Revista Constructiilor - Nr. 114, Mai 2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI SA C4Editorial: Plictisealã, plictisealã generalã! 3FPSC: Restart Construcþii 2015 4IASICON SA: Performanþa la ea acasã! 6, 7HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþiala edificarea sistemului hidroenergeticnaþional (VII): Amenajarea bazinului râului Lotru 8, 9TOP GEOCART: Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale,geodezie, construcþii 10, 11DOKA: Staxo 40 - sistem uºor de eºafodajpentru construcþii 12, 13IRIDEX GROUP PLASTIC: Materiale specialepentru construcþii ºi materiale geosintetice 14, 15NILKA SYSTEM: Structuri spaþiale reticulate 16, 17IJF DRILLING SOLUTIONS: Fundaþii speciale,cercetãri geognostice, foraje hidrogeologice,injecþii, ancoraje 18, 19SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Sistemede sprijinire cu ancoraje temporarecu bare rigide, monitorizate 20 - 24FERROBETON - Record pentru cea mai lungãgrindã de pod armatã ºi pretensionatã 25GEOBRUGG AG: Amprenta de CO2 a metodelorde stabilizare a pantelor. Comparaþie întresoluþia cu plasã flexibilã ºi cea cu torcret 26 - 28, 30, 31Influenþa adâncimii de fundare asupracapacitãþii portante a terenuluiºi a stabilitãþii construcþiilor înalte 32 - 35Modelarea interacþiunii dintre sistemul de fundareºi terenul de fundare 36, 37GLOBAL SERVICE PROIECT: Un dezideratmereu în actualitate: drumurile! 38, 39ALUPROF SA continuã sã-ºi consolidezereputaþia pe piaþa din SUA 40, 41MIG MATERIAL INNOVATIVE GESELLSCHAFT:Vopseaua care asigurão economie de energie de pânã la 40% 42, 43Prevenirea riscurilor la exploatarea maºinilorºi utilajelor folosite în lucrãrile de construcþii 44, 45EURO QUALITY TEST: Expertize -Consultanþã - Teste laborator construcþii 46, 47PROJECT-THC: Consolidarea ºi restaurareaPalatului Jean Mihail, sediulMuzeului de Artã Craiova 48 - 50Personalitãþi româneºti în construcþii. Meserietransmisã din tatã în fiu -Laurenþiu, Dinu ºi Constantin Erbiceanu 51 - 53Podurile: bolþi ºi arce (VII). Bolþicu timpane pline 54 - 56Zilele Arhitecturii. Ediþia a 7-a –Cluj Napoca, mai 2015 56CNCisC: Investigarea interdisciplinarã a efectelorseismelor asupra mediului construit 57Performanþele seismiceale structurilor mixte oþel-beton 58 - 61DEDAL BAHAMAT: Istorie ºi construcþii -Mausoleul de la Soveja 62 - 64AICPS: A XXV-A Conferinþã Naþionalã a AsociaþieiInginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri 65

e d

!t

o r

i a

l Ce ne facem, Doamnelorºi Domnilor, pentru cã zãn-gãnitul cãtuºelor a devenitceva foarte banal încâtlumea a început sã se plic-tiseascã de un asemeneaspectacol fãrã sfârºit, cutoate cã existã legi bunesau proaste care ar trebuisã guverneze aceastã þarã.Suspecþii, cercetaþi de luni sau ani de zile stau ºi „lâncezesc”acasã sau în celulele poliþiei, fãrã a fi judecaþi pentru faptele lor.

Procurorii au „mormane” de dosare încã nefinalizate sauscoase la vedere. Instanþele de judecatã joacã „sârba” tot peloc, pe loc, adicã fãrã luarea hotãrârilor legale în funcþie de caz.

Mergând mai departe, pe plan economic ºi administrativplictiseala este la fel de generalizatã. Singurul care mai sem-neazã ceva este Premierul guvernului, toþi ceilalþi pe „orizon-talã sau verticalã” fug de semnãturi ca… de tãmâie.

Este bine, este rãu? Mai toþi cei intervievaþi pe aceastãtemã au acelaºi invariabil rãspuns: „vrei sã ajung pe mânaprocurorilor?“

ªi uite aºa ne facem cu brio planul la expresia plictisealã.Economia þãrii merge ºi ea cum merge datoritã Guvernului,care a reuºit sã recupereze în bunã parte „daunele” vechilorguvernãri ºi sã-ºi asigure resurse pentru „îndulcirea” vieþiilocuitorilor þãrii.

Acest lucru a fost ºi este posibil pentru cã investitorii privaþi,cunoscându-ºi interesele, fac tot posibilul sã-ºi creeze profitpentru recuperarea banilor folosiþi în afacerile lor ºi sã con-tribuie, astfel, prin taxe ºi impozite la bugetul statului.

Sectorul de stat, restrâns considerabil dupã cum se ºtie,merge ºi el târâº-grãpiº ca sã nu capoteze.

Plictisealã, la fel de pãguboasã este ºi în domeniulinvestiþiilor, al construcþiilor, deci. În mare, singurele lucrãriunde se construieºte ºi parcã nu se mai terminã, sunt celedin infrastructurã, cu precãdere în domeniul rutier.

Autostrãzile promise de unii sau alþii avanseazã cuviteza… melcului, iar altele nici dupã „lupte seculare” (veziComarnic – Braºov) nu apucã sã înceapã. Despre alteºantiere nu avem cunoºtinþã sã existe încât sã „sufoce” con-structorii noºtri. Cei care au mai rãmas în viaþã se luptã deani ºi ani sã-ºi recupereze banii pe lucrãrile executate,intrând în insolvenþã sau, mai rãu, în faliment.

Nu mai este nevoie de construcþii ºi, deci, de construc-tori? Noi zicem cã este nevoie plecând de la faptul cã, înafarã de mall-uri ºi big-uri comerciale, aceastã þarã duce onevoie acutã de spitale, ºcoli ºi grãdiniþe, spaþii de locuit sauzone de agrement care sã valorifice frumuseþile naturii decare beneficiazã România. Ca sã nu mai spunem despreresursele balneare atât de solicitate nu numai de strãini dar ºide concetãþenii noºtri.

Un loc aparte pentru lumea constructorilor este ºi refa-cerea ºi aducerea la stadii normale de funcþionare a spaþiilorvechi sau a celor afectate de seisme. Poate cã, în acestsens, constructorilor români ºi chiar strãini ar trebui sã li sesugereze dar sã li se ºi asigure unele posibilitãþi pentru a se„încumeta” ºi la astfel de lucrãri.

Sunt sigur cã existã numeroase alte domenii în care con-structorii angrenaþi la treabã ar fi primii care ne vor scãpade… plictiseala amintitã pânã acum.

Punem pariu în acest sens?Multã lume ar avea de câºtigat! Mai ales pentru faptul cã

mai, luna în care ne aflãm, chiar dacã ne aminteºte de tre-cutul apropiat, începea cu ziua muncii ºi nu a plictiselii ºitrândãviei.

Ciprian Enache

Plictisealã, plictisealã generalã !

Federaþia Patronatelor Societãþilordin Construcþii – FPSC, în parteneriatcu PRIAevents ºi Uniunea Generalã aIndustriaºilor din România - UGIR, aorganizat, la hotel Novotel din Bucu-reºti, conferinþa „Restart Construcþii2015”. Conferinþa s-a desfãºurat cusprijinul Camerei de Comerþ Româno -Germane, al PSC ºi al PPTT, fiind uneveniment anual care reuneºte cei maiimportanþi jucãtori din sectorul con-strucþiilor, un foarte bun prilej de a dis-cuta despre relansarea investiþiilor înacest sector. Lucrãrile Conferinþei auconstituit un dialog util între reprezen-tanþi ai autoritãþilor, ai companiilor deconstrucþii, investitori, dezvoltatori.

Au fost abordate temele actualeextrem de importante pentru sectorulconstrucþiilor, precum:

• absorbþia fondurilor europene;• proiectul de lege a achiziþiilor

publice, în scopul optimizãrii proiectelor;• renunþarea la criteriul principal de

atribuire – „preþul cel mai scãzut“;• clasificarea ºi certificarea firmelor

de construcþii;

• informatizarea sectorului;• mãsurile pe care le are în vedere

Ministerul Finanþelor Publice pentrurelansarea sectorului de construcþii.

Amfitrionul conferinþei, dl TiberiuAndrioaiei, secretar general al FPSC, aprezentat vorbitorii: Cristian Erbaºu,preºedinte al FPSC, Bogdan-PaulDobrin, preºedinte ANRMAP, CãtãlinPopescu, membru în Consiliul de con-ducere al Consiliului Naþional de Solu-þionare a Contestaþiilor, Liviu DominicDumitru, director al UCVAP, Cristian Sta-matiade, ºef serviciu Reglementare înconstrucþii din Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice.

În discuþiile cu cei prezenþi ºi inte-resaþi de tematica acestei Conferinþes-a urmãrit stabilirea unui dialog con-structiv între companii ºi autoritãþi,abordându-se problemele legate deschimbarea legislaþiei achiziþiilor publice,precum ºi mãsurile care pot contribuila o mai bunã absorbþie a fonduriloreuropene ºi la relansarea invesþitiilorîn þara noastrã.

În cuvântul sãu, Tiberiu Andrioaieia subliniat cã “performanþa economicãºi eficienþa investiþiilor sunt determi-nate atât de factori externi, cum ar filegislaþia specificã ºi resursele finan-ciare, dar ºi de factori interni. Avem ºinoi, constructorii, de fãcut transformãri(atât individual cât ºi asociativ). Deaceea, vorbim ºi de factori interni caredefinesc, practic, firmele: eficienþa uti-lizãrii capitalului, calitatea managemen-tului, a resursei umane ºi a tehnologiei“.

În afarã de antreprenori ºi mana-geri de top din sectorul de construcþii &imobiliare, Conferinþa a mai reunit ºialþi participanþi, precum: producãtoride materiale, arhitecþi ºi proiectanþi,reprezentanþi ai camerelor de comerþºi ai ambasadelor, reprezentanþi aiasociaþiilor profesionale ºi patronate-lor, experþi în finanþãri ºi achiziþii pu-blice, consultanþi, avocaþi, companiiIT&C care au oferit, la rândul lor, oserie de propuneri interesante menitesã revigoreze sectorul construcþiilor ºisã constituie, aºa cum ºi-a propusConferinþa, un adevãrat “RestartConstrucþii 2015”. �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 20156

Performanþa la ea acasã !

Primul pe care îl menþionãm estesediul Inspectoratului Teritorial înConstrucþii, Ploieºti.

Investiþia a fost finalizatã în 2005.Principalele lucrãri executate încadrul proiectului includ: structurãpe cadre din beton armat, cuînchideri realizate din panouri dealucobond ºi pereþi cortinã; pereþidespãrþitori din gips-carton. Confor-tul termic este asigurat de tâmplãriadin aluminiu, geamuri termopan ºicentrala termicã. Finisajele inte-rioare au fost executate cu materialemoderne: ceramicã ºi gresie, par-doseli încãlzite – parchet ºimochetã, var lavabil. Proiectul ainclus, de asemenea, infrastructurazonei de parcare, sistemul decanalizare, alimentarea cu apã ºi ilu-minatul.

Dupã 1990, în þara noastrã au apãrut suficiente societãþi de construcþii care promiteau, prin existenþalor, posibilitatea realizãrii unor investiþii atât de necesare României postdecembriste.

Unele au fost ºi rãmân performante iar altele de… conjuncturã. Adicã bune la orice numai sã facã ºi eleceva! Timpul ºi, mai ales, exigenþele activitãþii de construcþii au fost factorii care au „triat” puzderia defirme apãrute. Cele care au rezistat, prin promptitudine, seriozitate, respectarea termenelor de punere înfuncþiune, dar, mai ales, prin calitatea lucrãrilor executate sunt, în continuare, prezente în rândul celor carefuncþioneazã cu bune rezultate ºi în momentul de faþã.

Una dintre ele, prezentã tradiþional în Revista Construcþiilor, este IASICON SA, firmã cu posibilitãþitehnico-profesionale care i-au permis sã realizeze, în timp, importante ºi valoroase obiective câºtigate laexigentele licitaþii care au avut loc în diverse locaþii din þara noastrã. În acest sens, vom „inventaria”, suc-cint, unele dintre ele ºi vã veþi putea da seama de capacitatea acestei societãþi pentru execuþia unei plajecomplexe de obiective de investiþii.

Inspectoratul Teritorial în Construcþii, Ploieºti

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 2015 7

Punerea pe baze noi a activitãþiieconomice de dupã 1990 a solicitatedificii specifice ºi pentru lumeaafacerilor. Lucru materializat ºi prin exem-plul Centrului de Resurse pentruAfaceri Vaslui executat de IASICON.

Lucrãrile au fost finalizate în2008. O clãdire modernã de birourialcãtuitã din douã secþiuni P+2, res-pectiv P+5, cu o salã de conferinþede 200 de locuri ºi halã de expoziþiide 450 mp. Principalele lucrãri efec-tuate au fost: structurã din cadre dinbeton armat, cu închideri realizatedin panouri de alucobond ºi pereþicortinã; compartimentãri din gips-carton; izolaþia termicã tip Baumit,ferestre cu cadre din aluminiu ºigeamuri duble încãlzite; finisajeleinterioare executate cu materialemoderne ºi plãci de ceramicã ºi gre-sie. Pardoselile sunt din lemn deesenþã tare ºi covor pvc. Zugrãvelileau fost executate cu var lavabil. Încadrul proiectului, infrastructura estealcãtuitã din locurile de parcare,canalizare, alimentare cu apã pota-bilã ºi iluminat.

O altã investiþie cu lucrãri mai

aparte a fost Direcþia Sanitarã

Veterinarã ºi pentru Siguranþa

Alimentelor, Iaºi.

Clãdirea a fost finalizatã în anul

2009. Principalele lucrãri executate

în cadrul proiectului au fost: struc-

tura de rezistenþã din beton armat,

zidãria exterioarã din BCA ºi inte-

rioarã din cãrãmidã, compartimen-

tãri interioare din gips-carton,

tencuieli cu mortar ºi glet de ipsos,

pardoseli din gresie ºi covor PVC,

tâmplãrie interioarã ºi exterioarã din

aluminiu, faþade cu pereþi cortinã ºi

placaje cu alucobond, zugrãveli cu

var lavabil, terase circulabile ºi necir-

culabile, tavane suspendate case-

tate, instalaþii electrice, termice,

sanitare ºi de ventilaþie, reþele de

apã ºi canalizare, faþadã cu termo-

sistem ºi tencuieli tip Baumit. �

Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui

Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor, Iaºi

Cu o lungime de 76 km, râul Lotru este principalul afluent al Oltului, cãruia, în perioada de ape mici, îi furnizeazão treime din debite. Râul Lotru izvorãºte din lacul de origine glaciarã Gâlcescu din munþii Parâng, la o altitudine depeste 2.100 m ºi se varsã în Olt în dreptul localitãþii Brezoi, acumulând, la rândul sãu, o serie de afluenþi dintr-unbazin hidrografic de 1.024 km2. Amenajarea potenþialului hidroenergetic, estimat la 650 MW ºi 1.400 GWh/an, aînceput în anul 1965, prin atacarea lucrãrilor de organizare de ºantier, a barajului Vidra ºi centralei Ciunget.

Amplasatã în depresiunea Lotru, depresiune cu origine tectonicã, acumularea Vidra îndeplineºte douã condiþiinaturale deosebit de favorabile din punct de vedere hidroenergetic: posibilitatea stocãrii unui volum de pânã la340 mil.m3 acumulat la cota de aproape 1.300 mdM ºi posibilitatea amenajãrii unei cãderi brute de 809 m, amenaja-bilã într-o singurã treaptã. ªi condiþiile geologice au fost favorabile, fiind vorba, preponderent, de gnaise ºi paragnaise,mai mult sau mai puþin alterate.

Amenajarea hidroenergeticã a râului Lotru, care este cea mai mare ºi mai complexã amenajare de pe râurileinterioare din þarã ºi una de referinþã pe plan mondial, cuprinde 7 acumulãri, 35,4 km de aducþiuni principale, forþateºi de fugã, 3 centrale hidroelectrice ºi 3 MHC-uri, 83 captãri la firul apei, cca. 149 km de aducþiuni secundare ºicanale, 3 staþii de pompaj ºi multe alte lucrãri conexe ºi colaterale.

Acumularea se realizeazã prin aportul apelor râului Lotru, 4,280 m3/s, dar ºi al unor bazine hidrografice limitrofe saudin aval care, gravitaþional sau prin pompaj, mai aduc 5,794 m3/s din derivaþia nord, 7,514 m3/s din derivaþia sud ºi0,670 m3/s din derivaþia vest. Pe traseul aducþiunii principale mai sunt 4 captãri care aduc la rândul lor 0,442 m3/s. Debitelederivate au o contribuþie de 77,1% din debitul total acumulat, faþã de 22,9% cât are râul Lotru în secþiunea de barare.

Valorificarea energeticã a debitelor acumulate în lacul Vidra s-a realizat în trei trepte de cãdere situate între cotele1.289 mdM ºi 300 mdM, în centralele Ciunget, Mãlaia ºi Brãdiºor, amplasate descendent pe parcursul a 22 km.Puterea totalã instalatã în centrale este de 645 MW, care produc, într-un an hidrologic mediu, o energie de 1.367 GWh.

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (VII)

AMENAJAREA BAZINULUI RÂULUI LOTRU (jud. Vâlcea)

Schema amenajãrii bazinului râului Lotru

ing. Mihai COJOCAR

Amenajarea bazinului râului Lotru, împreunã cu celelalte amenajãri prezentate anterior în RevistaConstrucþiilor, este o altã investiþie importantã executatã de societatea S.C. Hidroconstrucþia S.A., care acontribuit la edificarea sistemului hidroenergetic naþional.

Barajul Vidra ºi CHE Lotru (Ciunget)

Amplasat pe cursul superior al râului Lotru, în cheile Vidra de la ieºirea din depresiunea Loviºtei, la cca. 30 kmamonte de localitatea Voineasa, barajul Vidra este un baraj de anrocamente de 121,50 m înãlþime, cu nucleu centraldin argilã, protejat cu filtre ºi zone de tranziþie din material aluvial. Etanºarea este continuatã în roca de bazã printr-unvoal de etanºare de 57 m adâncime. Roca de fundare este constituitã din gnaise oculare tip „Vidra” ºi paragnaise peversantul stâng ºi în albie, alterate pânã la adâncimi de 40 – 50 m pe versantul drept. Cota coronamentului este la1.293 mdM, ceea ce îl situeazã pe locul 3 în þarã, dupã Bolboci ºi Galbenu.

Principalele caracteristici: baraj din anrocamente cu miez de etanºare din argilã; înãlþimea - 121,50 m;lungimea la coronament - 350 m; volumul barajului - 3,550 mil.m3; volumul acumulãrii - 340 mil.m3.

Aducþiunea principalã: Priza de apã amplasatã în versantul drept, în imediata apropiere a barajului Vidra, esteconstituitã dintr-un ansamblu din beton armat, tip trompã, cu 4 deschideri de acces al apei, prevãzute cu grãtaremobile tip sertar.

Debitele acumulate în lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie de aducþiune de 13.719 m, de tipulsub presiune, care este continuatã pânã la hidroagregate, cu o galerie forþatã de 1.350 m, dimensionate pentru un debitde 80 m3/s. Pe traseul aducþiunii principale sunt captate apele pâraielor Mãnãileasa, Nopteasa, Rudãreasa I ºi II.

Castelul de echilibru, amplasat între aducþiune ºi forþatã de tip diferenþial cu diafragmã, este format din douãcamere subterane, puþ vertical deversant ºi o camerã superioarã aerianã. La cca. 50 m aval de castelul de echilibruse gãseºte caverna casei vanelor fluture cu Ø=4,00 m. Sunt 2 vane cu timp de închidere de 2 minute.

Vanele sferice sunt amplasate într-o cavernã de 4,50 x 9,50 x 50,00, dispusã paralel cu sala turbinelor, deasupragaleriei de fugã ºi sunt montate pe ramificaþiile care fac legãtura între galeria forþatã ºi turbine, câte douã pe fiecareturbinã. Timpul de închidere este de 2 minute.

Centrala hidroelectricã Ciunget este situatã pe valea râului Latoriþa, în perimetrul localitãþii Ciunget. Amplasatãsubteran la 140 m adâncime sub talvegul râului, caverna sãlii maºinilor mãsoarã 130 m lungime, 18 m lãþime ºi35 m înãlþime. Un tunel lung de 1.140 m (secþiunea de 32 m2) ºi panta de 10% serveºte pentru accesul principal.Accesul secundar se practicã printr-un tunel orizontal de 320 m lungime ºi un puþ de 145 m.

Centrala este echipatã cu 3 agregate Pelton cu ax vertical de 170 MW fiecare ºi produce într-un an hidrologicmediu 1.100 GWh.

Parametrii tehnici ai centralei Ciunget îi conferã urmãtoarele funcþiuni caracteristice: centralã de vârf pentruacoperirea zonelor variabile ale curbei de sarcinã; participarea la reglajul puterii ºi al frecvenþei în Sistemul Ener-getic Naþional, putând funcþiona atât în regim de generator cât ºi în regim compensator sincron; centralã de inter-venþie putând intra în funcþiune în 4 – 5 minute; atenuarea undelor de viiturã în perioadele de ape mari.

Debitele turbinate sunt dirijate ºi restituite în albia râului Lotru printr-o galerie de fugã cu nivel liber, lungã de6.500 m, continuatã cu un canal trapezoidal. Pe ultimii 1.000 m, galeria este supraînãlþatã cu un metru, pentru a seevita punerea sub presiune la niveluri mari ale lacului compensator din aval.

Lucrãrile au început în anul 1966 prin atacarea organizãrii de ºantier, în anul 1972 a fost pus în funcþiune primulhidroagregat, iar în 1975 cel de al treilea. �

Barajul Vidra pe râul Lotru Centrala Lotru (Ciunget). Sala maºinilor


Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale, geodezie, construcþii

Service-ul TOP GEOCART Laboratorul de Service este

dotat cu o Bazã de mãsurare / cali-brare proprie pe care o foloseºtepentru mãsurarea distanþelor, unBanc de mãsurã identic cu cel dela fabrica producãtoare, precum ºicu scule ºi dispozitive calibrateperiodic de Biroul Român deMetrologie Legalã.

Dupã investiþii importante înechipament ºi scule pentru service,TOP GEOCART a beneficiat din par-tea firmei Leica Geosystems decursuri pentru pregãtirea ºi califi-carea personalului propriu, la sediulfabricii. Totodatã, un Certificat deAudit confirmã capacitatea SCTOP GEOCART de a respecta nor-mele europene în ceea ce priveºtedistribuþia, suportul tehnic, depa-narea, calibrarea ºi certificareainstrumentelor.

SC TOP GEOCART SRL este, de peste 15 ani, reprezentanta firmei elveþiene Leica Geosystems AG,producãtor cu tradiþie în fabricarea echipamentelor ºi sistemelor destinate mãsurãtorilor industriale,geodezie, construcþii etc.

