Revista constructiilor nr 95 august 2013

d i n s u m a rConstrucþiile încotro, dragii noºtri politicieni? 3Constructori care vã aºteaptã

ERBAªU SA C2AEDIFICIA SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitateale companiei - construcþii de gospodãrie comunalã ºi ecologice 4, 5LAFARGE: SOILFIX®, un nou liant rutier marca Lafargepentru lucrãri durabile de infrastructurã 6, 7Centrul de Management Integrat al Deºeurilor -CMID din Judeþul Bistriþa Nãsãud 8Vara BOSCH: Lucru intens, cadouri relaxante 9IRIDEX: Poliurea – o alternativã modernã pentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice 10, 11VIACON TECHNOLOGIES: Produse ºi serviciipentru infrastructura rutierã 12, 13PECCON INVEST: Proiectare, construcþii, documentaþie, consultanþã, asistenþã 14, 15Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (V) 16, 17EDILCOM: Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã pentru betoane ºi mortare 18, 19Metode perfecþionate de calcul ºi interpretare a încercãrilor complexe, pe elemente de fundare în adâncime 20, 22PSC: Despre asociativitate 23Arena Naþionalã - construcþie complexã de nivel internaþional (III) 24, 25ALUPROF: Construieºte-þi casa cu Aluprof 26, 27PPTT: Evaluarea ºi certificarea competenþelor profesionale ale angajaþilor din domeniul execuþiei ºi montajului tâmplariei termoizolante 28, 29Elaborarea documentaþiei de evaluare a fabricaþiei echipamentelor tehnologice autohtonepentru prelucrarea agregatelor de balastierã 30 - 32Soluþii constructive pentru stabilizarea ºi protecþia malurilor canalelor navigabile din România 34 - 39Mãsuri de protecþie împotriva torenþilor pe DJ 108A ºi calea feratã adiacentã 40, 41DIANA DECOR: Sisteme moderne de hidroizolaþii 42„Clãdiri. Mod de gândire“ 44, 45KOBER: Vopsea superlavabilã cu ioni de argint 45Particularitãþile fundãrii clãdirilor înalte pe grupuri mari de piloþi flotanþi în Bucureºti, în zona de luncã a râului Dâmboviþa 46 - 51Consultanþã juridicã: Cum se poate ataca o amendã a Inspectoratuluipentru Supravegherea ºi Controlul Traficului Rutier 52SAMENT INTERNAÞIONAL: Sisteme performante pentru ventilare 53Alunecãrile haldelor de steril - factor de risc pentru carierele de lignit din Oltenia 54 - 58Drumurile României (I) 59 - 63Personalitãþi româneºti în construcþii - Elie RADU 64, 65

Aceasta este întrebarea ulti-milor ani, întrebare ce-i ”obsedeazã”pe mai toþi participanþii la actulinvestiþional, care vãd din pãca-te cã sectorul construcþiilor aajuns de izbeliºte, în ciuda fap-tului cã orice acþiune de redre-sare ºi modernizare economicãînseamnã, în primul rând, declan-ºarea, pe o scarã largã, a tot ce presupune progrese struc-turale.

De 23 de ani ne tot “modernizãm”, potrivit concepþiei celorce se perindã pe la conducerea þãrii ºi adevãrul, cruntul ade-vãr îi contrazice cu realitãþile trãite de noi toþi. Poate cã a sositodatã pentru totdeauna momentul sã înþelegem, dar mai alessã facem ceva constructiv, pornind de la faptul cã, în toatebugetele derulate pânã acum, bani pentru investiþii au fost alo-caþi dar corespondentul lor fizic nu este, nici pe departe, vizibil.Care sã fie, oare, cauza? Se vede de la o poºtã cã “bãieþiideºtepþi” s-au îmbogãþit peste mãsurã, în timp ce majoritateacelor care, încã, mai muncesc n-au “nici dupã ce bea apã”!

Secretul nu mai este un secret pentru cã mai toateorganele abilitate privind situaþia dobândirii averilor neînfãþiºeazã adevãrata cauzã – F U R T U L. Altfel nu se explicãfaptul cã, de 23 de ani, se alocã sume importante pentruautostrãzi de exemplu iar kilometrii pe care îi parcurgi pe celece s-au fãcut pânã acum nu-þi ajung nici mãcar sã “bagi în apatra” (viteza, desigur). Comparaþia este atât de vizibilã cã numai necesitã prea multe comentarii.

De ani de zile, pe la conducerea CNADR ºi a MinisteruluiTransporturilor s-au tot schimbat directorii, imediat dupã ceºi-au fãcut “plinul” pentru ei ºi pentru cei care i-au “înscãunat”,fãrã, însã, sã avem drumuri naþionale practicabile, ca sã numai vorbim de autostrãzi. Nu-i oare clarã situaþia?

Pãi dacã vrem sã vedem “unde sunt banii dumneavoastrã”este suficient sã “admirãm” mãiestria “bãieþilor deºtepþi” con-cretizatã în numeroasele palate din þarã ºi vile de prin strãinã-tate, baºca imensele sume din bãncile strãine, excursiiexotice, bijuterii, iahturi, autoturisme ºi lista parcã nu se maiterminã. Dar construcþii nu înseamnã numai drumuri ºiautostrãzi. Majoritatea lor o reprezintã, sau ar trebui, celelaltecu destinaþie locativã, reþele de apã ºi canalizare, infrastruc-tura rutierã, feroviarã, aerienã ºi, nu în ultimul rând, construc-þiile legate de activitatea economicã. Oare nu mai suntem înstare sã ne exploatãm ºi sã prelucrãm singuri resursele, deinvidiat, pe care le are aceastã þarã?

Putem, dar nu vrem! Este mai uºor sã vinzi ºi sã încaseziun prãpãdit de impozit sau taxã de la strãini, decât sã valorificiimensul nostru potenþial ºiinþific ºi mai ales uman, fapt care arreduce simþitor ºomajul atotcuprinzãtor al acestor ani. Mainou, în momentul de faþã se fac masive concedieri, chipurilepentru a “subþia” administraþia þãrii, fãrã a se gãsi ºi unde vormunci cei în cauzã. Bine, se zice cã în capitalism fiecare trebuiesã-ºi gãseascã loc de muncã. Da! Dar unde de seamã ce prin-cipalul “izvor” nu este valorificat?

Sã nu se ºtie oare cã acesta este domeniul investiþiilorde stat ºi private? Dacã se ºtie am gãsi ºi rãspunsul la titluleditorialului!

Ciprian Enache

Construcþiile încotro, dragii noºtri politicieni?

e d ! t o r i a l

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20136

Pentru România, realizarea unei infrastructuri capa-bile sã conecteze, în condiþii optime de calitate ºi con-fort, punctele de interes din þara noastrã cu restulEuropei, a devenit, an dupã an, o mizã economicã ºisocialã majorã.

Implementarea corectã ºi la timp a proiectelor impor-tante de infrastructurã este, fãrã îndoialã, un factor cheiepentru creºterea economicã a þãrii noastre.

Calitatea ºi durabilitatea lucrãrilor sunt, la rândul lor,elemente esenþiale în reducerea costurilor totale alelucrãrilor de infrastructurã. La fel ºi alegerea unorparteneri de încredere, cu experienþã îndelungatã înlucrãri complexe, capabili sã ofere soluþii integrate pen-tru eficienþã maximã, atât în ceea ce priveºte termenulde realizare, cât ºi costurile alocate.

Cu o gamã complexã de produse pentru realizarealucrãrilor de infrastructurã – de la lianþi rutieri, agregateºi filer, la ciment ºi beton, Lafarge – lider mondial înmateriale de construcþii - oferã constructorilor ºi dez-voltatorilor de mari lucrãri de infrastructurã o soluþie inte-gratã, care genereazã importante economii de timp ºicosturi.

Lafarge România lanseazã SOILFIX®, o gamã delianþi hidraulici rutieri performanþi care se adreseazãconstructorilor de drumuri, putând fi utilizatã la lucrãrilede infrastructurã, de la autostrãzi la drumuri tehnologicesau platforme industriale.

„Liantul SOILFIX®, fabricat dintr-un amestec decompuºi hidraulici, clincher de ciment Portland ºi var calcic,completeazã gama de lianþi rutieri pe care Lafarge i-a

lansat încã de anul trecut, oferind soluþii moderne ºi efi-ciente de stabilizare a terenurilor de fundare, pentru opaletã largã de aplicaþii, inclusiv în condiþii meteo nefa-vorabile.

Procesul de pregãtire a terenurilor pentru ampla-sarea construcþiilor inginereºti – fie cã este vorba despredrumuri tehnologice, platforme industriale sau sistemerutiere - este foarte important, fiind hotãrâtor pentrumodul de realizare a construcþiei viitoare ºi pentrucomportamentul acesteia în timp.” spune GhiulgianMiron, Product Development Manager în cadrul LafargeRomânia.

În completarea gamei de lianþi rutieri, Lafarge adezvoltat o serie de servicii complementare, precum:suport tehnic pentru elaborarea reþetelor, teste ale solu-lui direct in situ, kit-uri de îmbunãtãþire performanþe sol(repartizoare ºi stabilizatoare) sau parteneriate cu apli-catori ai produselor Lafarge.

”Lansarea noului produs se înscrie în viziunea noas-trã de a contribui la crearea de oraºe mai bune”, ne asi-gurã Sonia Artinian, CEO Lafarge România.

”Oraºe mai bune înseamnã ºi oraºe mai bine conec-tate, cu o infrastructurã inteligentã ºi durabilã. Ofertanoastrã integratã aduce dezvoltatorilor din infrastructurã,pe lângã o gamã completã de produse performante, dela lianþi rutieri, agregate ºi filer, la ciment ºi beton, ºi mul-tiple avantaje, cum ar fi acoperirea naþionalã, mobilitateºi flexibilitate, suport ºi asistenþã tehnicã, un mediu delucru sigur ºi economii importante de timp.”

SOILFIX®, un nou liant rutier marca Lafargepentru lucrãri durabile de infrastructurã

DESPRE LAFARGE

Lider mondial în materiale de con-strucþii, Lafarge are 65.000 de angajaþiîn 64 de þãri ºi o cifrã de afaceri de15,8 miliarde de Euro în 2012.

Din poziþia sa de jucãtor de top înindustria cimentului, agregatelor ºibetoanelor, Lafarge contribuie la con-strucþia oraºelor în întreaga lume, prinintermediul soluþiilor sale inovatoarepentru clãdiri ºi spaþii de locuit mainumeroase, mai compacte, mai durabile,mai frumoase ºi mai bine conectate.

