Crede, cu toată convingerea, în virtuţileeconomiei de piaţă. La fel de convins e şi căscopul oricărei afaceri îl reprezintă profitul.Dar nu obţinut oricum. Ci în mod cinstit, prinpricepere, strădanie, corectitudine. Aşa credcă se şi explică opţiunea sa de a începe oafacere. Pornind la drum cu gânduri cinstite,dar şi cu dorinţa de a nu compromitenoţiunea de economie de piaţă,economistul Dănuţ Mureşan a început săurce, pas cu pas, Golgota afacerii în care s-a implicat. La început singur, pentru căaltfel nici nu se putea. Bani nu ajungeau şipentru salariile mai multor slujbaşi, spaţiulîn care şi-a început activitatea era închiriat,deci costa – şi piaţa (evidenţa contabilăpentru firme) destul de limitată, deoarece

afacerile private se aflau la început, iar firmele de stat îşi aveau armata lor decontabili bine plătiţi.

Greutăţile începutului nu l-au speriat. Ducându-i-se vestea de contabil foartebine pregătit, agenţii economici privaţi au început să-l caute. Faima sa mai aveao explicaţie: se dovedea a fi un excelent cunoscător al legislaţiei aflată încontinuă schimbare şi adaptare. „Dacă vrei să nu calci alături în probleme delegislaţie economică, spuneau mulţi, adresează-te lui Mureşan!” Şi ştiau ei dece. Dănuţ Mureşan le luminase multora calea când nu vedeau încotro s-o ia. Demulte ori întâlnirile sale, în calitate de membru în conducerea A.P.M. Cluj, cuoameni de afaceri clujeni se transformau în lecţii de legislaţie economică.

Impunându-se prin profesionalism, solicitudine, nui-a trebuit prea mult timpsă se afirme, iar businessul în care s-a implicat – S. C. M.D.M. – să iadimensiuni, sporindu-şi de la an la an atât cifra de afaceri, cât şi numărul desalariaţi.

Ridicându-se prin forţe proprii şi corectitudine, nu-i cădea deloc bine cândvedea că unii, eludând legea, recurgând la şmecherii, apelând la pile, prosperaucu mult mai repede şi mai mult decât cei care trăgeau din greu, respectau legeaşi partenerii de afaceri. Deşi necinstea acestora nu-l afecta, nu a rămas pasiv.Nu a acuzat, nu a arătat cu degetul, nu a denunţat, însă, împreună cu un altconfrate, a elaborat (iniţiativa aparţinându-i) un cod deontologic a omului deafaceri, prin care să-l ferească pe acesta de a „cădea în păcat”. O lucrare demnă

de toată lauda, care statuează norme, principii,conduite care nu pot decât să-i facă cinsteomului de afaceri, dacă le respectă.

Înarmat cu experienţa unei afacericonstruite cu forţe proprii şi pe căi cinstite,specialist cu viziune, îmbinând curajul cusimţul măsurii, patronul SC M.D.M. îşi conducecu siguranţă şi responsabilitate corabia afaceriila timona căreia se află şi pe valurileînvolburatei crize prin care trecem. Şi am toatăconvingerea că va ancora cu bine la ţărm,dacă nu cumva a ancorat de când semnatarulacestor rânduri nu l-a mai întâlnit.

Ion CONSTANTINESCU

Economist Dănuţ MUREŞAN

Economişti de marcă precum Daniel Dăianu, LiviuVoinea, Ilie Şerbănescu, şi nu doar numai ei, apreciază căprivatizarea Cecului, în momentul de faţă, ar fi o greşeală.Firesc, dacă avem în vedere că această instituţie bancarăeste singura cu capital autohton public, iar privatizarea eiar lipsi guvernul de o pârghie de susţinere a programeloreconomice de dezvoltare, pentru o politică bancarăadecvată, cât este desigur posibil, dispunându-se de osingură bancă. Acesta nu este singurul motiv menit săsusţină afirmaţia respectivă. Actuala criză a dovedit că încazul unor dificultăţi , băncile străine mamă îşi retrag partedin capitalurile puse la dispoziţia filialelor, pentru a-şi salvapielea sau înăspresc politica de creditare, blocând practicaccesul la resursele financiare necesare agenţiloreconomici, probabil în virtutea cunoscutei maxime:”Pazabună trece primejdia rea.”