Cu aproape 200 de ani de experienþã, Leica Geosystems este pio-nier în dezvoltarea ºi producþia de soluþii profesionale pentrutopografie. Specialiºtii noºtri, extrem de motivaþi pentru dezvoltare ºimodernizare, îºi folosesc spiritul inovator pentru a transpune ideileîn realitate. Produsele rezultate impresioneazã prin precizie, fiabilitateºi robusteþe. De aceea, profesioniºtii din industrie au încredere în LeicaGeosystems.

TOP GEOCARTStructura organizatoricã

Activitatea TOP GEOCARTeste strucuratã pe 3 Diviziide Produse:

1. GEOMATICS (Geodezie, Topografie, GIS, Monitorizãri,Echipamente pentruConstrucþii ºi Automatizãri Utilaje de Construcþii)

2. MÃSURÃTORIINDUSTRIALE

3. FOTOGRAMETRIE, TELEDETECÞIE

Filiale TOP GEOCARTBUCUREªTI | ALBA IULIA | BRAªOV | CLUJ | TIMIªOARA

Alãturi de Leica Geosystems reprezentãm în România ºi firmele:• Goecke GmbH, din Germania.• Amberg Technologies, din Elveþia.

Eficienþã vizibilã: soluþie potrivitã pentru oricecerinþã

Geometria în formã de H a ramei Staxo 40 permitecrearea de suprafeþe complete de montaj ladiverse nivele ale eºafodajului. Acest concept binegândit constituie premisa pentru progresul rapid allucrãrilor, concomitent cu o siguranþã sporitã. Prinposibilitatea de întoarcere cu 180° a ramelor se potobþine platforme de lucru continue la orice nivel. Lasuprastructura de cofraj, zona liberã de pânã la1,70 m înãlþime permite montarea ºi demontareaoptimã a cofrajului. Sistemul Staxo 40 seadapteazã la diverse înãlþimi cu ajutorul a treidimensiuni de rame ºi prin reglarea elementelor desusþinere (picioare ºi capete de susþinere), reali-zându-se o reglare milimetricã.

Geometria inovativã a filetului ºi piuliþa tijei filetatecu trei aripi permit o reglare uºoarã a înãlþimii chiarºi sub sarcinã. Flexibilitatea maximã ºi o încãrcare optimizatãeconomic a materialului permit realizarea de dis-tanþe mari, de pânã la 3,00 m, între ramele Staxo 40cu ajutorul crucilor diagonale. Astfel de dimensiuniale turnurilor de eºafodaj pot reduce semnificativnecesarul de material ºi implicit valoarea cofrajuluidin ºantier. Staxo 40 este proiectat pentru a obþine o eficienþãdeosebitã ºi viteze mari la repoziþionare.Eficienþa turnurilor Staxo 40 mai provine ºi din fap-tul cã pot fi deplasate, în întregime ºi fãrãdemontare, pe roþi de manevrã sau prin ridicare cumacaraua.

Siguranþã în fiecare detaliu

Prin punctele de ancorare integrate ºi accesoriileexistente în cadrul acestui sistem de cofrare,Staxo 40 reprezintã soluþia sigurã ºi economicã decofrare a planºeelor pentru clãdiri cu înãlþimi maride nivel. În mod concret, siguranþa conferitã de Staxo 40 con-stã în faptul cã, prin utilizarea acestui eºafodaj, seasigurã o zonã de lucru sigurã ºi completã subnivelul suprastructurii de cofraj. Un alt avantaj unic îl constituie posibilitatea deataºare de ramele Staxo 40 a unor console careasigurã protecþie în lucru în etapele de armare ºibetonare. În anumite cazuri, aceste console Staxo40 pot fi utilizate ºi pentru cofrarea unor plãci aflate

Deºi nu i se acordã întotdeauna suficientã importanþã, siguranþa în lucru este esenþialã cu atât maimult cu cât sectorul construcþiilor are un grad ridicat de risc. Doka, prin cofrajele pe care le produce ºicomercializeazã, þine cont, în primul rând, de menþinerea a trei factori importanþi: calitate înaltã aproduselor sale, sisteme de protecþie integrate ºi uºurinþã în utilizare.

Schela portantã Staxo 40 este, în mod clar, orientatã spre satisfacerea cerinþelor clientului, prin sta-bilirea unor noi standarde privind viteza de lucru, siguranþa ºi eficienþa în utilizare. Greutatea scãzutãa ramei ºi ergonomia acesteia permit o utilizare facilã ºi obþinerea unor timpi optimi decofrare/decofrare.

Foto 2 Foto 3

Foto 1

în consolã. Iar pentru un acces facil la orice nivel,eºafodajului Staxo 40 i se poate ataºa o scarã deacces.

Rapiditatea asigurã rentabilitatea: cadru high-tech uºor pentru manipulare ergonomicã

Încã din etapa de design ºi execuþie s-a avut învedere optimizarea formei ºi a greutãþii rameiStaxo 40. Rezultatul convinge uºor: eºafodajul Staxo 40 cân-tãreºte doar 15 - 24 de kilograme în versiunea stan-dard ºi poate fi mutat fãrã probleme de o singurãpersoanã. Geometria inovativã a cadrului în formãde H ºi poziþia echilibratã a centrului de greutateuºureazã în mod suplimentar procesele de lucru.

În combinaþie cu ordinea logicã de montaj ºi cunumãrul redus de componente de sistem, se obþinperioade de montare ºi demontare evident maireduse.

Ca o confirmare a caracteristicilor menþionate maisus stau lucrãrile deja executate sau în curs deexecuþie cu diverse firme de construcþii.

Doka Romania www.doka-romania.ro

SINTEZA beneficii client:

• Singurul eºafodaj cu suprafaþã de lucru com-pletã (foto 4-6);

• Console de lucru pentru protecþie perimetralãºi/sau cofrare placã în consolã (foto 2);

• Uºor de utilizat: se poate asambla rapid pe ori-zontalã, urmând a fi ridicat ulterior în macara;

• Distanþa variabilã dintre ramele eºafodajuluipermite optimizarea necesarului de material ºiimplicit a costurilor.

Mai multe informaþii la:

www.doka.com/Staxo-40

Foto 4

Foto 5 Foto 6 Foto 7


Structuri reticulateCompania Nilka Structuri este o

subsidiarã a societãþii Nilka Systemdin Grecia, firmã care s-a impus, încei peste 30 de ani de activitate, prinprofesionalism ºi lucrãri de foartebunã calitate, pe piaþa Greciei ºi pecele din Cipru, Orientul Mijlociu,SUA, România.

Oferta deosebitã pusã la dispo-ziþia celor interesaþi cuprinde serviciiºi activitãþi cu caracter complex.

Iatã câteva exemple:• Proiectare pe baza celor mai

performante programe din domeniu,programe care permit alegerea unorforme arhitecturale ºi geometrice înmãsurã sã satisfacã cele mai exigentecerinþe ale clienþilor noºtri, în confor-mitate cu standardele europeneEC1, EC3.

• Proiectele sunt elaborate dupãcalcule riguroase pentru a asiguraexecuþia corectã ºi de bunã calitatea fiecãrui element component alstructurii reticulate.

• Departamentul de Control alCalitãþii certificã ºi rãspunde pentrufiecare element lansat în fabricaþie.

• Compania noastrã asigurã, deasemenea, transportul ºi montareastructurilor reticulate.

Elementele NILKA System suntstructuri spaþiale tridimensionalecare oferã multiple avantaje:

• Esteticã excelentã, compoziþiisigure care pot sã satisfacã orice felde cerinþe arhitectonice;

• Posibilitãþi nelimitate în ceea cepriveºte geometria construcþiei;

• Relaþie excelentã între greutateaproprie ºi sarcinile preluate;

• Rigiditate mare, fãcând din struc-turile spaþiale construcþii ideale pen-tru deschideri largi, fãrã suporþiintermediari;

• Fiind un produs industrial,

structurile spaþiale au asiguratã cea

mai pretenþioasã protecþie anti-

corozivã, fiind ºi vopsite în câmp

electrostatic în culoarea doritã

RAL.

• Un cost de transport scãzut;

• Asamblare uºoarã, nefiind nece-

sarã folosirea muncii înalt calificate.

Avantajele menþionate mai sus fac

ca structurile spaþiale sã acopere o

gamã largã de utilizãri:

• Construcþii cu deschideri mari,

care cer o esteticã deosebitã;

• Centre comerciale cu o arhitec-

tonicã specialã;

• Sãli polivalente etc.

Proiectele realizate se pot mate-

rializa atât în domeniul public cât ºi

în cel privat, aºa cum sunt prezen-

tate pe site-ul societãþii: www.nilka.gr

În România, cel mai recent

proiect realizat este Centrul de

Evenimente Dâmboviþa din Bucureºti,

în cadrul ªtrandului Crângaºi,

care cuprinde patru sãli. Trei din-

tre ele au deschiderea de 25,00 m,

cu lungimea 15,00 m fiecare iar

acoperiºul este în formã de

coamã. A patra, cu deschiderea

de 25,00 m ºi lungimea tot de

25,00 m are acoperiºul în formã

cilindricã.

Execuþia întregului proiect,

de la lansare, proiectare, fabricaþie

ºi montaj, a durat doar 90 de zile. �


PROIECTAREA ANCORAJELORAncorajele au fost proiectate în conformitate cu

SR EN 1997-1:2004, NP 114-04 ºi SR EN 1537:2013.Valori le de calcul pentru SLS ºi SLU au rezul-

tat folosind abordarea de calcul nr. 1, combinaþia 1:“A1”+”M1”+”R1”. Astfel, s-au obþinut valori ale forþelorde: 340 kN pentru primul rând de ancoraje (cota -2,20 m)ºi 270 kN pentru al doilea rând de ancoraje (cota -6,00 m).

Au fost adoptate ancorajele cu armãturã de tip barãrigidã – autoforante – SDA („self-drilling anchor”), în detri-mentul celor cu toroane, din urmãtoarele considerente:

• uºurinþa în execuþie, prin faptul cã forarea ºiinjectarea ancorajelor se realizeazã prin intermediulaceleiaºi tije folositã ulterior în lucrare;

• asigurarea unui control foarte bun asupra formãriibulbului.

Pentru realizarea ancorajelor, înfuncþie de cota de instalare, s-au uti-lizat douã tipuri de bare rigide:

• la cota -2,20 m în grinda decoronament: ancoraje de tip barãrigidã R51-800 (diametrul nominal albarei: 51 mm ºi capacitate maximãnominalã: 800 kN) dispuse la dis-tanþe de aprox. 3,30 m inter-ax,lungimea liberã de 7,0 m iar lungi-mea bulbului de 8,0 m;

• la cota -6,00 m: ancoraje tip barãrigidã R51-660 (diametrul nominal albarei: 51 mm ºi capacitate maximãnominalã: 660 kN), dispuse la dis-tanþe medii de 1,65 m inter-ax,lungimea liberã de 6,0 m iar lungi-mea bulbului de 7,0 m.

Articolul prezintã câteva aspecte referitoare la sprijinirea peretelui mulat prin intermediul ancorajelorde tip barã rigidã, în cadrul proiectului ParkLake Plaza, încã din faza de proiectare ºi continuând pânã înmomentul finalizãrii excavaþiei, evidenþiind comportamentul ancorajelor în timpul încercãrilor ºiexploatãrii.

Sisteme de sprijinirecu ancoraje temporare cu bare rigide, monitorizatedrd. ing. Árpád SZERZO, ing. Alexandru MÃGUREANU, ing. Lóránd SATA – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA, prof. univ. dr. ing. Horaþiu POPA –Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Fig. 1: Localizarea incintei ºi a peretelui ancorat (Secþiunea A-A)

Fig. 2: Configuraþia ancorajelor folosite în lucrare

´

TEHNOLOGIA DE EXECUÞIE Tehnologia de execuþie a acestor tipuri de lucrãri a

impus folosirea unor utilaje de foraj speciale cu rotoper-cuþie ºi forare cu circulaþie directã.

Forarea pânã la lungimea proiectatã (13/15 m) s-arealizat cu lapte de ciment având raportul A/C = 1...1,1.La finalul atingerii lungimii vizate, laptele de ciment a fostînlocuit cu mortar de ciment cu raportul A/C = 0,50.

Forarea cu diametru controlat s-a realizat prin uti-lizarea unei piese de capãt instalate la capãtul tijei rigide(„drill bit”), aºa cum este prezentatã în figura 5.

ÎNCERCÃRI ASUPRA ANCORAJELORÎn vederea determinãrii capacitãþii portante a ancora-

jelor folosite în lucrare s-au efectuat încercãri prealabile,de control ºi de recepþie, în conformitate cu SR EN1537:2013 - „Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale.Ancoraje în teren”.

Pentru încercarea ancorajelor s-a aplicat metoda deîncercare 3, o metodã des ut i l izatã de grupulSoletanche Bachy, care permite ºi evaluarea forþei criticede fluaj. Metoda presupune, conform SR EN 1537:2013,

Fig. 3: Perete mulat (ParkLake Plaza – secþiunea A-A)

Fig. 4: Utilajul folosit pentru forarea ºi instalarea ancorajelor

continuare în pagina 22��


încãrcarea etapizatã aancorajului, pornind de lao forþã de referinþã, pânãla o forþã maximã deîncercare. Deplasareacapului ancorajului subefort constant a fostmãsuratã pentru fiecareetapã de încãrcare.

Încercãrile prealabile aufost efectuate pe douãancoraje echipate cu barerigide de tip R51-800.Ancorajele testate au fostcele numerotate A27 ºiA28, ambele având lun-gimea liberã de 7 m,

lungimea bulbului de 8 m ºi înclinare de 20o.Încercãrile de control au fost realizate pe cinci ancoraje

din lucrare, echipate ºi cu celule de presiune, prin inter-mediul cãrora s-a urmãrit variaþia tensiunilor din anco-raje pe parcursul tensionãrii ºi al etapelor de execuþieulterioare.

Încercãrile de recepþie s-au efectuat pentru fiecareancoraj din lucrare, demonstrându-se capacitatea anco-rajului de a prelua forþa de întindere proiectatã.

Pentru fiecare ancoraj în parte s-a mãsuratdeplasarea capãtului liber, s-au determinat variaþiadeplasãrilor ºi rata de deformaþie la fluaj, apoi au fostcomparate rezultatele astfel obþinute cu cerinþele impusede standardul SR EN 1537:2013.

Încercarea prealabilã s-a efectuat pe ancorajeleA27 ºi A28 cu încãrcare secvenþialã în ºase trepte. Timpde 60 de minute, pe fiecare treaptã de încãrare, au fostverificate deplasãrile capetelor ancorajelor ºi rata defluaj, la intervale de timp succesive, reglementate prinSR EN 1537:2013 (1 → 2 → 3 → 4 → 5 → 7 → 10 →15 → 20 → 30 → 45 → 60 minute).Apoi, la pragul de 350 kN s-a realizatun ciclu de descãrcare (350 - 200 kN)– încãrcare (200 - 350 kN) pentru aputea avea o imagine mai clarãasupra comportãrii ancorajului înteren.

Comparându-se rezultatele obþinutepentru cele douã ancore testate, s-aobservat cã deplasãrile capetelortijelor sunt aproximativ egale pentruaceeaºi forþã aplicatã. De altfel, com-portarea de ansamblu a celor douãancoraje a fost asemãnãtoare.

Rezultatele obþinute au fost înconcordanþã cu aºteptãrile dinainteatestelor, validându-se, astfel, modul derealizare a încercãrilor ºi capacitateaportantã a ancorajelor.

Pantele diagramelor de deplasaredatoratã fluajului (α au avut valorile0 mm/log t, în cazul ancorajului A28ºi 0,1 mm/log t, în cazul ancorajuluiA27. Din cauza variaþiei foarte mici afluajului chiar ºi la forþe de întinderemai mari (450 kN – 550 kN), forþa

Fig. 6: Aranjamentul echipamentelor pentru efectuarea încercãrilor

Fig. 5: Piesele componenteale ancorajelor

Fig. 7: Echipamentul de tensionare alcãtuit din cric hidraulic ºi pompã hidraulicã

Fig. 8: Diagramele forþã - deplasare pentru ancorajele A27 ºi A28supuse încercãrii prealabile

�� urmare din pagina 21


criticã de fluaj nu a putut fi determinatã. În consecinþã,s-a considerat cã ancorajele nu au cedat la forþeleaplicate.

ECHIPAREA ANCORAJELOR CU CELULE DE PRESIUNECele cinci ancoraje din lucrare supuse încercãrii de

control au fost echipate ºi cu celule de presiune, com-parându-se forþele de serviciu pentru primul nivel deancore (340 kN pentru ancorajele instalate de la cota -2,20 m)ºi pentru al doilea nivel de ancore (270 kN pentru anco-rajele instalate de la cota -6,00 m). Activitatea de moni-torizare - efectuatã de Soldata - s-a desfãºurat dinmomentul blocãrii ancorajelor (etapa 1 pentru primul nivelde ancore, respectiv etapa 3 pentru cel de-al doilea nivelde ancore) ºi pânã la excavaþia finalã pe sectorul A-A(etapa 5). Aceasta va continua ºi pentru etape ulterioarede execuþie (realizarea radierului ºi execuþia supra-structurii).

Pentru acest proiect au fost utilizate celule de pre-siune electrice (fig 11), care transformã deformaþiileînregistrate de extensometrele din cadrul celulei depresiune (1) în semnal electric. Placa suplimentarã (3)

are rolul de a uniformiza efortul aplicat la nivelul celuleide presiune (1). Efortul aplicat celulei este citit cu uninstrument conectat la cablul (2).

MÃSURÃTORI INCLINOMETRICEConcomitent cu monitorizarea forþelor din ancorajele

echipate cu celule de presiune s-au realizat mãsurãtoriinclinometrice (Soldata parþial), etapizate astfel:

• dupã tensionarea primului nivel de ancore (de lacota -2,20 m) – etapa 1;

• dupã realizarea excavaþiei intermediare – etapa 2;• dupã tensionarea celui de-al doilea nivel de

ancore (de la cota -6,00 m) – etapa 3;• dupã realizarea excavaþiei finale – etapele 4 ºi 5.În cadrul etapelor finale de execuþie se observã cã defor-

maþia peretelui mulat este mult diferitã - în acest caz maifavorabilã - faþã de cea calculatã.

Din diagrama de variaþie a forþelor înregistrate înancorele monitorizate (fig. 10) ºi diagramele deforma-þiilor peretelui mulat înregistrate cu inclinometrele (fig. 12),se pot observa urmãtoarele:

• pierderea de tensiune la blocare de 8-10%, ca efectal metodei de tensionare (etapa 1’);

• menþinerea la valori aproximativ constante a forþelorîn ancorele din primul ºir pânã la efectuarea excavaþieiaferente execuþiei celui de-al doilea ºir de ancore (etapa 3);

• scãderea valorilor forþelor în ancorele din primul ºirºi menþinerea valorilor forþelor ancorelor din cel de-aldoilea ºir, coroboratã cu deformata peretelui mulat înetapa 4, care prezintã o rotire a acestuia înspre pãmântîn zona superioarã;

• creºterea valorilor forþelor în ancorele din primul ºirºi menþinerea valorilor forþelor ancorelor din cel de-aldoilea ºir în paralel cu efectuarea excavaþiei aferenteetapei 5.

Cauzele variaþiei – îndeosebi ale scãderii – forþelor înancoraje:

1. Tensionarea ancorajelor s-a efectuat la forþe sem-nificativ mai mari decât cele din exploatare, prin sta-bilirea forþelor de tensionare pe baza ipotezei de calculla Starea Limitã de Serviciu cu aplicarea factorului desiguranþã de 1,35. Aceste valori sunt mai mari cu aproxi-mativ 20% decât cele calculate la Starea Limitã Ultimã;

Fig. 9: Variaþiile fluajului funcþie de încãrcareaaplicatã pentru ancorajele A27 ºi A28

Fig. 10: Variaþia forþelor în ancorajele echipate cu celule de presiune



2. Concomitent cu evoluþia excavaþiilor din diferiteleetape de execuþie s-au observat condiþii de teren diferitede-a lungul peretelui ancorat faþã de cele descrise înstudiul geotehnic. În cazul de faþã parametrii geotehniciºi implicit comportarea stratelor a fost una favorabilãevoluþiei deformaþiilor;

3. Existã diferenþe între modelul teoretic pentru anco-raje ºi realitate (în ceea ce priveºte rigiditatea acestora).

Se poate observa din curbele teoretice de deplasarecã influenþa punctelor de rezemare nu se simte foarteputernic (comparativ cu mãsurãtorile).

CONCLUZIIÎn cazul proiectului ParkLake Plaza, soluþia de spri-

jinire prin intermediul ancorajelor de tip barã rigidã s-adovedit a fi o soluþie eficientã, atât din punct de vederetehnic ºi economic, cât ºi al uºurinþei în timpul execuþiei.

Forþele înregistrate de celulele de presiune, corobo-rat cu mãsurãtorile inclinometrice efectuate în aceleaºimomente cheie de execuþie, indicã o comportare bunã asprijinirii prin intermediul ancorajelor cu bare rigide ºideplasãri mai mici ale peretelui mulat, comparativ cuzonele unde s-au prevãzut sprijiniri clasice cu ºpraiþuri.

Fenomenele de interacþiune teren – structurã fiindcomplexe ºi dificil de modelat în faza de proiectare, com-portarea sistemelor de sprijin subliniazã importanþaincontestabilã a monitorizãrii incintelor, mai ales înmediu urban. În cazul de faþã, deformaþiile sunt maifavorabile decât cele premeditate în proiectare. În situ-aþiile, însã, când acestea depãºesc valorile calculate,trebuie luate acele mãsuri de intervenþie care împiedicãevoluþia deformaþiilor cãtre un grad de asigurareneadecvat. �

Fig. 12: Inclinometrul I 4 – deplasãri înregistrate ºi forþe înregistrate de celulele de presiune pentru A7 ºi A14

Fig. 11: Echiparea ancorajelor cu celule de presiune


Record pentru cea mai lungã grindã de podarmatã ºi pretensionatã

FERROBETON aduce în România experienþa interna-þionalã a grupului CRH în domeniul execuþiei de ele-mente din beton prefabricat ºi precomprimat.

FERROBETON îºi desfãºoarã activitatea într-o fabricãsituatã lângã Ploieºti, în apropierea ºoselei de centurã.Unitatea de producþie are o capacitate de 2.200 de mcpe lunã ºi a fost construitã în 2008, dupã modelul imple-mentat în Belgia ºi în Polonia. Dotatã cu cea mai nouãtehnologie pentru fabricarea betonului, staþia propriepoate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95.Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 demetri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi depânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare. Manipulareaelementelor este asiguratã de poduri rulante, cu ocapacitate totalã de 180 de tone.

FERROBETON deþine recordul de grindã de podarmatã ºi pretensionatã, de 40 de metri lungime, carepoate fi vãzutã la pasajul Mihai Bravu din Bucureºti.

