Anul XII. S i b i i u , 27 Noemvrie 1910. Nr. 48.

REVISTA ECONOMICĂ Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire.

, Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „ S o l i s ă - a r l t a t e s . " stint: „Agricola", (Ecica). „Agricola", (Eunedoara), „Agricola", (Lugoj'), „Agricola", (SebeşuJ-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieţana", 9Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora", (Baia-mare), „Avrigeana", „BnnMana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Banca loporolă". (Arpaşul-inf), „Beregsana", .Berzoria",„Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul" „Bu-dutnana", „Cassa de împrumut ca însoţire".(Bicaz), „Cassa de plstr-", (Wercureă), „Cassa ie >ff>tr." (reuniune), ( Wis'e), „Câmpiana", „Cârţişoreana", „Ciacotana", „Chiorana" „Chiseteiana",„Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiali", „Coroana", {Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Corvineana", „Creditul", „Crişana" ,Cugiereana", „Detunata", „Daina", „Drăganul", „Dună­reană", „Economia", (Cohalm), „Economul", ,Făgeţana", „Fortuna", „Frăţia", „Frăţietatea", ,Furnica", „Geojeana", „Gloria", „Gră-niţerul", „Baţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iisoţire de credit-, (Veştem), „Tntt. de credit", (Mehadia), „Inst de credit", (Gavosdia). „Istorul". (Sângeorgiu), „Isvorul" (Sebeşul-inf.), „lulia", „Jiana" .Lăpuşana", „Ligediana", „Lipoeana", „Luceafărul"^ „lăărgineana", „Mercur", „Altetul", „Minerna", rMunteanau, (torniareva), „Murdşiuna", „Murăşianul", „Nădlăcana", „Negoial", „Nera", „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Panciovana", „Ptatra", .Plugarul", (Cacooa), Plugarul, (Sacadate), „Popo­rul", (Lugoj), „Poporul", (Sălişte), „torumbăceana", „Progresul", „Haco ana", „Reun. de împr. şi păs rare", (Ilvi-mire), „Rîureana", „Săcana", „ijătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesci, „belâgeana", „Sentinela", „Şercăiana", „Silvinia"T

„Şoimuşana", „bomeşana", „Speranţa", (Blosman), „Steaua", „Târnăveana", „Ţibleşana", „ Timiş ma", „Olpiana", „Unirea", „Vatra", „Victoria", „Viitorul", „Votleana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul", (Tăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".

Preţul de prenumärare: pe 1 an K 12—, pe >/9 au K 6--

Redactor responsabil: C O N S T A N T I N P O P P .

Taxa pentru inser tami : de spaţiul unui em a cate 10 neri.

Să fim prevăzători. S'au sporit inst i tute le noastre de bani

în m o d foarte rapid. A u fost zadarn ice pie-dec i l e morale a le organului nostru superior d e control , a fost zadarnic g lasul pressei. R â v n a spre câş t ig , personalităţi , curentul prea l iber au adus cu sine înmulţ irea prea t im­purie şi nejustif icată.

Cu sporirea inst i tute lor de bani au crescut însă ş i a n g a j a m e n t e l e acestora. In fiecare se g ă s e ş t e t e D d i n ţ a de-a câş t igă teren, de-a cu ceri. Capitalul social , depuneri le l e sunt mul t prea mici pentru plasări şi astfel cu e x c e p ţ i a a două-trei , v e d e m t o a t e ins t i tute le noastre angaja te în reescont . Iar că aces ta la ce l e m a i mul te întrece fără măsură capitalul so­c ia l şi rezerve le o p u t e m tare uşor constată .

E greş i tă , foarte greş i tă pol i t ica a c e a s t a a inst i tutelor noastre . A n g a j a m e n t u l prea mare în direcţ ia aceas ta are urmări triste, d e a c e e a cât de des e corec t să se atragă a t e n ţ i u n e a inst i tute lor noastre asupra aces tu i neajuns .

împrejurări le t impului de azi sunt a-normale . Urcarea co losa lă a preţului pămân­tului e nenaturală . E un salt neju9tificat, c â n d şt im că înainte cu câţ iva ani jugărul va loră să z i c e m 4 0 0 cor., iar azi să p lăteş te c e l puţ in cu 1400 cor. A c e s t preţ urcat a adus cu sine creşterea creditului , a datoriilor, fără însă ca contravaloarea , a d e c ă producte le s ă aibă urcare proporţ ională în preţ. P e drept

şi p u t e m z c e că tră im pe zec i de ani î n avans , — ce priveşte sarcinile , mai ales c e l e ţărăneşt i . Nu e ex- h;s însă, ca „ţara dolarilor", căreia trebuie să-i atribuim îu mare parte urcarea preţului pământului , m â o e - p o i m â n e să-şi s ch imbe faţa şi prin o criză să ne în­toarcă iarăş la trecut . E bine deci să a v e m în vedere aceas ta posibil itate, şi în urmare să nu ne încordăm la plasări exngerate .

N e g o ţ u l nostru încă tinăr, industria n e ­î n s e m n a t ă ce o a v e m , agronomia noastră c u s is temul ei vech iu nu reclamă capitaluri, c e inst i tute le noastre nu le-ar putea acuirà. D a c ă am stă să sat i s facem numai cer ic ţe le nor­male ale vieţii noastre publice , ins t i tute le noastre nu ar trebui să se angajeze aşa d e mult la capitaluri străine. P ă c a t u l însă e, c a t indem la surplasări, ca apoi să putem arăta cucerire de teren, să p u t e m face c o n c u r e n ţ ă chiar.

Criza de a c u m trei ani a pus la încer­care inst i tute le noas tre de bani şi din noro ­cire le-a lăsat teafâre, căc i a înce ta t t o t u ş la t imp ; — mai anul trecut numai vorba fu să miroase a praf de puşcă şi deponenţi i da-seră asalt , iar conducători i inst i tute lor erau ÎDgrijoraţi şi desperaţi , — de prezent s i tuaţ ia genera lă financiară e încordată , iar bănc i le noastre o s imt mai tare ca altele , căci prea m u l t e din e le sunt supuse capriţ idor capi ta­lurilor străine.

S ă fim prevăzători e datorinţa c e ni -se impune . Să î m v ă ţ ă m din năcazuri le propri i : să luăm de pildă cazul recent al unei b ă n c i

54

a noastre , unde, pe l â n g ă administrare neco ­rectă , eră să u r m e z e crachul de bună s a m ă şi din angajamentul de r e e s c o n t prea mare. Credi to i i i pun sula în coas te , debitorii dev in îndărătnici , urmarea e o catastrofă ireparabilă.