Inoportunitatea unei privatizări ad-hoc a Cecului estedemonstrată şi de trista experienţă a privatizării pripite aunor unităţi, care a permis unor băieţi deştepţi săachiziţioneze, mai pe nimic, o parte importantă apatrimoniului economic, cumpărând totul cu profitul obţinutîntr-un singur an în întreprinderea în posesia căreia auintrat. Nu trebuie uitat, de asemenea, că băncile cu capitalstrăin externalizează cea mai mare parte a profiturilor.Deci, vânzând Cecul, bugetului nu-i va reveni întregulprofit, cum se întâmplă acum, când statul român eproprietar majoritar, ci doar 16 % din acesta, adicăimpozitul pe profitul obţinut.

Argumentele enumerate se pare că nu au darul să-iconvingă pe cei cu drept de decizie despre mareagreşeală care s-ar comite prin privatizarea Cecului, atâtatimp cât, periodic, această idee e vânturată cu insistenţă.Concluzia: incontestabil, nişte băieţi deştepţi, aceeaşi saupoate alţii, de la noi sau de aiurea, forţează nota. Aşastând lucrurile, nu ne rămâne decât să le spunem foarterăspicat: „Jos mâinile de pe C.E.C.! Şi chiar să-i lovimpeste mâini, dacă se va impune.

Ion CONSTANTINESCU

Peregrin în lumea afacerilorPublicaţie economică editată de revista Agora literară trim. III – 2011

Dest ine , oameni , a facer i

OCHI DE ARGUSJos mâinile de pe C.E.C.

2

trimestrul III – 2011

Aşa îşi definea, oarecum simbolic, patronul firmei „Negotrans” din Gherla, domnul MihaiNeamţu, năzuinţa de a face ceva pe tărâmul afacerilor, în fapt, expresia încercărilor prin carea trecut întreprinzătorul amintit, până să izbândească, într-un fel sau altul. Pentru că şi peel, ca şi pe alţii, deschiderea spre privatizare l-a silit să poarte povara libertăţii de acţiune.Toboganul afacerii a fost uneori prea abrupt. Mai ales la începutul începutului, în zona anilor1950 - 2000. Dar, domnul Neamţu a acumulat în timp o experienţă aparte, pe care ne-amărturisit-o fără rezerve.

- În viaţa mea am stat mereu la coarnele plugului, cum se zice, la muncă grea. Mai întinereţe am fost angajat muncitor necalificat la Cooperativa „Lemnul” din Gherla, apoi m-amcalificat şi am dat mereu examene pentru categorii. Nu era uşor. După aceea, am lucrat înaprovizionare. Progresiv, am trecut şi prin alte faze profesionale, iar înainte de revoluţieajunsesem şeful CTC-ului de la „Lemnul”.

După schimbarea din l989, simţind că ştiu şi pot mai mult, într-o exprimare mai liberă apasiunii pentru profesia mea, am făcut pasul spre privatizare. Destul de repede însă, chiaratunci mi-am dat seama că an intrat ca într-o junglă. Era care pe care. În atari împrejurări,suportul moral mi l-a asigurat familia. Am luat-o, prim urmare, pe îndelete, cu răbdare, iniţialcu un atelier de geamuri şi oglinzi, într-o locaţie de pe str. Crişan, aproape de gară. Oactivitate de prelucrare. Treptat, am trecut la producţie - confecţionat geamuri termoizolante,pentru diferite firme din oraş şi judeţ. Printr-o utilare adecvată, am încercat şi tâmplăria dinaluminiu, cu geamuri termopan.

