Revista de biologie nr 3.pdf

7/21/2019 Revista de biologie nr 3.pdf

1/26

!"#$%&' )" *$+,+-$" ' ./+,"-$0,0$ "1+2+3$1 456 784/9 :;


2/26

!"#$%#% '(")

*)+$(,%- ./,)$( ,%$0 1$0+)(0 2!3)10

4%+$(05% 4%"0%

*)+$(,%- 67%8( ,!9

*):( 6%"#%

*)+$(,%- ;,/KM*PQ;R


3/26

Suntem ceea ce mnc!m...............pag4

Diversitatea lumii vii...................pag8

Sfatul medicului.......................pag12

Jocuri..................................pag16

Glume pentru toat!lumea............pag18

Locuri care trebuie v!zute...........pag20

Ecos...................................pag22

CUPRINS:

@


4/26O

L02&"3 1""' 1" 3;21P3

Suntem ceea ce mnc!m "Sau

continuarea: Spune-mi ce m!nnci ca s!i"i spun ct de s!n!tos e"ti!

#tia$i c! n cursul vie$ii un omconsum! 40 pn! la 50 de tone dealimente? A%adar, nu trebuie s!ne fie mare

mirarea c! obiceiurile noastre alimentaresunt mai mult dect decisive pentrus!n!tatea noastr!.Medicii lucreaz! pentru a ne men$ines!n!tatea, iar buc!tarii, ca s-o strice. Decele mai multe ori, ultimii au mai multsucces.- spunea Diderot. Aproximativ 70%dintre bolile romnilor sunt provocate dealimente %i modul nostru de hr!nire, cuprecizarea c! datele %tiin$ifice atest! c!alimenta$ia vegetarian! prezint! mai pu$ineriscuri pentru s!n!tate dect cea cu produseanimale.


5/26

Ce este indicat s!con"in!micul dejun?n primul rnd s!fie bogat!n glucide sau

n hidra$i de carbon (produse cerealiereintegrale, vegetale si fructe). De exemplu:legume consumate ca atare sau fierte n aburi,

pine integral!, fulgi de ov!z, nuci %i fructeproaspete ori uscate, cartofi cop$i" sunt doarcteva din op$iunile gamei variate a unui micdejun s!n!tos %i echilibrat.

Redu cantitatea de sare sau alimentesarate si neap!rat alimentele bogate in grasimi.

Desi este greu avand in vedere ofertele dealimente de pe piat!, incearc!s!eviti E-urile sialimentele ce mustesc de acesti aditivi (brnzatopit!, margarina, salam, parizer, crna$i,crenwur%ti, dulciuri concentrate s.a.). nva$!s!cite%ti pe etichet!, c!ci n fond o faci pentru

tine %i pentru familia ta.

Bea ct de multe lichide po"i! Alege apa plat!n locul celeiminerale %i nu uita de ceaiurile de plante care sunt unadev!rat izvor de tinere$e. Uit!de sucurile acidulate care te

ncarc!de E-uri %i te baloneaz!. Alege tot ce este natural %ite vei sim$i mult mai bine. D


6/26

F!mi#care n mod regulat!Mergi pe jos, pe biciclet!, uit!de lift

%i folose%te sc!rile, alearg!n parc, du-te la osal!de fitness, f!aerobic, tae bo", toate teajut! s! - $i ncet ine% t i procesele de

mb!trnire, ca s!nu mai vorbim de tonifiereacorpului nostru %i de lupta mpotrivakilogramelor in plus.

Evit!ron"!itul ntre mese!Toate produsele din magazine de

tipul snacks-uri, biscuiti, covrigei, s!r!$ele,

fursecuri, pateuri" ne am!gesc atunci cndnu avem timp s! lu!m masa, f!cndu-neastfel dect r!u. Solu$ia: opteaz! pentrufructe. Sunt pline de vitamine %i i$i potolescfoamea.

Nu uita de somn!Specialistii ne recomanda intre 6 si 9 ore de somn, nici

mai mult de 9 , dar nici mai putin de 6. Asadar mare atentiecelor care se obosesc peste masura.

