au ţ inut oficiu exclusive numai duminecile şi sărbătorile, repausul duminical se suspendeâzâ, va să zică acelea pot ţină birourile deschise şi în Dumineci şi sărbători .

Usând de caşul de preceden ţă al asociaţiunilor de credit, institutele de bani din ţară şi în special cele din provincie a r trebui acum să provoace şi ele o ordinaţiune în sensul căreia toate institutele de bani,

fără excepţiune, să fie îndreptăţite a ţin6 birourile des­chise şi Dumineca pană la oarele 12 din zi. f

COMUNICAŢIUITE. Urmările grevei dela, căile ferate ungare.

După-ce ordinea în cireulaţiunea trenurilor e res ta­bilită deja, am ţinut de lipsă ca să ne facem o da re de seamă asupra mişcărei şi capacităţii trenurilor din patr ia noastră , ca apoi cu atât mai uşor să putem judeca cele întâmplate, şi urmările lor.

După statistica din 1902 au circulat a tunc i : 25,792 trenuri accelerate , pe di 70

191,434 v de persoane, „ „ 524 265,856 „ mixte, B „ 726 582,372 „ de povară, „ „ 1596

61,451 „ de materiale , „ „ 168 Deci în total au circulat 1.126,905 trenuri adecă

3087 pe (Ji, prin urmare în cele cinci dile de grevă n 'au putut circula peste 15,000 t renuri .

Capaci tatea trenurilor în t ransportul de persoane şi mărfuri în anul 1902 a fost:

52.781,000 persoane adecă 144,605 pe di şi 340.930,000 măji m. poveri, 934,050 „ „ Aşadară in u rma încetării circulaţiunii n ' au putut

călători preste 800,000 persoane şi — socotind cel puţin opt dile pană la re începerea definitivă a t r ans ­portului de mărfuri — 7 - 2 milioane măji m. bunuri n 'au putut fi t ransporta te la t imp.

Taxele încassate au făcut l a : Transp. de persoane 58.769,000 K adecă 160,900 pe di

, poveri 163.407,000 , , 447,600 „ , Pierderea de taxe la transportul de persoane se

poate cifra după cele e x p u s e m a i sus l a i l ,mi l ion ; iar la transportul de poveri la \3y) mii. cor. Aces tea a r fi perderile d i rec te ; însă sunt o mulţime indirecte, ca d. ex. s tr icarea celor mai multe mărfuri de traiu, ori furnisare întârziată şi alte multe, cari abia se vor put6 calcula. Prin încetarea circulaţiunii a suferit şi co-merciul şi industria, dar mai cu samă producenţii şi vândătorii de victualii. f\

* Veniturile căilor ferate de stat ungare

în 1903. In anul expirat veniturile căilor ferate de stat din Ungaria au fost de K 230.664,493, cu K 8.637,437 mai mici decât în 1902. Din suma aceasta a resultat

din transportul persoanelor K 52.485,560 ( + K 4.782,108); din transportul militarilor K 2.290,210 (— K 142,569); din transportul mărfurilor K 155.704,195 ( + K 3.242,105); din venituri diverse K 20.184,517 ( + K 755,993). Ve­niturile anului 1903 au întrecut veniturile anului pre­cedent cu 4 % şi preliminarul cu 1'7%- Cel mai mare plus resultă din transportul de persoane. Capitalurile investite în căile ferate de stat au ară ta t în 1903 o ren­tabilitate de 4 % şi mai bine. £

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. „Aurora" societate de împrumut şi păstrare în

Năseud şi-a încheiat bilanţul pro 1903, al XXX-lea an de gestiune cu un profit net de K 13,579-— faţă de K 12,208-— şi cu active totale de K 1.157,057 — (în 1902 K 1.092,177-—). între cari următoare le posiţii mai pr incipale : Credit hipot. K 1.004,061 (în 1902 K 937.630) şi Credite personale K 24,129 — faţă de K 45,580-— în anul precedent de gestiune. Dintre pasive au crescut Deposítele spre fructificare déla K 825,857 la K 852,781 şi Resérvele cu circa K 38,000-— la K 100,891-—. Fonduri le de reserva şi Fondul iubilar sunt de as tădată specificate în bilanţ. Venitul brut s'a cifrat cu K 80,171 (în 1902 K 75,425-—).