E ident ică de altfel s i tuaţ ia inst i tute lor noas tre de bani cu s i tuaţia bănci lor ungureşt i d in ţară. A c e s t e a încă s'au sporit rapid, le au crescut angajamente l e , s'au dat la plasări exagera te . D o v a d ă că şi pressa ungurească f inanciară se o c u p ă cu chest ia de faţă. A ş a „M. P " . într'un număr recent a trage ateDţia băn­cilor ungureşt i , ca să fie c i rcumspecte , pre­văzătoare , să se reţ ină de la surplasări, — ba fiindcă bănci le lor au trecut cu mul t cerin­ţ e l e de credit, le prez ice chiar o catastrofă uriaşe.

In favor însă s tau bănci le săseşt i , căc i după firea tac t i coasă a sasului, a c e l e a nu se a v â n t ă la exagerări .

Cum va fi, cum nu, s tarea inst i tutelor străine din ţară, pentru noi e aproape indi­ferentă, precum lor le e a noastră stare indi­ferentă. S ă ne c u g e t ă m însă, că ace lea t o a t e au bănci mari la spate , cari la n ă c a z le sar în ajutor. No i şi în a c e a s t a privinţă s tăm mai rău, căc i şt im bine că pentru caz de l ipsă nic i primul nostru inst i tut financiar n u le p o a t e luă pe toa te sub aripi.

Pr in „Rev. E c o n . " adeseori s'a dat sfatul inst itutelor noas tre să fie cu rezervă în pla­sări, în reflectare la reescont . R ă m â n e însă ca şi organul de control „Sol idaritatea" prin experţ i i săi să ia consecut iv n o t ă despre des-vo l tarea normală şi reală, despre angajamen­te le inst i tutelor contro la te şi fără încunjur să a tragă a tenţ iunea direcţiunii respect ive lor inst i tute . O adresă a „Solidarităţi i" în sensul amint i t , ce t i tă în şed inţa unei direcţiuni a vre-unui inst i tut prea angajat , face un serviciu de nedescr i s a tât institutului , câ t şi condu­cători lor lui, cari oareş icum s'ar putea justi­fică îna intea celor ce le-ar da imbo ld de cu­cerire orbise.

T r e b u e să n e ţ inem noi pe noi în frâu. N u trebue să ne îngrijească observări le ce lor puşi prin noi înş ine la controlul nostru, căc i s igur din bunăvo inţă ne sfătuesc. Străinii d a c ă ar p u t e a ne-ar înghiţi . P â n ă putem deci să ţ i n e m întărită c e t a t e a inst i tute lor noastre fi­nanciare , cari n e sunt s ingura fală pe terenul naţ iona l -economic , iar a c e a s t a numai d a c ă v o m fi conces iv i şi prevăzători o p u t e m ajunge .

Oct. Sglinibea.

Scumpetea. (Cauzele ei şi mijloacele de a o combate). Scumpirea mereu crescândă a mijloacelor d e

traiu — se ştie — este azi o chestiune de in teres universal, care preocupă în mod serios pe toată l u m e a : bogaţ i şi săraci într 'un fel sau într 'altul. Cât priveşte pe săraci — ce să zici — pentru ei lucrul nu e tocmai nou, căci plângerile lor de „trai greu" nu sunt de eri de alaltăieri, dar azi lucrurile au ajuns aşâ de de ­par te , încât şi cei cu s tare mai bunicică, ba chiar şi bogătanii se plâng. Cu toţii ne dăm seama, că nu e biue aşâ şi că t rebue făcut ceva, ca scumpetea aceas t a să contenească şi mersul lucrurilor să ajungă în pri­vinţa aceas ta într 'o ogaşie mai normală. Cu o ocazie acum nu demult, c h k r şi ^regele nostru a pomeni t de lucrul acesta zicând, că regretă că conducători i vieţii noastre publice nu au aflat încă vre-o modali­ta te de a reduce scumpetea extraordinară de azi.

In d ferite întruniri economice cu caracter privat sau oficial ţ inute în timpul din urmă mai ales în cele două capitale ale monarh ei noastre s'a discutat ade ­seori şi se discută chestiunea aceasta devenită azi foarte acută, dar cu puţine rezultate practice. Din multe părţi se acuză sistemul vamal de prohibiţiune, ce există la noi, care în interesul unei clase bogate dela noi, a agrarienii r mari , împiedecă importul d e vite vii în Ungaria Agrarienii de altă parte prote­stează energic faţă cu aceas tă acuză de a fi ei cauza exclusivă a scumpetei . După aceştia cauza principală a scumpirei mijloacelor de traiu este devalvarea banilor, cauzată — aceasta - prin u rcarea plăţilor munci to-ton lo r prin greve e t c , apoi prin jocul speculativ la bursă, prin ridicarea preste măsură a comerciului d e mijlocire şi în fine prin creşterea continuă a consu-maţiunii. In ce priveşte scumpirea alimentelor, locul de frunte îl ocupă carnea . Aceasta încă se explică în parte prin creşterea speselor de producţiune şi pr in reducerea valoarei de schimb a banilor. Boalele con­tagioase la vite, c a : durerea de unghii şi de gură , care de câţiva ani cercetează aproape regulat ţ a r a noastră , încă formează o cauză a scumpetii cărnii.

0 întrunire agrară internaţională ţ inută nu d e ­mult în Viena, crede a ajută lucrului cerând dela s t a t — în ce priveşte relaţuie economice speciale d in Ungaria şi Austria — înfiinţarea de însoţiri pentru pregătirea pânei şi de măcelării mari , reorganizarea târgurilor de vite, ş tergerea dării de consum asupra cărnii, infrânarea negoţului superfluu de mijlocire, in­terzicerea negocierilor pe termin neacoperite, luarea de dispoziţiuni aspre faţă cu grevele şi cartelele pă ­gubitoare, sprijinirea mişcării cooperatiste şi sprijinirea cea mai intensă a producţiunii agricole. In acelaş t imp conferenţa agrară amintita protestează faţă cu cereri le, de altfel — după noi — destul de motivate ale con-sumenţilor din Ungaria de a se permite importarea d e vite vii din ţările balcanice.

Agrarienii — natural — îşi apă ră în pr ima linie interesele lor proprii şi în sensul acesta explică şi scuză scumpetea cea mare de azi, dar între mijloa­cele, propuse de ei pentru uşurarea situaţiunii, sunt to tuş multe, vrednice de luat în seamă .