Gama de servicii ºi produse oferite de companieinclude atât partea de proiectare, producþie, transport ºimontaj al elementelor prefabricate, cât ºi proiectarea ºiexecuþia structurilor din beton monolit.

FERROBETON România contribuie la realizarea, însistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferentediverselor poduri, nu doar prin grinzile pretensionate ºiprin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului,centura Constanþei, Autostrada A2 ºi Autostrada Deva –Sibiu.

Toate produsele realizate de FERROBETON Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,FERROBETON România deþine certificãri pentru con-trolul producþiei diverselor elemente prefabricate dinbeton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �


Amprenta de CO2 a metodelor de stabilizare a pantelorCOMPARAÞIE ÎNTRE SOLUÞIA CU PLASÃ FLEXIBILÃ ªI CEA CU TORCRET

dipl. ing. Daniel FLUM – Rüegger&Flum AG, St. Gallen, Elveþiaprof. dr. Susanne KYTZIA - Hochschule Rapperswil, Elveþia

dipl. ing. Armin RODUNER, dipl. ing. Marius BUCUR, dipl. ing. George CORBESCU - Geobrugg AG Geohazard Solutions

Sistemul TECCO® de stabilizarea versanþilor este un sistem de pro-tecþie cu funcþionalitate doveditã. Eleste realizat din plasã din oþel deînaltã rezistenþã, în combinaþie cutije de ancoraj sau ancore, pentrustabilizarea pantelor instabile ºi cu

ruperi în sol sau stâncã. Plãci debazã speciale tensioneazã sistemulinfluenþând, în mod pozitiv, defor-maþia acestuia. Sistemul este unulde tip deschis, fãrã posibilitatea acu-mulãrii de apã în spatele acopeririicu plasã.

Sistemul TECCO® constituie oalternativã la stabilizarea pantelor cutorcret în combinaþie cu ancore.Datoritã faptului cã, în procesul defabricare, sistemul TECCO® necesitãmai puþin material, este de aºteptatca el sã contribuie mai puþin, com-parativ cu soluþiile clasice, la schim-bãrile climatice. Acest lucru a fostclar confirmat în cadrul unui studiurealizat de Institutul de InginerieCivilã ºi Mediu de la Universitateaªtiinþelor Aplicate Rapperswil, Elveþia.

SISTEMUL TECCO®

DE STABILIZARE A VERSANÞILORUtilizarea plaselor din sârmã ºi

din cabluri pentru stabilizarea pan-telor ºi-a dovedit eficienþa înnumeroase cazuri ºi oferã, în modfrecvent, o alternativã la zidurile desprijin sau torcret. Fiind un sistemdeschis, el permite întregii suprafeþesã se acopere cu verdeaþã.

Pentru stabilizarea pantelor suntfolosite, deseori, plase a cãror rezis-tenþã la tracþiune este de cca 50 kN/m,plase fabricate din oþeluri cu o rezis-tenþã de cca 500 N/mm2. Luând înconsiderare un caroiaj economic,adeseori acestea nu sunt capabilesã preia ºi sã transfere, cu precizie,cãtre ancoraje, forþele dezvoltate.

Pe mãsurã ce preocuparea pentru protecþia mediului creºte, metoda amprentei cu CO2 este tot mairãspânditã pentru a evalua emisiile gazelor cu efect de serã ale unui produs. Metoda permite comparaþiaîntre produse ºi oferã posibilitatea factorilor decizionali sã aleagã produsele mai puþin poluante.

În domeniul stabilizãrii pantelor, utilizarea plaselor din oþel de înaltã rezistenþã în combinaþie cu tijele deancoraj este o obiºnuinþã în multe þãri. În comparaþie cu torcretul ºi cu plasele din oþeluri grele, capacitateade transfer a încãrcãrii este egalã sau mai mare. Plasa permite, însã, plantelor sã îºi facã apariþia ºi sãcreascã prin sistem.

Recenta evaluare a amprentei de CO2 luând în considerare producerea ºi transportul materialului pen-tru o mãsurã echivalentã de stabilizare aratã cã sistemul cu plasã din oþel de înaltã rezistenþã are oamprentã de CO2 foarte micã. Metodele folosite pentru evaluarea impactului sunt de la emisiile de dioxidde carbon provenite din arderea combustibililor fosili, pânã la alte emisii care contribuie la schimbareaclimei. Aceste alte emisii au fost înregistrate ºi evaluate conform cu contribuþia lor specificã pentru a da unindex global „Potenþialul de încãlzire globalã“ (GWP).

În comparaþie cu torcretul, amprenta de CO2 a plasei din oþel de înaltã rezistenþã este cu pânã la 75%mai micã iar în comparaþie cu plasele din oþeluri grele cu pânã la 50%! Unul dintre motivele pentru rezul-tatele bune obþinute îl constituie nivelul ridicat, în general, al emisiilor de CO2 ale betonului. Mai mult, ogreutate mai redusã a materialului, precum ºi costul transportului produsului destinat stabilizãrii, învederea obþinerii aceluiaºi efect, pledeazã în favoarea soluþiei cu plase.

Fig. 1: Plasa TECCO® ºi placa de bazã

Fig. 2: Exemplu de aplicaþie în Queensland, Australia


Conceperea unei plase realizatedin oþel de înaltã rezistenþã, de celpuþin 1.770 N/mm2, ºi care poate fidimensionatã folosind modele staticepentru sol ºi rocã oferã o posibilitateinteresantã pentru stabilizarea, înmod eficient, a pantelor.

În principiu, sistemul TECCO® destabilizare a versanþilor este formatdin urmãtoarele elemente:

• Plasa TECCO® din oþel de înaltãrezistenþã;

• Plãcile de ancoraj TECCO®;• Tije sau ancore standard, dispo-

nibile pe piaþã; de exemplu, tip GEWI,TITAN sau IBO.

Plasa TECCO® din oþel de înaltãrezistenþã folositã la stabilizareapantelor în mod standard este reali-zatã din sârmã de 3 mm, acoperitãcu o protecþie anticorozivã dintr-un aliajaluminiu-zinc (SUPERCOATING®).Ochiurile de 83 mm x 143 mm, subformã de diamant, ale plasei suntproduse printr-un proces simplu derãsucire. Plasa TECCO® are o rezis-tenþã la tracþiune de cel puþin 150 kN/m.Structura tridimensionalã a plaseiinfluenþeazã în mod pozitiv interac-þiunea cu solul ºi, împreunã cu o fre-care favorabilã, oferã posibilitatearevegetãrii în urma unei însãmânþãri.

Pentru a obþine un comportamentoptim al sistemului de protecþie,forma, mãrimea ºi rezistenþa laîncovoiere ale plãcilor de bazã aufost adaptate, prin numeroase testede încovoiere, strãpungere ºi forfe-care, la plasa TECCO®. Contactul cuplasa ºi, acolo unde este posibil,uºoara apãsare a plãcii pe plasã,face ca plasa sã se muleze ºi sã sefixeze pe pantã, stabilizând-o.

METODAPrincipiul de bazã

Principiul de bazã al acestuistudiu îl constituie metoda de evalu-are a ciclului de viaþã (LCA), metodãcare analizeazã impactul general pecare un produs îl are asupra mediu-lui, de la producerea materiei primeºi pânã la punerea în operã, aºacum este descris în ISO 12040:2006ºi ISO 14044:2006. În contrast cuLCA, analiza noastrã se concentreazã

asupra emisiilor relevante în proble-ma încãlzirii globale, emisii caracte-rizate prin „Potenþialul de încãlzireglobalã“ (conform cu Guinée 2001).Pentru a indica acest lucru nereferim la studiul nostru ca fiind„Amprenta CO2“.

Exemplu de versantEmisiile relevante pentru mediu

au fost estimate pentru douã sis-teme de stabilizare comparabile ºipentru o pantã de 8,5 m înãlþime ºi olungime de 100 m: una cu sistemulTECCO® ºi una cu acoperirea clasicãcu torcret. Deoarece nu sunt aºtep-tate diferenþe semnificative referitorla emisiile rezultate în urma punerii

în operã, manipulãrii, întreþinerii,demontãrii ºi eliminãrii, aceastãanalizã se limiteazã la fabricaþiamaterialelor utilizate ºi la transportullor în ºantier.

Materiale utilizateMaterialele utilizate pentru cele

douã soluþii sunt prezentate întabelul de mai jos. Aceste cantitãþicorespund pentru stabilizarea uneipante de 100 m lungime, dupã cumeste reprezentat în figura 3.

Definirea sistemuluiAnaliza duratei de viaþã va fi limi-

tatã la fabricarea materialelor deconstrucþie ºi la transportul acestorape ºantier.

Fig. 3: Stabilizarea unei pante cu plasa flexibilã TECCO® (stânga) ºi torcret (dreapta)

Tabelul 1: Materiale utilizate la stabilizarea unei pante de 100 m lungime cu plasã flexibilã TECCO®

Tabelul 2: Materiale utilizate la stabilizarea unei pante de 100 m lungime cu torcret



Procedurile privind construirea,operarea, întreþinerea, demontarea ºievacuarea nu vor fi luate în consi-derare (fig. 4).

Aceastã definire se bazeazã peurmãtoarele considerente:

• Studiile publicate cu privire laevaluarea ciclului de viaþã al struc-turilor au la bazã premisa conformcãreia realizarea structurii va aveaun aport relativ redus la poluareamediului înconjurãtor. Kasser (1998)ºi Geiger ºi Fleischer (1997) auajuns la concluzia cã, în cazulclãdirilor rezidenþiale, mai puþin de1% din necesarul cumulat deenergie al unei clãdiri poate fi atribuitconstrucþiei. În ceea ce priveºteconstrucþia structurilor luate înconsiderare în cazul de faþã, nu seestimeazã realizarea unor cheltuielienergetice (relativ) mai mari.

• În general, s-a presupus cã nuvor exista cheltuieli cu privire la pro-cedurile de operare ºi întreþinere.

• La îndepãrtarea celor douãstructuri, oþelul ºi betonul sunt princi-palele materiale cu care avem aface. Dacã aceste douã materialereziduale sunt colectate separat,prelucrarea ºi depozitarea lor varezulta într-un consum energeticextrem de redus ºi, astfel, într-unnivel scãzut de emisii care ar puteainfluenþa schimbãrile climaterice.

În plus, urmãtoarele proceseimplicate în fabricarea materialelorde construcþie nu au fost luate înconsiderare:

• Galvanizarea plasei TECCO®:în acest caz, numai fabricarea înve-liºului de aluminiu sau zinc a fostluat în considerare. Totuºi, consumulde energie asociat cu procesul degalvanizare în sine nu a fost luat înconsiderare.

• Procesul de rafinare a oþeluluipentru plasa TECCO®.

Simplificarea este necesarã deoa-rece aceste procese nu pot fi evalu-ate cu ajutorul datelor standard.Oricum, consumul energetic nece-sar la procesele de galvanizare ºirafinare este scãzut, chiar neglijabil,în comparaþie cu cel din procesul defabricare a oþelului.

Datele de bazã ale analizeiinventarului ciclu de viaþã

Tabelul 3 oferã informaþii cuprivire la procesele utilizate ºi impac-turile conexe asupra mediului încon-jurãtor.

Tabelul 3: Lista proceselor standard utilizate ºi impacturile acestora asupra mediului înconjurãtor

Fig. 4: Ciclul de viaþã al unui produs ºi amprenta de CO2 (reprezentare schematicã)




Valorile privind emisiile rezultateîn urma fabricãrii materialelor, carear putea influenþa schimbãrile clima-terice (inclusiv recuperarea materi-alelor, producerea materialelor ºialimentarea cu energie), precum ºicele rezultate în urma proceselor detransport, au fost preluate din bazade date Ecoinvent din domeniulInstitutului Federal Tehnologic dinElveþia (ETH) (a se vedea centrulEcoinvent, 2007).

În contextul unei estimãri conser-vatoare a valorilor emisiilor (luareaîn considerare a „celui mai rãu cazposibil“), în cazurile în care existãdubii, vor fi selectate procesele alecãror efecte de poluare asupramediului înregistreazã nivelul celmai ridicat. Aceasta include, mai pre-sus de toate:

• Selectarea distanþelor ºi mijloa-celor de transport. S-a avut învedere o distanþã medie de 100 kmpentru furnizorii din Elveþia, 500 kmpentru furnizorii din Germania ºi700 km pentru furnizorii din restulEuropei Centrale. Ca mijloc de trans-port a fost utilizat un autocamion(28 t) pentru toate deplasãrile cudestinaþii europene. În China s-a luatîn calcul o distanþã de 8.000 km pen-tru transporturile navale ºi 500 kmpentru cele rutiere.

• Selecþia claselor de oþel: deoa-rece nu au fost disponibile niciun felde informaþii cu privire la procentajulde reciclare ºi aliere, procesul defabricare a „oþelului oxigen cu nivelredus de aliaj“, care creeazã un nivelcomparativ ridicat de emisii, a fostconsiderat ca fiind cel de bazã.

Metoda de evaluare a impactuluiPe de-o parte, valorile emisiilor

care ar putea influenþa schimbãrileclimaterice au fost indicate prinnivelul emisiilor de dioxid de carbonrezultate în urma arderii combus-tibililor fosili (în kg de „CO2 - fosil“).Pe de altã parte, toate emisiile carecontribuie la schimbãrile climatericeau fost înregistrate ºi ponderate înfuncþie de contribuþia lor specificã -prin raportarea la dioxidul de carbon,ca o variabilã de referinþã - ºi

adunate pentru a oferi un index ge-neral. Acest index general estecunoscut ca „potenþialul de încãlzireglobalã“ (prescurtat „GWP“); uni-tatea de mãsurã utilizatã este kgCO2 echivalent. Aceastã metodã deevaluare a fost utilizatã ca partecomponentã a Evaluãrii ciclului deviaþã în cadrul a numeroase studii ºieste recunoscutã la nivel inter-naþional (a se vedea Guinée et al.2001 ºi Frischknecht et al. 2003).

REZULTATEComparaþia valorilor totale ale

emisiilor relevante din punct devedere climateric, pe parcursul ciclu-lui de viaþã al celor douã structuri,indicã, în mod clar, cã sistemulTECCO® are o contribuþie semnifica-tiv mai redusã la efectul de serã,comparativ cu acoperirea cu torcretancorat (fig. 5). Acest aspect estevalabil atât pentru „CO2 - fosil“ cât ºipentru „potenþialul de încãlzire globalã(GWP)“. Impactul sistemului TECCO®

asupra mediului este de aproximativ4 - 5 ori mai redus, cu ambelemetode de evaluare.

Diferenþa poate fi explicatã prindeosebirile de la nivelul cantitãþilorde materiale utilizate. În structura cuancore ºi torcret, sunt necesareaproximativ 14.700 kg de oþel,40.300 kg de ciment ºi 564.000 kg debeton. Pentru acelaºi versant, cusistemul TECCO® sunt utilizateaproximativ 8.100 kg de oþel ºi

23.400 kg de ciment. Aceste dife-renþe au un efect major în ceea cepriveºte impactul asupra mediului,ca urmare atât a producerii materi-alelor, cât ºi a transportãrii acestorape ºantier.

În cazul sistemului TECCO® sepot concluziona urmãtoarele:

• Ancorajele contribuie într-omãsurã mai mare decât plasa laefectul de serã.

• Cimentul utilizat are cea maisemnificativã contribuþie la impactultotal asupra mediului, fiind urmat deoþel (în raport de 3 la 1).

• Efectul transportului este relativmai redus, cu 5%, din impactul total.

În ceea ce priveºte sistemul cuacoperire cu torcret ancorat:

• Acoperirea cu torcret contribuiemai mult la efectul de serã, cu 70%din impactul total asupra mediului,comparativ cu sistemul de ancorare(a cãrui contribuþie este de aproxi-mativ 30%).

• Cimentul utilizat are cea maisemnificativã contribuþie la impactultotal asupra mediului, fiind urmat deoþel (în raport de 12 la 1).

• Efectul transportului este cuaproximativ 9% mai semnificativdecât impactul oþelului.

CONCLUZIIPe baza acestor rezultate, se

poate concluziona cã sistemulTECCO® contribuie mai puþin la pro-ducerea efectului de serã decât unsistem comparabil de stabilizare a

Fig. 5: Emisiile relevante, din punct de vedere climateric, rezultate pe parcursul ciclului de viaþã a douãstructuri de stabilizare a versanþilor comparabile, realizate prin tehnologii diferite.


versanþilor realizat cu torcret ancorat.Diferenþa dintre cele douã sistemeeste semnificativã, dupã cum indicãºi studiul de faþã.

Impactul asupra mediului al stabi-lizãrii realizate cu ajutorul sistemuluiTECCO® este de aproximativ 4 - 5 orimai redus decât al celei realizate cutorcret.

Din moment ce diferenþa dintrecele douã sisteme este semnifica-tivã, o analizã detaliatã a tuturor pro-ceselor de pe parcursul ciclului deviaþã ºi o examinare detaliatã a pro-cesului de fabricare a oþelului ºi acelui de transportare nu ar conducela rezultate fundamentale noi.Aceste afirmaþii sunt valabile pentruestimãrile privind durata de viaþã,procedurile de întreþinere ºi reparare.ªi în acest caz, rezultatul este unulconcludent.

BIBLIOGRAFIE1. Ecoinvent Center, Ecoinvent

Database V2.0, http://www.ecoin-vent.ch, Editor. 2007: Dübendorf, CH;

2. FRISCHKNECHT R., JUNG-BLUTH N., ALTHAUS H.-J, DOKAG., DONES R., HISCHIER R.,

HELLWEG S., HUMBERT S.,MARGNI M., NEMECEK T., SPIEL-MANN M., Implementation of LifeCycle Impact Assessment Methods.Final report Ecoinvent 2000 No. 3.Swiss Centre for Life Cycle Invento-ries, Dübendorf (2003);

3. FLUM D., RÜEGGER R.,Dimensioning of flexible surfacestabilisation systems made fromhigh-tensile steel wire meshes incombination with nailing and anchor-ing in soil and rock. IX InternationalSymposium on Landslides, Rio deJaneiro, Brazil;

4. GEIGER B., FLEISCHER T.,Stoffliche und energetische Leben-szyklusanalysen von Wohngebäuden.In: Gesamtheitliche Betrachtung vonEnergiesystemen. VDI-1328. Düssel-dorf (1997);

5. GUINÉE JB., GORRÉE M.,HEIJUNGS R., HUPPES G.,KLEIJN R., DE KONING A., VANOERS L., WEGENER SLEESWIJKA., SUH S., UDO DE HAES HA, DEBRUIJN H., VAN DUIN R., HUI-JBREGTS MAJ, LINDEIJER E.,

ROORDA AAH, WEIDEMA BP., Lifecycle assessment; An operationalguide to the ISO standards; Charac-terisation and Normalisation Factors.Leiden (2001);

6. KASSER U., Gebäude gesam-tenergetisch beurteilt. Sonderdruckaus: Schweizer Architekt, Nr. 13(1998);

7. KYTZIA S., CO2 footprint ofslope stabilisation methods (2008);

8. ISO 14040, Umweltmanage-ment - Ökobilanz - Grundsätze undRahmenbedingungen. Ausgabe 2006-10 (2006);

9. ISO 14044, Umweltmanagement- Ökobilanz - Anforderungen undAnleitungen. Ausgabe 2006-11 (2006);

10. RÜEGGER R., FLUM D.,Anforderungen an flexible Bösch-ungsstabilisierungssysteme bei derAnwendung in Boden und Fels.Technische Akademie Esslingen,Beitrag für 5. Kolloquium „Bauen inBoden und Fels“ (2006). �


Influenþa adâncimii de fundareasupra capacitãþii portante a terenului

ºi a stabilitãþii construcþiilor înaltedr. ing. Daniel ALUPOAE, dr. ing. Vlad AªUENCEI, dr. ing. Adrian BARON, prof. dr. ing. Paulicã RÃILEANU -

Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii,Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Execuþia unor construcþii rezis-tente ºi durabile este strâns legatãde mediul în care sunt amplasate,respectiv terenul de fundare. Intere-sul manifestat de cercetãtorii dindomeniu a dus la evidenþierea uneigame variate de roci care pot fifolosite, în momentul de faþã, cateren de fundare. Cu toate acestea,comportamentul pãmântului subîncãrcãrile exterioare poate fi, ade-seori, imprevizibil, de stabilitatea ºirezistenþa lui depinzând existenþaîntregului ansamblu construit.

Sunt situaþii în care nu se acordãsuficientã importanþã caracteristicilorterenului de fundare. Aceste carac-teristici dicteazã, de cele mai multeori, tipul ºi costul construcþiilor,determinã mãsurile speciale de exe-cuþie ºi mãsurile de consolidare aleamplasamentului. Toate acesteaspecte determinã încadrarea tere-nului de fundare, din punct devedere al preluãrii sarcinilor prove-nite de la construcþie, în douã maricategorii:

• pãmânturi cu proprietãþi bunede fundare;

• pãmânturi cu proprietãþi neco-respunzãtoare (pãmânturi dificile defundare).

Un interes deosebit a fost acor-

dat, în ultima perioadã, pãmânturilor

dificile de fundare.

În încercarea de valorificare a

terenurilor disponibile, în special în

marile aglomerãri urbane, s-a ajuns

la ridicarea construcþiilor pe astfel de

terenuri.

O soluþie pentru terenurile de

fundare care prezintã proprietãþi

fizico-mecanice insuficiente pentru

cerinþele investitorului este îmbu-

nãtãþirea terenului, soluþie care

poate fi privitã ca o alternativã eco-

nomicã pentru a spori oportunitãþile

de construire. Îmbunãtãþirea terenu-

lui oferã posibilitatea execuþiei con-

strucþiilor subterane în locaþii în care

acest lucru ar fi fost imposibil de

realizat.

Mãsurile de îmbunãtãþire a tere-

nului au permis mãrirea suprafeþei

construite în zona intravilanã. Diver-

sitatea tipurilor de construcþii ºi neo-

mogenitatea stratificaþiei terenului

au determinat apariþia unui numãr

variat de concepte ºi sisteme de fun-

dare, din ce în ce mai complexe.

CARACTERISITICI CARE INFLUENÞEAZÃCAPACITATEA PORTANTÃ

A TERENULUI DE FUNDAREPentru a putea determina capaci-

tatea portantã a pãmântului estenecesarã cunoaºterea unor carac-teristici precum rezistenþa la forfe-care, compresibilitatea ºi adâncimeade fundare.

Sub acþiunea sarcinilor exterioare,terenul va suferi deformaþii caredepind de mãrimea sarcinii, demãrimea suprafeþei prin care setransmite sarcina ºi de durata deacþiune a acesteia. Deformaþiile potsã aparã sub forma deplasãrii uneimase mari de pãmânt sau sub formaunor deformaþii locale ce afecteazãun volum redus de pãmânt.