Q


7/26

#i binen$eles ndemnurile: nu fuma #i consum!alcool cu modera"ie!De%i renun$atul la $ig!ri s-a dovedit afi un chin pentru cei mai mul$i dintre cei care s-au mp!timits!renun$e, fapt care a descurajat, recomandarea mea este

ca m!car s!reflecta$i %i s!fi$i con%tien$i de riscurile la carev!supune$i organismul dvs. %i nu numai. Alegerea ns!v!apar$ine. Pot doar s! v! urez s! gasiti calea cea dreaptacare s!v!mul$umeasc!. !

R


8/26

M$#"


9/26T

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer s!lbatic, robust "isuplu, de talie mare. Dimorfismul sexual nu este pronun#at. Lupul esteun animal digitigrad, c!lcnd pe perni#ele degetelor, care suntprev!zute cu unghii neretractile. Capul, similar unui cine de talie maimare, este prev!zut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cumust!#i, lungi "i dese. Ochii sunt putin oblici, mai dep!rta#i incomparatie cu cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, incomparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte

bine dezvolta#i. Gtul este puternic, ornat de un guler in sezonul deiarna. Pieptul este puternic, adnc "i suficient de lat. Coada estestufoasa, relativ scurt! "i groas!. Picioarele puternice "i musculoasesunt acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai nalte dectcele posterioare. Urma lupului este similar! celei a unui cine deaceeasi talie, dar u"or mai alungit!. Degetele sunt imprimate maistrns, cu ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate dect la

cine. Cnd sunt n hait!, lupii calc!unul pe urma celuilalt, astfel c!pe zapad!este greu de estimat num!rul membrilor haitei.

LUPUL


10/26CB

Ursul brun frapeaz!prin aspectul %i talia sa. Se

diferen$iaz! de celelalte rase de ur%i prin dezvoltareaexcesiv! a musculaturii cefei %i spatelui, dndu-i aspectulunui animal coco%at. Este animal plantigrad, c!lcnd petoat! talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate seafl!in laba piciorului.

Animal corpolent %i musculos, urusul carpatin

prezint! un cap lat, masiv, de forma rotund! spre oval!.Fruntea este bombat!. Nasul este scurt, conic, urechilerotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotund! %i irisulcolorat n tandem cu coloritul bl!nii. Gtul este scurt, gros %imusculos. Spatele este bombat, u%or nclinat c!tre omopla$i.Coada este scurt!%i puternic! (ciot). Picioarele sunt lungi,

puternice, musculoase %i sunt prev!zute cu t!lpi scurte(pn!la 30 cm).Laba picioarelor este prev!zut!cu gheare curbate,

puternice. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare suntmai lungi (formnd adev!rate c!ngi).

URSUL BRUN


11/26

Cu denumirea %tiin$ific! Lynx lynx %idenumirea secundar!n limba romn!linx, este la oraactual! cea mai mare felin! din fauna s!lbatic! aRomniei. Denumit %i pantera Carpa$ilor, rsul ester!spndit natural din golul alpin pn!n Delta Dun!rii,avnd o mare adaptabilitate %i amplitudine ecologic!.La ora actual! ns!, exemplarele din afara Carpa$ilor%i Subcarpa$ilor sunt foarte rare, ca urmare a vn!toriinecontrolate practicate n secolele XX - XXI.

Rsul este un animal puternic %i rezistent, deo agilitate %i agerime uluitoare. Are pn! la 1,5 m

lungime, cu o coad! de 15-25 cm. Elementelecaracteristice sunt favori$ii pe maxilarele superioare,vrful cozii negru, iar n vrful urechilor (care au 4-5cm) are smocuri de peri negri.

RSUL

CC


12/26

/" "%&" L4M9N

CA

SIDA (Sindromul Imunodeficien&ei Dobndite), este oafec&iune a sistemului imunitar, caracterizat! prin infec&iioportuniste, neoplasme, disfunc&ii neurologice 'i o marevarietate de alte sindromuri. Acronimul SIDA provine din limbafrancez!: Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis.