- Totuşi, în sigla firmei este şi apelativul „trans”. Ce semnificaţie are?- Este simplu. Defineşte întregul activităţii noastre. Am reuşit, în primul rând, să scăpăm

de aşa zisele terţe persoane. Dacă trebuia, de exemplu, să duc sau să aduc marfă,transportul costa mult. Aşa că, ne-am creat propriul sistem, printr-un microparc auto.

- Sunteţi mulţumit pentru cât aţi realizat?- Nu încă, încă este greu. Din junglă nu poţi fugi cu una-cu două...

Ioan BENCHE

Ce bine e la ţară. Mai lesne zis, ce bineera odată. Aer curat, oameni zdrobiţi detruda ogorului, dar semeţi, zdraveni cagorunul şi veseli ca în poveste. Mai alesseara, când se întorceau cu coasa, cu furca,cu grebla sau cu sapa în spinare, mulţămiţide ziua lor de muncă. Zoreau adesea peuliţă spre cooperativă (magazin sătesc),unde erau de toate de-ale gurii şi de-ale

îmbrăcatului, dar şi de-ale băutului. Aşa că,îşi mângâiau osteneala cu câte un păhăruţşi povesteau despre starea roadelorpământului.

Era o uliţă principală de-a lungul satului,iar celelalte mai mici, ce se descrengănaudin ea, tot uliţe se chemau. Nu purtau niciun nume.

A venit însă, peste aceşti ţărani untăvălug crâncen, numit colectivizare. Multi,rămaşi fără pământ, au luat drumul oraşelorşi al şantierelor. Aşa au aflat că uliţa lor aicipoartă numele de stradă. S-au minunat laînceput, apoi s-au obişnuit, ba unii se chiar

făleau că stau pe o „uliţă” mai vestită. Toate bune şi la locul lor, dar, mai ales în

oraşele mari, cum este şi Cluj-Napoca, la unmoment dat a început o întreagădegringoladă a schimbării denumirilor destrăzi. Dacă unele, ca Lenin, Marx sauLenin, erau oarecum indezirabile, altele caMaxim Gorki sau Dostoievski nu ştiu pe cineşi de ce încurcau, din moment ce literatura

este un buni universal? Prin urmare, auapărut puzderie de străzi cu denumiri stranii,precum: Banilor, Băii, Brigadierilor, Cotită,Fânului ,Oţetului, Tufei etc., etc.

Pe multe dintre acestea au răsărit vilecare mai de care, ca şi firme ciudate, cusigle poliglote, nemaiauzite şi nemaivăzute,că ţi se îmbârligă limba când le rosteşti...

Oferă oare aceste străduţe un plus desiguranţă întreprinzătorilor ori afaceriştilor?Un ascunziş de ochii lumii? Cine ştie, cinemai ştie?!...

Ioan BENCHE

Podiumul per formanţe i economice

Peregrin în lumea afacerilor

ULIŢE CU IZ DE AFACERE– consemnări –

PMA INVEST – 18 ANIDE PRODUCŢIEPUBLICITARĂ

PRIM CIUR ŞI PRIM DÂRMON…- schiţă de portret în mişcare -

Cum s-a născut ideea unei firme deproducţie publicitară? Am adresat aceastăîntrebare domnului inginer Aurel MariusPOP, patronul S.C. PMA Invest, firmă ce seremarcă în mod deosebit pe piaţa producţieipublicitare.

În anul 1993, publicitatea ca domeniu eramult mai puţin vizibilă. Firmele româneştispecializate astăzi în acest sector, probabilatunci tatonau terenul. Prima noastră firmăînfiinţată a fost Pablo Impex, PMA Investurmând după cinci ani. Ambele există şiastăzi, iar lor li s-a alăturat o a treia societate,în anul 2004, împreună fiind un grup unitar ceactivează în sectorul producţiei de reclamă.Niciuna dintre ele nu a fost neaparat rodul unuiplan de afaceri. Totul a pornit de la ideeaachiziţionării unei imprimante color, prima deacest fel din Cluj, cu care s-au tipărit primelecărţi de vizită policrome. Aşa ne-am întâlnitprimul client, unul dintre cei mai mari clienţide-ai noştri până astăzi.