Compresibilitatea se manifestãprin capacitatea unui pãmânt de ase deforma sub acþiunea unor încãr-cãri. Prin determinarea ei se potprevedea deformaþiile verticale ºiorizontale ce apar sub acþiuneasarcinilor transmise de fundaþii. Înprimã instanþã, acestea sunt prelu-ate de toate fazele constituente alepãmântului. Aerul ºi apa preiau oparte din sarcina exterioarã, însã

Costurile de execuþie ridicate, datorate, în special, caracteristicilor geotehnice improprii ale terenuluide fundare ºi valorii de piaþã a amplasamentelor, au condus la dezvoltarea construcþiilor pe verticalã. Unrol determinant în aceastã privinþã îl are capacitatea portantã a terenului, care influenþeazã alegerea sis-temului de fundare.

Determinarea factorilor care influenþeazã capacitatea portantã, precum rezistenþa la forfecare, compre-sibilitatea terenului de fundare ºi adâncimea de aºezare a tãlpii fundaþiei, este esenþialã pentruproiectarea, execuþia ºi exploatarea în siguranþã a construcþiilor. În condiþiile executãrii parcãrilor lângãconstrucþiile înalte, cu respectarea rosturilor de tasare, apar unele probleme privind determinarea capa-citãþii portante ºi implicit, stabilirea adâncimii de fundare.

În lucrare se prezintã un studiu de caz în care se ia în considerare o asemenea situaþie ºi se trag o seriede concluzii utile pentru proiectarea în cazuri asemãnãtoare.


odatã cu trecerea timpului sunt eli-minate iar scheletul mineral preia ºiaceste încãrcãri [1].

Valoarea modulului de defor-maþie al întregii mase de pãmânteste mai micã decât cea a scheletu-lui mineral; astfel, deformaþiile aparprin reducerea volumului de goluridin interiorul masivului. Reducereaporozitãþii provoacã în pãmânt oaºezare mai densã a granulelor ºimãrirea suprafeþelor de contact din-tre granule, având loc o consolidarea acestuia [2].

Dacã se aplicã asupra unuimasiv de pãmânt o încãrcare uni-form distribuitã, se constatã cã ocoloanã de pãmânt din axul de sime-trie al suprafeþei de încãrcare suferãdoar deformaþii verticale (fig. 1).Însã, la o coloanã marginalã lipsa desimetrie duce la apariþia unor defor-maþii laterale. Pentru determinarea

compresibilitãþii este necesarã cunoaº-terea ambelor deformaþii [3].

Atunci când se încarcã un masivde pãmânt, pe mãsurã ce creºtepresiunea, componentele tangen-þiale ºi normale ale eforturilor crescºi ele. Dacã se continuã creºterea,la un moment dat acestea ajung la ovaloare limitã, în funcþie de rezis-tenþa limitã a materialului. Capaci-tatea de rezistenþã, generatã deforþele de legãturã dintre elementeleconstitutive ale pãmântului, ce seopun acþiunii tensiunilor tangenþialeefective, reprezintã rezistenþa laforfecare.

Apariþia unor puncte în care efor-turile tangenþiale τ depãºesc rezis-tenþa la forfecare duce la crearea înpãmânt a unor suprafeþe de cedare,în lungul cãrora se produce depla-sarea. Rezistenþa ºi stabilitatea seconsiderã asigurate dacã în masa

de pãmânt nu este atinsã starealimitã de rezistenþã într-un punct saudacã zona care include astfel depuncte are o extindere limitatã înspaþiu. Pentru ca ruperea masivuluide pãmânt sã nu se producã (fig. 2),trebuie ca starea de eforturi datoratãîncãrcãrilor exterioare care existãîntr-un masiv de pãmânt sã atingãcel mult starea de echilibru limitã.

Un alt factor care dicteazã valoa-rea capacitãþii portante este adân-cimea de fundare, care reprezintãdistanþa mãsuratã de la nivelulterenului (natural sau sistematizat)pânã la talpa fundaþiei. În funcþie deaceasta, ruperea terenului se poateproduce prin refulare dupã suprafeþecontinui sau prin îndesarea sub talpafundaþiei.

Adâncimea minimã de fundaredepinde de o serie de factori:adâncimea de îngheþ în amplasa-ment, nivelul apei subterane ºinatura terenului de fundare.

Fundaþia se considerã a fi corectexecutatã doar în cazul în care, lastabilirea adâncimii de execuþie,sunt luaþi în considerare toþi aceºtifactori, cu condiþia suplimentarã catalpa fundaþiei sã pãtrundã cel puþin20 cm în terenul bun natural de fun-dare sau în stratul de fundareîmbunãtãþit [4].

O atenþie deosebitã se acordãpãmânturilor dificile, la care adân-cimea de fundare este indicatã înreglementãrile tehnice de referinþãspecifice acestor cazuri.INFLUENÞA ADÂNCIMII DE FUNDAREASUPRA CAPACITÃÞII PORTANTE A

TERENULUI DE FUNDARE.Studiu de caz

Amplasamentul considerat estesituat în intravilanul oraºului Iaºi, peo suprafaþã de aproximativ 2.700 m2,zonã ce are asiguratã stabilitatealocalã ºi generalã. Studiile realizateîn terasele existente în regiune, de-a

Fig. 1: Deformaþii verticale ce pot apãrea în pãmânt

Fig. 2: Modalitate de cedare a pãmântului



lungul ultimelor zeci de ani, au arãtatcã ponderea terenurilor ocupate despaþiul urban are o favorabilitateredusã pentru construcþii. Aproxima-tiv 70% din suprafaþa actualã a urbeiprezintã acest tip de terenuri, cufavorabilitate medie ºi scãzutã pen-tru locuire ºi, din acest motiv, aapãrut o barierã naturalã în caleaextinderii municipiului [5].

Oraºul Iaºi este situat într-o zonãseismicã cu o valoare de vârf aacceleraþiei terenului pentru proiec-tare ag = 0,20 · g pentru cutremureavând un interval mediu de recu-renþã IMR = 100 ani ºi o perioadã decontrol (colþ) Tc = 0,7 sec [6].

Amplasamentul studiat este pen-tru douã blocuri cu un regim deînãlþime D+P+11E, cu o cotã supe-rioarã de +39,00 metri.

Studiile efectuate pentru deter-minarea stratificaþiei terenului dinzonã au evidenþiat:

• sol vegetal cu umpluturã depãmânt în grosime de la 3,9 m pânãla 4,2 m;

• argilã prãfoasã cafenie, plasticvârtoasã cu grosimea stratului de4,1 m cu caracter contractil. Apasubteranã prezintã debite ºi direcþiiimprevizibile, determinate de struc-tura stratului de umpluturã. Nivelulhidrostatic este variabil de laadâncimea de -4,5 m, stabilizat la-3,0 m, pânã la adâncimea de -3,5 m,stabilizat la -2,6 m. Apa subteranãprezintã agresivitate sulfaticã.

Stratul bun de fundare se aflã laadâncimea de peste 4,0 m de la cotaterenului amenajat. Din acest motiv,soluþia de fundare aleasã a fost unradier general cu grosimea de 50 cm

ºi grinzi de 80 cm x 100 cm, dinbeton armat, care reazemã pe opernã din balast compactatã cugrosimea de 1,5 m ºi evazatã faþã deconturul fundaþiilor cu 1,80 m.

Influenþa adâncimii de fundareîn determinarea capacitãþii portante

În cazul analizat au fost execu-tate mai întâi infrastructura ºisuprastructura blocurilor, urmând caapoi sã se realizeze parcãri subte-rane în jurul structurilor existente.Structura parcajelor cu regim deînãlþime demisol este realizatã dincadre de beton ºi pereþi perimetralidin beton în zona de contact cuterenul. Fundaþiile acestora sunt fun-daþii izolate sub stâlpi ºi continuesub zidurile de beton.

Calculul capacitãþii portante s-afãcut cu normele româneºti învigoare pentru determinarea pre-siunilor folosind formulele [4]:

unde:ml = coeficient al condiþiilor de

lucru;y = media ponderatã a greutãþii

volumice a straturilor, pe o adâncimeB/4 sub fundaþie;

B = latura micã a fundaþiei;q = suprasarcina la nivelul tãlpii

fundaþiei, lateral faþã de fundaþie;c, c* = valoarea de calcul a coezi-

unii stratului de pãmânt de sub talpafundaþiei;

Fig. 4: Coborârea adâncimii de fundare prin crearea de parcãri subterane

Fig. 3: Plan sãpãturã generalã[1]

[2]


N1, N2, N3 = coeficienþi adimen-sionali;

γ * = greutatea volumicã de calcula straturilor de pãmânt de sub talpafundaþiei;

Nγ, Nq, Nc = coeficienþi de capa-citate portantã ce depinde deunghiul frecãrii interioare;

λγ, λq, λc = coeficienþi de formã aitãlpii fundaþiei.

Folosind aceste relaþii, în careintervine ºi valoarea adâncimii defundare, calculatã de la nivelulterenului natural pânã la adâncimeade -3,95 m, unde se aflã situatã talpafundaþiei, s-au obþinut valori de calculale presiunilor ppl = 220 ... 240 KPaºi pcr = 260 ... 280 KPa.

Problema care apare, însã, în cal-culul capacitãþii portante este datãde faptul cã, dupã executarea struc-turilor D+P+11E, beneficiarul a doritsã construiascã parcãri subterane înjurul lor. Aceastã situaþie are impli-caþii directe asupra valorii capacitãþii

portante a terenului, prin modificarea

valorii adâncimii de fundare. Astfel,

prin diminuarea adâncimii de fun-

dare, scade atât valoarea lui q din

expresia de calcul pentru pre-

siunea plasticã, cât ºi termenul

q • Nq • λq din expresia de calcul

pentru presiunea criticã. Deci,

micºorând cei doi termeni, valorile

presiunilor calculate la starea limitã

de deformaþie ºi starea limitã a

capacitãþii portante scad, deoarece

greutatea pãmântului de deasupra

tãlpii radierului este înlãturatã, fiind

înlesnitã, astfel, pierderea stabilitãþii

clãdirilor, prin apariþia suprafeþelor

de alunecare.

De aceea, soluþia ce poate fi

adoptatã este execuþia unor piloþi

care sã încãtuºeze fundaþia ºi sã

împiedice refularea ºi alunecarea

terenului de sub radier, fenomene ce

se manifestã prin apariþia unor

suprafeþe locale de alunecare.

BIBLIOGRAFIE

1. PÃUNESCU M., POP V.,

SILION T., Geotehnicã ºi Fundaþii,

Editura Didacticã ºi Pedagogicã,

Bucureºti, 1982;

2. SILION T., Geologie, Geoteh-

nicã ºi Fundaþii, Rotaprint, vol. II,

Iaºi, 1971;

3. CERNÃTESCU A., SILION T.,

Curs de geotehnicã, Editura Didac-

ticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1963;

4. NP 112-04, Normativ pentru

proiectarea structurilor de fundare

directã, 2004;

5. VIERIU F., Studiul argilelor

sarmaþiene ºi al formaþiunilor acope-

ritoare din municipiul Iaºi, privite ca

terenuri de fundare, rezumatul tezei

de doctorat, Iaºi, 2010;

6. P100-172006, Cod de pro-

iectare seismicã. Prevederi de

proiectare pentru clãdiri, 2006. �


Modelarea interacþiuniidintre sistemul de fundare ºi terenul de fundare

º. l. dr. ing. Alexandra CIOPEC, conf. dr. ing. Ioan Petru BOLDUREAN,º. l. dr. ing. Ciprian COSTESCU, dr. ing. Valentin IGHIAN - Universitatea Politehnica Timiºoara,Facultatea de Construcþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþie Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Alãturi de metoda diferenþelorfinite, Metoda Elementului Finit (M.E.F.)este consideratã ca una dintre pro-cedurile numerice cu cea mai mareaplicabilitate pentru soluþionareaunor probleme specifice ale infra-structurii construcþiilor, permiþândanaliza comportãrii complexe a unuisistem de fundare împreunã cuterenul de fundare.

Existã ºi un numãr destul demare de programe de calcul carepermit modelarea interacþiunii dintresistemele de fundare ºi terenul defundare, atât printr-un calcul plan (2D)cât ºi a unor structuri spaþiale (3D).Dintre aceste programe de calculamintim: PLAXIS, ABAQUS, CRISP,SIGMA etc.

PLAXIS este un program de cal-cul prin Metoda Elementului Finit(M.E.F.), având drept scop, în spe-cial, analiza deformaþiilor ºi a stabi-litãþii problemelor de ingineriegeotehnicã. Aplicaþiile geotehnicenecesitã constituirea de modele caresã simuleze comportarea neliniarã ºidependentã de timp a pãmânturilor.În plus, întrucât pãmântul este unmaterial constituit din mai multefaze, sunt necesare mai multe pro-ceduri speciale în ceea ce priveºtepresiunea hidrostaticã ºi presiuneaapei din porii pãmântului.

PLAXIS este conceput ca un pro-gram alcãtuit din mai multe module,fiecare cu un rol specific în definireastructurilor geotehnice complexe ºiîn efectuarea calculelor. Programulare o bibliotecã de module, carepot fi accesate foarte uºor pentrucrearea modelului de calcul.

Definirea structurii din punctde vedere geometric: Introducereastraturilor de teren, a structurii, aetapelor de execuþie, a încãrcãrilor ºia condiþiilor de margine se bazeazãpe module interactive de desenareale programului (CAD), care permit oreprezentare detaliatã ºi exactã asituaþiei reale. Odatã definitã geo-metria ºi componentele structurii,reþeaua de elemente finite este ge-neratã în mod automat.

Generarea automatã a reþelei deelemente finite: Programul PLAXISpermite generarea automatã areþelei elementelor finite folosindopþiunile pentru îndesirea globalã ºilocalã a reþelei, acolo unde aparconcentrãri de eforturi, respectivacolo unde este necesarã o analizãmai detaliatã a stãrii de eforturi ºide deformaþii. Reþeaua poate conþinemii de elemente finite.

Tipuri de elemente finite: Pen-tru reprezentarea cât mai exactã adistribuþiei eforturilor ºi a deforma-þiilor în teren, se pot utiliza elementefinite triunghiulare, cu 6 noduri decalcul (puncte în care se obþin valoriledeplasãrilor ºi eforturilor), respectivelemente finite triunghiulare cu 15noduri de calcul.

Elemente structurale: În vede-rea unei operativitãþi mãrite în mo-delarea unor structuri, programuldispune de o serie de elemente deinfrastructurã, precum grinzi, geogrile,ancoraje, interfeþe etc., care permitmodelarea oricãrui tip de elementede infrastructurã.

Modele de calcul: Modelul debazã privind proprietãþile de com-portare sub încãrcãri a terenuluide fundare este modelul Mohr-

Coulomb. Programul PLAXIS oferãîn plus ºi alte modele de comportareelastico-plasticã a pãmânturilor.

Pentru a analiza, în detaliu, com-portarea pãmânturilor argiloase, moi,normal consolidate, având în vedereevoluþia logaritmicã a variaþiei defor-maþiilor în raport cu variaþia încãr-cãrilor, se utilizeazã modelul decalcul Cam-Clay. Acest model decalcul este denumit „The soft soilmodel“.

O versiune îmbunãtãþitã a aces-tui model include ºi luarea în consi-derare a fenomenului de curgerelentã (creep), caracteristicã etapeide compresiune secundarã.

Pentru pãmânturile „mai rigide“,din categoria argilelor supraconsoli-date ºi a nisipurilor, în cadrul progra-mului PLAXIS mai este disponibil ºiun aºa numit „model hiperbolic“(Hardening soil model).

Având în vedere importanþa pecare o are prezenþa apei în teren,respectiv presiunea interstiþiarã dinporii pãmântului, programul PLAXISpermite ºi modelarea efectului aces-tor presiuni.

Mod de calcul: Rezultatele cal-cului permit stabilirea valorii încãr-cãrilor la rupere ºi mecanismele decedare. Modelarea fazelor de exe-cuþie a unei structuri complexe estefoarte importantã pentru a se puteaurmãri evoluþia ºi modificãrile stãriide tensiune, respectiv de deformaþiea unei structuri.

Rezultatele calculului: Post pro-cesorul programului PLAXIS asigurão calitate foarte bunã a reprezentãriirezultatelor calculului, atât sub formãde tabele cât ºi prin reprezentãrigrafice foarte sugestive. Graficele

Realizarea unor sisteme de fundare din ce în ce mai complexe a necesitat ºi adoptarea unor metode decalcul specifice mai complexe, care sã asigure o acurateþe corespunzãtoare a rezultatelor calculului.

Dezvoltarea tehnologiei de calcul din ce în ce mai performante, precum ºi elaborarea unui software spe-cializat pe probleme de modelare a comportãrii neliniare a pãmânturilor, permit, astãzi, abordarea unorprobleme complexe de proiectare a sistemelor de fundare.


color ºi tabelele pot fi transmisedirect la orice imprimantã suportatãde Windows sau în clipboard-ul dinWindows, de unde se pot importa înMicrosoft Excel, Microsoft Word sauîn alte programe.

Rezultatele grafice ale depla-sãrilor se pot vizualiza ca reþeadeformatã, deplasãri totale sau dife-renþiale. Toate graficele deplasãrilorºi ale eforturilor se pot vizualiza subformã de sãgeþi, linii de contur sausuprafeþe colorate.

În programul PLAXIS se potdefini secþiuni pe orice direcþie carepermit reprezentarea graficã a vari-aþiei deplasãrilor sau a eforturilorunitare în lungul acestor secþiuni.

Un instrument specific este folositpentru desenarea curbelor de încãr-care - deplasare, a traiectorieieforturilor ºi a diagramelor de tensi-une - deformaþie. În mod particular,vizualizarea traiectoriei tensiunilorasigurã o bunã cunoaºtere a com-portãrii terenului în zone de interesºi valideazã o analizã detaliatã arezultatelor calculului efectuat cu aju-torul programului PLAXIS.

MODELAREA COMPORTÃRIIUNEI FUNDAÞII IZOLATE PE PILOÞIPRIN METODA ELEMENTULUI FINIT

M.E.F. s-a dovedit foarte utilã înanaliza comportãrii, sub încãrcãri, aunei fundaþii izolate, solicitatã la oîncãrcare cu excentricitate foartemare. Pentru îmbunãtãþirea condi-þiilor de stabilitate ºi de rezistenþã aleansamblului fundaþie - teren de fun-dare, s-a analizat o variantã de exe-cuþie a unei fundaþii octogonalepentru o turbinã eolianã de generarea curentului electric, fundaþie subcare s-au prevãzut 16 piloþi (fig. 1).

Calculul prin M.E.F., utilizândprogramul PLAXIS, permite deter-minarea stãrii de tensiuni ºi dedeformaþii a fundaþiei împreunã cuterenul înconjurãtor.

În figura 2 se prezintã modelul în3D al ansamblului fundaþie - terende fundare, putându-se evidenþiavalorile tasãrilor structurii la oricenivel în adâncime.

Atât starea de tensiune cât ºi ceade deformaþie pot fi studiate la nive-lele dorite de adâncime.

În figura 3 se prezintã starea dedeformaþie la nivelul tãlpii fundaþiei,adicã la cota -2,20 m.

În figura 4 se prezintã valoriletasãrilor la nivelul vârfului piloþilor,respectiv la cota -14,20 m.

Prin realizarea unor secþiuni (fig. 5)sau prin selectarea oricãrui pilot dincei 16 dispuºi sub nivelul tãlpii

fundaþiei, se poate verifica starea detensiune din terenul de fundare,respectiv solicitarea din lungul fiºeipiloþilor.

CONCLUZIIPosibilitãþile oferite de calculatoa-

rele moderne ºi programele de calculdezvoltate în toate domeniile ºtiinþeiºi tehnologiei au fãcut posibilã uti-lizarea acestora la calculul unorstructuri complexe, respectiv a unormateriale complexe precum terenulde fundare. Având în vedere cãmetodele clasice de calcul nu permitrealizarea unor modele de calculadecvate unor structuri complexe,Metoda Elementului Finit (M.E.F.)suplineºte aceastã lipsã.

Modelarea fenomenelor de inter-acþiune dintre sistemul de fundare ºiterenul de fundare prin M.E.F.rãmâne, însã, o problemã complexãcare trebuie sã utilizeze, în cât maimare mãsurã, posibilitãþile de calculoferite de programele existente. Laabordarea unor astfel de problemetrebuie sã se þinã seama atât dealgoritmul de calcul pe care îl oferãprogramul, cât ºi de datele geoteh-nice necesare efectuãrii calculului.

Rezultatele obþinute ºi interpre-tarea lor trebuie analizate cu mareatenþie de cãtre o persoanã specia-lizatã în domeniul modelãrii prinM.E.F. a structurilor care includmasive de pãmânt.

BIBLIOGRAFIE1. BOWLES J. E., Foundation

Analysis and Design, Ed. McGraw-Hill International Editions, Civil Engi-neering Series, FifthEditions (1997);

2. STANCIU A., LUNGU L,Fundaþii, Editura Tehnicã, Bucureºti(2006);

3. .*. Manual de utilizarePLAXIS. �

Fig. 1: Vedere în plan a fundaþieiºi modul de dispunere a piloþilor

Fig. 2: Reprezentarea în 3D a structurii cu punereaîn evidenþã a tasãrilor la nivelul terenului

Fig. 3: Valorile tasãrilor la nivelul cotei de -2,20 m

Fig. 4: Valorile tasãrilor la nivelul cotei de -14,20 m

Fig. 5: Secþiune transversalãprin structura modelatã


Un deziderat mereu în actualitate: drumurile!

Lansarea iniþialã în domeniul proiectãrii de drumuris-a fãcut în 2003, prin intermediul SC GLOBAL SERVICECONSULTING SRL, societate cu sediul în Buzãu, iarapoi, în 2005, s-a înfiinþat SC GLOBAL SERVICEPROIECT SRL, cu sediul în Bucureºti. Ambele firme deproiectare dispun de aceeaºi echipã dinamicã ºi tânãrã,formatã din ingineri proiectanþi absolvenþi ai UniversitãþiiTehnice de Construcþii Bucureºti, secþia Cãi Ferate,Drumuri ºi Poduri ºi condusã cu profesionalism dedr. ing. Adrian Burlacu, ºef lucrãri la aceeaºi universitate.

Misiunea societãþii este de a furniza clienþilor sãiservicii de cea mai bunã calitate, într-o manierã profe-sionalã, inovatoare ºi eficientã din punct de vederetehnic ºi financiar.

Iatã, de altfel, ºi serviciile puse la dispoziþiacelor interesaþi de o posibilã colaborare:

• Proiectare în domeniul drumurilor,strãzilor, sistematizare verticalã platformeindustriale, parcãri, drumuri în ansamblurirezidenþiale, extindere reþea alimentare cuapã ºi reþea de canalizare, poduri ºi podeþe;

• Expertize tehnice pentru drumuri ºipoduri;

• Întocmirea de documentaþii pentru obþi-nerea certificatelor de urbanism, avize ºi acor-duri din partea CNADNR ºi Poliþia Rutierãpentru racordãrile la drumurile publice;

• Realizarea de proiecte de circulaþie ºiproiecte pentru managementul traficului peperioada executãrii lucrãrilor la drumurilepublice, proiectare marcaje, indicatoare ºi ele-mente semnalizatoare;

• Proiectare ºi amenajare peisagisticãpentru parcuri ºi grãdini publice;

• Consultanþã pentru executarea proiec-telor de drumuri, extindere reþea alimentarecu apã ºi reþea de canalizare.