£a chestiunea societăţii noastre de asigurare. — Un ecbou. —

Confratele „Tovărăşia" din Orăştie publică în t imui său număr din peana d-nu!ui V. C. Osvadă, un primart icoi călduros din prilejul lansării prospectului de fondare al societăţii noastre de asigurare.

Dupăce a ra tă cât de greu s'a împrietinit poporul nostru ţ ă ran cu asigurările, precum şi motivele ace­stei rezerve, constată că prin asigurarea vitelor cul­t ivată de „Reun. proprietarilor de vite din Orăştie", rostul asigurărilor a început a fi înţeles tot mai mult în sinul ţărănimii noastre.

„Oricât de însemnate ar fi vitele şi as igurarea acelora în viaţa plugarilor noştri — cont inuă „Tovă­răş ia" — aceasta asigurare este numai un soiu, numai o parte a multelor feliuri de asigurări, pe cari Ie fac popoarele mai înaintate pentru păs t ra rea întregului lor avut.

Trebue dar să primim cu toţii cu bucurie vestea, ce o avem, că băncile româneşti , sprijinite de obştea românească , au făcut, prin însoţirea lor „Solidari tatea", Întâiul pas pentru în t ruparea dorinţei m a r i : să avem şi noi Românii o bancă românească de asigurare contra focului şi pen t ru asigurări pe viaţă.

Direcţiunea însoţirii bănci lor : „Solidari tatea" în­credinţa ta cu ducerea în deplinire a hotăririi adunări i băncilor româneşt i ţinută la Braşov in luna Iunie a acestui an , — pentru fondarea unei bănci româneşt i de asigurare, — a publicat acum Prospectul (planul) d e înfiinţare a acestei bănci*.

Arată apoi pe scurt condiţiile de subscriere şi cont inuă :

„Capitalul băncii de asigurare în intâiul rând e plănuit să fie subscris de băncile noas t re româneşt i . Băncile însă vor îngădui cu plăcere, ca obştea româ­nească , cărturari şi ţărani fruntaşi, oricine, care poate , să subscrie cât mai multe acţii, şi dela numărul ce-I vor subscrie aceştia, va a tâ rnă dovada dacă înţelegem ori nu rostul şi însemnătatea cea mare a celei dintâi bănci româneşti pentru asigurarea contra focului şi p e viaţă.

Ca să dăm strălucit această dovadă, mai ales .prin sătenii noştri îndemnăm pe toţi cetitorii noştri, ma i cu dare de mână , să iscălească măcar câte o acţie la noua bancă românească de asigurare .

Mai mult decât la asta apoi, ne întoarcem, cătră toţi plugarii şi sătenii noştri, să primească cu drag la t impul său, alcătuirea băncii de asigurare contra fo­cului şi pe via ţă!

Şi îndată ce îşi va începe aceas tă „For tuna" , aces t „Noroc" al nostru, lucrările sale binefăcătoare, tot natul să o sprijineascâ cu cuvântul şi cu fapta — asigurându-ne prin noi şi la noi avutul şi viaţa noas t ră I

Noi cu asigurarea vitelor mergem cu drag î n a 7

in te pe calea apucată.; t , , , • Având insă aeum alături încă o soră în lucrarea

asigurărilor, care va asigura avutul din clădiri şi din

mana câmpului şi viaţa capilor d e familie vrednici ş i b ine înţelegători ai neamului nostru, —- ne simţim mai tari şi mai mulţumiţi . ' • : • • 1

„Fortuna" ne va as gură pe viaţa noas t ră sume cari să r ămână bune familiilor! noastre şi s ne va asi­gură In contra pagubelor^ focului clădirile noastre^ Reuniunea noastră Vă asigură avutul în vite. Şi ca două surori bune se vor întregi şi se vor sprijini, spre binele şi înaintarea neamului nos t ru !

Să Ie sprijinim cu toată dragos tea!"

Cooperativele de Credit în jfînglia. însoţirile de credit, care sunt număroase şi, sub

diferite forme şi numiri, alcătuiesc o putere pe conti­nent, sunt cu mult mai slabe in Anglia — faţă de nu­mărul şi puterea celorlalte cooperative. Cu toate ace ­stea au făcut, chiar aşa, mult b i n e ; iar azi se discută şi se tot ch bzuieşte, cari ar fi cele mai bune mijloace pentru stabilirea unei instituţii de credit, alcătuită pe baze cooperative, şi In aşa fel încât să fie de un folos cât mai mare .

Chestiunea a fost desbătută la multe con­grese cooperative, cari se ţin neîntrerupt dela 1869 încoace, aşa că ele formează un fel de Parlament al muncii, fără ca să inspire, prin aceas ta nici cea mai mică teamă, chiar celor mai conservatoare spir i te; ci, din contră, a găsit în multe părţ i o întimpinare căl­duroasă şi un ajutor foarte de folos. Punctul de ve­dere general , care a predomnit in aceste discuţiuni a fost, că banul cooperativelor t rebue să fie de ajutor membrilor care le alcătuiesc — fiindcă se ştie că douăzeci dintr 'o sută de membri ai cooperativelor sunt lucrători — şi nu cura se întâmplă azi, când mul te societăţi cooperative lucrează, adecă depun banii, prin băncile particulare, care la rândul lor împrumuta tot pe capitaliştii ce s t râng apoi, cât pot, cu uşa, tocmai pe lucrătorii ale căror economii ei le întrebuinţează ca sâ-şi ducă treburile.

Hotărirea luată la Congresul din 1869, în aceas tă privinţă, c e r ea : înfiinţarea unei bănci cooperative cu un sediu central şi ramuri în diferitele părţi, unde se simte nevoia stabilirii l o r ; să fie alcătuită din socie­tăţi cooperative cu excluderea, celor care sub acest nume sunt alcătuite numai pentru câş t ig ; în sfârşit, în ce priveşte modul de operaţ iune al acestei înstitu-ţiuni, se prevedeau normele generale de organizare şi administraţie.

Lucrurile însă nu păreau a înainta de fel până când, in 1872 s'a înfiinţat o secţie de bancă pe lângă Cooperativa de gros — ceeace ar corăspunde cu Fe­derala Cooperativelor din Bucureşt i , Această cooper rativâ care este constituită ca o agenţie centrală, a celorlalte mai mici, pentru aprovizionarea acestora cu mărfurile trebuitoare — a s t râns astfel şi mai ta re în jurul ei societăţile afiliate pe care acum le ajută toţ mai mult. Secţiunea aceasta merge din ce în ce mai bine şi fiecare an ara tă creştere in transacţiuniie p e care ea le face.