SIDA este un sindrom care denume'te totalitateabolilor asociate infec&iei cu virusul HI (HIV), infec&ie care ducela sl!birea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape

toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta ncele din urm! SIDA. SIDA afecteaz! n special popula&iatn!r!, activ! din punct de vedere sexual, ns! se poatetransmite 'i de la mam! la copil (f!t), n cursul na'terii princontactul cu sngele matern sau dup!na'tere prin al!ptare.

Evolu&ia fatal!a tuturor pacien&ilor atin'i de SIDA, n

ciuda terapiilor celor mai moderne, sofisticate 'i costisitoareaplicate, mpreun!cu extinderea bolii, cu afectarea inclusiv acopiilor, sunt factori de alarm!'i de generare a psihozei deteam!fa&!de acest flagel al secolelor XX-XXI.


13/26C@

DIAGNOSTICMetodele de laborator folosite se mpart n metode

de depistare 'i metode de confirmare. Scopul depist!rii estedescoperirea tuturor persoanelor seropozitive, cu riscul de adepista n acest! prim! faz! 'i fal'i seropozitivi. Aceast!depistare se face de exemplu prin teste rapide cu citire dup!doar 30 de minute sau teste ELISA.

Din cauza posibilit!&ii unui test fals pozitiv, serecurge la confirmarea seropozitivit!&ii, testare care sesupune unei stricte confiden&ialit!& i medicale pentruprotejarea sferei de intimitate a celui posibil seropozitiv.

Depistarea 'i confirmarea infect!rii cu HIV se face nlaboratoare specializate pentru aceasta, durata demanoper!a acestor teste fiind variabil!, de la ore (n cazultestului rapid) la s!pt!mni (n cazul testelor ELISA deprezum&ie) sau Western-Blot (de confirmare a infec&iei).


14/26

Tratament- Acesta cuprinde dou!capitole: tratamentele de inhibi&ie avirusului si tratamentele preventive sau curative ale diferitelor bolidezvoltate. De altfel, un oarecare num!r de reguli de viat! suntrecomandate persoanelor seropozitive, cu scopul de a frna evolutiaspre SlDA declarat!si transmisia bolii.

- Tratamentul impotriva virusuluise bazeaz!pe mecanismele careinhib! replicarea virala, ca zidovudina (AZT) sau didanozina. Sefolosesc, de asemenea, antiproteazele, proteazele fiind enzimele carepermit virusului s! fabrice proteine necesare supravie&uirii sale.Uneori, este util s! fie asociate unele cu altele pn! la trei astfel demedicamente (triterapie), cu scopul de a-i creste eficacitatea global!.Aceste diferite metode de tratament antreneaz! o ameliorare

provizorie a st!rii bolnavului. n plus, dup! studii recente, luarea deAZT de c!tre o femeie gravid!contaminat! ar diminua cu 50% risculcontamin!rii f!tului. Totu'i, nici o terapeutic! nu permite actualmentes!se aib!n vedere o eradicare a virusului din organism, deoarece eleste integrat in genomul (totalitatea genelor purtate de catrecromozomi) limfocitelor pe care le infecteaz!.- Tratamentele preventive sau curative, a consecin&elor deficitului

imunitar (infec&ii oportuniste, tumori), se bazeaz!pe administrarea deantibiotice, de antifungice 'i de antimitotice (ehimioterapie, interferon),precum 'i pe radioterapie 'i chirurgie.