Având cel mai performant laboratorde cercetare pentru materiale de con-strucþii din întrega lume, Lafarge pla-seazã inovaþia în fruntea listei sale deprioritãþi, contribuind, astfel, la construcþii mai durabile ºimai prietenoase cu mediul ºi facilitând creativitatea arhi-tecturalã.

Din 2010, Lafarge Group este parte a Indicelui deSustenabilitate Dow Jones, primul etalon pentrumãsurarea ºi recunoaºterea acþiunilor de dezvoltaredurabilã.

În România, Lafarge produce de 16 ani materiale deconstrucþii ºi activeazã pe 3 linii integrate: ciment, agre-gate ºi betoane.

Viziunea echipei de conducere este sã deschidãcalea oraºelor ºi infrastructurii sustenabile.

Compania are o acoperire geograficã extinsã lanivelul întregii þãri, prin cele 40 de site-uri industrialeunde lucreazã peste 1.000 de angajaþi / colaboratori.

În 2011 a înregistrat o cifrã de afaceri de893.222.660 RON, excluzând activitãþile de Gips ºitranzacþiile între companii.

Informaþii suplimentare sunt disponibile pe paginile deinternet ale companiei: www.lafarge.ro ºi www.lafarge.com. �


Centrul de Management Integrat al Deºeurilor - CMIDdin Judeþul Bistriþa Nãsãud

Centrul de Management Integratal Deºeurilor – CMID, din Tarpiu(comuna Dumitra), include undepozit ecologic (de 1,2 milioane mc),o staþie de compostare (de 13.000 t/an)ºi o staþie de sortare (de 12.000 t/an).În afarã de stocare, depozitul eco-logic cuprinde un sistem de manage-ment al apei, staþie de tratare alevigatului ºi colectare de gaze.

Terenul din amplasament a avutcaracteristici foarte proaste dinpunct de vedere geotehnic, fiind dinclasa pãmânturilor cu umflãri ºi con-tracþii foarte mari; antreprenorul afãcut studii ºi expertize geotehnicepentru stabilirea mãsurilor de asigu-rare a execuþiei ºi stabilitãþii obiec-tivului, concretizate prin lucrãri dereproiectare.

Impermeabilizarea depozituluiecologic s-a fãcut cu:

• geomembrana PEID netedã cugrosime de 2.0 mm;

• geotextil de protecþie neþesut,de minim 1.200 g/mp pentru protec-þia geomembranei împotriva perfo-rãrii accidentale;

• strat drenant pentru levigat, cugrosime de 0,50 m, alcãtuit din pietriº

16/32 mm, în care sunt pozate con-ducte de drenaj perforate din PEID,riflate;

• geotextil de separaþie pentruîmpiedicarea colmatãrii drenurilor decãtre deºeuri.

Au fost executate terasamente(sãpãturi, umpluturi ºi compactãri),în volum de 150.000 mc, lucrãri deîndiguiri, inclusiv impermeabilizareaacestora ºi lucrãri de drenaj.

S-au realizat construcþii civile ºiindustriale, de deservire ºi adminis-trative:

• clãdire administrativã – supra-faþa construitã 349,62 mp;

• atelier auto - suprafaþa constru-itã 214,90 mp;

• halã depozitare - suprafaþa con-struitã 150 mp;

• staþie alimentare carburanþi ºilocuri de parcare/staþionare;

• halã de sortare - suprafaþa con-struitã 1.360 mp.

Antreprenorul a executat toatelucrãrile hidroedilitare: reþele de ali-mentare cu apã, distribuþie ºi deincendiu; reþele de canalizare; staþieepurare cu osmozã inversã ºi con-strucþii anexe.

Au fost montate echipamenteledin staþia de sortare, dintre caremenþionãm: benzi înclinate pentrualimentarea cabinei de sortare, apresei de balotat ºi desfãcãtorului desaci; presa de balotat; buncãr cuºnec; separator magnetic; elec-tropompã apã uzatã; perforator PET;sistem SCADA.

Realizarea CMID, prin lucrãri debunã calitate executate de IridexGroup, are drept rezultat un mana-gement al deºeurilor în judeþulBistriþa Nãsãud conform cerinþelorUniunii Europene, precum ºi oîmbunãtãþire a calitãþii mediului. �

Antreprenor: Asocierea IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII – leader /IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT / IRIDEX GROUP PLASTIC

Beneficiar: Consiliul Judeþean Bistriþa NãsãudProiectant: ARGIF PROIECTConsultant: EPTISA ROMÂNIA

Poliurea – o alternativã modernãpentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice

ing. Cristian Tãnase

Tehnologia poliureei aplicatã prin pulverizare este una dintre cele mai recente ºi mai în vogã tendinþe din domeniul protecþiiloranticorozive, în special în cazul protecþiei conductelor metalice ºi în general ca protecþie/peliculã anticorozivã. Poliurea combinãproprietãþile extreme de aplicare cum ar fi întãrirea rapidã, chiar ºi la temperaturi scãzute (-300C), ºi rezistenþa la umiditate cu pro-prietãþi fizice excepþionale: duritate, flexibilitate, rezistenþã la rupere ºi întindere, rezistenþã chimicã ºi la imersie în apã. Acestecaracteristici îi conferã o bunã rezistenþã la îmbãtrânire ºi abraziune. Sistemul are un conþinut de solide de 100%, ceea ce-l faceconform cu cele mai stricte cerinþe privind emisia de compuºi organici volatili. Datoritã timpului rapid de întãrire tehnologia a fostadoptatã în multe domenii, inclusiv la protecþii anticorozive, membrane impermeabile, peliculizãri ºi în general ca un sistem anti-coroziv eficace.

În scurt timp poliurea va deveni alternativa preferatã la materialele pe bazã de polimeri organici utilizaþi în mod curent la pro-tecþia conductelor metalice, datoritã bunei rezistenþe la coroziune, etanºeitãþii la apã ºi aer, rezistenþei la salinitate, imunitãþii lavariaþii mari ale pH-ului, stabilitãþii fizice la temperaturi ridicate ºi performanþelor excepþionale în combinaþie cu protecþiilecatodice, în special la conducte metalice îngropate.

Acest articol vine în sprijinul factorilor de decizie cu argumente care explicã de ce poliurea purã furnizatã de IRIDEX GROUPPLASTIC este alegerea corectã ca sistem de protecþie anticorozivã, în special în cazul conductelor metalice. Cerinþa minimã aunei vopsele de protecþie este sã stopeze procesul de coroziune pe toatã durata de viaþã proiectatã însã, deoarece de cele maimulte ori conductele rãmân în uz mult timp dupã expirarea acestei durate, un obiectiv mai realist ar fi stoparea coroziunii pedurata efectivã de funcþionare. În mod inevitabil vopselele se deterioreazã în urma expunerii la eforturi externe sau ca urmare aunor procese de degradare pe termen lung care afecteazã constituenþii acestora. Aceºti factori conduc de obicei la apariþiadefectelor în filmul de protecþie ºi la expunerea conductei metalice la acþiunea mediului înconjurãtor, însã acest risc de coroziuneeste ºi poate fi controlat prin protecþia catodicã.

Polimerii pe bazã de poliuree au fost concepuþi în scopul de a concura cu produsele trilaminate de tip FBE, 3LPP ºi 3LPE,asigurând performanþe mai ridicate ºi preþuri competitive. Procesele de aplicare sunt simple ºi eficiente iar echipamentele uti-lizate au costuri accesibile comparativ cu cele utilizate la FBE, trilaminate ºi alte tehnologii similare, ca sã nu mai menþionãm ros-turile de aplicare inerente, eliminate în cazul poliureei.

Poliurea este caracterizatã de multe proprietãþi esenþiale care o recomandã ca o vopsea anticorozivã eficace.

Rezistenþa la apã este poate cea mai importantã caracteristicã deoarece apa, ca solvent universal, în combinaþie cu altemateriale, poate forma medii foarte corozive cu puternic efect de deteriorare asupra substraturilor de oþel. Gradul extrem deredus de absorbþie a apei ºi de transfer al vaporilor de apã reprezintã caracteristici esenþiale prin care poliurea se impune ca obarierã eficace pe care puþine alte sisteme o pot egala.

Rezistenþa dielectricã este o caracteristicã cheie a poliureei care ajutã la întreruperea circuitului electric format în timpulreacþiei de coroziune ºi o recomandã ca peliculã rezistentã la coroziune prin rezistenþa sa mare la deplasarea electronilor.Poliurea are o rezistenþã dielectricã de peste 16 kV ceea ce, în combinaþie cu absorbþia scãzutã de apã, o fac idealã ca peliculãanticorozivã.

Înalta rezistenþã a poliureei la transferul ionilor este o caracteristicã de dorit a vopselelor pentru a preveni pãtrunderea ionilorde clor, sulf, a altor tipuri de ioni, care accelereazã fenomenul de coroziune. Rezistenþa la trecerea ionilor este un factor careinfluenþeazã rezistenþa chimicã iar poliurea are o bunã rezistenþã la substanþe chimice având pH-ul între 4 ºi 12, dar în special încazul substanþelor alcaline.

Aderenþa ridicatã a poliureei previne problemele legate de variaþia gradienþilor de temperaturã, de osmozã ºi electro-osmozã,ºi de menþinerea integritãþii pentru durate mari de timp, îmbunãtãþind astfel durabilitatea peliculei de protecþie. Totodatã, aderenþaridicatã previne exfolierea.

Un sistem elastomeric bine formulat pe bazã de poliuree are bune rezistenþe la abraziune, la impact, la exfoliere, iar pierdereade material la testarea cu cilindrul C17 este < 6 mg, valoare cel puþin comparabilã sau mai bunã faþã de cele mai multe sistemeanticorozive utilizate în prezent.

O altã caracteristicã care face ca poliurea sã fie un sistem unic este rezistenþa la îmbãtrânire ºi menþinerea pe termen lung aproprietãþilor fizice, o calitate în plus, care o recomandã ca sistem de protecþie anticorozivã pe termen lung. O poliuree bineformulatã îºi va menþine dupã îmbãtrânire 90% din proprietãþile iniþiale.