Cu privire la distribuirea profitului net realisat di­recţ iunea a presenta t adunării generale ţ inută la 20 Martie a. c. u rmătoarea p r o p u n e r e :

5 % după capitalul fundamental dividendă K 8425. Fondului de reserva K 3 0 0 0 — . Fondului iubilar K 1000. Casa naţională, Sibiiu K 100-—. Casinei din Năseud K 100 —. Masa studenţilor din Năseud K 100-—. Reserva pentru contribuţiuni pro 1903 neplătite K 700-—. La disposiţiunea direcţiunii K 154-63-—.

JBanca de asigurare „Transsylvania" din Sibiiu. Asupra acestui institut cetim în „Land-wirtschaftliche Blătter", Nr. 18 dela IMaiu a. c , organul vechei Reuniuni săsesci de agricultură, u rmă toa re le :

„Administraţia centrală a „Reuniunii de agricul­tu ră" are deja de mulţi ani legături contractuale cu „Transsylvania", pe basa cărora membrilor Reuniunei transilvănene-săsesci de agricultură li-se oferă la asi­gurări contra pagubelor de foc anumite beneficii. Este de sine înţeles, că tocmai eu această bancă de asi­gurare s'a încheiat un astfel de contract , de oare-ce ea este singurul institut săsesc-românesc de feliul acesta existent în patr ia noastră . Fondată cu banii noştri , această bancă s'a desvoltat prin asigurări din mijlocul nostru Ja o extensiune mare . Realităţi, cari sunt proprietăţi săseşti şi româneşti şi cari represintă valoarea multor milioane le găsim aci asigurate. In asigurări asupra vieţii deasemeni sunt garanta te valori de multe milioane. De aceea zace în interesul nostru, ca prin o part ic ipare numeroasă la scopurile ei să o consolidăm şi promovăm cât se poate mai bine.

Deja dela început acest institut a realisat cele mai bune şi ma i . sigure transacţiuni în Ardeal. Ori-ce încercare de a t rece peste teritorul ei original, în­fiinţarea de agenţii proprii, s'a încheiat cu resultate desavantagioase. De aceea pe viitor institutul va trebui să pună pondul principal pe afaceri indigene, ceea-ce este şi ferm decis a o face de aci înainte. De datoria noastră este ca să spriginim acest institut indigen. Banii noştri să între la institutul nos t ru ; aceas ta este pent ru noi o datorinţă patriotică, cu atât mai vârtos că premiile „Transsylvaniei" nu sunt mai scumpe ca la alte bănci" .

Ne bucurăm, că se recunoasce în cercuri săsesci caracterul s&sesc-românesc al „Transsylvaniei" şi spe­răm că se va ţine' în viitor şi mai mult cont de aceas t a împre jurare la întregirea eventualelor vacanţii la con­ducere şi administraţ iune. #

C R O N I C A . La alegerea de director la „Furnica". Ano­

nimul, aserţiunile căruia le-am fost redus la adevăra ta lor valoare în Nr. 11 din a. c. al Revistei noast re , se ocupă din nou cu chestiunea alegerii de director la „Furnica*. De as tădată îşi publică reflexiunile în „Ac­tivitatea" din Orăştie, după-ce „Tribuna" din Arad, unde apăruse prima sa „reprivire", — probabil în u r m a celor scrise de noi asupra acestei chestiuni, — a re-fusat a-i deschide din nou coloanele. „Răspunsul" deşi umple aproape 6 coloane în doi numeri consecutivi ai „Activităţii", nu cuprinde nimic nou, mul ţămindu-se autorul anonim a repeta , ceea-ce a spus în pr ima sa „reprivire". Noi din par te ne ne-am spus deja cu­vântul în această afacere şi aşa nu vom polemisa cu „anonimul" . Factorii competenţi , direcţiunea societăţii, a resolvat chest iunea alegerii de director astfel p recum a aflat că este mai bine şi credem, că nu se face nici un serviciu nici institutului însuşi şi nici persoanelor interesate în causă, stăruindu-se în publicitate asupra unui lucru deja t ranşa t şi ancă — repetăm — bine t ranşa t .