Dar aceas ta nu constituie decât o formă a cre­ditului cooperativ in Anglia. Multe alte încercări s 'au dovedit pline de succes, fapt ce a făcut pe multe so ­cietăţi să urmeze pilda cea bună. Astfel, p recum, se ştie, aci multe din societăţile cooperative, fiind a-ja de bine alcătuite şi ̂ conduse încât fac t ransacţ iuni , ce s e

& ff E' V I 8 TA £ C Q N O M I C k

ţ i un i ide jeconomie ? membrii depunipr isosuxi ie î pen t ru care primesc de obiceiu 4V a%> f& r& c a să-şi-mat ba^îi, capul să caute fyanca Omul, ştie, că societatea îi s tă In ajutor şi ca i i t â ' să se fotesească fără a mai fi plo­con i t ' s au Îndemna t ! Rezultatele şi aci au fost destul' «te fruteoaSe' e i e i s%=«»eotesc-««s-sutele " d e ! mi l ioan* de coroane economiile anuale, care natural că nu r ămân toate în cassele societăţilor — dar dacă se scot se cheltuiesc cu multa chibzuinţă şi socote lă.

O altă seamă de cooperative sunt aşa numitele Societăţi de clădire, cari au de scop să pr imească de­puneri dela membrii cărora li-se plăteşte un procent fix şi pe de altă parte să facă avansuri acelora dintre membr i / c a r e doresc să-şi cumpere sau să-şi clădească locuinţe. Datoria pe care membrul o contractează in acest caz se rep 'ă teşte societăţii într 'un timp de ani ce variază intre 20 şi 30

Cu toate că nu sunt propriu zis cooperative de credit, în bună parte sunt întemeiate ca a tare . Din punct de vedere al modului de op t ra ţ ie ele se împart In trei g rupe :

1. Acelea care Împrumută pe membri ca să-şi cumpere sau să-şi construiască locuinţe asupra cărora societatea împrumutătoare constituie o h potecă, ce se poate însă plăti de cătră împrumutat într un timp de ani destul de lung.

2. Alte cooperative de construcţie insă se de­părtează ceva mai mult dela caracterul lor de socie­tăţi de credit şi, construind case, le închiriază la membri .

3. In sfârşit, al treilea fel de cooperative de acest soiu au devenit cu totul societăţi de const rucţ ie : ele clădesc case şi apoi le vând membrilor, după re-gulele stabilite In legătură cu cerinţele diferitelor lo­calităţi.

Oricum însă, oficial, aceste cooperative sunt con­siderate ca societăţi de credit, indiferent de gruparea in care sunt puse, ele au făcut mult bine mai ales lucrătorilor, pe cari i-au ajutat să-şi clădească astfel locuinţele. In apropierea Londrei există un orăşel mai mic alcătuit numai din case clădite pe acest sistem. Şi totul a pornit dela o prăvălie cooperativă, la care Insă. odată întemeiată, toţi membrii au contribuit din toate puterile să-şi ridice aşezământul la care astăzi găsesc a tâ ta ajutor.

Pe lângă acestea, tntr 'un număr mai mic, mai găsim Societăţi pentru împrumutul muncii cari sunt al­cătuite de lucrători. In afară de capitalul lor social aceste cooperative mai primesc şi depuneri spre fruc­tificare. In nici un caz dobânzile nu sunt mai mari decât 4° / 0 sau cel mult 5 % - Operaţiunile lor se măr­ginesc* la împrumuturi membrilor, cari au nevoie de ajutorul societăţii.

In sfârşit cele mai nouă, dar şi cele care promit mai mult, sunt cooperativele de credit agricol. Unele sunt înfiinţate pe modelul celor precedente . Altele, şi acestea sunt cele mai multe sunt înfiinţate după sistemul Ra ffeisen. Membrii aci nu depun capital, ci plătesc doar o taxă de înscriere — dar sunt răspun­zători nemărginit şi solidar pentru toate Împrumutu­rile făcute de societate, care ia dela membri o do­bândă ce acopere cheltu elile de administraţ ie plus dobânda ce şi ele o plătesc Ia capitalul împrumutat , la care sunt nevoite să recurgă spre a-şi putea începe afacerile. Ele nu lucrează decât numai cu membrii lor. Câştigurile realizate nu se Împart acestora -— ci sunt capitalizate. Mai t rebue adâogat că, tn fiecare caz, membri i se interesează şi de s tarea celui ce vo­

ieşte să şe împrumute, c â t u ş i d e motivul care-J face sJ lc^âî&'a |Qt$rul so ţ î e l i ţ i i —^aşa ' fel e ă B â w l f p e n ţ r a care membrii sunt, cum spuseiu, solidar răspunzător i , să nu se prăpădească înzadar. Numai dupăce s 'au asigurat, dfc acestea s e . dă celui nevoiaş . Prin acea s t a , precmn vedem, şe face un. bine d e d o u ă o r i ; î n t â i se. ţ jşjgw'^.c^i.inaj^rn.^t solvabili tatea .membrilor şi prift u rmare creditul societăţ i i ; al doilea — şi aci es te par tea cea mai de seamă într 'o organizaţie sănă toasă a cooperativelor de credit — se desbară oamenii d e obiceiul urât sau de năravul de a se gândi la bunul altuia, agonisit cu muncă şi răbdare .

In toate aceste cooperative membrii au un rol activ în conducere şi administraţie — aşa fel că ele constituie instituţii cu adevărat democrat ice, prin ca re se face educaţia poporului, ce t rebue să înţeleagă că toată puterea stă în el insuşfc

L o n d r a , Octomvrie 1910. N. K. Constantinescu.

asigurarea incassării pretensiunilor cambiale. In praxă se întâmplă uneori , ce este drept r a r ,

ca debitorii cambiali se ridice excepţii cu ocazia i a -cassării pe cale judecă torească a pretensiunilor din par tea creditorului. Unii debitori neagă a fi r idicat împrumutul , alţii că pretensiunea ar ex is ta ; alţii î n fine ridică excepţii contra domiciliarii peste tot s au a domiciliarii la un anumit loc şi altele.

Pen t ru prevenirea acestor fel de excepţii, ca r i pot îmgreunâ şi t răgănâ incassarea pretensiunilor cam­biale, unele institute de bani se folosesc de anumi te „declaraţi i" , pe cari le iau dela debitorii cambia l i Înainte de l icuidarea banilor. 0 astfel de „declaraţ ie" a m primit şi noi dela un institut de bani al nos t ru , pe care o publicăm în întregime pentru eventuală în­t rebuinţare şi din par tea altor bănci ale noastre, ca o măsură de precauţ iune.