O foarte bunã protecþie anticorozivã pentru conducte din oþel se realizeazã prin combinarea poliureei furnizate de IRIDEXGROUP PLASTIC cu o protecþie catodicã. Pelicula de poliuree asigurã rezistenþa iniþialã principalã împotriva coroziunii iar ulte-rior, în cazul deteriorãrii acesteia, protecþia catodicã va servi la prevenirea apariþiei coroziunii în zonele rãmase expuse. Dete-rioarea în timp a vopselelor de protecþie este un fenomen ce apare la toate conductele protejate cu vopsele tradiþionale însã, încazul poliureei, riscul de deteriorare este minim sau nu se produce deloc, cu excepþia cazurilor de manipulare defectuoasã. �


SC PECCON INVEST SRLeste o societate competentã, ope-

rativã, integrã, deschisã, orientatã cãtreclient, având ca domeniu de activitate: activitãþi

de arhitecturã (inclusiv consultaþii tehnice, evaluãriimobiliare, elaborãri de studii tehnico-economice ºistudii de fezabilitate), activitãþi ale muzeelor,conservarea monumentelor ºi clãdirilor.

Principiile de bazã ale societãþii noastre sunt:• asigurarea ºi garantarea obþinerii serviciilor

furnizate de cãtre organizaþie, în acord cu cerinþele ºinivelurile de calitate specificate prin prevederile regle-mentãrilor în vigoare ºi ale clauzelor contractualeîncheiate cu clienþii;

• obþinerea unei imagini excelente, dovedite prin înal-tul profesionalism în rezolvarea tuturor problemelor, spo-rirea performanþelor calitative ale serviciului decomercializare ºi prin relaþiile optime de comunicare cufurnizorii ºi clienþii;

• dezvoltarea sentimentului de încredere, atât lanivelul factorilor de decizie din cadrul organizaþiei, cât ºiîn rândul angajaþilor acesteia, prin întreprinderea acþiu-nilor ce urmãresc îmbunãtãþirea continuã a activitãþilordin cadrul S.C. PECCON INVEST SRL;

• calitatea ºi seriozitatea în relaþiile de parteneriat cutoate pãrþile interesate garanteazã câºtigarea pieþei;

• obþinerea unei imagini excelente, dovedite prin înal-tul profesionalism în rezolvarea tuturor problemelor ºiprin relaþiile optime de comunicare cu furnizorii ºi clienþii.

Condiþia de bazã pentru a face ca cele expuse maisus sã devinã realitate este respectarea cerinþelorSistemului de Management al Calitãþii, implementat înorganizaþia noastrã conform standardului SR EN ISO9001:2008.

PECCON INVEST SRL a luat naºtere în anul 2002sub conducerea domnului ing. Niculae Ghiþulescu.

De la nefericitul eveniment al decesului „întemeie-torului“ firmei, în 2010 ºi pânã în prezent, aceastã impor-tantã misiune i-a revenit domnului arh. GabrielGhelmegeanu, care îºi îndeplineºte sarcinile cu onoare,promptitudine ºi seriozitate. Totodatã, dl. arh. Ghelmegeanueste, din 1993, ºi conducãtorul firmei de construcþiiROINVEST CONSTRUCT SRL, iar din anul 1998 estepreºedintele Camerei de Comerþ România - R.P.Chinezã.

Datoritã promptitudinii, calitãþii ºi flexibilitãþii, organi-zaþia noastrã ºi-a cãpãtat rapid un nume pe piaþa de pro-fil, acesta fiind menþinut de seriozitatea serviciilor oferite.

Preocuparea noastrã constantã este raportul cali-tate - performanþã - preþ, seriozitate ºi promptitu-dine, ceea ce a condus la consolidarea, cu fiecare an,a imaginii societãþii, la menþinerea ºi extindereanumãrului clienþilor.

Angajaþii ºi managementul sunt cele mai impor-tante bunuri ale societãþii noastre. Criteriile de bazãale politicii privind angajarea personalului sunt expe-rienþa - din punct de vedere al vechimii în muncã ºi alcomplexitãþii lucrãrilor executate anterior, gradul decalificare în specializare, cunoºtinþele profesionalecomplementare ºi cunoaºterea unor limbi strãine -termeni de specialitate ºi cunoºtinþe de bazã.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2013 15

Pentru îndeplinirea misiunilor angajate, PECCONINVEST SRL dispune de specialiºti de excepþie dintoate domeniile, recrutaþi, de regulã, dintre creatorii con-strucþiilor monumentale specifice anilor ‘80, ca de exemplu:

• PALATUL PARLAMENTULUI;• CASA ACADEMIEI;• COMPLEXUL CULTURAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI“;• SALA CONGRESELOR (SALA PALATULUI);• TEATRUL NAÞIONAL „I. L. CARAGIALE“ BUCUREªTI;• NENUMÃRATE OBIECTIVE REZIDENÞIALE etc.Printre colaboratorii reprezentativi ai firmei - adevãraþi

ºefi de ºcoalã în domeniile coordonate - enumerãm:• PROF. DR. ARH. ROMEO BELEA• PROF. DR. ING. TRAIAN POPP• PROF. DR. ING. MIRCEA IEREMIA• ING. DORIN LAZÃR• ING. ALEXANDRU DOLINSKIPrin natura contractelor executate pânã în prezent,

necesarul de materiale a variat calitativ ºi cantitativ,ceea ce a fãcut ca partenerii la care am apelat sã fie, catipologie, variaþi. Maniera de derulare a contractelorpânã în prezent face ca relaþiile de afaceri între soci-etatea noastrã ºi furnizori sã fie grevate de o sumã defacilitãþi ºi avantaje faþã de clienþii obiºnuiþi (preþuri avan-tajoase, forme de platã mai puþin împovãrãtoare etc.).

Enumerãm, în continuare, lucrãri elaborate de PECCONINVEST SRL:

• COMPLEX UNIVERSITAR ªI CULTURAL „ ROMÂNIADE MÂINE“ - 250.000 mp - UNIVERSITATEA „SPIRUHARET“

• SC AUTOCENTER - SA - Refuncþionalizare, ame-najare, modernizare

• BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.M.B.- amena-jare sedii agenþii bancare

• CENTRU DE RECUPERARE A FORÞEI DE MUNCÃCOTA 1000 - PÃDUCHIOSUL - refuncþionalizare ºi mo-dernizare

• STUDIU COMPLEX MOBILARE - ZONA ªTRANDTINERETULUI

• COMPLEX MULTIFUNCÞIONAL PIAÞA PRESEILIBERE - BUCUREªTI

• EXTINDERE SPAÞII DE CAZARE SPORTIVI -COMPLEXUL „LIA MANOLIU“

• SEDII DIVERSE BIROURI ªI ALTE FUNCÞIUNI• PARCUL INDUSTRIAL GALAÞI - studiu de feza-

bilitate• MODERNIZARE STAÞIE DE CÃLÃTORI CONSTANÞA• CASA ACADEMIEI - CORP CENTRAL: remodelare

ºi conservare• TEATRUL NAÞIONAL „I. L. CARAGIALE“ BUCU-

REªTI: „Stabilitatea ºi siguranþa în exploatare, opti-mizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricã aansamblului instituþional - corpurile A, B, C ºi D“

• PALATUL GHICA - CÃCIULAÞI: modernizare ºiconsolidare

• PARCAJE SUBTERANE - 2.500 locuri• REMODELARE „SALA OMNIA“ - TEATRUL NAÞIO-

NAL DE OPERETÃ „ION DACIAN“, BUCUREªTI

Activitãþi de consultanþã ºi urmãrire a execuþiei:• BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE - extindere ºi

modernizare• MUZEUL NAÞIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI -

restaurare, consolidare, amenajare• UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANÃ• SEDIU ADMINISTRATIV - BIROURI - A.A.C.R.

Bãneasa• INSTITUTUL DE CERCETARE ÎN INFORMATICÃ -

amenajare sediu• PALATUL DE JUSTIÞIE - BUCUREªTI - consolidare,

reparaþii capitale ºi restaurare• TEATRUL NAÞIONAL „I. L. CARAGIALE“ BUCU-

REªTI: „Stabilitatea ºi siguranþa în exploatare, opti-mizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricã aansamblului instituþional - corpurile A, B, C ºi D“

Evaluãri de patrimoniu ºi expertize economice:• IMOBIL STR. LIPSCANI BUCUREªTI - SEDIUL

ARPIMEX (CASA DE MODÃ)• SEDIUL CENTRAL ROMTRANS - BUCUREªTI

CALEA RAHOVEI• REABILITARE IMOBIL ARTA GRAFICÃ - BUCU-

REªTI• STAÞII SERVICE RENAULT - BUCUREªTI• STAÞII SERVICE RENAULT• BUCUREªTI INTERNAÞIONAL CARGO - CENTER• SC ROMCOMMIST SA - CARACAL• SC DANUBIUS SA - CORABIA• SC JIUL SA - CRAIOVA• SC HERCULES SA - HERCULANE• SC TRAIAN SA - BRÃILA• SC IEZERUL SA - BORªA• SC COMERCIALÃ DUNÃREA SA - CALAFAT• SC COMERCIALÃ BALª COM SA - BALª• CASA TILEA - PREDEAL• SC ARTIPEX SACompetiþia acerbã, ca rezultat al integrãrii pieþei, cât

ºi creºterea complexitãþii lucrãrilor, lasã loc doar celorcare sunt capabili sã garanteze aplicarea unui programviabil de creºtere a calitãþii. Ridicarea nivelului calitãþiieste unul din scopurile societãþii noastre, consecinþalogicã a ambiþiei noastre de a satisface exigenþelepartenerilor noºtri.

Nefiind singurii în domeniu, încercãm sã fimprintre cei mai buni - este nu numai deviza echipeinoastre, ci ºi un mod de viaþã. De aceea, prin fiecarelucrare executatã, am îndeplinit cu exactitate cerin-þele beneficiarilor atât respectând dorinþele aces-tora, cât ºi punând în practicã noi concepte dindomeniul tehnologiei de execuþie.

th. pr. mng. Mirela - Larisa OPRAN


prof. dr. arh. Romeo – ªtefan BELEA

Funcþionalitatea unui teatru se bazeazã, printrealtele, pe o zonificare riguroasã a diferitelor tipuri deactivitãþi. Relaþia dintre diferite zone este ea însãºiextrem de importantã.

Într-o ordine oarecare, acestea ar fi:1. Zona publicului (accese din exterior, holuri,

foaiere, spaþii publice, case de bilete, anexe ale acestorspaþii – garderobe, grupuri sanitare etc., sãli de spectacol s.a.);

2. Zona spectacolului (scena de joc, buzunare, turnde scenã etc.) este zona de desfãºurare propriu-zisã aspectacolului;

3. Zona personalului artistic (cabine, regrupãriînaintea intrãrii în scenã, sãli de repetiþii, zone de sport,zone de relaxare: club, restaurant propriu, bibliotecãproprie exclusivã);

4. Zona de susþinere ºi pregãtire tehnicã a spec-tacolului (ateliere – de tâmplãrie, mecanicã, butaforie,picturã, tapiþerie, croitorie, cizmãrie, mode-flori, coafurã,perucherie etc. – anexe tehnice, cabine tehnice, depozitede decoruri, ateliere de întreþinere a aparatajului scenicetc.);

5. Zona administrativã (direcþia, diferite comparti-mente, management).

Este, desigur, o descriere sumarã ºi foarte schema-ticã a zonãrii. În realitate fiecare dintre acestea se sub-împarte în subzone distincte.