Toate proiectele sunt executate cu respectarea stan-dardelor ºi normelor tehnice în vigoare. Dezvoltarea lorse face folosind metode moderne de proiectare asistatãde calculator, soluþii software de ultimã generaþie, ceeace asigurã o duratã redusã de execuþie a proiectului finalºi modificãri rapide în funcþie de cerinþele de adaptare cepot interveni.

În raport de dificultatea proiectului, firma colaboreazãcu proiectanþi având experienþã de peste 15 de ani îndomeniu.

La cererea beneficiarului, se asigurã ºi verificareaproiectului de cãtre un verificator atestat MLPAT.SC GLOBAL SERVICE PROIECT SRL pune la dispozi-þia celorlalþi proiectanþi consultanþã ºi verificatori atestaþiMLPAT în vederea întocmirii unui proiect corect, atât dinpunct de vedere tehnic, cât ºi economic.

Succesul activitãþii se datoreazã în special valorilorcare au ghidat politica organizaþiei ºi care înglobeazãspiritul, filozofia ºi practicile zilnice ale organizaþiei, prin-cipii care au stat la baza relaþiilor cu clienþii, partenerii ºiangajaþii firmei.

Principiul de bazã al politicii SC GLOBAL SERVICEPROIECT SRL este îmbunãtãþirea continuã a eficienþeiserviciilor prestate, în scopul creºterii satisfacþiei clientu-lui ºi câºtigãrii de noi pieþe.

Pentru a demonstra clienþilor ºi celorlalte pãrþi intere-sate capabilitatea de a presta servicii care sã satisfacãoptim cerinþele, s-a proiectat, documentat ºi implementatatât sistemul de management al calitãþii, conform preve-derilor standardului SR EN ISO 9001:2008 „Sistemede management al calitãþii - Cerinþe“, cât ºi „Sistemulde management al sãnãtãþii ºi secutitãþii ocupaþionaleOHSAS 18001:2007“, „Sistemul de management demediu SR EN ISO 14001:2004“ ºi „Sistemul de respon-sabilitate socialã SA 8000:2008“.

Cunoaºterea informaþiilor prezentate mai înaintepoate fi o invitaþie pentru cei interesaþi de a apela laoferta, promptitudinea ºi efectele unei colaborãrieficiente în acest domeniu atât de necesar pentru infra-structura rutierã, cãi ferate etc. �

De multã vreme lucrãrile legate de infrastructura drumurilor care strãbat sau ar trebui sã strãbatã înlung ºi lat þara noastrã, rezolvând cerinþele economice ºi edilitare, merg într-un ritm deloc de invidiat, deºiavem, slavã Domnului, suficiente societãþi de proiectare ºi construcþii specializate în acest domeniu.

Una dintre aceste firme, Global Service Proiect, este prezentã de mai mult timp ºi în revista noastrã.Urmãrind, sumar, istoria acestei societãþi în domeniul proiectãrii de drumuri, avem confirmarea cã se

poate conta pe profesionalismul celor ce îºi desfãºoarã activitatea în GLOBAL SERVICE PROIECT.


ALUPROF în SUA

„SUA este o piaþã foarte mare.Doar în New York, unde locuiescaprox. 8 milioane de oameni, numãrulde clãdiri aflate în construcþie depã-ºeºte, probabil, numãrul de clãdiri caresunt construite acum în Polonia.Datoritã diversitãþii mari a pieþei, amreuºit sã ne gãsim o niºã pe care sãfim prezenþi ºi ne-am propus sã rea-lizãm noi proiecte împreunã cupartenerii noºtri americani. Am trecutcu succes peste procesele de certifi-care ºi de testare la laboratoareleamericane corespunzãtoare, iar acumne pregãtim pentru urmãtoarele mariprovocãri ce ne aºteaptã“ - spuneMarcin Ryszka, preºedintele consiliu-lui de administraþie al Metalplast-

Stolarka, companie specializatãîn fabricarea ºi instalarea defaþade din aluminiu ºi tâmplãriepentru ferestre.

De altfel, New York-ul esteun oraº care continuã sã creascã:clãdirile noi le înlocuiesc pecele vechi, iar proiecte noi deconstrucþii sunt în curs derealizare.

Clãdirile care au fost,deja, finalizate în New Yorksunt Hotel Marriott din NewYork City ºi Lexington Avenue325. Alte proiecte în con-strucþie sunt 605 W 42ndStreet NY ºi 56 Fulton Street NY.

Amplasatã în imedi-ata vecinãtate a cele-brului Pod Brooklyn, careleagã cartierele Manhat-tan ºi Brooklyn, clãdireaMarriott LIC este unhotel cu 31 de etaje ºi oînãlþime de 106 m, fiindcea mai înaltã clãdiredin zonã. Hotelul are160 camere la etajeleinferioare ºi apartamenterezidenþiale la etajelesuperioare.

ALUPROF SA a oferit soluþiipentru finisarea faþadei: MB-SE80 SG - sistem pentru peretetip cortinã, caracterizat prin sis-temul de ferestre (structuralglazing) cu patru margini.Aceastã soluþie personalizatãcreatã de ALUPROF a oferitclãdirii propriul caracter indivi-dual ºi stil arhitectural. O faþadãatent selectatã care a avut unimpact ºi asupra reduceriiconsumului de energie alclãdirii ºi asupra siguranþeiacesteia.

„Într-o metropolã cum este NewYork-ul, zgomotul ºi vibraþiile cauzatede trafic, inclusiv traficul subteran, facnecesarã utilizarea de soluþii carecompenseazã miºcãrile tectonice. Sis-temul SG MB-SE80 a fost modificatpentru a satisface cerinþele proiectului.Noua soluþie permite miºcarea maimare a segmentelor între ele, pânã lao valoare de ±13 mm. În plus, conexiu-nile în unghi au fost adaptate iar con-strucþia ferestrelor, cu balamale înporþiunile concave ale faþadei, a fostmodificatã“ - spune Dariusz Rus niok,Chief Designer la Divizia pentru dez-voltarea faþadelor ALUPROF SA.

Companiile poloneze continuã sã-ºi construiascã ºi sã-ºi consolideze reputaþia pe pieþele strãine, datoritãînaltei calitãþi a produselor lor ºi preþurilor competitive. Expansiunea lor în strãinãtate a trecut, cu mult timp înurmã, dincolo de continentul european ºi s-a mutat spre zone de marketing importante ºi mari, cum ar fi StateleUnite ale Americii ºi China. ALUPROF este un bun exemplu de asemenea operaþiune de succes.

Filiala sa, ALUPROF System USA a format o asociere în participaþiune cu partenerii americani ºi a creat compa-nia ALUPROF USA, cu sediul la New York. În prezent, ALUPROF USA tranzacþioneazã sisteme din aluminiu ºi tâm-plãrie pentru ferestre, în oraºele mari (New York, Chicago, Boston, Miami) situate pe coasta de est a Statelor Unite.

325 Lexington Avenue, USA

Marriott LIC, New York


La trei kilometri de hotel, un zgârie-nori situat pe Lexington Avenue 325foloseºte, de asemenea, sisteme pen-tru perete cortinã de la ALUPROF.Aceastã clãdire se bazeazã pe acelaºisistem SG MB-SE80, care permitefabricarea de pereþi cortinã din sticlã,având o faþadã complet netedã,împãrþitã doar cu rosturi verticale ºiorizontale, late de 22 mm sau 30 mm.

„Acest sistem nu necesitã uti-lizarea de schele externe, ceea cereduce semnificativ costurile de mon-taj ºi face posibilã instalarea în oricecondiþii meteorologice. Timpul necesarpentru lucrãrile din ºantier este, astfel,redus la minimum prin prefabricareaelementelor de faþadã. Acest lucruasigurã, de asemenea, o calitate înaltãprodusului final“ - adaugã DariuszRusniok.

Jackson Avenue 10-17 - aceastaeste adresa celui mai recent ºantierdin New York care utilizeazã sistemeALUPROF. Imobilul, situat în cea maiprestigioasã zonã din Long Island, înimediata apropiere a Muzeului de ArtãModernã, este înconjurat de multemagazine de flori ºi restaurante.

Clãdirea a fost ridicatã utilizândMB-SR50 - sistem conceput pentruconstrucþia ºi montajul peretilor cortinãdin sticlã.

O altã investiþie este zgârie-nori-ul situat la intersecþia East47 Street ºi 34th Street dinManhattan. Aceasta are insta-lat un alt sistem de ferestreALUPROF, MB-70, care, datoritãruperii de punte termicã ºi gar-niturilor, asigurã valori foartescãzute ale coeficientului detransfer termic (Uf), cerinþã demare importanþã în aceste vre-muri când se pune accentdeosebit pe conservarea ener-giei ºi protecþia mediului.

Un alt apartament de lux rea-lizat cu produsele ALUPROFeste, de asemenea, situat înManhattan, pe Washington Street415. În acest caz, este vorbadespre sistemul MB-59S pentruferestre ºi uºi cu rupere depunte termicã. Datoritã para-metrilor excelenþi de izolare ter-micã ºi fonicã, sistemul poate fifolosit în diverse scopuri îndomeniul tâmplãriei interne,inclusiv uºi, ferestre, vestibulede intrare sau vitrine.

Aºadar, putem observa cu mân-drie, în timp ce vizitãm New York-ul,investiþii noi ridicate utilizând materi-alele „Made in Poland“.

Prin prezenþa sa pe pieþele externe,ALUPROF continuã sã constru-iascã reputaþia companiilor polonezepeste tot în lume ºi dovedeºte cã

produsele poloneze asigurã calitateaîn conformitate cu standardele inter-naþionale. Experienþa bogatã a anga-jaþilor ºi atenþia la calitatea înaltã aproduselor sale fac din ALUPROF SAPolonia un furnizor de soluþii pentrudesign-urile cele mai pretenþioase ºimoderne din lume. �

47 East 34th Street, NY

Cercetare, dezvoltare, producere ºi vânzareSuntem o societate tânãrã ºi modernã, cu o dinamicã foarte intensã, unul dintre liderii producãtori de

sisteme de reducere a cromatului pentru chimia din domeniul construcþiilor ºi de produse chimice pentrualte aplicaþii industriale.

Creºterea societãþii MIG se datoreazã diversificãrii ariei de produse, precum ºi dezvoltãrii continue ºiaplicãrii în practicã a noilor tehnologii. De exemplu, vopseaua pentru economisirea energiei ºi produselecare promoveazã sãnãtatea, cum ar fi îngrãºãmântul cu microelemente.

În calitate de societate inovatoare high-tech, deþinem patente germane, dar ºi europene.

Societatea MIG pune calitatea vieþii omului pe primul loc. Cu produsele MIG-ESP Interior (ECO certificat)ºi Exterior am reuºit sã fabricãm tavane ºi pereþi care sã reflecte cãldura ºi în acelaºi timp, sã respire.Astfel, se obþine un climat activ, care induce starea de bine. Din exterior, faþadele aratã foarte bine operioadã îndelungatã datoritã rezistenþei mari la UV ºi intemperii, precum ºi faptului cã reflectã lumina.

Vopseaua noastrã asigurã o economie de energie de pânã la 40%, în condiþiile în care permite locatarilorsã se bucure de un climat deosebit de plãcut: vara rãcoare ºi iarna cãldurã plãcutã, uºor de suportat.

Vopseaua MIG Interior/Exterior este recomandatã a fi folositã în mod deosebit în domeniul protecþieiconstrucþiilor monumentale precum ºi în domeniul construcþiilor sociale: spitale (datoritã faptului cãvopselele sunt fãrã miros, camerele se pot folosi imediat dupã aplicare), laboratoare etc.

MIG Material Innovative Gesellschaft mbH introduce criterii noi ºi în agriculturã prin îngrãºãmântul cumicroelemente. Astfel, cresc recoltele ºi, în acelaºi timp, contribuie la menþinerea sãnãtãþii consumatorilor.

În cei peste 10 ani de istorie, MIG aservit, cu produsele ºi ideile sale, atâtclienþilor, cât ºi mediului ºi sãnãtãþii omului.Societatea noastrã îºi propune ºi pe viitorîndeplinirea cu succes a unor asemeneaobiective. �


Prevenirea riscurilor la exploatarea maºinilor ºi utilajelorfolosite în lucrãrile de construcþii

ing. Carmen NECULA - IRIDEX GROUP BUCUREªTI

O componentã importantã aorganizãrii proceselor tehnologicede executare mecanizatã a lucrãrilorde construcþii o constituie asigurareasecuritãþii ºi sãnãtãþii personalului dedeservire a maºinilor ºi utilajelor.Securitatea ºi sãnãtatea în muncãreprezintã factorii determinanþi pen-tru eliminarea sau reducerea la mini-mum a riscurilor în exploatarea /întreþinerea maºinilor ºi utilajelor.Trebuie sã spunem deschis: acci-dentele produse pe ºantierele deconstrucþii din þara noastrã confirmãfaptul cã, la nivelul conducerii unorfirme, nu existã o suficientã apre-ciere a beneficiilor unor politici adec-vate privind securitatea ºi sãnãtateaîn muncã. Se pune întrebarea undeexistã acei specialiºti competenþi înprotecþia muncii ºi cum trateazã eiproblemele care vizeazã organi-zarea, coordonarea ºi monitorizareaactivitãþii de asigurare a securitãþii ºisãnãtãþii în muncã, în conformitatecu legislaþia specificã în vigoare.

Nu se ºtie sigur dar existã impre-sia generalã cã sunt destul de puþini,anonimi, prezenþi ici-colo, motiv pen-tru care adoptarea unei strategiisolide de prevenire privind securi-tatea ºi sãnãtatea în muncã trebuiesã înceapã de departe, cu asimi-larea ºi prelucrarea, în cadrulfirmelor, a legislaþiei ºi informaþiilorexistente la nivel european privindasigurarea securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã, factor-cheie al menþinerii

succesului firmelor. ªi încã ceva:aptitudinile de conducere, ale deci-denþilor, ale personalului în materiede SSM, inclusiv ale membrilor Con-siliului de Administraþie al firmei,gestionate corespunzãtor ºi recunos-cute drept factori predictivi airezultatelor în materie de securi-tate, influenþeazã pozitiv asuprasãnãtãþii ºi bunãstãrii angajaþilor,contribuind substanþial la creºtereaproductivitãþii ºi sporirea eficienþeioperaþionale.

În construcþii, pot apãrea accidentedin diverse cauze, ca: insuficientacunoaºtere a maºinilor ºi utilajelorde cãtre unii operatori (ca o con-secinþã a timpului scurt de formare ºiinstruire), organizarea necorespun-zãtoare a procesului tehnologic saua frontului de lucru specific utilajuluifolosit, defectarea utilajelor slab

controlate, lipsa sau starea defec-tuoasã a dispozitivelor de protecþie,cunoaºterea deficitarã a prescripþii-lor de tehnicã a securitãþii muncii decãtre operatorii/muncitorii care vin încontact cu utilajul în procesul delucru/întreþinere a utilajului.

Firmele de construcþii care seconfruntã cu toate riscurile dindomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã specifice acestui sector deactivitate periculos, dar poate nu auexpertiza necesarã “în interior” pen-tru a rezolva aceste probleme, potapela la un specialist în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã.Acesta va coordona activitatea deinstruire ºi informare a fiecãrui ope-rator/muncitor admis pe utilaj sau lalocul de muncã, asigurându-se cãsunt luate toate mãsurile cerute desecuritatea ºi sãnãtatea în muncã(SSM) pentru evitarea riscurilor.

Perfecþionarea organizãrii ºi coordonãrii lucrãrilor de construcþii reprezintã un proces complex, cucaracter continuu, care comportã identificarea de mãsuri ºi folosirea de metode ºi tehnici care sã asigurecreºterea productivitãþii muncii. Înlãnþuirea corespunzãtoare a echipamentelor tehnologice implicate înprocesul de producþie, folosirea raþionalã a timpului de lucru, îmbunãtãþirea întreþinerii maºinilor ºi utila-jelor, reprezintã acþiuni care se bazeazã pe douã elemente fundamantale: perfecþionarea constantã a per-sonalului din exploatare (operatori maºini ºi utilaje/mecanici de întreþinere) ºi nivelul gestionãriisistemului de securitate ºi sãnãtate în muncã (SSM).

Fig. 1

Avantajele instruirii ºi informãriipersonalului cu preocupãri în exploa-tarea ºi întreþinerea maºinilor ºiutilajelor folosite la executareamecanizatã a lucrãrilor de construcþii,privind securitatea ºi sãnãtatea înmuncã, sunt prezentate în fig. 1.

Mãsurile care se impun pentruevitarea accidentelor ºi protejareamaºinilor ºi utilajelor sunt indicate (îndocumentaþia tehnicã), pe de o partede fabricant, iar pe de altã parte încadrul instruirii periodice în tehnicaSSM, de cãtre specialiºti în dome-niu. Toate acestea completeazãinformaþiile ºi cunoºtinþele necesareprevenirii riscurilor.

În funcþie de lucrarea de executatºi de organizarea ºantierului, maºi-nile ºi utilajele pot avea urmãtoarelemoduri de lucru:

• lucru în tehnologie individualã;• lucru în lanþ tehnologic pentru rea-

lizarea unei mecanizãri complexe;• lucru integrat într-o tehnologie de

ºantier.În cazul în care utilajul lucreazã

într-o tehnologie individualã sau

încadrat într-o tehnologie de ºantier,operatorul trebuie sã cunoascã binetehnologia de lucru, respectiv deºantier, sã organizeze punctul delucru astfel încât sã-ºi poatãdesfãºura activitatea în condiþii demaximã siguranþã.

În cazul în care utilajul lucreazãîntr-un lanþ tehnologic, operatorultrebuie sã-ºi organizeze activitatea,din punct de vedere al asigurãriisecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã,þinând seama de respectarea inter-dependenþei tehnologice a maºinilorce deservesc procesul tehnologiccomplex.

Pentru prevenirea riscurilor (acci-dentelor de muncã), la exploatareamaºinilor ºi utilajelor folosite înlucrãrile de construcþii, strategiafirmei trebuie sa aibã în vedere douãdirecþii: competenþa profesionalã aoperatorilor/mecanicilor de întreþinereºi organizarea riguroasã a ºantierului.

S-a constatat cã, în firmele caresunt preocupate de perfecþionareaconstantã a organizãrii lucrãrilor ºide ridicarea gradului de calificare a

operatorilor, accidentele înregistrateîn muncã sunt nesemnificative, iardin punctul de vedere al rezultateloreconomice, succesele sunt conside-rabile. Cu alte cuvinte, nu e suficientsã ai echipamente tehnologice per-formante pentru creºterea eficienþeieconomice.

BIBLIOGRAFIE*** Teme SSM. Agenþia Europeanã

pentru Securitate ºi Sãnãtate înMuncã;

1. BÃRDESCU I., Tehnologia ºimecanizarea lucrãrilor de construcþiiºi industriale, Editura Didacticã ºiPedagogicã, Bucureºti,1975;

2. NECULA C., Aspecte privindidentificarea resurselor de creºtere aproductivitãþii muncii la executareamecanizatã a lucrãrilor de construcþii.Revista de Unelte ºi Echipamente,Anul XII, Nr. 2, februarie 2011;

3. NECULA C., Eficienþa exe-cutãrii lucrãrilor de construcþii prinsoluþii de organizare performante.Revista de Unelte ºi Echipamente,Anul XII, Nr. 9, septembrie 2011. �


EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST


Monument de arhitecturã – clasat în grupa A, de valoarenaþionalã ºi universalã –, Palatul Jean Mihail, care gãz-duieºte în prezent Muzeul de Artã din Craiova, a fost con-struit între anii 1900 ºi 1907, dupã planurile arhitectuluifrancez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail,unul dintre cei mai bogaþi oameni din România acelorvremuri. Din punct de vedere arhitectural, Palatul JeanMihail înglobeazã elemente care aparþin barocului târziu,unicitatea sa fiind determinatã de bogata arhitecturãornamentalã interioarã ºi exterioarã, de materialele decalitate excepþionalã folosite la amenajare, cât ºi dedotãrile avangardiste pentru acea perioadã.

Valoros atât datoritã colecþiilor de importanþã naþio-nalã ºi universalã pe care le adãposteºte, cât ºi dinpunct de vedere arhitectural, Muzeul de Artã din Craiova– Palatul Jean Mihail s-a numãrat printre primele obiec-tive cultural-turistice ale zonei care a beneficiat defonduri structurale pentru reabilitare odatã cu aderareaRomâniei la UE.

Aerul de eleganþã ºi gust rafinat i-a fost redat printr-unamplu proiect de restaurare-consolidare, demarat înurmã cu câþiva ani. Muzeul a fost închis publicului de lasfârºitul lunii august 2010, contractul de finanþarenerambursabilã fiind încheiat în luna a zecea a anului2009, între Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice (Autoritate de Management POR) ºi Con-siliul Judeþean Dolj ºi având o perioadã de implementarede 57 de luni.

Sursa de finanþare a proiectului, Fondul European deDezvoltare Regionalã – Fonduri structurale alocate prinProgramul Operaþional Regional 2007 - 2013, a adusaproximativ 8 milioane de euro, la care s-a adãugat con-tribuþia Bugetului Naþional ºi a celui Local. Fondurile aufost direcþionate cãtre lucrãri de rezistenþã, lucrãri derestaurare ºi arhitecturã, lucrãri de instalaþii – elec-trice, de ventilaþie (la subsol), sanitare ºi încãlzire.

De asemenea, a fost realizat un nou sistem integrat,corespunzãtor standardelor în vigoare, cuprinzândsisteme antiefracþie, detecþie ºi stingerea incendiului,supraveghere video, control acces ºi voce date, iar înspaþiile protejate împotriva incendiilor, cu substanþe detip FM 200. De asemenea, a fost necesarã proiectarea ºiexecuþia unei instalaþii de exhaustare ºi evacuare afumului ºi gazelor fierbinþi, cât ºi instalarea de lifturi pen-tru persoanele cu dizabilitãþi ºi pentru transportulobiectelor de patrimoniu.

S-a intervenit asupra structurii clãdirii, prin consoli-darea pereþilor, refacerea planºeelor din lemn de laparter ºi etaj, acestea fiind înlocuite cu grinzi metalice.Cât priveºte lucrãrile de arhitecturã, care ridicã, de obi-cei, cele mai mari probleme la o astfel de lucrare, s-aurestaurat elementele decorative interioare ºi exterioare,obloanele, tâmplãria, balustradele, treptele din holul deonoare, ornamentele metalice ºi pardoselile, care acumaratã impecabil.