Cum s-a dezvoltat PMA Invest peparcursul celor 18 ani?

Publicitatea părea un domeniu de viitor,cum toate domeniile erau de viitor la începutulcapitalismului românesc. Am rămas în ceeace a devenit o branşă şi ne-am dezvoltattreptat, odată cu clienţii noştri, până la stadiude agenţie, care oferă servicii integrale deproducţie publicitară. Deşi am trăit începutul,nu înseamnă că nu învăţăm şi nu încercămsă ne adaptăm şi astăzi.

Ce înseamnă producţie publicitară. defapt?

Firma de producţie publicitară pune înpractică orice idee creativă, orice modalitateaprin care clientul a decis să se promoveze. Caservicii specifice am putea aminti: printuldigital, tiparul offset şi digital, serigrafia,tampografia, personălizari prin transfer termic,decorări diverse, execuţia şi montajul desemnalistică. Realizăm de fapt tot ceea ceînseamnă print digital, de la tipărituri de micidimensiuni, precum cărţi de vizită, broşuri,etichete, flyer-e, pliante, până la imprimăridigitale de mari dimensiuni: autocolante, afişe,banner-e, mesh-uri, steaguri, tapetpersonalizat, floor sticker-e. Suntem vizibiliîncă de la început şi în sectorul semnalisticiipublicitare, industria grea a domeniului nostru,ceea ce înseamnă producţia de panouri,reclame luminoase, totemuri, copertine, literevolumetrice.

– continuare în pagina 6 –

3

Peregrin în lumea afacerilor

Asociaţia Patronilor şi MeseriaşilorCluj încheie cu succes unul dintreproiectele europene aflate în derulare şifinanţate prin Programul Cadru 7 pentrucercetare şi dezvoltare, menit sărăspundă unor provocări specifice dinsectorul IMM-urilor: „Passage - O soluţieintegrată de management alcunoaşterii pentru sectorul deproducţie, ce identifică, captează şimenţine know-how-ul critic industrial.”

Programul-Cadru pentru Cercetare şiDezvoltare Tehnologică (PC7), reprezintăo valoroasă poartă de acces sprecercetarea europeană, accesibilă IMM-urilor, inclusiv prin proiectele AsociaţieiPatronilor şi Meseriaşilor Cluj.

PASSAGE este un proiect decercetare-dezvoltare în domeniulmanagementului cunoaşterii, finanţat deUniunea Europeană prin ProgramulCadru 7.

Proiectul PASSAGE s-a axat pesprijinirea IMM-urilor din industrie, pentruidentificarea know-how-ului critic, ca factorde competitivitate.

În acest sens, a fost dezvoltată oplatformă de gestiune a capabilităţilor, cea oferit asociaţiilor industriale din textile şiîmbrăcăminte un set de unelte IT care potfi folosite de membrii acestora pentru agestiona în mod eficient know-how-ulexistent, a diagnostica nevoia de noicompetenţe ce derivă din evoluţia tehnicăşi a institui acţiuni preventive demanagement al cunoştinţelor.

Activităţile proiectului au fostorganizate astfel:

1. Descrierea şi identificarea nevoilorstrategice în resurse umane

Obiectivul acestui pachet de lucru afost selectarea unui set de minim 10 pânăla 30 de ocupaţii descrise în detaliu înacord cu normele internaţionale decodificare ocupaţională, folosind ometodologie unitară pentru fiecareregiune parteneră, pentru câte 2 sectoare:textile/îmbrăcăminte şi un alt sector cheieselectat adiţional. Au fost selectate,analizate şi descrise 100 de ocupaţiistrategice. Un ghid on-line a oferit accesghidat către profilele identificate şi lastatistici, date, studii şi previziuni relevantereferitoare la evoluţia acestor ocupaţii.