Ia tă textul declaraţiei din c h e s t i u n e :

Declaraţiune. Subscrişii recunoaştem, că azi am prezenta t in­

stitutului de economii şi credit din spre escomptare u n cambiu de K adecă _ coroane şi a m primit contravaloarea acestui cambia dela cassă, deci recunoaştem că datorim solidar nu ­mitului institut aceasta sumă şi r ămânem în obligo solidar până la Întreaga ei replătire.

Dacă s 'ar întâmplă ca la pr ima scadenţă să n n plătim suma întreagă, ci să o acoperim cu alte cambii de prolongire, iară subscrierile cambiilor de prolongire, fie una sau mai multe, a r fi falsificate, sau din orice motiv s 'ar exeepţionâ prin careva dintre noi, în aces t caz dăm dreptul institutului, ca să incasseze pe ca le judecătorească întreg restul pretensiunii sale numai pe baza acestui document, In care caz n e supunem competinţei judecătoriei sumare dezignată de d i rec ­ţ iunea institutului cu acel adaus , că abzicem de dreptu l

R E V I S T A E C O N O M I C A

c o s t r u a face exeepţiune pe motiv ea împrumutul nu ^ a r fi licuidat sau că pretensiunea nu ar exista.

* Fiindcă dintre noi subcrişii _ nu ştiu scrie, pleni-po ten ţ i e . . . pe Dl * ca atât pe cambiul prezentat acut», cât ş i p% cele u r m ă t o a r e pentru prolongire s ă . . . s u b s c r i e numele fără a fi de fată la subscriere sau a . . mai întreba.

Dăm institutului deplină l ibertate cu privire la domiciliarea cambiilor, ca să p o a t ă domicilia fiecare cambiu al nostru oriunde şi c u m va voi, să numească domiciliat şi în lipsă de pla tă să poată luà protest ori la domiciliat In locul domiciliului ori în alt loc, autorizăm mai departe in­st i tutul şi la aceea ca pe cambiile noas t re să poată ş te rge eventualele domicilii şi domiciliaţi, iar în caz d e întrelăsare a protestului sau din orice alt motiv pre tens iunea baza tă pe aceste cambii ale noastre să o poată incassa delà noi şi delà succesorii noştri pe ca le judecătorească , in care caz ne supunem compe-tinţei judecătoriei dezignate de institutul

declarând şi aceea , că ne învoim să se evite protestele de cambii ba ne rugăm ca cambiile de pro­venien ţă din acest împrumut să nu se protesteze şi astfel să se evite facerea speselor de protest . Ne în­voim ca institutul să se intabu­leze pe realităţi le delà paginile cărţii funduare din

asigurând dreptul de a m a n e t pentru K capital, după aceste 8 % in­t e r e se şi eventualele spese.

In u rmă declarăm că suntem de acord cu cu­prinsul acestui document, ca re ni-s 'a cetit şi explicat In limba maternă

Dat in 19

înaintea noastră ca martori:

acceptant,

emitent.

giranţi.

Jurisdicţiune. D e c i z i u n j c u r i a l e .

Onorarul jurisconsultului societăţii pe neţii în ca» de concurs este a se înşiră, conform unei hotăriri principiale recente a Curiei reg., între pretensiunile de clasa primă ale concursului.

Atacarea hotârîrilor adunării generale. Acţionarul , care a a tacat prin proces hotăririle adu­nării generale este obligat a documentă pentru întreagă d u r a t a procesului că este posesor de acţii şi în pri­vinţa aceas ta nu este deajuns că figurează ca acţ ionar t n car tea acţionarilor sau că a fost membru în direcţiune.

^(Curia reg. sub Nr. 453/1910).

OMignmental subserditorttlui de>- aQţqţj Subscrierea de acţu făcuta cu oeaaia urcări i capi lar lului social este numai în cazul acela, obligatoare pentru subscriitor, dacă s'a asigurat plasarea tuturor acţulor noue. (Curia reg. sub Nr. 436/1910).

REVISTA FINANCIARA.

Situatiunea. Sibiiu, 24 Noemvrie 1910.

Situatiunea pieţii engleze în săp tămâna t recuta s'a ameliorat peste aş teptare , aşa încât in ioc de ur ­carea etalonului, se ventilă ştirea reducerii etalonului oficios în London. Discontui part icular a scăzut in London la 4 , s / i e % până la 4 l / 4

J / o - Cu toate aces tea pentru reducerea ratei la Banca engleză sunt puţine şanse în timpul acesta .

In Francia situaţia e continuu favorabilă, d is­contui privat notează 2 7 / 8 %< si capitaluri franceze se oferă pe toate pieţele man din străinătate, cu deose­bire în Berlin, unde discontui particular a scăzut la 4 7 a % ' Banii de zi se plătesc cu 3%i ' a r n u m ă r a m l de ultimo se negociază cu 5 3/ t°/o«

Nu tot aşa e situaţia pe piaţa internă. Cereri le mari ale bursei şi rezerva escontonlor privaţi au cauza t ia răş u rca rea discontului particular până la 4 7/s*/»- * a

Budapesta d. e. lipsind cu totul oferte din Vieua, ce ­rerile sunt avizate excluziv la gh şeele Băncii de emis iune .

SOCIETĂŢI COMERCIALE ŞI FINANCIARE.

„Maramurăşana", institut de credit şi eco­nomii în Sighetul-Marmaţiei şi-a ţinut adunarea g e n e ­rală const i tuantă la 26 Octomvne a. c. şi s'a consti­tuit cu un capital de K 220 000 împărţit în 2200 acţi i de câte K 100.

In prima direcţiune s'au ales pe primii 3 ani d e gestiune d-nii: Ladislau Man. advocat in Vişeul-de-sus; Augustm Darabant preot în Biser ica-albă; Dr. Corioian Pop, directorul „ B h o r e n e i " in Oradea -mare ; Simion Balya de Iood preot in Sapin ţa ; A. C. Anderko. m a r e proprietar în Borşa; Dr. Ilie Manş, advocat în Sighetul-Marmaţiei ; Dr. Aurel Man, advocat în Sighetru-Mar-maţ ie i ; Dr. Titu Doroş, advocat tn S ghetul Marmaţiei $i Dr. Vasile K i n d r ş . advocat în Sighetul-Marmaţiei. In comitetul de revizuire au fost aleşi pe un an pr in adunarea generală consti tuantă d u h : Tit Bud, vicar în Sighetul-Marmaţiei; Ioan Doroş, preot în Sa t S la ­t ina ; Mihail Pavel , proprietar îo Oradea -mare ; Dr, Salvator Jurka , proprietar în Sarasâu şi Simion Bota, proprietar în Sighetul-Marmaţiei.