Consolidarea ºi restaurarea Palatului Jean Mihail - sediul Muzeului de Artã Craiova

– proiect finalizat –Beneficiar: CONSILIUL JUDEÞEAN DOLJ

Constructor: Asocierea SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA & SC CORAL SRLDiriginte de ºantier: SC PROJECT-THC SRL

Simona-Gabriela CROITORU, consultant HR - PROJECT-THC SRL

În urma lucrãrilor derestaurare, consoli-dare ºi arhitecturã s-aprocedat la curãþareaºi restaurarea lumina-toarelor, a ornamentelorºi decoraþiilor interi-oare ºi exterioare ºi larefacerea pardoselilor,zugrãvelilor ºi tencu-ielilor, la refacerea sauînlocuirea elementelor detâmplãrie ºi feroneriedegradate ºi a cande-labrelor ºi la hidroizo-larea demisolului.

Lucrãri de refacereºi restaurare (finisajeinterioare, pardoseli,

decoraþiuni ºi instalaþii) au fost efectuate ºi la împrej-muire, reparaþii ale tencuielilor, curãþirea vegetaþiilor depe elementele din beton, curãþirea ºi vopsirea confecþi-ilor metalice; la porþile de acces din strada Unirii –curãþirea ºi vopsirea confecþiilor metalice, refacereatocului cadru al porþii sudice de pe latura vesticã a incintei;la stâlpul de iluminat din curtea interioarã, faþada vesticã– dezasamblarea, curãþirea, restaurarea ºi vopsirea, iarpentru unul dintre stâlpi a fost necesarã înlocuirea,instalaþia electricã fiind refãcutã în totalitate; la statuiaTheodor Aman – curãþirea bustului din bronz, refacerea

fundaþiilor, inclusiv a soclului, a placajului din travertin; lapaviment – restaurarea ºi completarea pavajului actual,inclusiv rigolele ºi bordurile; la scãrile exterioarã vest,exterioarã est, exterioarã nord ºi interioarã nord – des-facerea tuturor elementelor care intrã în compunereascãrii, înlocuirea celor degradate cu altele identice dinacelaºi material ºi curãþirea pietrei precum ºi completãride trepte, chituiri locale, curãþirea ºi revopsireabalustradei din fier forjat ºi a mâinii curente.

Au fost montate materiale hidroizolante acolo unde afost necesar, a fost curãþat, cu ajutorul substanþelordecapante, stratul de vopsea învechit; la decoraþiunileexterioare au fost refãcute ornamentele (replicã dupãmodele originale din rãºini sau din ipsos compozit); laornamentele metalice – grilaje, parapet balcoane – s-aucompletat pãrþile lipsã, s-a curãþat cu peria ºi substanþedecapante ºi s-a revopsit.



La loggia etaj faþada est – refacerea tencuielilor, aornamentelor ºi a zugrãvelilor; – refacerea, în întregime,a corniºei; la burlane – au fost refãcute aparent dintablã inox pe vechile trasee; la pardoseli parchet – refa-cerea dupã modelele originale; la sala studio – curãþirea,restaurarea întregii ornamentaþii (completãri, tiviri derosturi ºi revopsirea în culorile originale); la tâmplãrie –curãþirea stratului de vopsea cu ajutorul substanþelordecapante sau prin ardere ºi reparaþii, acolo unde a fostcazul; la luminatoare – refacera panourilor transparentedin acelaºi material – sticlã; la lucarne – completareaelementelor lipsã ºi restaurarea (curãþirea) elementelorexistente; la planºee – înlocuirea elementelor din lemndegradate (grinzi-podinã), schimbarea stratului termo-izolant de cãrãmidã cu vatã mineralã; la statuete – refa-cerea conform cu orginalele din beton armat sau rãºinipoliesterice rezistente la factorii atmosferici; la înveli-toarea din tablã – refacerea cu tablã din zinc; la ele-mente decorative ale învelitorii – refacerea elementelorlipsã conform cu cele originale, restaurarea celor deteri-orate; la învelitoarea din ardezie – înlocuirea plãcuþelorde ardezie lipsã; la luminatoarele de pe acoperiº –montarea geamurilor ºi chituire.

De asemenea, s-a procedat la: înlocuirea pereþiloractuali din zidãrie de la etaj; redimensionarea unorîncãperi (care au atras dupã sine desfacerea ºiremontarea ornamentelor tavanelor); refacerea tâmplã-riei de stejar, conform cu cea originalã; revizuirea ºiînlocuirea jgheaburilor ºi burlanelor pentru asigurareascurgerii apelor; montarea unui lift pentru persoanele cuhandicap locomotor în spaþiile proiectate în acest sens;construirea unei rampe mobile de acces pentru per-soanele cu handicap la intrarea de pe latura de vest.

Au fost restaurate toate elementele decorative inte-rioare, în conformitate cu cele originale; a fost restauratãtoatã tâmplãria originalã (curãþatã, recondiþionatã, vop-sitã), atât la uºi, cât ºi la ferestre, inclusiv obloanele ºiferoneria aferentã; ornamentele metalice au fostcurãþate, revopsite ºi în unele locuri, completate pãrþilelipsã; pardoselile din parchet au fost înlocuite cu un par-chet nou din stejar, dupã modelul original; în holul deacces principal a fost completat ºi restaurat mozaicul; laholul de onoare au fost reparate ºi chituite trepteledegradate, balustrada a fost curãþatã ºi vopsitã; lumina-toarele au fost curãþate ºi restaurate; au fost restauratetoate elementele decorative de pe faþadele exterioare.

Totodatã, au fost refãcute, în proporþie de sutã lasutã, instalaþiile electrice, sanitare, termice, asigurândmodernizarea clãdirii. Instalaþia de iluminat arhitecturaleste compusã acum din 58 de proiectoare care evidenþi-azã arhitectura faþadelor, curtea interioarã, aleile, mon-tându-se ºi stâlpi de iluminat.

Palatul a fost acoperit cu ardezie ºi dotat, încã de laînceput, cu instalaþie electricã ºi încãlzire centralã.

Preþuit pentru valoarea sa artisticã, el a figurat încãdin anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumentede arhitecturã civilã de la începutul secolului al XX-lea.

Lucrãrile realizate au constat ºi în amenajãri exte-rioare, intervenindu-se ºi asupra zonelor verzi, a aleilor,scãrilor exterioare, balustradelor, la refacerea bustului luiTheodor Aman ºi a porþii de acces – ºi ea o operã de artã.

Fiind vorba de o clãdire înscrisã în lista monumentelorde patrimoniu, lucrãrile de restaurare au fost fãcute înaºa fel încât sã pãstreze elementele ºi materialele origi-nale. Astfel, publicul vizitator va (re)descoperi valoroasastucaturã, în parte auritã, luminatoarele, oglinzile vene-þiene, plafoanele ºi cartuºele pictate, candelabrele cuornamente din cristal de Murano, coloanele, scãrile dinmarmurã de Carrara, pereþii tapisaþi cu mãtase de Lyon,lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dând încãpe-rilor un aer de eleganþã ºi gust rafinat.

Recunoscându-l ca un simbol al judeþului Dolj ºi alregiunii Oltenia, din punct de vedere cultural-istoric, ºiconsiderându-l o carte de vizitã a zonei, Muzeul de ArtãCraiova nu este doar o capodoperã de arhitecturã. Eleste ºi o reºedinþã permanentã a artei europene, dar maiales a celei româneºti ºi care, începând cu data de 20martie 2015, ºi-a redeschis porþile pentru publicul local ºinu numai, adept al artelor frumoase. �



Personalitãþi româneºti în construcþiiConstructor: Meserie de aur… transmisã din tatã în fiu!

Laurenþiu Erbiceanu(1876 – 1936)

S-a nãscut laIaºi, în anul 1876,în familia ilustru-lui istoric ºi teologConstantin Erbi-ceanu, membruactiv al Acade-miei Române dinanul 1899.

Absolvent alªcolii de Poduriºi ªosele dinBucureºti, ing. Laurenþiu Erbiceanua început activitatea în anul 1901, lalucrãrile portului Constanþa, devenindunul dintre cei mai apropiaþi colabo-ratori ai renumitului ing. AnghelSaligny.

Timp de aproape 25 de ani ºi-adedicat munca acestui port, înce-pând ca inginer asistent pânã ladirector general (dupã cum estemarcat ºi pe placa comemorativã dincãpitãnia portului).

Între anii 1918 - 1924, a avut mi-siunea de a reface ºi extinde primulport al României Mari, Constanþa,care suferise importante distrugeri întimpul rãzboiului ce tocmai seîncheiase. Lucrãrile au început cuconstruirea digului de larg, careformeazã barajul de apãrare al por-tului (la adãpostul cãruia s-au execu-tat toate bazinele, cheurile ºiinstalaþiile existente). În acest sens,ing. Laurenþiu Erbiceanu a executat

toatã porþiunea de 400 ml, de laPavilionul Regal pânã la Farul mareal portului. Cu inteligenþã ºi o muncãde 12 ore pe zi, el a finalizat la timpstaþia de petrol cu rezervoarele sale,podurile metalice ºi instalaþiile depompare, triajul din staþia de recep-þie a petrolului, instalaþiile bazinuluide predare a petrolului spre vapoa-rele-tankuri.

Ca ºef al Diviziei de construcþii, acoordonat ºi execuþia locuinþelor tippentru lucrãtorii portului, consoli-darea malurilor argiloase cu alune-cãri riscante, asigurând platformasuperioarã a liniei de cale feratãConstanþa - Bucureºti (ameninþatãsã se surpe), remiza de beton armat(depoul de maºini al cãii ferate) ºilinia principalã a cãii ferate de peplatforma portului, sub acele maluri.

Graþie conducerii ºi muncii saletimp de cinci ani, ing. LaurenþiuErbiceanu a adus portul Constanþaîn situaþie superioarã celei dinaintede rãzboi, refãcând complet insta-laþiile distruse ºi completând culucrãri noi, care rãmãseserã în starede proiect dinainte de rãzboi.

Evocând meritele ing. LaurenþiuErbiceanu (în Revista Transpor-turilor nr. 10, oct. 1960), renumitulprof. Ion Stãnculescu arãta cã, înstudiul publicat în nr. I, anul XXV alBuletinului Societãþii Politehnice dinianuarie 1911, „sunt date informaþiivaloroase cu privire la modul în carese produce alunecarea falezei, sunt

formulate ipoteze privind cauzeleacestor alunecãri ºi este prezentatãjustificarea soluþiei de consolidare cudrenuri, adoptatã apoi, lucrãrile deconsolidare constând dintr-un sis-tem de drenaj executat în anul 1910pe o porþiune de circa 1.300 m... Laacea epocã nu se cunoºteaumetodele teoretice ºi experimentalede care dispunem astãzi pentru aexplica fenomenele de instabilitate amaselor de pãmânt... Apare cu atâtmai remarcabilã analiza ºtiinþificãfãcutã de Laurenþiu Erbiceanuasupra modului în care se manifes-tau alunecãrile ºi concluziile practicejuste pe care le-a formulat. Lucrãrilefãcute sub supravegherea tehnicã aing. Laurenþiu Erbiceanu, pentruconsolidarea falezei, au dat rezultatebune ºi, fiindu-mi fãcute cunoscuteprincipiile care au stat la baza lor,prin lucrarea sa, precum ºi prin dateobþinute din sãpãturile efectuate încursul anilor 1955 - 1959, am pututorienta, în mod corespunzãtor,lucrãrile efectuate în timpul dinurmã, pentru consolidarea unorporþiuni de falezã pe litoral”.

Personalitãþile constãnþene aurecunoscut în permanenþã (ºi pebunã dreptate) cã, „în mare parte,renumele portului Constanþa estelegat de activitatea îndelungatã ºiîncununatã de succes a inginerului

În timp, puþine profesii, remarcabile prin scopul lor, au cunoscut tradiþia de transmitere, din tatã în fiu,cum se spune, a aceleiaºi meserii. În cazul nostru, a celei de constructor, meserie care “dureazã” bunurilemateriale ºi imobile pentru locuit, educaþie, sãnãtate, industriale, infrastructurã. Lista poate fi întregitã cuaproape tot ce ne înconjoarã ºi ne asigurã existenþa pãmânteanã.

În rândurile care urmeazã veþi face cunoºtinþã cu o familie de constructori care s-a remarcat în moddeosebit, faþã de altele cu acelaºi profil, o familie ale cãrei performanþe obþinute începând cu primii ani aisecolului trecut ºi pânã în prezent pot fi apreciate la modul superlativ. Cuvântul nu este deloc exageratpentru cã, din cele ce urmeazã, o sã desprindeþi, evident, acelaºi calificativ: familie – constructori – edu-caþie, pregãtire profesionalã de înaltã þinutã ºi rezultate remarcabile de care beneficiem noi în þarã ºi chiarunii de peste hotare.

Laurenþiu Erbiceanu



Laurenþiu Erbiceanu... Inspectorulgeneral Erbiceanu ocupã locul deonoare printre apostolii muncii,printre virtuoºii neamului nostruromânesc, ceea ce aratã preþuireade care se bucurã...”

Numit în Bucureºti la DirecþiaSocietãþii Naþionale a CredituluiIndustrial, a activat aici pânã ladeces, survenit prematur, înainte deîmplinirea vârstei de 60 de ani.

Ing. Laurenþiu Erbiceanu a depusun imens efort, pentru încurajareadezvoltãrii industriei naþionale ºi înfavoarea societãþiilor autohtone dinperioada interbelicã iar, în paralel, aactivat ca profesor la ªcoala deLucrãri Publice din Bucureºti.

În activitatea sa, ing. LaurenþiuErbiceanu a publicat numeroasearticole ºi studii tehnice în reviste despecialitate. Menþionãm, ca operãprincipalã, volumul: Date statisticeasupra portului Constanþa, Bucureºti,1919.

Inginer destoinic ºi patriot, el afost elogiat pentru redarea exploa-tãrii, dupã rãzboi, a portului Con-stanþa ºi pentru realizarea unor noilucrãri de dublare a capacitãþii deexploatare.

Inteligent, bun conducãtor, cu oforþã de muncã neobiºnuitã, onest ºiapropiat de subalterni - sufletul por-tului Constanþa în acele vremuri -,el s-a bucurat de un real prestigiu ºide o totalã afecþiune din parteatuturor.

Meritã sã amintim cã, în pofidaintensei sale activitãþi de aproapepatru decenii, n-a fãcut avere (înafara unei case în Bucureºti, în carea locuit cu familia). Prin munca ºidevoþiunea sa faþã de profesie a adus,însã, avere statului ºi semenilor.

Acesta a fost inginerul-patriotLaurenþiu Erbiceanu.

A decedat în anul 1936, lãsând opaginã de împliniri în ºtiinþa ºitehnica româneascã în construcþii,lucruri de care am dori sã neaducem aminte în timp.

Tradiþia continuãProfesia tatã-

lui a fost îmbrãþi-ºatã ºi de fiulConstantin (Dinu)E r b i c e a n u(1913 – 1998).

Dupã absolvi-rea Liceului SpiruHaret din Bucu-reºti, în 1931,ca ºef de pro-moþie, ºi a Facultãþii de Construcþii aPolitehnicii din Bucureºti, a devenitinginer, iar din anul 1936, conferen-þiar universitar la Politehnica dinTimiºoara având ºi un post la Credi-tul Industrial.

În timpul celui de-al Doilea RãzboiMondial, a fost mobilizat ca ofiþer degeniu ºi a coordonat construcþia maimultor poduri peste Prut ºi Nistru.Dupã rãzboi, a lucrat împreunã curenumitul Emil Prager ºi a fost nevoitsã treacã personal prin exproprieriledesfãºurate de regimul comunist,pierzând averea considerabilã afamiliei, acumulatã prin muncã ºispirit întreprinzãtor. Capacitatea orga-nizatoricã ºi excelenta pregãtire l-auajutat, însã, sã îºi continue activi-tatea de inginer, în ciuda “dosaruluiprost”, a “originii nesãnãtoase” darfãrã sã abdice de la credinþele ºiprincipiile fundamentale pe care leavea.

Ca inginer, a coordonat lucrãrilede la Hidrocentrala Valea Sadului,construcþia de turnuri de rãcire lacentrale termice ºi silozuri etc.Nemaiputând ocupa funcþia dedirector tehnic în Ministerul Con-strucþiilor (pentru cã nu era membrual P.C.R.), a primit în grijã construc-þia Circului de Stat din Bucureºti.Dupã ce nu a fost aplicatã recoman-darea sa de a fi ignifugatã schelãriadin lemn a construcþiei, aceasta aluat foc, în octombrie 1959, iar el afost arestat ºi condamnat la 10 anide închisoare, pentru “neglijenþã înserviciu”. Autoritãþile comunistegãsiserã, în sfârºit, pretextul de a seelibera de o figurã verticalã ºi inco-modã ºi de a se rãzbuna pe ginerelelui Ion Flueraº.

Începând cu 1961 (când a fosteliberat din închisoare, graþie inter-venþiilor Constanþei Erbiceanu) ºipânã în 1981, a lucrat la Institutul deProiectãri Metalurgice din Bucureºti,fiind ºef de proiect la ComplexulSiderurgic de la Galaþi, unde aobþinut rezultate de excepþie.

Înclinaþia sa umanitarã ºi filan-tropicã s-a manifestat atât în timpulpersecuþiilor comuniste, când a ocro-tit numeroase persoane împotrivacãrora se manifesta furia totalitarã (afost comparat, de cãtre Duiliu Zam-firescu jr., cu faimosul Oskar Schindler),cât ºi atunci când ºi-a donat bibli-oteca tehnicã Asociaþiei InginerilorConstructori Proiectanþi de Structuri,pe cea muzicalã Universitãþii deMuzicãGeorge Enescu din Bucureºtiºi alte sute de volume valoroaseBibliotecii Naþionale.

Dincolo de competenþa sa profe-sionalã, Dinu Erbiceanu a fost unspirit enciclopedic, interesat de toateroadele sufletului ºi minþii omeneºti,ºi un spirit vertical, care ºi-a apãrat,în mod curajos, principiile, nu numaiafirmându-le, ci ºi punându-le înpracticã. Întreaga sa viaþã ºi struc-turã îl recomandã ca pe un adevãratspirit european. De aceea, premiul pecare Fundaþia Culturalã Erbiceanu l-adedicat memoriei sale se va adresaacelora care promoveazã valorile ºiprincipiile “vechii Europe” (nu însens geopolitic, ci în sens cultural ºispiritual), acelora care cred cãEuropa este un continent al valorilorcreºtine, cã omenia înseamnã maimult decât toleranþa ºi cã libertateaeste cel puþin la fel de importantã cademocraþia, acelora care nu uitã cãEuropa înseamnã, în primul rând,valori identitare ºi rãdãcini comune.

Un alt urmaºal tradiþiei deinginer construc-tor este ºi Con-stantin LaurenþiuErbiceanu. El s-anãscut la 21 mai1939 în Bucureºti,ca fiu al lui DinuErbiceanu ºi alIlenei (fiica luiIon Flueraº).

Dinu Erbiceanu

Constantin Erbiceanu



Dupã absolvirea, în anul 1956, caºef de promoþie, a Liceului SpiruHaret, a urmat Facultatea de Con-strucþii Civile ºi Industriale - Institutulde Construcþii Bucureºti, devenindinginer în anul 1961.

Activitatea profesionalã a început-ola Trustul de Construcþii ºi MontajeEnergetice Bucureºti, ca inginerproiectant, devenind, ulterior, ºef deproiect ºi ºef de atelier. Pânã în anul1969, a realizat numeroase proiecteenergetice, dintre care menþionãm:CET Bucureºti Sud, turnurile derãcire de la CET Brazi, introducând,ca soluþie de execuþie economicã,cofrajele pãºitoare, utilizate ºi labaza de producþie a HidrocentraleiPorþile de Fier (în colaborare cuISPH) - domeniu în care s-a speciali-zat ulterior în activitatea ingine-reascã desfãºuratã în strãinãtate.

În ciuda dosarului de cadre „cuprobleme” al familiei a reuºit, totuºi,sã fie detaºat la ºantierele de con-strucþii obþinute de firmele româneºtiAROCONSTRUCT ºi ARCOM înGermania Federalã. La lucrãrile deacolo, a fost ºef de ºantier la Grupulºcolar Hadamar (1970 - 1971),Liceul secundar din Heppenheim(1971 - 1972), Complexul hotelierResidenz din Bad Windsheim,Bavaria (1972 - 1975) - volumul con-struit depãºind 80.000 mp, în valoa-re de 18 milioane DEM, turnurilegemene cu 20 de etaje din Mainz(1975 - 1977) - volumul construitatingând 200.000 mc, în valoaretotalã de peste 16 milioane DEM.

Atât controalele specialiºtilorromâni cât ºi cele ale beneficiarilorgermani au remarcat realizãriletehnice ºi economice ale ing. C. L.Erbiceanu, realizãri despre carepresa germanã a publicat relatãrielogioase.

Rãmânând în Germania, a acti-vat ca ºef de filialã, în Mainz, a Soci-etãþii de Construcþii F-Bau, dupãcare, în iunie 1978, s-a angajat lacea mai mare firmã de consultanþãgermanã Lahmeyer International din

Frankfurt, pentru lucrãri din þãrilelumii a treia (proiecte cu finanþãriinternaþionale asigurate de BancaMondialã, Comisia Europeanã, Coope-rarea Germanã, Fondurile Arabe,Banca Europeanã de Investiþii etc.).

Dintre marile lucrãri la care a fostimplicat, amintim: Barajul hidrocen-tralei Selingue din Republica Mali(1978 - 1981), proiectul hidrocen-tralei Merija din Maroc (în a douajumãtate a anului 1981), hidrocen-tralele Agus 4 ºi 5 din Mindanao, înFilipine (1982 - 1983).

Revenind în Centrala firmei dinFrankfurt, a devenit ºeful mar-ketingului pentru Africa Francofonãºi Anglofonã, tratând ºi obþinândnumeroase contracte în Algeria,Burundi, Madagascar ºi alte þãri. Înanii 1990 - 1991 a fost ºeful uniceiFiliale Lahmeyer din strãinãtate laConakry (Guineea) - þarã în care aderulat numeroase proiecte de con-strucþii, drumuri, hidrocentrale saudezvoltare regionalã.

Dupã cãderea zidului Berlinului,creându-se, la firmã, un serviciuspecializat în proiecte pentruEuropa Centralã ºi de Est, ing. C. L.Erbiceanu a devenit ºef de serviciu(1993), ºeful departamentului pentruEuropa (1994), procurist al firmei(1996) - timp în care a achiziþionat oserie de proiecte cu finanþare BERD,Banca Mondialã, Uniunea Euro-peanã în aproape toate þãrile ex-comuniste (exemplu: reabilitareacentralelor termice din România -proiect demarat în anul 1996 ºi aflatîn curs de realizare).

Începând cu anul 1999, ing. C. L.Erbiceanu a devenit rezident laBucureºti, ca ºef al Reprezentanþeipentru toate societãþile ConcernuluiEnergetic RWE AG german (de careaparþinea ºi Hochtief).