** *

Ne vom referi la unele concepte dedicate acestorzone.

Zona accesibilã publicului (facem referire, în primulrând, la aria holurilor ºi foaierelor) s-a realizat în lume, îngeneral, în douã tipuri diferite de abordare. Cel mai desîntâlnit este cel în care publicul ocupã, înaintea sau înpauza spectacolului, spaþii foarte vitrate spre exterior,devenind, el însuºi, actor pe o scenã, pentru trecãtoriidin afara clãdirii teatrului. Unul din exemple ar fi teatruldin Mannheim, între multe altele.

În ceea ce ne priveºte, am considerat cã, înainte ºi înpauza unui spectacol de teatru, publicul, încãrcat cuemoþia spectacolului dramatic specific teatrului, trebuiesã poatã participa în foaiere la un alt tip de spectacol.Acesta este realizat într-un volum nevitrat, mult obturatspre exterior, care sã-i permitã sã se concentreze pe unspectacol social, pe de o parte (cel al miºcãrii celorlalþispectatori) ºi pe de altã parte, pe unul vizual, plastic,static.

În cazul Teatrului Naþional Bucureºti, cei trei pereþiconvecºi la interior au primit trei tapiserii de foarte maridimensiuni, adevãrate capodopere ale unor renumiþiartiºti români: Gabrea, Ciobotaru, Almãºan, Nicodim,Iacob, precum ºi o sculpturã tulburãtoare în lemn a luiOvidiu Maitec.

Rândurile ce urmeazã se referã la suma conceptelor în proiectarea Teatrului Naþional Bucureºti, aºacum va rezulta la finele lucrãrilor de execuþie – în anul 2014.

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (V)CONCEPTE ÎN PROIECTAREA INIÞIALÃ ªI ACTUALÃ A TEATRULUI


Pereþii dinspre foaiere ai corpului Sãlii de Spectacolsunt destinaþi expunerii unor lucrãri (picturi, sculpturã)reprezentând figuri ale unor celebri actori, regizori,scenografi ºi autori dramatici români, opere aleunor mari creatori români – Medrea, Miliþã Petraºcu,Paciurea, Baba etc.

La acest concept al proiectãrii iniþiale (anii ’60 - ‘70) înultima fazã (2005 - 2010), am adoptat ideea realizãriiunui spaþiu destinat publicului (cu excepþia sãlilor despectacol propriu-zise) deschis accesului 12-13 ore pezi, între 1000 – 2300, având, în afara funcþiei de galeriecontinuã de artã ºi cafenele, baruri, restaurant, librãrii.

De altfel, acest tip de concept, deja existent de obunã perioadã de timp, de exemplu la Centrul Barbicansau la Teatrul Naþional din Londra, oferã un tip de agorãinterioarã multifuncþionalã, cu multiple beneficii în plansocial ºi educaþional, dar evident ºi beneficii financiarepentru instituþiile respective, beneficii deloc de neglijat.

În prezent, proiectul prevede cca. 6.000 mp degalerie de expoziþii, 7 cafenele, un restaurant, librãrie,anticariat, o cafenea pe terasa corpului Sãlii Mari cu ovedere deosebitã asupra unei zone impresionante aBucureºtiului, în care coexistã edificii importante ca:Universitatea, Facultatea de Arhitecturã, Spitalul Colþea,Ministerul Agriculturii, Palatul Suþu, Hotelul Interconti-nental, opere remarcabile ale arhitecturii noastre.

** *

În ceea ce priveºte concepþia sãlilor de spectacol,decizia a fost de a realiza o salã principalã de tip italian(parter ºi trei rânduri de loji), cu þinuta demnã de o primãsalã a Teatrului Naþional.

Acest gest, de a realiza o salã de tip italian, esteaproape obligatoriu pentru teatrele realizate de Palladioºi Aleotti la Vicenza, respectiv Parma în anii 1575 ºi1618; ei au creat o tradiþie unanim acceptatã: teatre cucontact spectacol – spectator uniaxial, cu o scenã defoarte mari dimensiuni, cu douã buzunare laterale ºi unulde fund, ansamblu scenic dotat tehnic cu culisante,trape, turnantã, arlechini, rivalte ºi cu un turn al sceneide 37 m înãlþime.

O a doua salã, realizatã încã de la proiectul iniþial(1965), a fost ºi este o salã rãmasã unicã. Este o salãtransformabilã, oferind cele trei variante de contactspectacol – spectator considerate clasice: italian, elisa-betan ºi arenã, fiecare dintre ele dobândind un aspectfinit, aparent definitiv. Modificarea, dintr-o variantã înalta, se face electromecanic în 22 minute.

Dupã o întrerupere de utilizare de cãtre TeatrulNaþional Bucureºti, între anii 1986 – 2011, când a fostutilizatã în exclusivitate în varianta italianã de TeatrulNaþional de Operetã (al cãrui sediu a fost demolat în anii

1985 - 1986), ea este, în prezent, în curs de a i se redaîntreaga funcþionalitate.

Tot în proiectul iniþial s-a realizat o salã de tip atelier,în care dispunerea locurilor spectatorilor ºi poziþionareascenei sunt lãsate la latitudinea oamenilor de teatru:regizori ºi scenografi.

În proiectul actual, prin convertirea unor spaþii care,în timp, din cauza evoluþiilor tehnologice, nu-ºi mai justi-ficau funcþiunea (ateliere, depozite etc.), s-au mai rea-lizat alte trei sãli. Douã dintre ele, dotate cu scauneamplasate pe gradene retractabile, se pot transforma încele trei variante: italian, elisabetan ºi arenã ºi o a treia –o salã destinatã conferinþelor, recitalurilor, expoziþiilortemporare – cu modalitãþi diverse de amplasare apublicului pe practicabile.

O a ºaptea salã este una în aer liber, amplasatã peterasa sãlii principale ºi este, de asemenea, o salã trans-formabilã prin intermediul practicabilelor.

Rezultatul este existenþa unei sãli cu geometrie fixã(sala principalã) ºi a ºase sãli cu geometrie variabilã,transformabile.

Prin numãrul sporit de sãli, prin diversitatea con-ceperii lor, prin distribuirea judicioasã în volumul generalal clãdirii, prin înscrierea lor în circuitul continuu al pu-blicului strãbãtând cca 6.000 mp de spaþii publice, care,cum precizam mai sus, sunt spaþii cu funcþiuni multiple:foaiere, galerii de artã, cafenele, librãrie, centre de infor-mare etc., s-a cãutat obþinerea unui spaþiu continuu, flu-ent, cât mai accesibil de pe toate faþadele TeatruluiNaþional.

Am încercat ºi urmãrit sã dãm Teatrului Naþional“I. L. Caragiale” Bucureºti posibilitatea de a se exprima,de a interacþiona cu publicul, de a-l atrage ºi menþineaproape ºi fidel.

Nu-mi ascund deloc ataºamentul (evident, de altfel,prin ceea ce fac, în general) pentru sala de teatru cucontact spectacol – spectator multiaxial, deci arenã, eli-sabetan sau orice altã nedefinitã denumire, realizatã decãtre regizor în sãlile de tip atelier, pentru cã acest tip decontact multiaxial sculpturalizeazã spectacolul; actorulse aproprie complice de spectator, se integreazã spaþiu-lui spectatorilor, decorul, prin forþa lucrurilor, este redus,atenþia se poate ºi se concentreazã asupra joculuiactorului, asupra textului, similar acelor spectacole tul-burãtoare din istoria civilizaþiei: teatrul grec al secoluluiVI î.Hr. ºi cele ale secolului XVI din Spania ºi Epocaelisabetanã.

** *

Vom continua seria articolelor, analizând, în conti-nuare, spaþiile destinate personalului artistic, spaþiiledestinate activitãþilor tehnice etc.

(Va urma)

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


Metode perfecþionate de calcul ºi interpretarea încercãrilor complexe

pe elemente de fundare în adâncimeing. TUDOR SAIDEL, ing. S. DRÃGHICI, ing. Ion RÃILEANU -

SC Popp & Asociaþii Inginerie Geotehnicã SRL, Bucureºtiprof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

DIFICULTÃÞI ªI NEAJUNSURIALE ÎNCERCÃRILOR DE TIP CURENT

Încercarea de tip curent, reglemen-

tatã de normativul NP 045-2000 [1],

în care aplicarea încãrcãrii se face

prin prese hidraulice pe capul pilotu-

lui, prezintã numeroase constrângeri

legate de: capacitate limitatã de

încãrcare, sistem de reacþiune greoi,

pericolul accidentelor etc.

În cazul structurilor înalte, care

transmit elementelor de fundare

încãrcãri axiale ºi transversale mari,

o soluþie optimã de fundare o repre-

zintã folosirea baretelor, care asi-

gurã o capacitate portantã ridicatã.

Neajunsurile încãrcãrii statice con-

venþionale sunt, într-o anumitã mãsurã,

înlãturate printr-o metodã recent intro-

dusã ºi în þara noastrã, numitã metoda

de încercare Osterberg. Avantajele

acestei metode sunt date de: capa-

citatea ridicatã de încãrcare, posibili-

tatea evidenþierii rezistenþei pe vârf

ºi a frecãrii laterale în cursul încãr-

cãrii, reducerea costurilor prin eli-

minarea sistemului de preluare a

reacþiunii, siguranþã în timpul efec-

tuãrii încercãrii, suprafaþã de lucru

redusã etc.