CRONICA. în atenţiunea băncilor şi însoţirilor noa­

stre. In cmr ta lu l ultim al anului se fac de regulă reviziile obicinuite din par tea organelor financiare p e la institutele de bani şi însoţiri săteşt i .

Precum suntem informaţi organele financiare au fost îndrumate delà forurile lor superioare de a p ro ­cedă cu cea mai mare severitate îndeosebi la revi­zuirea portfoliilor cambiale ale băncilor şi însoţirilor.

Va fi deci consult a revizui din buoă vreme portfo-liile şi încât s 'ar afla in acela cambii neump'u te , a le întregi de urgenţa, cel puţin cu data şi scadenţa , evi­t â n d astfel ridicarea repertului .

* Banca Austro-Ungară, precum se anunţă , a

hotări t a des ib .de in viitorul apropiat intre altele o sucursală (filială) în Lugoş şi o agentură în Sânmârtin.

* Agenturi poştale noue. In comuna Sinfalva

(Şonfft ău) comitatul Turda-Arieş s'a redeschis cu 11 Noemvrie n. 1910 agentura poştală sistată In timpul din urmă in mod provizorie. Cercul ei de competmţa se extinde asupra acestei comune precum şi asupra comunei învecinate Mé-zkô (Mischiu). Agentura poştală din comuna Bened tk (Benic), com. Aibei-u>ferioare s'a prefăcut în oficiu poştal pentru comunele : Benedek (Beni<), A l sôgâd (Galda-de-jos), Fe l sôpâd (Gald*-de-sus), Mmdszent (Mesentea) şi Intregâid (Intregalde). In comuna Nrgyié t r i (Pe t r indu lmare ) dm comitatul C<jocnei s'a deschis cu 1 Noemvrie n. 1910 o agen­tu ra poştală nouă pentru comunele : N^gypétri (Pe-tnndul-mare) , Dar.k (Dâncu), Tamâsfalva (Tâmaşa) şi Tôttelke (Totelec). Agentura poştală de pâna acum dm comuna Kecsed (Ch ced), com. Cojocnei s'a sistat provizor. încă delà 15 1. tr. Asemenea cea din co­m u n a Kôbô kut (Chbulcut ) com. Bihor.

BIBLIOGRAFIE. Au apărut în editura W. Krafft în Sibiiu: „Amicul Poporului", eabndar pe anul 1911, întocmit de I.

Popovici, anul LI, cu un bogat material literar şi număroase ilustiaţiuni. Partea calendaristică e presărată cu maxime şi e ur­mată de tarifele poştelor, scala timbrelor, apoi de consemnară târgurilor, unică în felul său. Partea literară cuprinde biografia episcopului Dr. Miron Oiştea, a lui Titu Maiorescu, ambile în­soţite de portrete. Are articole originale din peana d-lor: N Iorga, G. Todica, -N. Petra-Petrescu, I. Bota, informaţi despre mpcenatul Stroescu, şi rezumatul a patru lecţiuni dela cursurile de vară din Vălenii de munte, un lucru care ridică mult valoarea acestui bun calendar de familie. Poezii are de I. Borcia şi Măria Cunţan. O rubrică nouă începe a se ocupă cu clasa noastră de mijloc, do­rind să servească acesteia şi în viitor tot mai mult. Număroase ilustraţiunia împodobese paginile acestui calendar, între cari 3 arată aeroplanul şi zborul lui Vlaicu, apoi potopul din Bănat, vederi din pasul Turnu-Roşu etc. etc Nu lipseşte nici de astă-dată interesantul şi folositorul şematism statistic al Românilor din Ungaria. Preţul: 70 fileri.

„Poznaşul", calendar umoristic ilustrat pe anul 1911 (anul ai 16-lea al apariţiei), redactat de Ermil Borcia, cu o nouă co­pertă originală de tot, reprezentând caraghiosul portret al lui Haralamb Călămăr, încadra* de ornamentaţii naţionale executate excelent în colori de profesorul Florian Mureşianu. Materialul exclusiv hazliu cuprinde o_ mulţime de satire reuşite, referitoare la alegeri, la înfrăţirea maghiaro-română, la aero-„planurile" ro­maneşti, la conflictul cu Grecii etc , însoţite ademenea de gravuri originale ale apreciatului desemnator Mureşianu în răvaşul ver­sificat al „bufo-poetului" Călămăr, productivul nostru umorist, care înveseleşte plaiurile ardeleneşti. Preţul: 60 fileri.

„Calendarul Săteanului" pe 1911, anul XX a apărut cu un cnprins mai bogat ca în anii trecuţi. Dă biografia şi portretul episcopului Dr. Cristea, biografia mecenatului Stro°scu, dă in­formaţii şi ilustraţii despre Bosnia şi Muntenegru, despre cuce­rirea aerului prin maşini de sburat, poveşti, etc. Preţul: 30 fileri.

. • . *; i.'i •

Calendar (KiAtHAApiâ) pe anul comun 1911, anul 119^ unicul calendar care mai apare româneşte cu litere cirile. Conţine» p r t e calendaristică şi literară, îngrijită şi aranjată cu mare aten­ţiune cu frumoase bucăţi de cetit şi învăţătură; pe viitor nu va. mai apărea. Preţuit 50 fii.

* Cheia pentru calcularea intereselor, cu in­

strucţiune pentru folosirea ei. Sibiiu 1910. Editura ,Re-f vistei Economice". Pre ţu l 50 fii.

,Che i a " de sus este o tabelă de cifre, cu a ju­torul căreia prin o simplă Înmulţire ( X ) se pot află. cu cea mai mare uşurinţă şi siguranţa interesele după orice sumă pe anumite zile. Se poate folosi la cal-> cularea intereselor la cambii, depuneri etc.

îndeosebi este chemată a face bune servicii „Cheia" , bărbaţilor de încredere ai băncilor şi însoţi­rilor noastre, uşurându-le î% măsură Însemnată lucrul, ce îl au cu calcularea intereselor de întârziere la p r e ­lungiri de cambii şi tot felul de împrumuturi de a l tă na tură ; dar o vor putea folosi cu succes şi advocaţii j preoţii la socotelile bisericeşti, notarii şi colectorii de dare comunal i ; capitaliştii privaţi, cari cu ajutorul ei pot controla cu uşurinţă exacti tatea dobânzilor, c e li-se socotesc după depuneri , efecte (hârtii de va loare ) escontări de cupoane etc.

Cu un cuvânt „Cheia" este o tabelă de a d e v ă r a t folos practic pentru toţi, cari au daraveri de bani şî editarea unei astfel de „Chei" a fost o trebuinţă d e ­mult şi adeseori rec lamată la noi.