În anul 2003, a fost sãrbãtorit deconducerea RWE, pentru 25 de anide activitate la concern (fapt rar,chiar ºi în occident), iar în anul 2004,atunci când a împlinit vârsta de pen-sionare, reprezentanþa a fost închisã,

iar ing. C. L. Erbiceanu a încheiat oactivitate de succese desfãºuratãfãrã cusur timp de 43 de ani, petoate meridianele lumii. O carierã încare ºi-a afirmat numele ºi o datã cuel, ºi pe cel al þãrii sale.

Cu o educaþie aleasã, cunoscãtora ºase limbi ºi a mai multor dialecte,a fost parcã predestinat pentru cari-era de consultant, care l-a dus în 115þãri din toate continentele, inclusivAntarctica. O activitate profesionalãinternaþionalã cu rezultate meritoriiîn negocieri reuºite cu numeroaseinstituþii financiare: Banca Asiaticãde Dezvoltare de la Manila sauBanca Africanã din Coasta deFildeº.

Deºi a suferit în viaþã din cauzepolitice, a avut încredere în viitor, înmunca depusã, în dragostea de þarã.

Înalta preþuire de care a benefi-ciat din partea exigenþilor sãi par-teneri germani a fost exprimatã cuocazia terminãrii Complexului hote-lier Bad Windsheim, unde primarulLudwig Kiessling (devenit procuristulSocietãþii), a declarat, în scris, auto-ritãþilor Landului Bavaria: „Germaniase va îmbogãþi prin încetãþenireavalorosului ing. C. L. Erbiceanu”.

Deosebit de cult, inteligent, cupasiune pentru literaturã ºi istorie -tradiþie a familiei ºi a bogatei bibli-oteci din casa natalã -, valorosulconstructor a fost realist ºi obiectivîn tot ceea ce a întreprins fiind, înacelaºi timp, cu mult bun simþ ºiapropiat semenilor în toate împre-jurãrile. Acesta este remarcabilulinginer constructor, om de aleasãþinutã intelectualã, Constantin Lau-renþiu Erbiceanu cel care, ca ºitatãl sãu, Constantin Erbiceanu, asuferit, dar a învins!

Preocupat de stimularea valorii,inginerul Constantin LaurenþiuErbiceanu a înfiinþat „Fundaþia Cul-turalã Erbiceanu” instituþie care ºi-apropus sã sprijine realizãrile tehniceºi culturale ale elitei româneºti demâine. �


Podurile: bolþi ºi arce (VII)BOLÞI CU TIMPANE PLINE

1. Cea mai reprezentativãlucrare este Viaductul PoianaTeiului, judeþul Neamþ, de pe DN 15,km 243+610.

Viaductul Poiana Teiului traver-seazã lacul de acumulare de peBistriþa, de la hidrocentrala Stejarul.El a fost proiectat ºi dat în exploa-tare în anul 1961 având o partecarosabilã de 7,00 m ºi douã trotu-are de 1,00 m, pentru clasa l deîncãrcare S60A13.

Viaductul este în aliniament pe olungime de 542,00 m, cu 22 des-chideri de 23 m ºi o deschidere de36 m în zona iniþialã a albiei Bistriþei- Fig. 1 ºi 2.

Pe malul drept, viaductul aredouã ramificaþii cu raze de 120 m,pentru racordarea drumului DN 15 laDN 17B - Foto 1, ºi o ramificaþie cutrei deschideri de 23 m la racordareacu DN 15 spre Borsec - Foto 2.Imagini de ansamblu ale viaductuluisunt prezentate în Foto 1, 2 ºi 3 (depe malul drept al lacului).

Viaductul este în palier la cota520, nivelul terenului variazã de lacota 500, la traversarea Bistriþei,pânã la cota 506, în zona de ramifi-caþie, cu o lungime totalã de 634 m.

Infrastructura viaductului este

fundatã direct în orizontul de pietriº

cu nisip la adâncimea de 5 - 6 m, cu

dimensiunile la bazã de 5,00 m x 7,40 m.

La intervale de cinci deschideri ºi la

pilele adiacente deschiderii de 36 m,

s-a prevãzut o creºtere a lãþimii fun-

daþiilor de la 5,00 m la 7,00 m, pentru

a compensa creºterea solicitãrilor

suplimentare din deschiderea de

(Continuare din numãrul 109 - noiembrie 2014)

Majoritatea podurilor din zidãrie de piatrã executate de-a lungul timpului în þara noastrã porneau de lasoluþii cu bolþi în plin cintru cu timpane. Adoptarea soluþiei cu timpan ºi bolþiºoare de descãrcare, cupilaºtri pentru realizarea golurilor, a fost practicatã la un numãr limitat de lucrãri. În România avem un sin-gur exemplu: Podul peste Motru, de la Apa Neagrã.

Apariþia betonului ºi a betonului armat a influenþat ºi soluþia timpanelor pline, care se folosesc în gene-ral la podurile din piatrã, care favorizeazã realizarea unor bolþi cu raportul sãgeatã/deschidere mai mare ºiîn final, înãlþimi de construcþie cu consum de materiale mai redus.

În þara noastrã, extinderea folosirii betonului ºi a betonului armat a permis, în acelaºi timp, mãrireadeschiderilor, cu reducerea în consecinþã a numãrului de infrastructuri. Folosind aceste materiale, în sis-temul tip boltã dublu încastratã cu timpane pline, s-a ajuns la deschiderea de 26 m, soluþie aplicatã la douãpoduri pe DN 66, peste Jiu, km 115+657 ºi km 120+360.

Se poate spune, deci, cã soluþia de construire a podurilor cu bolþi dublu încastrate, cu timpane pline, afost o trecere de la podurile din zidãrie de piatrã la podurile din beton armat.

Pentru reducerea cantitãþilor de materiale, s-au adoptat ºi în aceastã soluþie variante cu o boltã sau cudouã bolþi ºi spaþiu liber la interior, corelat cu lãþimea bolþilor ºi a pãrþii carosabile. În prima etapã, bolþilese realizau, în general, cu o lãþime de boltã unicã de 5,00 m, pentru o parte carosabilã de 5,00 m.

În perioada 1900 - 1940, în România au fost construite poduri în aceastã soluþie, ele fiind rezistente, dura-bile ºi relativ mai uºor de întreþinut, dar o parte dintre ele au fost înlocuite dupã o exploatare îndelungatã.

Sã trecem, deci, în revistã câteva dintre lucrãrile cele mai importante din aceastã categorie de construcþii.

Fig. 1: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15, km 243+610, judeþul Neamþ. Elevaþie

Fig. 2: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15, km 243+610, judeþul Neamþ. Sectorul de plutãrit


36,00 m ºi pentru a mãri siguranþaºi stabilitatea generalã în situaþiicatastrofale.

Infrastructurile din aceastã cate-gorie sunt denumite pile-culei, caremãresc coeficientul de siguranþã larãsturnare. Suprastructura viaductu-lui a fost realizatã cu câte douã bolþigemene de 2,00 m lãþime, la distanþade 2,00 m, cu grosimea la cheie de0,35 m ºi de 0,50 m la naºtere.

Platelajul podului a fost realizat cutimpane pline ºi o parte carosabilã

cu plãci prefabricate din betonarmat, îmbinate cu structuri turnatepe loc pentru zona centralã. Plãcilemarginale de 3,00 m lungime ºi1,35 m lãþime asigurã ºi consola tro-tuarelor de 1,00 m lãþime. Plãcilecentrale, rezemate pe bolþi, au lun-gime de 2,40 m ºi lãþime de 1,35 m -Fig. 3.

Bolþile au fost turnate pe cintredin lemn cu un grad de refolosire deºase ori. Soluþiile adoptate, cufolosirea unor plãci prefabricate laplatelaj, au obþinut indici de consumfavorabili de 450 kg oþel pe metrulliniar.

Viaductul are un aspect reuºit,beneficiind de colaborarea unui arhi-tect la elaborarea proiectului - Foto 5.

De la execuþie ºi pânã în prezentviaductul s-a comportat foarte bine.În anul 2008 s-au executat lucrãri dereabilitare - Foto 5.

Proiectul a fost executat în cadrulIPTc, proiectant principal ing. ErnestBlank, iar constructor a fost ICPBucureºti. În Foto 4 este prezentatun martor al formaþiilor geologice dinzonã.

2. Aceeaºi soluþie, adoptatã ampla-samentelor ºi traseelor, s-a realizatpe DN 15 ºi la alte lucrãri: pod pesteViaductul Buhalniþa la Buhalniþa, înjudeþul Neamþ, cu trei deschideri,lungime 51,00 m, la km 263+763 -Foto 6, podul peste Arºiþa la Potoci,judeþul Neamþ, la km 279+280, cutrei deschideri în lungime de 36,25 m- Foto 7 ºi podul peste Valea Mor-manului, la Potoci, km 272+515, cutrei deschideri în lungime de 48,15 m.

Fig. 3: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15, km243+610. Secþiuni transversale

Foto 1: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15, km 243+610. Vedere generalã mal drept

Foto 6: Pod peste Buhalniþa, DN 15, km 263+763.Vedere generalã pod aval

Foto 5: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15,km 243+610. Vedere amonte - arhitectura generalã

Foto 4: Stâncã amonte viaduct, vizibilã la nivelulscãzut al apelor

Foto 3: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15,km 243+610. Vedere generalã amonte, mal drept

Foto 2: Viaduct Poiana Teiului, pe DN15,km 243+610. Vedere mal drept


Suprastructura podurilor esterealizatã cu bolþi gemene, dubluîncastrate, de 2,50 m lãþime, la dis-tanþa de 2,00 m - Foto 8 ºi placã dinbeton armat pentru trotuare ºi între

timpane. Timpanele sunt din beton,prelucrate cu asize la partea supe-rioarã - Foto 9.

Fundaþiile sunt directe la toateinfrastructurile. În Foto 6 ºi 7 suntprezentate imagini generale de lapodurile Buhalniþa, km 263+763, ºiPotoci, km 279+280.

3. Viaductul Valea Poºtei

La ieºire de pe baraj, spre Bicaz,

Drumul Naþional 15 traverseazã

Valea Poºtei, la km 281+110, pe un

viaduct cu patru deschideri, cu

lumina de 16 m ºi lungimea totalã de

79,4 m, proiectat pentru clasa l de

încãrcare, cu parte carosabilã de 7 m.

Viaductul, dat în exploatare în

anul 1961, are bolþile dublu încas-

trate, în plin cintru ºi pile elastice cu

înãlþimi cuprinse între 8,00 m, pila III

baraj ºi 14,00 m, pilele l ºi II.

Dupã construcþie s-au executat con-

solidãri la fundaþia pilei l deoarece

au apãrut degradãri.

Toate fundaþiile sunt directe. În

prezent, versantul este împãdurit ºi

consolidat - Foto 10.(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce, autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)Foto 8: Pod peste Valea Arºiþa, DN 15, km 279+280.

Vedere pilã ºi naºtere bolþi gemene

Foto 10: Viaduct Vale Poºtei, DN 15, km 281+110.Vedere generalã viaduct - Foto anul 2011

Foto 7: Pod peste Valea Arºiþa, DN 15, km 279+280.Vedere generalã pod aval

Foto 9: Pod peste Valea Arºiþa, DN 15, km 279+280.Vedere bolþi ºi timpane pline cu apareiaj din piatrã

Zilele ArhitecturiiEdiþia a 7-a – Cluj Napoca

11 - 18 mai 2015Ne face plãcere sã vã informãm cã Asociaþia

Studenþilor Arhitecþi - AStA Cluj organizeazã anul acestaa 7-a ediþie a evenimentului Zilele Arhitecturii, mani-festare menitã sã aducã în atenþia publicã o serie deprobleme actuale din sfera arhitecturii ºi urbanismului,cu scopul de a crea legãturi benefice între profesia dearhitect ºi publicul larg, ºi de a invita pe cei interesaþi sãfacã propuneri pentru îmbunãtãþirea activitãþii în acestdomeniu.

Asociaþia Studenþilor Arhitecþi Cluj este prima deacest gen din România, fiind, în acelaºi timp, una dintrecele mai active în organizarea de evenimente culturale.

Ediþia 2015 a Zilelor Arhitecturii face parte din programul„Cluj-Napoca - Capitala Europeanã a Tineretului 2015“.

Principalele 4 secþiuni sunt: Conferinþe, Ateliere,Expoziþii ºi Strada. Proiectul îºi propune sã aducã în dis-cuþie problemele din sfera arhitecturii, la nivel de oraº,implicând mediul academic, arhitecþi, ingineri, designeridar ºi publicul general.

AStA Cluj este o organizaþie non-profit ºi apoliticãînfiinþatã în 1999 de studenþi de la Facultatea de Arhitec-turã ºi Urbanism din cadrul Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca. Înfiinþarea sa a fost un rãspuns la nevoia de acrea ºi exprima o identitate a studenþilor arhitecþi. În timpAStA Cluj a devenit un cadru organizatoric ºi administra-tiv care apãrã drepturile studenþilor ºi le dã posibilitateade a se exprima în afara limitelor create de facultate.Totodatã, ea îºi propune, ca principal obiectiv, ridicareanivelului arhitecturii ºi al urbanismului din România ºi cuprecãdere, din Municipiul Cluj-Napoca printr-o serie deevenimente culturale menite sã atragã atenþia asupraproblemelor, soluþiilor ºi inovaþiilor din acest domeniu.

În prezent, Asociaþia are 35 de membri activi ºi 50 demembri aderenþi, fiind singura care se adreseazã publi-cului larg cu privire la importanþa arhitecturii în calitateavieþii unui oraº.

Asociaþia Studenþilor ArhitecþiStr. René Descartes nr. [email protected]


Invitaþie


Investigarea interdisciplinarã a efectelor seismelorasupra mediului construit

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - vicepreºedinte Construcþii CNCisC, Cercetãtor ªtiinþific I -Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii,

Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã - URBAN-INCERC

Dupã decenii de conferinþe privind comportarea

construcþiilor, ar fi ideal ca fiecare membru CNCisC sã

îºi cunoascã structura casei în care locuieºte ºi unde

ar fi niºte locuri care nu prezintã pericole la o miºcare

mai puternicã. Sã zicem cã trec cu bine de marele

seism ºi se felicitã cã sunt ingineri sau specialiºti în

domenii tehnice înrudite, profesii care vor fi la mare

cãutare, mai ales dupã o secvenþã „tare de Vrancea“.

Curiozitatea tehnicã de a ºti cum s-au comportat con-

strucþiile sau alte categorii de lucrãri ºi reþele îi va con-

duce pe teren, mai întâi la construcþiile la care au

participat în diferite etape.

Acum un an am prezentat „Metodologia privind

investigarea de urgenþã a siguranþei post-seism a

clãdirilor ºi stabilirea soluþiilor-cadru de intervenþie“,

indicativ ME-003-2007. Dar, în mediul construit sunt ºi

alte cerinþe. La nivel naþional investigaþia tehnico-

ºtiinþificã a tuturor efectelor impune un efort deosebit

iar pierderea unor date privind efectele ar fi irecupe-

rabilã. În concluzie, România ºi autoritãþile tehnice nu

îºi pot permite sã piardã datele de observaþie de pe

teren pe care trebuie sã le putem corela cu cele din

înregistrãrile instrumentale ºi cu reglementãrile

tehnice. În acest scop, de mai mulþi ani, la INCERC

s-a conceput un sistem de investigare interdiscipli-

narã, pe teren ºi cu tehnici informaþionale avansate,

a efectelor asupra construcþiilor cu diferite funcþiuni,

dupã cutremure puternice.

Structura teritorialã ar fi alcãtuitã din câteva Centre

Regionale ºi personal din Sucursalele INCD URBAN-

INCERC, Inspectoratul de Stat în Construcþii, Prefec-

turi/Primãrii, M.A.I. - lnspectoratele pentru Situaþii de

Urgenþã, Centre Universitare, Institute ºi birouri de

proiectare, ARIS, CNCisC, AICR, AICPS etc. Nucleul

sistemului ar fi reprezentat de Sucursala INCERC

Bucureºti a INCD URBAN-INCERC, care va coor-

dona ºi colaborarea la sistem a sucursalelor INCD

URBAN-INCERC din teritoriu (Iaºi, Timiºoara ºi Cluj),

ca niºte centre regionale care vor conlucra cu Inspec-

toratul de Stat în Construcþii ºi cu Centrele Univer-

sitare. Având în vedere aria extinsã care va fi afectatã

în urma unui cutremur de Vrancea, se va urmãri

crearea unor centre regionale ºi în municipiile Braºov

ºi Constanþa, acolo unde existã facultãþi în domeniul

construcþiilor.

Echipele pentru inspecþia pe teren vor fi formate în

colaborare cu aceste instituþii ºi trebuie sã acopere, în

mare mãsurã, toate domeniile implicate. De aceea,

este necesarã instruirea ºi reinstruirea periodicã a

unui numãr de colaboratori, prin cursuri de pregãtire

la fiecare din cele cinci centre regionale. În perioada

care urmeazã, ar trebui încheiate niºte protocoale de

colaborare ºi identificate resursele financiare, logis-

tice ºi umane disponibile. Comisia noastrã ar putea fi

un pionier în acest sens, prin implicarea membrilor în

structurarea sistemului propus. �

Ca ºi în iarna lui 2013 spre 2014, roiuri de cutremure mici ne aduc aminte cã Mioriþa s-a nãscut laintersecþia a trei plãci tectonice... Poate cã marile cutremure de Vrancea, care au intervale clasice derecurenþã de câteva decenii, nu sunt prea departe, dar asta este o altã poveste... Oricum, pentru mem-brii CNCisC nu este un secret cã, atunci când se produc, aceste miºcãri au caracteristici practic uniceîn lume, iar aria afectatã este deosebit de mare.


Performanþele seismiceale structurilor mixte oþel-betondrd. ing. Alina HAUPT-KARP, prof. dr. ing. Cristina CÂMPIAN, asist. drd. ing. Gabriel URIAN,

prof. dr. ing. Nicolae CHIRA – Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþii

MODELAREA NUMERICÃA STÂLPILOR COMPUªI OÞEL-BETON

Modelul numeric a fost dezvoltatîn programul de element finit FineLg[1], program dezvoltat în cadruldepartamentului ArGenCo al Univer-sitãþii din Liège. Modelul a fost cali-brat ºi validat prin intermediul maimultor programe experimentale pre-luate din literaturã. Studiul de caz pestructuri în cadre implicã secþiunimari de stâlpi. Pentru validarea mo-delului numeric a fost ales studiulexperimental realizat pe stâlpi cusecþiune pãtratã de 600 mm (fig. 1).

Încercãrile experimentale reali-zate de cãtre Weng ChengChiang,Yin YenLiang, Wang JuiChen ºiLiang ChingYu [2] au fost efecutate

în laboratorul departamentului deInginerie Civilã al Universitãþii ChiaoTung din China. Stâlpii micºti încer-caþi de cãtre aceºtia au avut aceeaºisecþiune transversalã, ºi anume 600 mmx 600 mm, cu lungimea de 3.250 mm.Stâlpii au avut înglobat în beton unprofil cruce 2H 350 x 175 x 6 x 9 (fig. 1).Armãtura longitudinalã a fost reali-zatã din 16 bare φ25 mm dispusecâte patru la fiecare colþ ºi 4 baresuplimentare φ13 mm dispuse dia-metral. Spiralele perimetrale au avutdiametrul de φ13 mm, iar cele de colþde φ10 mm. Spiralele au fost pozi-þionate în zona formãrii articulaþieiplastice, la o distanþã cuprinsã între95 - 115 mm, pe o lungime de 1.00 m,iar, în rest, la 150 mm.

Limita de curgere a oþelului struc-tural ºi al armãturii longitudinale ºitransversale, obþinutã experimental,a fost de 435,3 MPa ºi respectiv437 MPa. Rezistenþa la compre-siune a betonului a fost de 37,3 MPa.Modelul numeric propus utilizeazãelemente de tip multi-fibrã, cu legineliniare pentru beton, oþelul struc-tural ºi oþelul din armãtura longitudi-nalã. Validarea modelului numericeste prezentatã în figura 2, princomparaþia curbelor forþã-deplasarepentru douã tipuri de stâlpi testaþiexperimental.

STUDIU DE CAZUtilizând caracteristicile reale ale

elementelor, putem obþine informaþiiutile ºi apropiate de realitate asuprarãspunsului structural, prin verifica-rea parametrilor globali de disipare aenergiei seismice, urmãrindu-se,astfel, controlul comportamentuluistructural. Pe baza modelului elabo-rat ºi prezentat anterior, pentru mo-delarea numericã a stâlpilor cusecþiune mixtã, s-a efectuat unstudiu de caz pe structuri în cadre,realizate cu stâlpi cu secþiune mixtãoþel-beton ºi grinzi metalice. Struc-turile analizate au înãlþimea de 2etaje, 6 etaje ºi respectiv, 10 etaje(fig. 3).

Modelarea a fost realizatã tot înprogramul de element finit FineLg.Planul de nivel curent este identicpentru toate structurile analizate ºianume: 5 deschideri de 6,00 m ºi 5travei de 6,00 m. Înãlþimea niveluluieste aceeaºi pentru toate etajele,respectiv 3,40 m. Riglele sunt con-siderate încastrate în stâlpi. Confor-marea structurii a fost aleasã asfelîncât articulaþiile plastice sã seformeze în grinzi ºi la baza stâlpilor.

Lucrarea de faþã îºi propune studierea performanþelor seismice ale structurilor compuse în cadre, custâlpi cu profil metalic complet înglobat în beton ºi grinzi metalice. Soluþia de stâlp compus complet înglo-bat în beton este una competitivã datoritã multiplelor avantaje, precum capacitate portantã sporitã, ducti-litate, capacitate de disipare a energiei ºi nu în ultimul rând, protecþie la foc. Astfel, pe baza unui modelnumeric validat prin intermediul mai multor programe experimentale preluate din literatura de specialitate,a fost efectuat un studiu de caz pe structuri compuse oþel-beton în cadre.

Fig. 1: Secþiune transversalã stâlpi testaþi experimental

Fig. 2: Validare model numeric


Zona seismicã consideratã arevaloarea maximã a acceleraþiei dereferinþã 0,32 g ºi o perioadã de colþde 1,60 s. Încãrcãrile luate în calculla structurile analizate sunt aceleaºipentru toate nivelele, ºi anume: per-manente, 6,50 kN/m2 ºi utile, 3,00 kN/m2.

Dupã analiza elasticã pentruobþinerea eforturilor ºi a deplasãrilorcorespunzãtoare s-a efectuat opredimensionare, realizând secþiu-nile elementelor. Analiza elasticãpentru predimensionare s-a fãcut totcu programul FineLg. Pentru predi-mensionare stâlpii au fost modelaþica stâlpi metalici, utilizându-se uncoeficient de echivalenþã egal cu 7.

Secþiunile stâlpilor micºti ºi alegrinzilor metalice, rezultate în urmapredimensionãrii, sunt prezentate întabelul 1.

Materialele alese au fost: betonclasã C40/50, armãturã oþel S500 ºiprofil oþel S355. Au fost utilizatevalorile de calcul ale rezistenþelormaterialelor.