2. Identificarea Know-Howului critic Acest pachet de lucru s-a axat pe

dezvoltarea unor unelte web care să oferefuncţionalităţi pentru ca IMM-urile săidentifice situaţia actuală şi cea viitoareprivind nevoile de transfer a know-howuluicritic, analiza referitoare la impactulasupra companiei a unei eventuale lipsea unor astfel de cunoştinţe critice şi nu înultimul rând susţinerea luării unor deciziipentru acţiuni de asumare a riscurilor.

3. Captarea cunoştinţelor În cadrul acestui pachet de lucru s-au

dezvoltat metode şi unelte on-line pentrua facilita procesul de capturare acunoştinţelor explicite şi implicite în cadrulIMM-urilor.

4. Dezvoltarea Platformei pentruGestionarea Capabilităţilor

S-a dezvoltat o aplicaţie webcolaborativă pentru integrarea funcţionalăîntr-o arhitectură deschisă, modulară şiscalabilă, a sistemelor de stocare acunoştinţelor, precum şi uneltelor şiserviciilor oferite de către Passage.

5. Dezvoltarea de unelte de învăţarePachetul de lucru a vizat susţinerea

diferitelor scenarii de business pentru

transferul de cunoştinţe prin identificareaşi asamblarea rapidă a conţinutului caredescrie cunoştinţele critice referitoare la oocupaţie dată şi operaţii de producţiespecifice, precum şi proiectarea şidezvoltarea de conţinut educaţionalinteractiv/ghiduri de expertiză referitoarela know-how critic.

6. Instruirea asociaţiilor IMM-urilorÎn acest pachet de lucru asociaţiile de

afaceri şi IMM-urile partenere s-aufamiliarizat cu rezultatele proiectului, prinacţiuni de diseminare şi publicitate.

7. DemonstraţieAceastă activitate a urmărit

demonstrarea eficacităţii rezultatelorprecum şi validarea uneltelor dezvoltateîn cadrul proiectului, în cadrul fiecărei ţăricu utilizatorii locali şi factorii interesaţi(IMM-uri, consultanţi profesionişti), şifurnizarea de feed-back conform unorscenarii reale de aplicare, în vedereaîmbunătăţirii metodelor şi uneltelor.

ConsorţiulTexClubTec (Italia), CCI Vratsa

(Bulgaria), Ouest Mode Industrie (Franţa),SEPEE (Grecia), APM Cluj (România),IFTH Paris (Franţa), ATC (Grecia),CLOTEFI (Grecia), Raliant (România),Sol-Tec (Italia), Textile Du Maine (Franţa),Marchi Fildi (Italia), Nota Masselos(Grecia), Mirage (Bulgaria)

Websitehttp://www.passage-project.eu/

Oana TODEA,responsabil comunicare APM Cluj

trimestrul III – 2011

Economie de la A la Z

PROIECTUL PASSAGEPROIECTUL PASSAGEMANAGEMENTUL COMPETENTELOR ŞI CUNOŞTINŢELOR CRITICE – PROIECT DE

CERCETARE FINANŢAT PRIN PROGRAMUL CADRU 7

Peregrin în lumea afacerilor

4

trimestrul III – 2011

Business

trimestrul III – 2011

5

Peregrin în lumea afacerilor

Business

OFERĂ ONORATEI CLIENTELE:a) DECORAŢIUNI INTERIOARE DIN FIER FORJATb) CONFECŢII METALICE:- mobilier de interior, de grădină, ornamente,garduri, poşti, balustrade, cutii poştale, diverse.c) SERVICII:- fotoceramică;- reparaţii şi recondiţionări de tapiţerie.

Înţepături neletaleProfesorului univ. dr. Adrian Mleşniţă, directorul C.A.T., etalon alinteligenţei tehnice şi nu numai

De criză ca să fim salvaţi,Nu puteţi să împrumutaţiCeva minte, indiferent de cost,Celor ce ţara o conduc atât de prost!?