Cheia pentru calcularea intereselor t ipărită p e carton tare şi durabil costă 50 fii. şi se poate co­mandă la Administraţia „Revistei Economice' în Sibiiu-Nagyszeben.

La comande de una sau două exemplare pre ţu l se tr imete mai bine în mărci poştale.

Firme falite. Biicher Antal, pantofar în Făge t , tribunalul In

Lugoş, anun ţa rea pretensiunilor până la 30 Noemvrie , l ichidarea la 31 Decemvrie 1910 şi alegerea comi te ­tului la 3 Ianuarie 1911.

Firme insolvente. Nagy Jânos, comerciant în Bârot . Miske tiândor, comerciant de manufactură in

Alba-Iulia.

P o s t a Redacţ in i i î i . On. „Zlâgnanaa in Z ! agna . Rectificarea c e r u t a

va u r m ă în numărul nostru viitor.

S u m a r . Să fim prevăzători. — Scumpetea. — La chestiunea s o ­

cietăţii noastre de asigurare — Cooperativele de Credit în. Anglia — Asigurarea incassării pretensiunilor cambiale. —; Jurisdicţiune: Deciziuni curiale: Onorarul jurisconsultului so-cetăţii pe acţii în caz de concurs, Atacarea hotărîrlor adunării generale, Obligamentul subscriitorului de acţii. — Revista finan­ciară: Situaţiunea. — Societăţi financiare si comerciale: „Mara-murăşana". — Cronică: In atenţiunea băncilor şi însoţirilor noa­stre, Banca Austro-Ungară, Agenturi poştale noue. — Bibliografiei „Amicul Poporului", „Posnaşul", „Calendarul Săteanului", „Car lendar" (cu litere cirile), Cheia pentru calcularea intereselor. —j-Firme falite. — Firme insolvente. — Poşta redacţiunii.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. C u r s u l din 23 N o e m v r i e 1910.

V A L O R I

A. Datoria de stat ungară. Renta ung. aur, . . . . scut. de dare

j> » C o r v n » N N 11 II N 11

Impr. cu premii a 100 fi „ p. reg. Tisei şi Seghedin, se. de dare

Impr. p. regul. Porţilor de tier . „ „ „ Oblig, de regalii croato-slavone „ „ „

„ rurale ungare . . . . „ „ „ „ „ croato-slav. . . „ „ „

B. Datoria de stat austriaca. Renta unit. conv. în cor, Mai-Nov., sc. de dare

„ „ „ Ian.-Iulie „ „ „ „ „ în hârtie, Febr.-Aug. „ „ „ argint April-Oct.

Losuri din 1860 â fl. 500— „ „ 1860 a fl. 100—

„ 1864 k fl. 100— Renta austr. aur., scut. de dare . . .

„ „ Cor. » II II 11 11 de mvest. „ „ „ . . .

C. Alte datorii publice. Impr. oraşului Budapesta din 1903, sc. de dare

„ „ Viena . . . „ bulgar p. căi ferate din 1892 k frs 125

împrumut Temeş-Bega din 1897 . . . . D. Scrisuri fonciare, obligat, corn., etc. Instit. de Cred. fonc. austr Banca austro-ungarâ 50 ani în florini . .

„ , , 5 0 ani în coroane . . Banca comerc. ung. Pesta în fl

„ „ „ „ în cor. . . . . Obl. com. banca ung. Pesta cu 10°/0 premie

„ „ „ „ „ repi. 60 ani . Scris. fonc. I Cassă de pâstr. patr., Pesta Obl.com. „ „ „ „ „ încor. Obl. cu premii I. Cassă de păstr. patr. & K 100 Scris. fonc. Inst. de credit fonciar ungar încor. Banca hipotecară ungară în cor

R 11 11 n II Obl. cu premii Banca ung. hip. k K 100 . „Albina", Sibiiu

N N Cassa de păstrare generală Sibiiu, . . .

N U 11 11 P n 11 Braşov

Inst. de credit fonciar Sibiiu, n » n n r

E. Lozuri. Impr. cu premii Inst. de cred. fonc. aust. din

1880 k fl. 100 Impr cu premii Inst. de cred. fonc. aust. din

1889 k fl 100 Impr. cu premii Banca ung. hipot. . . .

„ ,1 „ sârbesc k frcs 100— . . Los. p. regularea Dunării, din 1870 k fl. 100. Basilica—Budapesta k fl. 5- — Inst. de credit p. com. şi indust. k fl. 100-— Buda, comuna k ti. 40-'— Pâlffy, k fl. 4 0 - -Crucea roşie austriacă, a fl. 10"— . . . .

„ „ ungară, k fl. 5-— Losurile comunei Viena din 1874 & fl. 100*— Sanatorium Regina Eiisabeta K 5-—. . . Lozuri „J6 sziv", k fl. 4-—

F. Valute, Gralbini imper. pr. bucată 20 franci aur 20 maree aur . . . " Sovereigns pr bucată Ruble hârtie per bucată 100 Maree hârtie 100 franci hârtie 100 lire hârtie 100 lei hârtie

Viena Bpesta vinde vinde

11140 91-90 81-20

22» 50 160 85

76-25 100-60 93-50 94-50

11150 9210 81-6C

230— 158 -76 50

100-50 9310 9 5 - -

93-30 93 50 93 30 9350 96-90 97-25 96 90 97-25

172 — 172— 221— 222— 325 25 322-— 11605 116— 93-25 93-60 8 3 — —.—

90 80 91-50 100-75 • 12210 • 9340 9 4 - -

94-70 , 9890 98-90 99 60 99-60 9975 99 75 9275 92-75

10260 103— 9275 9 3 — 9275 92-50 9250 92-25 —•— 108— 93 20 9 4 — 99-75 9975 9 3 - 9 3 — —•— 116— —-— 101— .—•— 99- -99-75 99-75 9 3 — 9 3 — 99-75 99-75 99-75 99-75 9 3 — 9 3 —

303— —•—

285— • 253-25 254— 122— 120— 305-75 —•—

34-50 3 4 — 538 50 545—

285— 285— 75-50 7 2 — 5 2 — 4 7 —

546 50 548— •— 1325

—•— 2 1 —

11-39 11-43 1910 19-12 23-57 23-55 2408 —.—

255 2-56 117-80 117-78 —•— 95 50 95-25 95-15 — — 95-35

Bursa de marftiri din Budapesta C u r s u l d in 23 N o e m v r i e 1910.