Congresul internaţional şi exposiţia uni­versală a asociaţiunilor în D.-JPesta. In luna Septembre a. c. se va ţine in B.-Pesta un mare congres şi exposiţiune a asociaţiunilor. Astfel de congrese şi exposiţiuni s'au ţinut păn 'acum numai cinci, la 1895, pentru prima dată în Londra, de două-ori în Paris , apoi în Delfft şi în fine la 1905 în Manchester. Congresul este proiectat pe 3 dile, începe la 5 Septembre şi are la ordinea dilei u rmă toa re le :

1. Organisarea şi funcţionarea asociaţiunilor rurale de consum.

2. Chemarea statului faţă de asociaţiuni. Chestiu­nea ajutorării lor.

3 . Creditul asociaţiunilor şi banca centrală. 4. Căuşele, cari îngreunează răspândirea asocia­

ţiunilor în ţările orientale şi de lă turarea acestor cause. La congres pot participa nu numai asociaţiunile,

ci şi particulari, ca oaspe ţ i ; aceştia din u rmă pot lua par te la discuţiuni, vot însă nu au. Asociaţiunile, cari voi esc să part icipe la congres au să plătească o taxă de K 12-—, iar oaspeţii K 7-20. g

Din registrul firmelor. „Economia" în Co-halm. Ş t e r s : Dr. Alexandru Străvoiu. — înregis t ra t : Dr. George Drimba.

„Făgeţana" în Făget . Ş t e r s : George Giura. — înregis t ra t : Alex. Iclozan şi Vas. Nicorescu.

S U M A R . Statistică economică. — La unificarea terminologiei

de bancă. — Transmiterea acţiunilor nominative. — Pro­prietatea fonciară în Ungaria. — Jurisdicţiune: Terminul pentru trimiterea preţului de cumperare a losurilor de clasă. — Afaceri financiare: Situaţiunea. Repausul Duminical la institutele de bani. Comunicaţiune: Urmările grevei dela căile ferate ung. Veniturile căilor ferate de stat ung. în 1903. — Societăţi financiare fi co­merciale: „Aurora". Banca de asigurare „Transsylvania" din Sibiiu. Cronică: La alegerea de director la „Furnica". Congresul internaţional şi exposiţia univ. a asociaţiunilor în Budapesta. Din registrul firmelor.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursul din 4 Maiu 1904.

V A L O R I V i e n a Bpesta v i n d e v i n d e

Datoria P U B L I C A comună. Renta unit. în hârtie, Mai, Nov., 16°/0 dare

,. arg. Ian., Iulie. 16°/0 „ Losuri d. a. 1854 â fl. 250— v. c. 20% „

„ „ „ 1860 k fl. 500— „ 20«/0 „ „ „ Î860 k fl. 100— „ 20»/„ „

" '„ „ 1864 â fl. 100— „ 20% „ Datoria publică austriacă.

Renta austr. aur., scut. de dare « Cor. „ de mvest Datoria publică ungară.

Renta ung. aur, . . . . scut. de dare Cor.

sc. de dare Impr. ung. cu premii a 100 fl.

„ p. regul. Tisei . . . Oblig, de regalii croat-slav. . . „ „ „ Impr. p. regul. Porţilor de tier . „ „ „ Oblig, rurale croato-slavone . . „ „ „

„ „ ungare . . . . „ „ „ Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, k 100 fl. . . . Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . . . .

,, „ „ serbesci k 100 fr Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 fr. . Impr. bulgar 1889

Scrisuri ioncîare ş i a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 . . Banca austro-ungară 401/» ani

„ „ 50 ani Banca comerc. ung. Pesta Obl. com. ale Băncii corn. ung., Pesta, repl. 110°/,, în fl

Obl. com. ale Băncii com. ung., Pesta, 507» ani „ „ „ I Casse de păstr. patriot., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar

Banca hipotecara ungară

,, „ „ cu premii Banca hip. ung. cu premii . . . . Albina, Sibiiu Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica, k fl. 5" — Credit, ă fl. 100— Clary, k fl. 4 0 — v. c Buda, k fl. 4 0 — Pâlffy, â fl. 4 0 — Crucea roşie austriacă, a fl. 10 -— .

„ ,. ungară, a fl. 5-— . . Rudolf, â fl. 1 0 — Salm. k fl. 4 0 — v. c Salzburg, k fl. 20— St. Genois k fl. 4 0 — v. c. . . . Impr. cu prem. al oras. Viena, 1874 Triest, k fl. 50— . .' „J6 sziv", k K. 4 —

Valute. Galbini austr. sau ung

» c- reg Napoleond'or (20 frci sau 8 fl. aur) 20 Maree germ. aur Ruble rusesci de hârtie per bucată Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr „ ital. 100 Lire

Ruble, bilete, 100 Lei românesci, 100

99-95 99-70

153-40 184— 263—

119-30 99-75 91-45

118-15 98-10 89-45

211— 163-85 102— 84-85 99-25 99-25

280-50 98-55

104-90 93-80

132-25 107-45

100-55 306— 101-30

101-25

107-80 100-50 98-25

100-30 9910

101-20 101-65 275—

22-30 475— 173-50 178— 172— 55-25 30-15 7 1 —

237— 80—

514— 300—

p. 100 K

100-70 100-70 200— 154— 185— 264—

119-80 99-95

118-50 98-30 89-75

211— 164-50 102-50 83-50 99-50 99-50

99

107-50

101-30 101-55 101-25

108— 101— 9 9 —

100-15 9925

101-25 99-50

138— 108-50 102-50 101-50 101-50

23 478

175 170 56 31

10-75

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursul din 4 Maiu 1904.

Grâu de Bănat n 17 Tisa

„ Pesta „ „ Alba-reg. „ „ Bacica

Secară Orz Oves' Porumb Răpită Untură de porc B.-Pesta Slănină (clisă)

per 50 kg. vinde

ÎI »

Bursa de Bucuresci. Cursul din 3 Maiu 1904

Renta amort. 1881 de 5% vinde Lei

„ 1 8 9 2 5% „ „ „ 274 mii. 4% ,. ,. „ 1898 4»/. „ „

Ponciare rurale 5°/ 0 ,, n

" " ^°/o N ÎL

Scris. fonc. urb. Bucuresci 5°/ 0 ,, „ Iaşi

. 7 - 6 5 - 8-15

. 7 - 8 5 - 8-45

. 7-80— 8-40

. 7-80— 8-35

. 7-85— 8-30

. 6-20— 6-45

. 5-70— 6 —

. 5-30— 5-70

. 5-00— 5-15

. 10-35—10-55 6 4 —

. 52-00 - 5 5 —

99V, 100V, 897. 87

101% 907, 927, 87Va

„Cassa de păstrare" (reuniune) în Selişte (comitatul Sibiiu).

A A t U j 1 " T . „ C a s s a d e p ă s t r a r e " ( r e u n i u n e ) în S e l i ş t e

a c o a r d ă î m p r u m u t u r i fără nici o provisiune sau competinţă de scris şi a n u m e :

I . î m p r u m u t u r i p e o b l i g a ţ i u n i c u c a v e n ţ i şi î m p r u m u t u r i c a m b i a l e :

d e l a K 5 0 pană l a 1000 c u 8 % „ „ 1000 „ „ 5000 „ 7o/0

„ „ 5000 „ „ 2 0 0 0 0 „ 6 V » % 2 0 0 0 0 în sus 6 %

I I . î m p r u m u t u r i h i p o t e c a r e şi î m p r u m u t u r i c a m b i a l e c u a c o p e r i r e h i p o t e c a r a :

d e l a K 100 pană l a 1000 c u 7 % „ „ 1000 „ „ 5000 „ 6 V 2 %

5000 în sus 6 % I I I .