Domnului Augustin Feneşan, preşedinte A.P.M. Cluj

Dacă-un patron, când munceşte cu spor neneacă,Reuşeşte destul de mulţi bani ca să facă,Un şef de patroni, ce din greu trage, pe bune,Mă-ntreb cât de mulţi bani o fi putând s-adune?

Doamnei Ioana Cocian, juristă la A.P.M. Cluj

Pe patroni, şi zău nu greşesc,Unele legi îi nedreptăţesc,Ca om care apăraţi legeaCum de permiteţi aşa ceva!?

Domnului Dan Mureşan (SC M.D.M.), un iscusit şi harnic patron

În afaceri, incontestabil, reuşeştiDe eşti isteţi, dar şi dacă din greu trudeşti,Restul sunt simple vorbe, aruncate-n van,Iar cel mai concludent exemplu-i Mureşan.

Doamnei Ioana Molnar, patroana SC „Magnolia” – reţea de florării

De ce faceţi numai afaceri de succesNu este deloc greu de înţeles,Comuniunea dintre floare şi înţelepciuneNu poate genera decât minune.

Domnului Vasile Dolha, un discret patron turdean

Unii dintre cei care nu prea vă înghitAfirmă că de-afaceri v-aţi fi plictisit,N-o fi ştiind că sunteţi implicat în destule proiecte,Sau e vorba de-o minciună fără pereche!?

Domnului Decebal Manole Bogdan, doctor în economie, director de firmă de asigurări

De cataclisme de vom fi loviţi,Desigur, o să ne despăgubiţi,Cum, totuşi, ne lăsaţi descoperiţiÎn faţa răului demnitarilor troglodiţi?!

Lui Ioan Negru, scriitor, dar şi editor şi tipograf

Recomandat ar fi să chibzuieştiDe-i bine cărţi ale confraţilor să tipăreşti,Pentru că, tipărindu-le, se înţelege de la sineCă nu pe alţii concurezi, ci te concurezi chiar pe tine.

Ion CONSTANTINESCU

6

trimestrul III – 2011 Peregrin în lumea afacerilor

Strădanie , har ş i hazard

– urmare din pagina 2 –

Nu am renunţat nici la serigrafie, fiind una dintre puţinele firmecare mai abordează această modalitate clasică de personalizare.Se renunţă probabil datorită faptului că serigrafia este un sectorsemiautomatizat prin natura sa, mai lent deci ca timp de execuţie,care are însă avantajul unor lucrări de o rezistenţă şi o calitatesuperioare. Domeniul nostru este însă vast, de aceea nici nuputem face acum o etalare completă a serviciilor şi produselor pecare le oferim. Cei care ne caută sau vor mai multe detalii, potgăsi pe site-ul nostru, www.pma.ro, toată informaţia de care aunevoie.

Tot ce facem este posibil datorită unei echipe mari şi cuexperienţă şi datorită logisticii, în care investim majoritateaprofitului.

Ce noutăţi oferiţi clienţilor, ca firmă care se declară într-opermanentă dezvoltare?

Am achiziţionat, în 2010, o imprimantă hibrid de maridimensiuni, care are capacitatea de a printa atât pe suport flexibil,în rolă (material de banner, pânză, autocolant), cât şi direct pesuporturi plane, tip comatex, comacel, stiplex sau alte materialerigide. Astfel de noi tehnologii sunt profitabile, atât pentru noi caproducător, cât şi pentru client, datorită timpului redus de execuţie,simplificării procesului de producţie, costului mai mic şi clarităţiimai bune a detaliilor, toate acestea comparativ cu imprimareatradiţională.

Recent am mai achiziţionat o imprimantă de mari dimensiuni,care adoptă o tehnologie inovativă, latex, potrivită atât pentruimprimări indoor, cât şi outdoor. Este o nouă generaţie deimprimante, create pentru a reduce impactul asupra mediului, carefoloseşte cerneluri pe bază de apă, care au însă o rezistenţă întimp comparativă cu a cernelurilor pe bază de solvent, estesilenţioasă în funcţionare, cu viteză superioară de imprimare şipoate fi folosită pentru o gamă foarte largă de aplicaţii.