METODA OSTERBERG DE ÎNCERCARE

A PILOÞILOR ªI BARETELOR

LA FORÞE AXIALE

Principiul metodei

Metoda Osterberg încorporeazã

o presã hidraulicã de sacrificiu

(celula Osterberg) amplasatã la

baza (fig. 1) sau în corpul pilotului

de test, astfel încât rezistenþa limitã a

celor douã segmente sã fie aproximativ

egalã (fig. 2) [2]. De regulã, în corpul

pilotului se introduc traductoare pen-

tru mãsurarea eforturilor ºi a defor-

maþiilor la diverse niveluri.Încercarea constã în aplicarea

incrementalã a încãrcãrii asuprapilotului, crescând (în trepte) pre-siunea în presã, ceea ce cauzeazãcreºterea în volum a celulei ºi împin-gerea corpului pilotului în sus ºi abazei, în jos. Mãsurãtorile înregis-trate sunt: presiunea din celulã(încãrcarea), expansiunea celulei,deplasãrile mãsurate cu dispozitivemecanice la capul pilotului ºi pe tra-ductoare mecanice amplasate la

Având în vedere necesitatea obþinerii unor informaþii complete privind conlucrarea fundaþiilor de

adâncime cu terenul, precum ºi dificultãþile întâlnite în realizarea încãrcãrilor de probã pe piloþi sau barete

de mari dimensiuni, în ultimii ani s-au extins încercãrile pe piloþi-model ºi pe barete-model sau la scarã

naturalã cu utilizarea celulelor Osterberg. În articol se prezintã rezultatele obþinute cu procedeul Oster-

berg, pe un amplasament din Bucureºti. Se comparã valorile rezistenþei unitare obþinute experimental cu

cele recomandate în normele actuale pentru diferite categorii de pãmânturi sau de roci stâncoase. Pe baza

„calibrãrii“ parametrilor geotehnici, în urma modelãrii încercãrilor cu programul PLAXIS 3D, se poate efec-

tua ºi calculul fundaþiilor mixte, cu considerarea conlucrãrii radierului cu grupul de piloþi sau barete.

Fig. 1: Comparaþie scheme de încãrcaretest convenþional ºi test Osterberg

Fig. 2: Diagramã schematicãpentru testul Osterberg

continuare în pagina 22��


diferite adâncimi, precum ºi defor-maþiile specifice mãsurate cu exten-sometre în lungul corpului pilotului(fig. 3).

Efectuarea încercãriiÎncãrcarea se aplicã în incremente

de 5% pânã la 15% din încãrcareamaximã de probã anteevaluatã.Valoarea aceste încãrcãri este, deobicei, 1,5 x încãrcarea de proiec-tare sau capacitatea ultimã estimatã.

Treptele de încãrcare sunt men-þinute minim 30 de minute ºi pânã lastabilizarea deplasãrilor consideratãca fiind < 0,05 mm / 10 minute sau1% din deplasarea totalã într-o orã.Menþinerea unei anumite trepte nuva depãºi trei ore.

Descãrcarea se face în trepte depânã la 25% din încãrcarea maximãaplicatã, menþinute pentru o peri-oadã minimã de 10 minute.

Încãrcarea se considerã înche-iatã atunci când se îndeplineºte unadintre situaþiile:

• s-a aplicat încãrcarea maximãde probã anteevaluatã;

• s-a atins cursa maximã a celulei(150 mm);

• s-a atins capacitatea ultimã apilotului deasupra sau sub locaþiacelulei Osterberg.

Interpretarea rezultatelorÎncercarea Osterberg este asemã-

nãtoare încercãrilor convenþionaleiar rezultatele obþinute în urma încer-cãrii O-Cell sunt analizate, în maremãsurã, în acelaºi mod ca rezul-tatele unei încercãri convenþionale.Singura diferenþã semnificativã estecã celula Osterberg prevede douãcurbe încãrcare-deplasare, una pen-tru fiecare din cele douã pãrþi alepilotului sau baretei.

Încãrcarea ultimã pentru fiecarecomponentã poate fi determinatã pebaza acestor curbe folosind criteriilerecomandate pentru încercãrile con-venþionale.

Pe baza celor douã curbe sepoate construi ºi curba încãrcare-

deplasare pentru capul pilotului, si-milarã unui test convenþional, astfel:

• la o anumitã valoare a depla-sãrii corpului pilotului, aceeaºi pen-tru fiecare dintre cele douã pãrþi, sedeterminã din curbele încãrcare-deplasare, valorile încãrcãrilor aplicate;

• suma celor douã valori repre-zintã încãrcarea teoreticã aplicatãasupra capului pilotului care arcauza deplasarea avutã în discuþie.

Aceastã metodã este, însã, vala-bilã în cazul unui pilot absolut rigid.Totuºi, betonul este un material com-presibil ºi un calcul riguros trebuie

sã þinã cont de compresibilitateabetonului [3]. Pentru exemplificarese poate urmãri figura 4.

BIBLIOGRAFIE1. NP 045-2000, Normativ privind

încercarea în teren a piloþilor de probãºi a piloþilor din fundaþii, 2000;

2. ENGLAND M., Bi-directionalstatic load testing - State of the art,Loadtest, UK, 2003;

3. FLEMING K. et. al, Piling engi-neering, third edition, Taylor & Fran-cis, London, 2009.

(Continuare în numãrul viitor)

Fig. 3: Instrumentarea unui pilot de probã cu celulã Osterberg

Fig. 4: Curbele încãrcare-deplasare pentru o încercare tip Osterberg [3]

�� urmare din pagina 20


Despre asociativitate

Porter a identificat în secolul tre-cut o formã de asociere apãrutã înmod natural - clusterul. Cele maicunoscute exemple: Silicon Valley,clusterul parfumurilor la nord-vest deParis, clusterul industriei vinului ºi alîncãlþãmintei în Italia, diferite clus-tere în Austria etc. Practic, operatorieconomici atomizaþi, care în modnatural concureazã între ei într-opiaþã liberã, se grupeazã pentru asusþine o listã de interese comuneprin care îºi creeazã pârghii cu carereuºesc sã concureze pe pieþe lacare altfel nu aveau acces, aducând,astfel, progres social, economic ºitehnologic prin folosirea resurselorlocale. La fel se întâmplã ºi în cadrulaltor forme de asociere flexibile, pre-cum: ONG-uri, asociaþii patronale,profesionale etc.

În România, din varii motive curãdãcini istorice vechi, populaþia nua cultivat valori care sã permitãasocieri flexibile de-a lungul timpului,fapt care declaseazã societatea înperioade critice. În aceste condiþii,societatea nu este capabilã sã-ºifoloseascã, în mod eficient, resur-sele, în special cea umanã.

Un studiu recent (2010) al Institu-tului Român pentru Evaluare ºiStrategie - IRES aratã, printre altele,cã românii au spirit de asociativitatesub 4 %. Aºa se explicã, probabil, cãnu progresãm ºi nu reuºim sã fructi-ficãm oportunitãþi strategice. Dinacest motiv, ne este greu sã identi-ficãm lideri pe toate palierele socialeºi economice, lideri care ar avea rolde catalizatori ai diferitor forme deasociere. Totuºi, acelaºi studiu aratãcã, pentru un motiv ales, adecvat,capacitatea de asociere a românilorcreºte pânã în preajma a 50 %.

În „Urmãtorii 100 de ani“, Fried-man exprima opinia cã, în urmã-toarele câteva decade, douã þãrimari - România ºi Polonia - ar putea

deveni lideri regionali pentru progreseconomic ºi social. Cu condiþia caRomânia sã nu-ºi rateze aceastãºansã. Devine, astfel, necesarãîncurajarea asociativitãþii pe diverseplanuri, pentru susþinerea listei deinterese generale. Este un aspectvalabil ºi pentru societatea civilãcare va trebui sã contribuie lacreºterea calitãþii democraþiei, printransparenþã ºi profesionalism. Aiciºi politicul are rolul sãu, acela de asusþine ºi încuraja asociativitatea,dacã este preocupat de progres ºide un partener de dialog social com-petent ºi legitim.

În acest context, constructorii arputea sã reprezinte un exemplu înplan asociativ, atâta vreme cât eisunt obiºnuiþi sã se coalizeze, subdiferite forme, în cazul participãrii, încomun, la diverse proiecte. Totuleste sã existe înþelepciunea de aidentifica ºi susþine lista de interesecomune, în favoarea unei competiþiilibere, într-o piaþã deschisã, trans-parentã, predictibilã, iar transfor-marea, în acest sens, este vizibilã înultimii ani. �

Pe plan internaþional, imediat dupã cãderea Zidului Berlinului, multe alte bariere simbolice au cãzut, iarîn combinaþie cu lãrgirea accesului populaþiei la Internet, globalizarea a trecut într-o epocã în care efectelepe care le produce sunt evidente. Unul dintre aceste efecte este cã, într-o piaþã globalã, micii operatorieconomici au resurse cu care pot concura, cu succes, marii operatori.

Emergenþa acestor operatori a dus cãtre un proces de optimizare ºi randament al economiei, dar atomi-zarea nu a adus cu ea ºi pârghii suficiente pentru progres. Ca urmare, a devenit evident un factor nou cerezolvã acest aspect al cumulãrii valorilor de o manierã flexibilã, fãrã a diminua valoarea individualã. Acestfactor este asociativitatea, în diferitele sale forme de manifestare.

dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr.70, bl. J4, Sc. 4, Ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Arena Naþionalã -construcþie complexã de nivel internaþional (III)

REABILITAREA ªI MODERNIZAREA STADIONULUI NAÞIONAL „LIA MANOLIU“

Trebuie remarcate exigenþele lucrãrii privind pre-

cizia execuþiei, toleranþele admise fiind foarte strânse.

Astfel, la stâlpii perimetrali svelþi, a cãror înãlþime este

de 36,0 ml, toleranþa, în plan vertical, este de max.

± 2,0 cm. O asemenea toleranþã este impusã întrucât

cei 120 de stâlpi, care asigurã structura de bazã

perimetralã, sunt uniþi la partea superioarã, cu grinzi

metalice casetate cu L = 22,00, având aproximativ 25 t

fiecare. Acestea formeazã principalul inel de compre-

siune, asigurând, în exterior, ancorarea acoperiºului

autoportant alcãtuit din cabluri ºi elemente turnate din

metal.

Trebuie menþionate, de asemenea, dificultatea ºi

gradul ridicat de tehnicitate impuse de realizarea

acoperiºului stadionului. Pentru a se obþine un

acoperiº care sã acopere integral stadionul (atât tri-

bunele cât ºi suprafaþa de joc) au fost proiectate ºi

executate un ansamblu de lucrãri. Acestea au constat

dintr-o parte fixã, alcãtuitã din stâlpi metalici casetaþi,

în numãr de 40 buc., cu h = 20,0 m, care au fost mon-

taþi în prelungirea stâlpilor din beton armat ºi legaþi la

partea superioarã, prin grinzi casetate metalice, de

aproximativ 25 t fiecare, montate la h = 52,0 m, cu o

toleranþã de ±2,0 cm.