Girau de Bănat „ r TISA „ „ Pesta „ „ Alba-reg. „ „ Bacica,

Secară Orz OvSs Porumb Rapiţă, Slănină (clisă) Untură de porc B.-Pesta

per 100 kg. vinde . 22-25—22-80 . 22 30 - 2 2 90 . 22-30-22 80 . 22-20 - 2 2 - 7 5 . 22-20—22-80 . 15-45 15.80 . 13-50-14 50 . 16 30 -17 10 . 10 60—13-95

141—145- -1 6 8 - 1 6 » - —

Bursa de Bucureşti. C u r s u l d in 23 N o e m v r i e 1910.

Rentă amort, împr. 185 mii. din 1903, 5% vinde Lei 103V, n 274 „ „ 1890, 4% „ 180 „ „ 1898,4%

„ „ seria A. şi B. din 1905, 4% „ „ „ convertită din 1905, 4% „

Obligaţiile Credit, judeţian şi comunal 5°/O P Scrisuri fonciare rurale 5'/ 0 »

1» P I» ^ ' / O 11

„ „ „ urb Bucureşti b«U „

n r P n laşi • - 5% „

97-7, 9 1 — 9160 9130

101-45

8 9 V 4

99"!t 96 V 4

.VIITORUL", institut de credit şi econ. în Ocna Sibiiului.

C O N C U R S . D i r e c ţ i u n e a inst i tutului de credit şi d©

economi i „Viitorul", soc i e ta te pe acţi i în Oona-Sibiiului (Vtzakna) publ ică prin aceasta concurs pentru ocuparea postului de contabil .

D e l a reflectanţi se c e r e : 1. S ă d o v e d e a s c ă c u a t e s ta t că au ab-

so lvat o ş coa lă superioară de comerc iu cu e x a m e n ee matur i tate .

2. S ă poseadă pe l â n g ă l imba m a t e r n ă ce l puţ in l imba maghiară în scris şi vorbire.

Salar anual K 1200 şi t a n t i e m a s tatură . Cereri le au să se îna inteze cel mul t p a n ă

în 15 Decemvrie st. n. 1910 la direcţ iune. Cei c u praxă vor fi preferiţi. P o s t u l va trebui o c u p a t imed ia t d u p ă

a legere . D u p ă un a n de probă u r m e a z ă defini­

t ivarea. O c n a , la 12 Iulie 1910.

Nr. iei [ 2 - 3 ] Direcţiunea.

„VATRA*, institut de credit soc. pe ac ţ i în Cluj.

C O N C U R S . P e n t r u ocuparea postului de con­

tabil la „ Vatra" filială în Lhiochiş (Kekes) se publ ică concurs c u termin până la 15 De­cemvr ie st. n. a c.

Salarul împreunat cu aces t pos t e s t e : Cor. 1600, Cor. 240, bani de cuartir şi tan­t i ema statutară.

Reflectanţi i la aces t pos t să şi îna in teze pet i ţ i i le lor însoţ i te de d o c u m e n t e despre abso lvarea şcoale i comerc ia le şi despre praxa făcută până a ic i ; în special să d o v e d e a s c ă eapab ih ta tea de a p u t e a c o n d u c e indepen­d e n t registrele de contabi l i ta te pentru Fil ială.

Alesul va fi inst i tuit în m o d provizor, şi definit ivarea va putea urmă după serviciu de ce l puţin 6 luni la a c e s t institut. P o s t u l e s t e a se o c u p ă imedia t după a legere , ori ce l mai târziu până în 1 Ianuarie 1911.

Cererile să se tr imeată la adresa Di­recţ iuni i în Cluj — Kolozsvâr .

C l u j , la 18 N o e m v r i e n. 1910. Nr. 182 ( i - i ) Direcţiunea.

„CASSA DE PĂSTRARE* (reuniune) în Sălişte.

S e caută pentru stabilimentul electric cu maşină de vapor şi cu motor de păcură (60 H. P), c e se v a construi în Sâl iş te , în primă­vara anului viitor 1911, un

conducător de construcţie care e în stare, după terminarea construcţ ie i să pr imească c o n d u c e r e a t e c h n i c ă a stabi­l imentului .

S e ref lectează numai la o putere de lucru rutinată şi energică, care e experta în spec ia l în t ehn ica e lectr ică de maşini şi cua-lificată pentru de-a c o n d u c e în m o d de sine s tătător maşinări i le din s tabi l iment .

A c c e p t a r e a se tace , după terminarea construcţ ie i şi punerea în lucrare a stabili­mentului , d e o c a m d a t ă în m o d provizor pe u n an. L a caz de convenire reciprocă res­pec t ivu l va fi apl icat în m o d definitiv.

Oferte, cu dovez i l e de cualtficare, cu indicarea ocupaţiuni i de până aci, a etăţi i şi a pretensiuni lor de retribuţiune, sunt a se adresă până în 15 Decemvrie a. c. c. n la «Casşa de păstrare (reuniune) în Sălişte» ( lângă Sibiu ).

Nr. 179 (2—3) Direcţiunea.

Asigurări de chezeşie şi cau­ţiuni, asigurări în contra de-fraudărilor, înstrăinării , a furtului şi a manipulaţiunii infidele, mai departe asigu­rări a creditului de reescont.

T o t felul de asigurări în c o n t r a :

accidentelor, de garanţii şi de automobil,

apoi asigurări d e :

e a i d e e u r s e , e a i d e r a s ă şi alte animale de prăsilă

mai de preţ primeşte sub condiţiile cele mai favorabile:

Societatea generală de asigurare pe acţii „Hinerva"

Budapes ta , V. Eotvos-ter 2. * Telefon: 172—91.

sau Agentura principală a socie tă ţ i i : Carol F. Jikeli In Sibiiu — Nagyszeben.

>*< Pentru ramii de asigurare de mai sus se institue în toate

părţile ţării agenţ i şi reprezentanţi locali.

Nr. 180 ( 2 - 4 )

« I V I l f Ş I I V f t W ' l

Societatea de asigurare „Dunărea". Fondată la 1867. * Fonduri de garanţie K 33.928,000

C e n t r a l a î n Y i e n a :

Agenturi generale în Sibiiu şi Braşov „Albina", inst. de credit şi de economii.

„Dunărea" se o c u p ă c u : Asigurări contra focului, a pagubelor de grindină, contra infracţiei (furt ,prin spargere), asigurări de

!

sticle la galantare , de transport , precum şi cu asigurări asupra vieţii şi de rente , sub cele mai culante premii şi condiţiuni. Asemenea se fac asigurări pentru cazuri de accidente prin socie­ta tea de asigurare pe acţii „Danubius* fondată

sub egida societăţii „Dunărea" . i