Ce vă propuneţi pentru anul 2011?Să rezistăm pe piaţă şi, dacă vom avea posibilitatea, să ne

continuăm trendul ascendent.

Consemnat de Traian CORNEANU

PMA INVEST – 18 ANI DEPRODUCŢIE PUBLICITARĂ

Reţete ilustrate http://reteteilustrate.blogspot.com

Reţete culinare cu imagini, accesibile tuturor celor ce gătesc practic şi uşor.

7

Peregrin în lumea afacerilor trimestrul III – 2011

BusinessLa rugămintea noastră, dl. prof. Dr.

DECEBAL MANOLE BOGDAN,administratorul firmei de asigurări AgenţiaPRIMA TRANSILVANA, din cadrul SocietăţiiASIROM - VIENNA INSURANCE GROUPdin Cluj-Napoca, deşi foarte ocupat, a avutbunăvoinţa de a ne răspunde la uneleîntrebări din domeniul pe care-l conduce.

Reporter: Societatea comercială deasigurări pe care o conduceţi este una nouăîn constelaţia firmelor de asigurare din Cluj-Napoca. Vă rugăm să ne spuneţi care estediferenţa şi deosebirea dintre firmadumneavoastră şi celelalte cu acelaşiprofil?

Dl. Decebal Manole Bogdan: AgenţiaPRIMA TRANSILVANA reprezintă un nouconcept în distribuţia asigurărilorcomerciale, concept bazat pe franciză. Noidistribuim produsele de asigurare ale AsiromVienna Insurance Group în aceleaşi condiţiipe care le are structura proprie a Asirom,

diferenţa este că noi consiliem îndeaproapeasiguratul şi ne ocupăm ca atunci cândapare riscul asigurat partenerul nostru să nupiardă timpul până la repunerea în funcţiunea bunului asigurat.

Ce motive v-au determinat să deschideţio nouă societate cu profil de asigurare, cândîn Cluj-Napoca sunt chiar foarte multe?

Această structură va reprezenta viitorulîn ce priveşte managementul asigurărilorcomerciale. În SUA şi Europa Occidentalăaceste structuri francizate reprezintăponderea în toată piaţa de asigurare.Diferenţa între societăţile cu profil deasigurare despre care afirmaţi că sunt multeîn societatea noastră este tocmai calitateaparteneriatului care răspunde aşteptărilorpersoanelor ce vor să se asigure.

Despre necesitatea asigurărilor îngeneral şi beneficiul pe care îl aduc pentruasiguraţi?

În orice societate în care persoanelesunt responsabile pentru patrimoniul propriu

şi pentru profitul obţinut se apelează laurmătoarele forme:

1.Autoasigurarea - care este valabilădoar în situaţia în care există fonduri propriisuficiente pentru remedierea pagubelor.

2. Întrajutorarea - dacă există prietenisau cunoştinţe ce solidarizează în caz deeveniment şi pun mână de la mână pentruremedierea pagubelor.

3. Constituirea de către cei interesaţi aunui fond comun cu caracter mutual pentruasigurare. Administratorul acestui fond, careeste societatea de asigurare, încaseazăprime de asigurare de la persoanele (fizice,juridice) care se află sub risc şi plăteşte dinaceşti bani persoanele care au contribuit laacest fond şi riscul s-a produs generândpagube.

A treia variantă este esenţa funcţionăriiasigurării. Acest mecanism de asigurare s-adezvoltat în mod continuu, iar la aceastădată suntem în situaţia în care calculelestatistice bazate pe matematici actualizatepermit dimensionarea exactă a

consecinţelor riscului şi determinarea cuprecizie a nivelului primei de asigurare pecare asiguraţii trebuie să o plătească pentrua fi acoperitoare, atât pentru fondul deasigurare cât şi pentru cheltuielile deadministrare şi achiziţie a asigurărilor.