Pentru a putea realiza acoperiºul peste tribune,care face parte din zona fixã a acoperiºului, s-a rea-lizat, la sol, în interiorul stadionului, cu sprijinireaprovizorie pe gradene ºi cu ancorare de stâlpii meta-lici perimetrali, o structurã uºoarã, alcãtuitã din cablurigroase, cu elementele de prindere din oþel, structurãcare a fost liftatã, tensionatã ºi fixatã la cota finalã+56,0 m.

Aceastã reþea de cabluri, asemãnãtoare unei roþicu spiþe, constituie suportul pe care au fost montatearcadele, membrana ºi policarbonatul care asigurãzona transparentã, translucidã a acoperiºului.

Pentru realizarea acoperiºului s-au utilizatcantitãþi impresionante de materiale:

• Inel de compresiune exterior: 1.650 t;• Piloni (stâlpi metalici în zona inel decompresiune central: 150 t;

• Stâlpi casetaþi, inel exterior: 660 t;• Nod central, cub video: 40 t;• Reþea de cabluri radiale ºi inelare: 750.000 mp;• Acoperiº translucid din policarbonat pe structurã metalicã: 6.000 mp.

(Continuare din numãrul anterior)

Pe structura elasticã alcãtuitã din cabluri, a fost

montat, apoi, întregul sistem ce alcãtuieºte acoperiºul

interior retractabil, care asigurã acoperirea suprafeþei

de joc atunci când este cazul.

Acoperiºul rertactabil este acþionat, pentru închi-

dere ºi deschidere, de 40 buc. electrotrolii asistate de

computer.

Tot de aceastã structurã este suspendat cubul

video de aprox. 40 t, care îndeplineºte funcþia de

ecran video cu suprafaþa de 4x30 mp, cât ºi zona de

adãpostire (pliere) a membranei ce acoperã suprafaþa

de joc a terenului. Exigenþele execuþiei acestei struc-

turi au fost extreme, ele nepermiþând toleranþe.

A rezultat o lucrare excepþionalã realizatã la cele

mai înalte standarde de calitate, care a îmbogãþit pro-

filul arhitectonic al Bucureºtiului. �

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact - ing. Ioan Costinea, director coordonator contracte Astaldi: [email protected]


Evaluarea ºi certificarea competenþelor profesionale ale angajaþilordin domeniul execuþiei ºi montajului tâmplariei termoizolante -

acþiune în plinã desfãºurare ºi cu o dezvoltare pe mãsurã

În 20 decembrie 2012 a fost

autorizat, de cãtre Autoritatea

Naþionalã pentru Calificãri (ANC),

Centrul de Evaluare ºi Certificare

din cadrul Patronatului Producãto-

rilor de Tâmplãrie Termoizolantã

pentru evaluarea ºi certificarea com-

petenþelor profesionale obþinute pe

alte cãi decât cele formale.

Centrul de Evaluare ºi Certificare

din cadrul PPTT este autorizat

sã efectueze evaluãri ºi certificãri

pentru:

1. Calificarea „Confecþioner tâm-

plãrie din aluminiu ºi mase plastice“

2. Calificarea „Confecþioner geam

termoizolator“

3. Ocupaþia „Montator tâmplãrie

din aluminiu ºi mase plastice“

De remarcat este faptul cã Cer-

tificatele de competenþe profesi-

onale, obþinute în urma proceselor de

evaluare realizate de Centrul PPTT,

sunt recunoscute la nivel naþional

având statutul actelor de studii.

Pentru recunoaºterea interna-

þionalã a certificatelor de compe-

tenþe profesionale obþinute în

România este necesarã apostilarea

(în þãri semnatare ale Convenþiei de

la Haga) sau supralegalizarea (în

þãri nesemnatare ale Convenþiei de

la Haga). În vederea aplicãrii apos-

tilei sau a supralegalizarii, de cãtre

organele competente, este necesarã

verificarea autenticitãþii certificatelor

de competenþe profesionale la ANC.

Certificatele se pot apostila de

cãtre prefecturile judeþene sau de

prefectura municipiului Bucureºti.

Au fost solicitãri pentru a obþine

un astfel de certificat de competenþe

profesionale din partea persoanelor

interesate de a lucra în Franþa, Bel-

gia ºi Olanda.

În primul semestru din anul 2013,

au fost evaluaþi ºi certificaþi peste 80

de muncitori.

Au fost mai multe solicitãri ºi în

regim de urgenþã, de la persoane cu

experienþã în domeniul montajului

tâmplãriei termoizolante, care ple-

cau sã munceascã în Franþa, însã

nu deþineau un certificat de calificare

profesionalã / certificat de compe-

tenþe profesionale.De menþionat cã,

în aceastã þarã, meseriaºii din

România sunt apreciaþi corespunzã-

tor calificãrii pe care o deþin.

Centrul de evaluare din cadrul

PPTT, care funcþioneazã respectând

cu stricteþe procedurile prevãzute de

legislaþie, se adreseazã:

• tuturor persoanelor cu expe-

rienþã în domeniul execuþiei ºi mon-

tajului tâmplãriei termoizolante ºi

execuþiei vitrajelor izolante, care

doresc sã obþinã o calificare;

• angajatorilor care intenþioneazã

sã participe la licitaþii în România

sau sã execute lucrãri de tâmplãrie

termoizolantã în strãinãtate ºi care

trebuie sã facã dovada cã muncitorii

au calificarea corespunzãtoare

lucrãrilor contractate.

Pentru evaluarea persoanelor cuexperienþã de muncã dar care numai lucreazã în acest domeniu,Centrul PPTT, conform procedurii deautorizare, are încheiate parteneri-ate cu firme din domeniu pentru caaceºti candidaþi sã susþinã acoloproba practicã.

În cazul angajatorilor care vor

sã-ºi certifice angajaþii sau al per-

soanelor care au un loc de muncã în

domeniu (ºi care obþin acordul anga-

jatorului pentru susþinerea probei

practice), evaluarea se poate

desfãºura la locul lor de muncã.

Folosim acest prilej ºi facem unapel cãtre angajatori pentru a evaluaperspectiva dezvoltãrii companiei petermen mediu ºi lung, prin stabilireaunor programe de investiþii în califi-carea sau certificarea competenþelorprofesionale ale angajaþilor, pentrucreºterea calitãþii produselor execu-tate.

Companiile interesate sã-ºi certi-fice angajaþii cu experienþã în acestdomeniu ºi care doresc sã obþinãinformaþii suplimentare se potadresa Centrului nostru la urmã-toarele date de contact:

P.P.T.T.

Bd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4,

et. 8, ap. 130,

Bucureºti, Sector 3

Tel.: 021-311.16.30

Fax: 021-311.80.10

Mobil 0723-178.215

E-mail: [email protected]

Web: www.pptt.ro


Elaborarea documentaþiei de evaluarea fabricaþiei echipamentelor tehnologice autohtone

pentru prelucrarea agregatelor de balastierãdr. ing. Marian BADIU - ICECON SA Bucureºti

conf. dr. ing. Doina IOFCEA - Facultatea de utilaj tehnologic Bucureºti

OBLIGAÞIILE FABRICANÞILORIntroducerea pe piaþã a echipa-

mentelor tehnologice autohtone îideterminã pe producãtori sã-ºi certi-fice activitatea, astfel încât pro-dusele realizate sã îndeplineascãcerinþele directivelor ParlamentuluiEuropean ºi ale Consiliului Europei,privind siguranþa generalã a pro-duselor.

Pentru a putea furniza informaþiicomplete, producãtorii trebuie sãcunoascã riscurile inerente ale pro-dusului în timpul utilizãrii sale nor-male ºi riscurile rezonabil previzibileatunci când nu sunt imediat percepti-bile fãrã un avertisment adecvat. Deasemenea, se impune luarea mãsu-rilor pentru a asigura trasabilitateaproduselor (în acest mod, este posi-bilã cunoaºterea alcãtuirii exacte ºi aregulilor respectate în cursul fabri-caþiei).

PROCEDURI DE EVALUAREA CONFORMITÃÞII

Un produs este considerat a fisigur dacã respectã dispoziþiileprivind siguranþa, dispoziþii pre-vãzute în legislaþia europeanã sau înreglementãrile naþionale. Astfel, aufost elaborate proceduri de evaluarea conformitãþii prin care se identificãdacã echipamentul este proiectat înconformitate cu standardele armo-nizate ºi îndeplineºte cerinþele direc-tivei privind maºinile de construcþii.Producãtorul primeºte raportul deaudit (raportul de evaluare finalã ºidecizia de certificare ºi acordareaCertificatului de conformitate).

Deºi nu este semnificativã, producþia autohtonã de echipamente tehnologice pentru construcþii îºi face,modest, simþitã prezenþa pe o piaþã în care concurenþa strãinã este din ce în ce mai durã. De remarcat cãdomeniul proiectãrii ºi fabricãrii echipamentelor tehnologice pentru construcþii, deþinut de firme cu tradiþie(care produceau dupã licenþe), a fost atacat de firme noi, private. Noile firme autohtone, bine orientate, cumanageri curajoºi ºi vizionari, corecþi, iscusiþi ºi dedicaþi, conºtientizând particularitãþile competiþiei ºipromovând un spirit inovativ, au identificat oportunitãþi de afaceri în fabricarea echipamentelor tehnolo-gice pentru prelucrarea agregatelor de balastierã.

Fig. 1: Concasor cu ciocane

Fig. 2: Benzi transportoare: a, b - bandã transportoare 500 mm x 15 m;c, d - bandã transportoare 650 mm x 30 m


METODÃ DOCUMENTATÃ PRIVINDCERTIFICAREA ECHIPAMENTELOR

TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCÞIIPentru a ilustra modul de certifi-

care a echipamentelor în domeniulreglementat de Directiva EuropeanãMaºini 2006/42/CE ºi HG 1029/2008– Hotãrâre privind condiþiile introdu-cerii pe piaþã a maºinilor, prezentãmactivitãþile de evaluare a confor-mitãþii produselor din domeniu nere-glementat, efectuate de ICECONCERT pentru unele echipamenterealizate de societatea comercialãMECANICA POIANA RUSCÃ SRL,ºi anume:

Echipa de audit verificã toateetapele procesului de fabricaþie,echipamentele utilizate în procesulde fabricaþie ºi în cel de mãsurare ºimonitorizare a produsului, compe-tenþa personalului implicat, înre-gistrãri privind încercãrile ºiverificãrile pe fluxul de fabricaþie ºiale produsului final, condiþiile demanipulare, depozitare ºi livrare.