11-36 11-43 ! 11-35 11-36 j 19-09 19-09 23-52 23-53

117-40 2-54'/, 117-50 I 95-70 1904.

95-30 9545 253-50 —•

—-— 95-35

C r e d i t e de C o n t - c u r e n t p e l â n g ă a c o p e ­r i r e d e h â r t i i d e v a l o a r e şi h i p o t e c ă :

s u m e pană l a K 5000 cu 6 - 8 % şi p r e s t e . . K 5000 „ 6 - 8 % i n t e r e s e d e c u r s i v e .

D i n ş e d i n ţ a d i r e c ţ i u n e i ţ i n u t ă la 14 A p r i l e

Nr. 53. [s_3] Direcţiunea.

< 7 ^ Smisterai agriculture!, industriei, Comcrciului şi Domeniilor

B u c u r e s c i .

Călimănesci. Băi le Căl imănesci sun t s i tua te pe marg inea

Ol tului , la ex t remi ta tea n . -ves t ică a sa tu lu i Căli­mănesc i , din plaiul Cozia, j u d . Vîlcea.

Stabilimentul dela Călimănesci, con ţ inând ho ­telul , c lădi rea băi lor , ins ta la ţ ia mecan ică şi casa adminis t ra ţ ie i şi a poştei , este aşeejat sub s t în-cile de cong lomera t ale dealului Pişolea, acoper i t cu o f rumoasă pădu re de fag, cu u n î ncepu t de p lan ta ţ ie de pin .

Ho te lu l posedă 153 camere mobi la te , u n salon spaţ ios special în care se dă în fie-care D u m i n e c ă câte un bal, o cafenea cu bil iard cu diferi te j ocu r i de d is t rac ţ ie , o sală de lec tură cu diferi te j u r n a l e d in ţ a r ă şi s t ră ină ta te , p recum şi o sală spa ţ ioasă pen t ru r e s t au ran t . T o a t e aceste săli şi cor idoare sun t lumina te cu e lect r ic i ta te .

Clădirea băilor , în comunica ţ ie d i rec tă cu hote lul , are 40 cab ine de băi , şi o sală de aş­t e p t a r e . F ie -care cabină , posedă câte o bae făcută în be ton şi căp tuş i t ă cu sticlă. T o t în aceas tă clădire se află o bae cu abur a lă tur i de o sală de duşe, av înd diferite d u s e : ecosez, p i s ton şi cerc .

In faţa s tab i l imentu lu i es te g r ăd ina engle­zească, loc de p reumbla re u n d e cân tă mus ica de trei ori pe d>

Grăd ina es te l ega tă cu u n pa r c p l a n t a t cu pini şi brazi, s t r ă b ă t u t de alee u m b r i t e pe u n d e se sue a t â t în pădu rea mare câ t şi la d rumul ce duce pr in p ă d u r e la so rg in tea Căciula ta . In fa ţa s tab i l imentu lu i se află f rumoasa insulă Ostrovul , î ncun ju ra t ă de apa Oltului , acoper i t de pădu re seculară şi s t r ă b ă t u t de alee în t oa t e direcţ i i le . Grăd ina , pa rcu l şi os t rovul sun t ilu­mina t e cu e lec t r ic i ta te .

Apa minerală pentru băi, anal i sa tă de mai mul ţ i chimişt i , es te mai boga t ă în cons t i tu t ive de sulf de cât cele mai r enumi t e ape ale s ta­ţ iun i lo r d in E u r o p a ca : Aachen , Aix-les ba ins , Barege , Baden , P i s tyan , Töpl i tz , Mehadia, e tc .

Afecţ iuni le t r a t a t e cu mul t succes din aces te bă i s u n t : R e u m a t i s m u l , Sifilisul, Scrofulosa, Ar t r i t a , Boa le le de pele, e tc .