Este adevărat că, de multe ori în preţulasigurării există o încărcătură financiarădeterminată de cheltuielile de marketing,comisioane mari pentru intermediereabrokerilor, inclusiv a brokerilor asistenţi.

Ca un răspuns direct la întrebareadumneavoastră, putem afirma cu tărie faptulcă asigurările sunt o necesitate obiectivă înviaţa noastră, iar beneficiul cel mai mareeste să fii asigurat şi să nu se întâmple nicio pagubă.

Vorbiţi-ne despre Campania deasigurare obligatorie de locuinţe: anume cefoloase au cetăţenii şi ce câştigă statul?

În anul 1995, efectele decretului471/1971 ce reglementa asigurarea prinefectul legii a clădirilor cu destinaţie locuinţăa fost anulat, prin neştiinţa celor care auemis legislaţia la vremea respectivă. În

acest context, începând cu acest an se vainstitui obligativitatea proprietarilor delocuinţe de a se asigura pentru riscuricatastrofale, ne referim aici la cutremure depământ, inundaţie prin revărsare de râuri şialunecare de teren. Majoritatea cetăţenilornu au aceste riscuri în zona unde aulocuinţa, în consecinţă legislaţia a fostcorectată în sensul în care dacă există oasigurare facultativă ce cuprinde riscurileobligatorii nominalizate mai sus şi alte riscurireale ce pot produce pagube cetăţenilor,legea permite recunoaşterea acestorasigurări fără să mai fie nevoie să încheieasigurarea obligatorie, aşa cum a fostdefinită iniţial. A face o asigurare obligatorienumai pentru cele trei riscuri înseamnă caoamenii să achite taxa de solidaritate cu ceicu locuinţele în zone de cutremur, inundaţiide la râuri şi alunecare de teren. Societăţilede asigurare au în ofertele lor produsespeciale care să completeze prin riscurifacultative riscurile obligatorii. CetăţeniiClujului se pot asigura pentru toate riscurile,

plătind cu puţin peste 20 de euro, cât eraprima obligatorie pentru asigurareaobligatorie şi au protecţie la toate riscurilece pot să distrugă locuinţa.

Care va fi pentru viitor - pentru anii ceurmează - modalitatea de plată a ratelor deasigurare: trebuie să vină asiguratul la sediulfirmei, poate plăti on-line ori prin bancă, şiatunci îi trebuie contul dumneavoastrăbancar, ori va merge cineva din partea firmeiacasă la asiguraţi?

Noile tehnologii informaţionale nu aulăsat deoparte nici mecanismul deasigurare, există posibilitatea să încheiasigurarea cu plata prin virament bancar şiprimeşti contractul de asigurare la domiciliu,există posibilitatea să comanzi telefonic unprodus de asigurare iar agentul de asigurarete contactează acasă pentru a perfectacontractul. Noi derulăm un program princare anumite asigurări se pot încheia prinintermediul internetului.

A consemnat Traian CORNEANU

PE MĂSURA AŞTEPTĂRILOR CLIENŢILOR

8

trimestrul III – 2011 Peregrin în lumea afacerilor

Business

MAGAZINULCONSIGNAŢIE „LIDIA“

B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 3/7

PRIMEŞTE PENTRU VÂNZARE ŞI VINDE:

•obiecte decorative din argint, aplhaca,alamă, cupru• etajere, statuete• picturi, sticlărie veche• cristal, candelabre vechi• ceasuri de toate categoriile• bijuterii vechi din aur, argint şi gablonz

ORARZilnic (L-V): 10-17

Sâmbătă: 10-13

Informaţii la tel. 0264/ 430491

Aleea Gârbău nr. 12, Cluj-Napoca, jud. Cluj

cod 400534, ROMÂNIAWebsite: www.rosalcluj.roTel/fax: +40-264-456863