Totodatã, echipa de audit adunãdovezi obiective privind conformi-tatea procesului de fabricaþie si aprodusului, le evalueazã faþã de cri-teriile de audit ºi genereazã con-statãrile auditului. Constatãrile,clasificate în observaþii ºi neconfor-mitãþi minore sau majore, vor fiaduse la cunoºtinþa auditatului încadrul ºedinþei de închidere a audi-tului, pentru a fi înþelese, însuºite ºipentru a se conveni asupra peri-oadei de timp în care acesta vaprezenta un plan de acþiuni corectiveºi preventive.

Evaluatorul analizeazã dosarultehnic, care cuprinde urmãtoareledocumente:

• cererea oficialã de certificare;• lista documentelor;• documentaþia sistemului de mana-

gement al firmei si cea aferentãproiectãrii, realizãrii si verificãrii pro-dusului etc.;

• raportul de analizã a cererii;• raportul de analizã a documen-

taþiei;• documente rezultate ca urmare

a auditului (plan de audit, centraliza-tor de neconformitãþi, raport, ches-tionar de audit, document de lucrupentru auditor ºi expert, raport deneconformitate, fiºã de observaþie,dovezile privind corecþiile si acþiunilecorective/preventive întreprinse declient);

• rapoarte de încercãri privindcaracteristicile relevante ale pro-dusului.

Pe baza datelor obþinute în urmaacestei analize, evaluatorul com-pleteazã, împreunã cu membriiechipei de audit, Raportul de evalu-are finalã, formular cod CERT FAC52 ºi referatul tehnic ºi propune acor-darea / neacordarea / menþinerea /suspendarea / retragerea certificãrii.

Propunerea de acordare ºi de men-þinere a certificãrii se face numaidacã produsul evaluat corespundetuturor cerinþelor relevante din docu-mentele de referinþã. Raportul deevaluare finalã ºi Referatul tehnic seîntocmesc atât la certificarea iniþialãcât ºi la etapele de supraveghere.

Fig. 3: Ciur vibrant 7,5 mp: a – ansamblu general; b – reazemul elastic

Fig. 4: Spãlãtor de nisip cu cupe: a – vedere de ansamblu; b – grupul de acþionare


Tabelul 1: Concasor cu ciocane MPRT - C40.4.01


Întocmirea, aprobarea ºi difuza-rea raportului de audit se va face înmaxim 10 zile de la efectuarea audi-tului.

Certificatul de conformitate seacordã dacã toate cerinþele specifi-cate în standardul de produs ºi înreglementãrile tehnice aplicabilesunt respectate de producãtor.

Echipamente realizate de societa-tea comercialã MECANICA POIANARUSCÃ SRL:

• Concasor cu ciocane (fig. 1);• Bandã transportoare (fig. 2);• Ciur vibrator (fig. 3);• Spãlãtor de nisip cu cupe (fig. 4).În tabelele 1 - 6 sunt prezentate

datele tehnice de funcþionare aleutilajelor prezentate în figurile 1 - 4.

CONCLUZIIDin lucrare se desprind urmã-

toarele avantaje ale certificãrii: • asigurarea încrederii cã pro-

dusele certificate satisfac cerinþeleesenþiale prevãzute de directive;

• optimizarea raportului calitate/preþ; • stabilirea punctelor slabe privind

fabricaþia; • analiza caracteristicilor produse-

lor, în ceea ce priveºte securitatea,sãnãtatea, mediul, pe durata deviaþã a produsului.

Normele în vigoare solicitã pro-ducãtorilor sã garanteze cã s-au luattoate mãsurile ca produsele lor sãnu aibã defecte de concepþie sau defabricaþie ºi ca utilizarea lor sã nuprezinte riscuri; prevederea legalãfocalizeazã combaterea neglijen-þei, sancþionând orice producãtordespre care se poate dovedi cã adat dovadã, cu sau fãrã ºtiinþã, deneglijenþã în asigurarea protecþieiutilizatorului.

BIBLIOGRAFIE[1] HG nr. 1029/2008, Hotãrâre

privind condiþiile introducerii pe piaþãa maºinilor, publicatã în Monitorul Ofi-cial, Partea I, nr. 674 din 30.09.2008;

[2] HG 1756/2006 – Hotãrâreprivind limitarea nivelului emisiilor dezgomot în mediu produs de echipa-mente destinate utilizãrii în exteriorulclãdirilor, publicatã în Monitorul Oficialnr. 48/22.01.2007 ºi care transpuneîn legislaþia naþionalã Directiva2000/14/CE, modificatã prin Direc-tiva 2005/88/CE;

[3] Directiva 2006/42/CE – Maºini;[4] Ghid de aplicare a Directivei

2006/42/CE;[5] ICECON CERT - Procedura

de evaluare a conformitãþii pro-duselor pentru construcþii domeniunereglementat cod PS CERT 01 E;

*** Standarde de produs;*** Cãrþile tehnice ale utilajelor. �

Tabelul 2: Bandã transportoare 500x15 MPRT-BT-500-15-01

Tabelul 3: Bandã transportoare 650x30 MPRT-BT650-30-00

Tabelul 4: Ciur vibrator 7,5 mp MPRT-CV 75-00-01

Tabelul 5: Buncãr de alimentare MPRT-BA-16-01

Tabelul 6: Spãlãtor de nisip cu cupe MPRT-SNC-16-800-01



Soluþii constructive pentru stabilizarea ºi protecþiamalurilor canalelor navigabile din România

ing. Chiriac AVÃDANEI, dr. ing. Victor DUMITRESCU, ing. Sergiu VLAD - SC IPTANA SA

CONDIÞII GEOTEHNICEExcavaþiile pentru execuþia

canalelor navigabile Dunãre - MareaNeagrã (CDMN) ºi Poarta Albã -Midia, Nãvodari (CPAMN), întreBasarabi, Agigea ºi Ovidiu au pus înevidenþã depozite de crete, calcare,argile ºi nisipuri, a cãror succesiuneare un caracter discontinuu: orizon-turi de argile cenuºii, cu bolovãniºde calcar având grosimi de pânã la3 m, argile roºii sau cafenii cugrosimi ce pot depãºi local 20 m, iarla partea superioarã loessuri ºilehmuri cu grosimi cuprinse între1 m ºi 15 m. Dintre acestea, cele maimari probleme sunt ridicate deargilele roºii, care reprezintã cca. 3%din totalul suprafeþei taluzelor.

Argilele roºii structurate sunt sen-sibile la agenþii atmosferici ºi suntafectate de procesul neîncetat decontracþii ºi microfisurãri în contactcu aerul uscat ºi de umflare în con-tact cu apa. În urma încercãrilor delaborator a rezultat cã argilele roºiiprezintã o scãdere pronunþatã arezistenþei la forfecare, în zonele încare se manifestã efectul umflãriiprin umezire ºi al destinderii prindescãrcarea malurilor.

Pantele generale ale taluzelor înargile roºii s-au determinat pe bazaunor calcule de stabilitate, în funcþiede grosimea stratului ºi de implica-þiile economice ale volumelor deexcavaþii ºi mãrimii suprafeþelortaluzelor. Având în vedere cã pan-tele stabile ale taluzelor în argileroºii sunt reduse, pentru a nu semãri prea mult ampriza canalului ºi

deci, volumul excavaþiilor ºi al expro-prierilor, pe sectoarele cu grosimemare a formaþiunii de argile roºii s-aprevãzut acoperirea malurilor cu unstrat de loess compactat ºi pãmântvegetal, operaþiune însoþitã de exe-cuþia unor lucrãri de drenare, captare,conducere ºi evacuare organizatã aapelor din pânza acviferã de la bazapachetului de loess.

În condiþiile neexecutãrii integralea protecþiei cu loess ºi pãmânt vege-tal, precum ºi din cauza neîntreþineriilucrãrilor de captare ºi scurgere aapelor, dupã cca. 10 ani de la dareaîn exploatare a canalelor, pe uneletronsoane au început sã se producãalunecãri în orizontul de argile roºii,în special pe malurile mai umede, cuexpunere nordicã.

În cazul Canalului Dunãre -Bucureºti, pe sectoarele în care fun-damentul rocii de bazã coboarã, iargrosimea depozitelor de nisip ºipietriº se mãreºte considerabil(pânã la 50 ÷ 60 m), a fost necesarãluarea mãsurilor de impermeabi-lizare a malurilor ºi de scãdere agradientului hidraulic.

LUCRÃRI DE CONSOLIDAREPE CDMN ªI CPAMN

Principalele lucrãri de consoli-dare, care au fost executate sausunt în curs de execuþie în vedereastabilizãrii taluzelor în argile roºii,constau din: ranforþi izolaþi din betonsimplu cu prism de rezistenþã întreei, ranforþi izolaþi pe coloane forate,chesoane din beton armat, ziduri desprijin din beton armat, protecþii cupãmânt armat. Alegerea unuia sau a

altuia dintre tipurile de lucrãri s-afãcut în funcþie de condiþiile geomor-fologice locale.

Lucrãrile de consolidare au fostcompletate cu refacerea protecþieicu loess ºi pãmânt vegetal ºi culucrãrile de captare ºi scurgere a ape-lor (drenuri, ºanþuri, rigole, descãr-cãtori).

Unele dintre lucrãrile de captarea apelor de infiltraþie au ºi rol de con-solidare, fiind realizate sub formã decordoane drenante ºi gabioane labaza taluzelor, iar la baza pachetuluide loess s-au prevãzut drenuri ven-tuzã ºi mãºti drenante.

Ranforþi izolaþi din beton simplucu prism de rezistenþã între eiAcest tip de lucrare de consoli-

dare a taluzurilor, cu ranforþi dinbeton ºi prism din piatrã brutã s-aexecutat la baza argilelor roºii, acolounde grosimea acestora depãºeºte15 m, iar la nivelul inferior can-toneazã apa, ceea ce ar puteaafecta, în mod grav, stabilitateaîntregului taluz (fig. 1).

Lucrarea se compune din ranforþide beton simplu, executaþi la distanþeinterax variabile între 8 m ºi 11 m,cu înãlþ imea elevaþiei de 8 m.În spaþiul dintre ranforþi este execu-tat un prism din piatrã brutã, pe unradier din beton simplu, prevãzut cupantã de scurgere spre mijloc.

Pentru evacuarea apei din spa-tele susþinerii sunt prevãzute tuburidin beton, atât în secþiunea ran-forþilor, cât ºi în radierul prismului.Ranforþii au fost fundaþi în stratul deargilã cenuºie.