Un coeficient de comportare q = 4[3, 4] a fost considerat în evaluareaforþelor seismice, care au avut o dis-tribuþie triunghiularã. Clasa de ducti-litate aleasã a fost înaltã.

ANALIZA STRUCTURILOR ÎN CADREPentru studiul performanþelor

seismice ale structurilor au fost efec-tuate urmãtoarele analize: analizãde tip pushover, analizã ciclicã prindeplasãri impuse ºi analizã dinamicãtime-history.

Analiza pushover a fost fãcutãprin aplicarea unor forþe seismice cudistribuþie liniar crescãtoare cu înãl-þimea, aplicate în dreptul planºeelorºi multiplicarea lor cu acelaºi factor.Analizele de tip pushover oferã oimagine globalã asupra modului decomportare a unei structuri în regimplastic, prin rigiditatea iniþialã globalãa structurii, prin nivelul forþei tãietoa-re ºi panta curbei forþã - deplasare.

Parametrii de rãspunsconsideraþi în analizeau fost: curba forþã - de-plasare ºi curba forþã -deplasare relativã denivel. Rãspunsurile struc-turilor, în urma analize-lor pushover, suntprezentate în figura 4,prin curba caracteris-ticã forþã tãietoare debazã - deplasare pentruultimele nivele (figura 4a

pentru cadrul cu 2 etaje, figura 4cpentru cadrul cu 6 etaje ºi figura 4epentru cadrul cu 10 etaje) ºi princurba forþã tãietoare de bazã -deplasare relativã de nivel (figura4b pentru cadrul cu 2 etaje, figura4d pentru cadrul cu 6 etaje ºi figura4f pentru cadrul cu 10 etaje).

Sunt prezentate prin puncte îngro-ºate (la ultimul nivel):

• Nivelul cedãrii betonului, atuncicând în fibra comprimatã se atingedeformaþia limitã de 3,5 ‰;

• Nivelul opririi curbei, atuncicând profilul metalic înglobat atingedeformaþia la rupere de 1,5%;

• Nivelul când structura atingedeplasarea relativã de nivel maximãaleasã, ºi anume 0,008 h (h = înãl-þimea de nivel). Valoarea de 0,008 hcorespunde valorii admisibile adeplasãrii relative de nivel, atuncicând componentele nestructurale nuinteracþioneazã cu structura [3, 4].

Starea de limitare a degradãrilor(SLS) este, în toate cazurile studiate,cea definitorie pentru dimensionareacadrelor. Pe baza metodei N2 [3, 4]a fost evaluat factorul de comporta-ment q, utilizat de structurã înmomentul cedãrii betonului, momentcorespunzãtor acceleraþiei de proiec-tare de 0,32 g (aceasta corespundeverificãrii la stãri limitã ultime).

Fig. 3: Imagini cadre din FineLg

Tabelul 1: Caracteristici cadre analizate

Fig. 4: Rãspunsul seismic al structurilor în urma analizei pushover



Rezultatele obþinute se regãsescîn tabelul 2, coloana 4. Se poate ob-serva cã, în momentul cedãriibetonului, niciuna dintre structuri nuatinge un factor q = 4, valoarealeasã la început în predimensi-onare. Cel mai aproape de aceastãvaloare este structura cu 6 nivele, cuo valoare de 3,1 a factorului de com-portament. Pe baza aceleiaºi meto-de a fost evaluat ºi factorul q lasfârºitul curbei, respectiv când pro-filul înglobat atinge deformaþia larupere de 1,5%. Valorile obþinute suntprezentate în tabelul 2, coloana 5.

Conform normativului de proiec-tare antiseismicã SR EN 1998-1-1[3], structurile din regiunile seismicetrebuie proiectate astfel încât sã fiesatisfãcute cerinþa de neprãbuºire ºicerinþa de limitare a degradãrilor.Pentru îndeplinirea cerinþei deneprãbuºire, acþiunea seismicã decalcul are o probabilitate de depãºirede referinþã de 10% în 50 de ani, cuo perioadã de revenire de 475 ani,iar pentru limitarea degradãrilor oprobabilitate de depãºire de referinþãde 10% în 10 de ani, cu o perioadãde revenire de 95 ani.

În tabelul 3 sunt prezentate valo-rile forþelor de bazã atinse de struc-turi, cu deplasãrile aferente, pentruîndeplinirea condiþiei de limitare adegradãrilor. Sunt prezentate, deasemenea, acceleraþiile atinse destructuri la acest moment.

În figura 5 sunt prezentate rela-þiile forþã - deplasare obþinute pe celetrei tipuri de structuri în urma ana-lizei ciclice. Figura 5a prezintã curbaobþinutã pe cadrul de 2 etaje, figura5b pe cadrul cu 6 etaje ºi respectiv,figura 5c pe cadrul cu 10 etaje.

Se poate observa, totodatã, cãstructurile analizate prezintã ocapacitate mare de disipare aenergiei, cu o comportare histeresisstabilã, cu degradãri de rigiditate ºirezistenþã relativ scãzute. Pentruefectuarea analizei dinamice de tiptime-history au fost luate în consi-derare trei accelerograme generateartificial, definite pentru zona impusã(ag = 0,32 g ºi Tc = 1,60 s), conformnormativ P100/1-2006 [4] (fig. 6, 7ºi 8) ºi accelerograma Vrancea1997 direcþia N-S (fig. 9).

Tabelul 2: Valorile factorului q pentru structurile analizate

Tabelul 3: Valorile corespunzãtoare SLS

Fig. 5: Curbe forþã-deplasare pentru structurile analizate în urma analizei ciclice

Fig. 6: Accelerograma artificialã 1 conform P100-1/2006





Pe baza analizelor dinamiceefectuate s-a evaluat factorul seis-mic de performanþã al structurii η ºifactorul de comportament q [5 - 8].Valoarea factorului de comporta-ment a fost evaluatã ca raport întrevaloarea ultimã a acceleraþieiinduse pentru criteriul de cedareconsiderat ºi acceleraþia indusãcorespunzãtoare apariþiei primeiarticulaþii plastice.

Factorul seismic de performanþãreprezintã abilitatea unei structuride a rezista unui anumit cutremur ºia fost evaluat ca raport între acce-leraþia corespunzãtoare criteriuluiconsiderat ºi acceleraþia de referinþãa terenului. Valorile obþinute suntprezentate în figurile 10 - 15.

CONCLUZIIStâlpii cu secþiune mixtã oþel-

beton reprezintã o soluþie competitivãpentru realizarea structurilor actuale,în special pentru structurile înalte, lacare este necesarã, pe lângã o marecapacitate de rezistenþã, ºi obþinereaunor secþiuni acceptabile din punct devedere arhitectural. Soluþia de stâlpcu profil metalic complet înglobat înbeton devine ºi mai competitivã înraport cu celelalte tipuri de stâlpimicºti, datoritã bunelor performanþeseismice ºi nu în ultimul rând, pentruprotecþia îmbunãtãþitã la foc. În urmaanalizelor efectuate se poate observao mare capacitate de absorbþie aenergiei, cu degradãri relativ reduseale rezistenþei ºi rigiditãþii sub solici-tãri de tip ciclic.

În ceea ce priveºte proiectareaactualã bazatã pe criterii de perfor-manþã, este necesarã atribuireaunei valori a acceleraþiei terenuluicorespunzãtoare stãrii de limitare adegradãrilor, mai mici decât valoa-rea de referinþã de proiectare,datoritã faptului cã forþa seismicãare, în aceastã situaþie, o probabili-tate de depãºire de referinþã de10% în 10 de ani, cu o perioadã derevenire de 95 ani. În cazul struc-turilor analizate valoarea acceleraþieide referinþã pentru starea de limitarea degradãrilor este de 0,18 g.

BIBLIOGRAFIE[1] FineLg User’s manual, V9.0

(2004), University of Liège (M&S) /Design office Greisch (BEG);

[2] WENG CHENGCHIANG,YIN YENLIANG, WANG JUICHEN,LIANG CHINGYU, Seismic cyclicloading test of SRC columns con-fined with 5-spirals, Science in ChinaSeries E: Technological Sciences,Vol. 51, No. 5, pp. 529- 555, May2008;

[3] ASRO. SR EN 1998-1,Eurocod 8: Proiectarea structurilorpentru rezistenþa la cutremur; Partea1: Reguli generale, acþiuni seismiceºi reguli pentru clãdiri, Mai, 2006,Bucureºti: Asociaþia de Standardizaredin România (in Romanian);

[4] P100-1/2006: Cod de pro-iectare seismicã. Partea I - Prevederide proiectare seismicã pentru clãdiri,Septembrie, 2006;

[5] CIUTINÃ ADRIAN LIVIU,Assemblages et comportement sis-mique de portiques en acier etmixtes acier-béton: expérimentationet simulation numérique, Tezã dedoctorat, 2003;

[6] CÂMPIAN, CRISTINA, Con-tribution à l’étude du comportementet au calcul de poteaux mixtes acier-béton (sous des charges transver-sals de variation monotone oucyclique alternée); Thése de doctorat- 2001, Institut National des SciencesAppliquées (INSA), Rennes, Franþa(în limba francezã);

[7] DINU FLOREA, Metode decalcul neliniar al structurilor în cadremetalice solicitate la acþiunea seis-micã, Ed. Orizonturi Universitare,Timiºoara 2006, ISBN (10) 973-638-282-6; ISBN (13) 978-973-638-282-6;

[8] DUBINÃ D., LUNGU D.,ALDEA A., ARION C., CIUTINÃ A.,CORNEA T., DINU F., FULOP L.,GRECEA D., STRATAN A., VÃCÃ-REANU R., Construcþii amplasate înzone cu miºcãri seismice puternice,Ed. Orizonturi Universitare, Timiºoara2003, ISBN 973-8391-90-3. �

Fig. 9: Accelerograma Vrancea direcþia N-S

Fig. 10: Factorul de comportament qpentru structura cu 2 etaje

Fig. 11: Factorul seismic de performanþã ηpentru structura cu 2 etaje






Construcþia mausoleului de laSoveja, care are aspectul uneifortãreþe cu creneluri, a început înanii 1922 - 1923, în acelaºi timp cucel de la Mãrãºeºti. Proiectul, apro-bat de Societatea Internaþionalã„Mormintele Eroilor“, a fost al unuiarhitect italian, dar conducerealucrãrilor a fost acordatã arhitectuluiGeorge Cristinel, cel care a construitºi mausoleul de la Mãrãºeºti.

Lucrãrile de construire au fostterminate în anii 1926 - 1927, darcriptele cu osemintele celor cãzuþiau fost închise în 1928 - 1929. Fon-durile pentru construire au fostadunate prin Comitetul FemeilorRomâne, iar o contribuþie importantãau avut-o locuitorii Sovejei.

Mousoleul a fost construit cu pia-trã din vãile din zonã (o gresie curezistenþa acceptabilã). Ulterior afost ridicat muzeul care sã adã-posteascã o serie de documente,arme ºi echipament militar dinperioada primului rãzboi mondial.

Cutremurele succesive, dintrecare cele mai puternice au fost înanii 1940, 1977, 1990, dar ºi acþiu-nile apelor meteorice ºi fenomenuluide îngheþ-dezgheþ, au produs o seriede avarii care au impus intervenþiide-a lungul timpului.

Clãdirea mausoleului este execu-tatã din zidãrie portantã de cãrãmidãºi piatrã, placatã la exterior, pe mo-delul opus incertum, cu piatrã cio-plitã groasã.

Istorie ºi construcþiiMAUSOLEUL DE LA SOVEJA

Dumitru BAHAMAT - director DEDAL BAHAMAT Galaþi

Mausoleul de la Soveja este cel de-al patrulea obiectiv din cadrul proiectului „Drumul de Glorie alArmatei Române în Primul Rãzboi Mondial”.

Finanþare: Programul operaþional regional Sud-Est REGIO Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorialã a Judeþului Vrancea

Executant: Asocierea - lider: SC DEDAL BAHAMAT SRL,- asociaþi: SC NS CONSART ’96 SRL

SC AG GRUPINSTAL SRLProiectant: Asocierea - SC ABRAL ARTPRODUCT SRL, SC LUDOCRIS SRL

ºi SC INTERGROUP ENGINEERING SRLPerioada derulãrii lucrãrilor: iunie 2009 - noiembrie 2013

În general, placajul din piatrã(gresie localã), se prezenta accep-tabil la momentul începerii lucrãrilorde restaurare, mai puþin în zonalateralã de nord, la cele trei goluri deventilare, unde s-au constatat des-prinderi locale ale placajului caremascheazã buiandrugul din profilmetalic ºi soclurile turnuleþelor. Aicierau desprinse pietre la partea supe-rioarã, iar fixãrile cu mortar deciment erau defectuoase.

Principalele lucrãri executate laclãdirea mausoleului au fost:

• Injectarea fisurilor descoperiteîn zidãrie;

• Consolidarea ºarpantei cu scoa-be ºi cleºti;

• Scurtarea streºinii pe o partedin lateralele ºi în faþa construcþiei;

• Execuþia asterelii suport pentruºorþurile late din tablã;

• Execuþia integralã a învelitorii, ajgheburilor, a burlanelor ºi a ºorþuri-lor din tablã;

• Refacerea hidroizolaþiei pesteosuar ºi a canalelor de ventilare înbolta acestuia;

• Hidroizolaþia verticalã pe pere-tele de vest al osuarului;

• Lucrãri de pietrãrie exterioarã:plombãri, rostuiri, curãþiri, biocidãri,desalinizãri, hidrofobizãri la faþade,refacerea parapetelor din piatrã ºipavimentului de la terasa osuar;

• Reparaþii ale pardoselilor dindale mozaicate;

• Repararea tâmplãriei metaliceºi montarea de geamuri ºi registrede reglaj pentru ventilare.

Pentru a reda imaginea iniþialã amausoleului s-a rectificat acoperiºuliar jgheaburile au fost trecute pedupã crenelurile ce se ridicã pezidãria exterioarã peste nivelulacoperiºului. Peste corniºã, întrecreneluri ºi pânã sub jgheab s-abãtut asterealã pe care s-a montatºorþul din tablã. Pe corniºa din piatrãdin faþa celor trei frontoane, cât ºi pe



acestea, s-au montat copertine dinpiatrã fãþuitã.

Peste osuar s-a refãcut hidroizo-laþia. Desfacerea straturilor acesteiterase s-a fãcut pânã la nivelul plãciidin beton armat. Dupã ce s-au exe-cutat cele douã strãpungeri ale plãciiºi bolþii de cãrãmidã, pentru a realizacanalele de ventilare ºi dupã turna-rea coºurilor din beton ale acestorcanale, s-a trecut la execuþia hido-izolãrii cu membranã dublã tip Pluvitec,peste o ºapã de egalizare amorsatãcu soluþie bituminoasã.

Peste hidroizolaþie s-a montat opânzã geotextil ºi stratul drenant dinpietriº, peste care s-a remontat pavi-mentul din dale de piatrã. În laterale,dupã ridicarea zidãriei de piatrã aparapetului s-a executat racordulhidroizolaþiei.

Parapetele din zidãrie de piatrãs-au executat pe o centurã din betonarmat de conexiune. La turnarea cen-turii s-a montat din 70 cm în 70 cmcâte un capãt de þeavã de PVC, lanivelul inferior al centurii, în vedereaasamblãrii ulterioare a ºtuþurilor dinþeavã de plumb pentru scurgere.Sub racordul hidroizolaþiei la para-pete s-a montat câte o fâºie din tablãde plumb latã de 60 cm, care a foststrãpunsã de ºtuþurile de plumb cucositorire. Peste parapetele din zidã-rie de piatrã a fost turnatã o coper-tinã din beton armat ancoratã cu oþelbeton în zidãria de piatrã.

Cât priveºte paramentul din pia-trã al mausoleului, acesta a fostrestaurat astfel: mai întâi s-a înde-pãrtat tencuiala în bosaje de pesoclu pe laterale, apoi s-au curãþatîn profunzime rosturile de resturi de

mortar ºi chituri diverse ºi s-au des-fãcut porþiunile de tencuialã din mortarde ciment executat pentru protec-þie pe partea înclinatã a zidãrieisoclurilor.

Zidãria de piatrã a fost reabilitatãprin plombãri ºi rezidiri parþiale undeera cazul dupã îndepãrtarea ten-cuielii de pe soclu. S-au aplicat trata-mente de curãþire a pietrelor laînverzire ºi scoaterea petelor din chi-turi ºi vopsele, cât ºi tratamente dedesalinizare. S-a fãcut o rostuire azidãriei cu mortar special pe bazã devar. Pe suprafeþele înclinate expuseale soclurilor ºi contraforturilor s-aumontat copertine din piatrã fãþuitã.

S-au aplicat tratamentele contraînverzirii ºi de hidrofobizare.

La interior, tencuiala mozaicatãbuceardatã de pe peretele de laintrare a fost spãlatã ºi desalinizatãîn zonele în care s-a constatatapariþia de sãruri pe faþa tencuielii.Arcele cu acelaºi gen de tencuialã,care erau zugrãvite, au fost spãlatede zugrãvealã ºi tratate pentru a-ºirecãpãta aspectul iniþial. Dupã ter-minarea lucrãrilor de injectãri lapereþi ºi a instalaþiilor electrice s-aufãcut reparaþii la tencuiala interioarã.

Panourile din piatrã, cu numelecelor cãzuþi în lupte, au fost curãþate,iar scrisul refãcut cu auriu.

Tâmplãria metalicã a fost revizu-itã în întregime. În spatele tâmplãrieicu plasã metalicã din golurile deventilare de pe lateral s-au montatgrile de reglaj ventilare având ºi rolde a preîntâmpina pãtrunderea pre-cipitaþiilor.

Pardoseala din dale mozaicategri cu chenare din dale negre a fostreparatã prin înlocuirea dalelor fisu-rate ºi reabilitarea rosturilor cu mor-tar special.

Lucrãrile de la clãdirea muzeuluiau constat în: consolidare la nivelulfundaþiilor, a planºeului de pesteparter, tencuieli armate, instalaþiisanitare, termice ºi electrice noi,goluri noi de uºi, închidere goluri,compartimentãri uºoare ºi refaceretencuieli interioare driºcuite, reface-re ºarpantã din lemn de brad ºi aînvelitorii din tablã zincatã, izolareatermicã la nivelul podului, placareapereþilor exteriori cu polistiren extru-dat ºi tencuialã subþire tip Baumit,refacere pardoseli, reparaþii socluplacat cu piatrã, trepte exterioare ºiparapete piatrã, execuþie balustradãlemn la pridvor.

Punctul public de informare,vânzãri bilete, pliante ºi grupuri sani-tare a fost gândit ºi executat învecinãtatea intrãrii înspre incintamuzeului ºi a mausoleului dinsprestaþiune, similar celui de la Mãrãºeºti.

Lucrãrile exterioare, în afaracelor amintite, de dren perimetral cufiltru invers, mai cuprind:

• Parcaje cu îmbrãcãminþi asfal-tice, alei noi ºi platforme pietonaledin dale ºi lespezi de piatrã ºi debeton mozaicat spãlat;

• Reparaþii pavaj din bolovani derâu ºi platforme din piatrã, treptemasive ºi podeste pavate cu piatrãla esplanadã;

• Reparaþii parapete din zidãriede piatrã, bãnci din beton tencuite ºiportiþe metalice.

Dupã toate lucrãrile menþionateºi executate, Mausoleul ºi Muzeuldin Soveja dau prestigiu ºi mãreþiezonei, deºteptând în sufletele fiecã-rui vizitator al Sovejei un sentimentde serioasã ºi profundã înãlþaremoralã. �



EVENIMENT TRADIÞIONALASOCIAÞIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI (AICPS)

Anunþã organizarea:

Celei de-a XXV-A CONFERINÞE NAÞIONALE AICPS– joi, 21 mai 2015 ºi vineri 22 mai 2015 –

Locaþia: Hotel Pullman World Trade Center, Piaþa Montreal nr. 10, Bucureºti

Tema conferinþei:EXPERIENÞA ÎN UTILIZAREA NORMELOR ROMÂNEªTI ªI A EUROCODURILOR STRUCTURALE

Aplicaþii relevante ºi necesitãþi de îmbunãtãþire

Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice: hotarâri ºi apro-

bãri privind activitatea AICPS, acordarea PREMII-

LOR AICPS, acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing.

PETRU VERNESCU, acordarea DIPLOMELOR

OPERA OMNIA, acordarea PREMIILOR SIKA-AICPS,

acordarea PREMIILOR RADU AGENT.

Prezentãrile tehnice ºi ºtiinþifice care vor fi

admise pentru Conferinþã vor fi incluse în Revista

AICPS, care se va distribui în cadrul Conferinþei.

În cadrul Conferinþei se asigurã expunerea lucrã-

rilor în sistem computerizat cu videoproiector.

• Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. PETRU

VERNESCU

Se va acorda ºi în acest an UN PREMIU

SPECIAL pentru o lucrare a tinerilor ingineri pânã

în 38 ani.

• Acordarea Diplomelor OPERA OMNIA

Pentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind

proiectarea structurilor pentru construcþii, pro-

movarea ºtiinþei ºi tehnicii structurilor pentru

construcþii ºi contribuþii meritorii la activitatea

AICPS, Consiliul de Conducere AICPS va acorda

DIPLOME OPERA OMNIA, cu ocazia celei de a

XXV-a CONFERINÞE NAÞIONALE.

• EXPOZIÞIE

Cu ocazia desfãºurãrii celei de-a XXV-a Conferinþe

Naþionale a AICPS, în zilele de joi 21 mai 2015 ºi

vineri 22 mai 2015, AICPS va organiza o mini-

expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþii

deosebite executate, materiale de construcþii, soft-

ware pentru construcþii, edituri de cãrþi ºi reviste

tehnice.

Societãþile de proiectare, societãþile de con-

strucþii, furnizorii de materiale, furnizorii de pro-

grame IT, software pentru construcþii, edituri de

cãrþi ºi reviste, se pot înscrie, în baza unui contract

de sponsorizare cãtre AICPS.

AICPS va pune la dispoziþie mese de expunere

pentru cataloage, prospecte, CD-uri, publicaþii,

flyere etc. �

Informaþii suplimentare despre desfãºurarea celei de-a XXV-a Conferinþe Naþionale AICPSputeþi obþine de la AICPS:

ªos. PANDURILOR Nr. 94, Corp. B, Et. 1, incinta AEDIFICIA CARPAÞI, Sector 5, Bucureºti,Tel./Fax: 021-412.02.04 | E-mail: [email protected].

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Cristina Câmpianprof. univ. dr. ing. Paulicã Rãileanuprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Horaþiu Popaconf. dr. ing. Ioan Petru Boldureanº. l. dr. ing. Alexandra Ciopecdr. ing. Emil Sever Georgescuing. Carmen Neculaing. Dragoº Marcu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Revista Constructiilor - Nr. 114, Mai 2015

Documents

Transcript of Revista Constructiilor - Nr. 114, Mai 2015