Apa minerală de beut, este apa dela isvorul Nr. 6, o excelentă apă purga t ivă , v indecă cu s u c c e s : boalele de ficat, boale le apa ra tu lu i di­ges t iv în special şi resp i ra tor , al s is temului ne rvos şi anemia. — Aceas t ă apă t r imisă la exposi ţ ia din

Bruxel les 1898, a c ăpă t a t medal ia de aur, ca fiind una din cele mai b u n e ape purga t ive din E u r o p a .

Căciulata. Din t r e apele minera le ce există în R o ­

mânia es te incon tes tab i l cea mai bună apa sor-g in te i Căc iu la ta .

Căciula ta este s i tua tă la Nord de s t a ţ iunea Balneară Căl imănesci la o d i s t an ţă de 2 1 / 2 k lm. U n d r u m ce se cons t ruesce pr in pădu re va face ca ba lnear i i d in Căl imănesci să p a r c u r g ă aceas tă d i s tan ţă p r in t r ' un loc u m b r i t şi o posi ţ ie p i to ­rească .

A p a de Căciulata da to resce marea şi in­con tes tab i la sa r epu ta ţ i e minuna te lo r succese ce s'au o b ţ i n u t de 50 de ani încoace . E a este fără r iva lă în t r a t a m e n t u l şi v indeca rea bolna­vilor cari sufere de piatră, colici nefretici, gută, boalele căilor urinare, de grávela ficat, colici hepa­tice ş. a.

Anal i sa apei de Căc iu la ta făcută în s t ră i ­n ă t a t e şi de dist inşi chimişt i români , a ra tă că în 10,000 păr ţ i apă se găsesc subs tan ţe le spe­cificate mai j o s în p ropor ţ ie le u r m ă t o a r e :

Carbonate. de fer 0,0013 de magnesium . . 0,2995 de calce . . . . 1,9864 de sodiu . . . . 0,0377

de barit de calce

Sulfaţi. 0,0063 0,9954

Cloruri. de potasiu . . . de sodiu . . . . de litiu . . . . de magnesiu . . de calciu. . . .

Azotaţi. de potasa . . .

0,3316 0,2995 0,0090 0,1074 0,3983

0,0154

fosfaţi de calcie 0,0089, silicie 0,0116, anhidr i te ca rbonice combina te 1,0434, anhidr i te ca rbona te l ibere 2,2450, h id rogen sulf. l iber 0,5860, t empera ­t u r a la ori-ce epocă 12° cent., dens i t a tea 1,00119.

A p a de Căciu la ta se î n t r ebu in ţ ează la b e u t to t a t â t de b ine şi la domici l iu ca şi la sor­g in te . Cel mai mare n u m ă r de cl ienţi cari fac cură de Căciu la ta cu apa cumpăra t ă în st icle, po t .să a tes te eficacitatea aces te i ape fără con­cu ren ţă în lumea în t reagă , p e n t r u v indeca rea boale lor a ră ta te mai sus, când aceas tă apă este b u n ă chiar la domici l iu .

A v a n t a g i u apei de Căciu la ta este că n u se a l terează pr i ln t r anspor t .

Cine vrea să aibă aceas tă apă, poa t e să facă c o m a n d ă la admin i s t r a to ru l bă i lor Căli­mănesci , t r imi ţând recepisa casei de depune r i d u p ă pre ţur i l e a ră ta te mai j o s .

1000 st icle de câ te u n l i t ru în lăd i cos tă 450 lei, una ladă cu 100 sticle 50 lei, u n a ladă 50 sticle 26 lei, 25 st icle în ladă 14 lei. Costul se în ţe lege p r e d a t în ga ra J i b l e a . T r a n s p o r t u l pe linia ferată pr ivesce pe cumpără to r , cu u n r a b a t de 50°/ 0 după tarif.

St ic lele se pr imesc înapoi în pre ţ de 15 bani buca ta .