CO


15/26

- Sfaturile pentru igiena vie$ii cuprind precau&iile caretrebuie s!fie luate de o persoan!seropozitiva pentru a nu serecontamina. In fapt, contamin!rile multiple, prin aporturilerepetate de virus pe care le antreneaz!, precipita evolu&iabolii, deci trecerea la faza de SlDA declarat!. Seropozitivului i

se mai recomand! s!-'i asigure o urm!rire medical!regulat!: medicamente administrate preventiv sau precoce 'iasociate cu o bun! igien! a vie&ii (alimenta&ie corecta,cur!&enie corporal!, odihn!, ab&inerea de la medicamentesau de la droguri care pot deprima suplimentar imunitatea,ab&inerea de la activit!ti care risc! provocarea unor r!niri),intrzie deosebit de eficace evolu&ia bolii.Prevenirea - Prevenirea SIDA const! in prevenireacontamin!rii cu H.I.V. Orice persoan! contaminat! poatetransmite imediat virusul, chiar in timpul perioadei careprecede seroconversia, adic! atunci cnd contaminarea sanu poate fi constatat!.

CD


16/26

/0

/0/+$12(, 01$3-4$1(,(#

5+& 2- $%#+-# 6

9:U6V4UWWW6"


17/26CR

INTEGRAM(-dificultate medie ;)


18/26

7,03" [2 $3'-$2$\

CS

M"gndesc la tine...- Alo, iubi&el ? Ce faci ?

M!nnc 'i m!gndesc la tine ! Ce dr!guuu&! Ce m!nnci ? Coliv!.

Gheorghe sun!la urgen&e 112:- Alo, salvarea?!

Da, ce s-a ntmplat? So&ia mea are halucina&ii!

Cum a&i realizat asta? Sunt fantome n cas!'i ea nu le vede!


19/26


20/26

Locuri care trebuie v!zuteMarea Barier!de Corali, Australia

Multe dintre lucrurile pe care le consider!m anomaliivor deveni st!ri de fapt. Este o certitudine c! ghe!arii setopescrapid, iar acest fenomen are o influen$!direct!asupraechilibrului ecosistemului. nsa acesta nu este singurulsimptom al mboln"virii planetei. Exist! locuri pe P!mnt ac!ror frumuse$e ne-a fascinat ntotdeauna. Dac! a$i vizitat oparte dintre ele %i ave$i fotografii sau vederi, ar fi bine s! lep!stra$i la loc de cinste. Este posibil ca acestea sa fie ultimelem!rturii ale faptului c! locuri de visau existat la un momentdat pe Terra.

n cateva zone schimb!rile au nceput deja. n altele,sunt pe cale s! nceap!. Pute$i sta acas! (va fi mai pu$in

deprimant %i nu ve$i contribui personal la cre#terea emisiilorde carbon rezultate n urma zborurilor aeriene) sau pute$ipleca n explorarea unor locuri pe care pur %i simplu nu trebuies! le rata$i. Bob Henson, autorul c!r$ii The Rough Guide toClimate Change%i colaborator al Corpora$iei pentru Cercet!riAtmosferice din Boulder, Colorado, ne aduce n aten$ie cinci

loca!ii a c"ror existen!"este incert"n viitorul apropiat.

AB


21/26

Cre%terea temperaturilor nseamna, printre altele,distrugerea habitatului natural n care se dezvolt"recifelede corali, care depind de balan$a delicat! a temperaturiioceanului %i a compozi$iei chimice a apei. Aceasta din urm!are un efect direct asupra paletei largi de culori sub forma

c!rora ni se nf!$i%eaz!coralii. Chiar dac!pare greu de crezut,dovada faptului c! lucrurile stau a%a sunt zecile de recife ac!ror colora$ie a fost deja afectat!. Efectul de albire este datde algele care tr!iesc n corali. n urma modific!rilor de mediu,acestea pier, iar r!m!%i$ele lor albe acoper!coralii.

Marea Barier" de Corali este compus" din

aproximativ 2.900 de recifuri individuale, nsa partea denord a nceput deja s! manifeste primele simptome ale unuidezechilibru. Autoritatea Parcului Marin "Marea Barier! deCorali" aproximeaz!c!n perioada urm!toare acest fenomenva cunoa%te o accentuare, iar rezultatul va duce ladistrugerea unuia dintre cele mai frumoase crea!ii alenaturii din lume.

AC


22/26

9/:;/ *;/7: :; $

LE"

Revista de biologie nr 3.pdf

Documents

Transcript of Revista de biologie nr 3.pdf