Prezenþa în taluzurile canalelor navigabile Dunãre - Marea Neagrã ºi Poarta Albã - Midia, Nãvodari, aargilelor roºii, afectate de procesele continue de contracþii ºi microfisurãri în contact cu aerul uscat ºi deumflare în contact cu apa ºi care capãtã, prin înmuiere, caracteristici fizico-mecanice cu totul defavorabile,a pus numeroase probleme de stabilitate. Articolul de faþã prezintã principalele tipuri de lucrãri de pro-tecþie ºi consolidare a malurilor acestor canale, dar ºi lucrãrile avute în vedere pentru impermeabilizareamalurilor ºi reducerea exfiltraþiilor în cadrul proiectului de amenajare a Canalului Dunãre - Bucureºti.


Fig. 1: Ranforþi din beton simplu

Fig. 2: Ranfort izolat pe coloane din beton armat



Ranforþi pe coloane forateÎn zona km 57+400 - 57+900 mal

stâng a Canalului Dunãre – MareaNeagrã s-au executat lucrãri pentruconsolidarea taluzurilor în argileroºii, sub forma unor ranforþi pecoloane forate (fig. 2). Soluþia con-structivã constã din 16 ranforþifundaþi pe coloane din beton armatφ108 cm, amplasaþi la 12 m distanþãîntre ei, la nivelul cotei +38,0 mrMB(cota superioarã a radierului ran-forþilor).

Structura unui ranfort este urmã-toarea:

a) trei coloane verticale izolate(cota +35,5 la cota +24) executate ladistanþa de 1,83 m interax;

b) o coloanã înclinatã la 140 (cota+35,5 la cota +19,50) amplasatã înaval (spre ax canal) de cele verticale.

Coloanele sunt încastrate în for-maþiunea sarmaticã, respectiv bolo-vãniºuri în masa argiloasã, argile verzi,calcare în alternanþe cu nisipuri.

În capãtul coloanelor s-a execu-tat un radier din beton armat desecþiune dreptunghiularã cu lungimea

de 7,50 m, lãþimea de 1,30 m ºiînãlþimea de 3 m.

Chesoane din beton armatSoluþia consolidãrii taluzelor

instabile cu chesoane a fost aplicatãîn spatele unor lucrãri de consoli-dare cu ranforþi existente ºi a fostaleasã pentru a se putea preluaîmpingerea pãmântului din spateleranforþilor împinºi. Se menþioneazãcã împingerea s-a produs pe talparanforþilor, iar aceºtia nu prezintãdeplasãri importante ºi nu sunt afec-taþi în structura lor.

Soluþia s-a impus prin faptul cãnu presupune sãpãturi deschise ºideci exclude riscul alunecãrii tere-nului peste sãpãturã. De asemenea,chesoanele prezintã avantajul drenãriiapelor de infiltraþie prin filtrele acicu-lare introduse în masa alunecatãdintre ele ºi prin drenurile din betonmonogranular executate în spatelechesoanelor (fig. 3).

Dezafectarea unora dintre ran-forþii împinºi ar fi fost inoportunã dincauzã cã, aºa cum s-a precizat, einu au fost afectaþi de alunecare, iar

demolarea lor ar fi fost foarte dificilã,costisitoare ºi ar fi prezentat riscuride stabilitate.

Lucrãrile de consolidare în spa-tele ranforþilor au început în toamnaanului 2003 ºi constau din execuþiaunui sistem format din opt chesoanedeschise cu contraforþi, executatedin beton armat, fundate în stratul deargilã verde ºi calcar.

Chesoanele au dimensiuni înplan de 7,00 m x 14,00 m ºi adân-cimi de 15,00 m, sunt dispuse la10,50 m interax ºi sunt prevãzute, înpartea dinspre amonte, cu câte doicontraforþi tubulari cu secþiunealiberã de 1,00 m x 1,00 m, care aurolul de colectare a apei dintrechesoane.

Circulaþia apei colectate în lungulfrontului consolidat este asiguratã înzona fiecãrui cheson prin canalulcolector. Continuitatea între che-soane este realizatã prin þevi colec-toare din oþel introduse cu ajutorulunor prese în masa de pãmântnedecapat dintre chesoane.

Fig. 3: Chesoane din beton armat



Camerele de lucru ale chesoa-nelor se umplu, în final, cu betonsimplu, iar cele douã incinte deevacuare, cuprinse între pereþii verti-cali, se umplu cu pãmânt compactatpe toatã înãlþimea lor.

Ziduri de sprijin din beton armat,fundat pe coloane forate,

cu protecþie din pãmânt armatla partea superioarã

Aceastã soluþie a fost aplicatã, cuunele adaptãri locale, pentru conso-lidarea taluzurilor de pe CanalulDunãre – Marea Neagrã, pe trei sec-toare afectate de fenomene de insta-bilitate de amploare (fig. 4).

Zidul de sprijin, executat cuînãlþimea de cca. 5,5 m, pe tron-soane de 17,5 m, îndeplineºte rolulde lucrare de rezistenþã pentru con-solidarea bazei taluzului alunecat,fiind fundat pe coloane forate de tipBenoto, dispuse pe douã rânduri.

În spatele zidului de sprijin s-auexecutat umpluturi permeabile dinpiatrã spartã, peste care s-a realizato protecþie cu pãmânt armat tipgreen terramesh ridicatã pânã lacreasta taluzului în loessul careurma sã fie protejat.

LUCRÃRI DE CAPTARE A APELORCU ROL DE CONSOLIDARE

PE CDMN ªI CPAMNDrenuri ventuzã

Drenurile ventuzã au fost execu-tate transversal pe taluzele cu pantede 1:1-5-1:2,5 acolo unde existã unaflux de apã în strat; drenurile ven-tuzã au lãþimi reduse (1,5 m) ºi capde evacuare.

Pe malul sudic al CanaluluiDunãre - Marea Neagrã, acestedrenuri lucreazã în condiþii foartebune ºi deverseazã apele captate înrigola de la baza taluzului.

Corpul drenant este alcãtuit dinpiatrã spartã aºezatã pe un radierelastic format din folie PVC de 1 mmºi un strat de nisip care înlocuieºteradierul rigid din beton.

Capacul de dren este alcãtuit dinloess compactat, aºezat pe un stratde nisip sau din zidãrie de piatrãbrutã cu mortar de ciment pe un stratde nisip.

Cordoane drenanteCordoanele drenante sunt execu-

tate, de regulã, la baza argilelor

roºii, pe unele tronsoane de pemalul drept al Canalului Dunãre –Marea Neagrã, între km 54+000 ºikm 59+500 ºi au atât rol de captareºi evacuare controlatã a apelor deexfiltraþie, cât ºi rol de consolidare.Cordoane drenante s-au executat ºiîn cazul unor alunecãri de teren, lapiciorul alunecãrii.

Cordonul drenant are 4 m înãlþime(înãlþimea unei trepte de excavaþii) ºieste alcãtuit dintr-o umpluturã depiatrã spartã spre versant ºi zidãrieuscatã spre faþa vãzutã, pe un radiercu contrapantã de beton ciclopian.

Cordonul este fundat în argilaverde, nisip sau calcar.

La partea superioarã are un capacdin loess compactat ºi pãmânt vegetal.

Fig. 4: Zid de sprijin din beton armat fundat pe coloane forate,cu protecþie din pãmânt armat la partea superioarã

Fig. 5: Dren ventuzã



Mãºti drenanteMãºtile drenante au fost execu-

tate de regulã la partea superioarã aargilelor roºii, la contactul dintreloess ºi argila roºie, în situaþiile încare s-a constatat apariþia unor exfil-traþii pe taluzuri (fig. 6). La fel ca încazul cordoanelor drenante, pe lângãfuncþiunea de captare ºi evacuare aapelor din versant, mãºtile drenanteau ºi rol de stabilizare a taluzurilor.

Masca drenantã are corpul dinpiatrã spartã acoperitã cu un strat deloess ºi pãmânt vegetal, pentruimpermeabilizare.

Sistemul de evacuare a apelorcaptate de masca drenantã a fostconceput sub forma unui prism dinzidãrie uscatã din piatrã brutã ºi bar-bacane din tuburi PVC, cu radier dinloess stabilizat cu ciment, în cazulevacuãrii apelor în rigole de supra-faþã, sau cu bazã din folie PVC, încazul evacuãrii apelor în drenuri.Fig. 6: Mascã drenantã

Fig. 7: Ecrane etanºe (K < 10-7 m/s) pentru micºorarea pierderilor de apã ºi asigurarea stabilitãþii hidrodinamice a malurilor


LUCRÃRI PENTRUIMPERMEABILIZAREA MALURILOR

ªI REDUCEREA INFILTRAÞIILORPE CANALUL DUNÃRE - BUCUREªTI

Pe Canalul Dunãre – Bucureºtis-au diferenþiat douã tipuri de apãrãride mal: unele impermeabile, pe sec-toarele din avalul biefurilor, undesunt diguri de retenþie cumulate cuecrane de etanºare la baza aces-tora, cu scopul de a nu lãsa apa sãse exfiltreze din canal prin dig spreterenurile înconjurãtoare, care suntmai jos decât NNR-ul din canal ºiapãrãri de mal permeabile, pe sec-toarele din amonte ale biefurilor,acolo unde lucrarea este realizatã însãpãturã, digurile rezultând fãrãecrane de etanºare la bazã.

Protecþia permeabilã este reali-zatã din piatrã brutã, aºezatã pe unfiltru invers din material drenant,care sprijinã la bazã pe o grindã dinbeton simplu.

Pentru micºorarea pierderilor deapã ºi asigurarea stabilitãþii hidrodi-namice a malurilor, se propuneimpermeabilizarea digului la piciorulversantului dinspre apã, prin exe-cuþia unor ecrane de etanºare(Kmax = 10-7 m/s), de mai multe tipuri:

• ecran din amestec bentonitã -ciment, încastrat în stratul impermeabil

de bazã, realizat cu instalaþie tipKelly, având lãþimea cupei de cca.500 ÷ 600 mm. Panourile pot ajungela o adâncime de max. 35 m.

• ecran subþire executat din dia-fragme etanºe realizate cu instalaþiade vibroînfigere (grindã vibrantã), gro-simea proiectatã fiind de 60 ÷ 80 mm,iar adâncimile realizate fiind cuprin-se între 6÷15 m (Alternativ ecranelede adâncime medie (H <16 m) vorputea fi executate cu tehnologia„soil-mixing“);

• ecran din beton cu adâncimea de5 m, tranºeea fiind executatã cu exca-vator cu cupã inversã.

CONCLUZIILa aproape 30 de ani de la

punerea în funcþiune a CanalelorDunãre – Marea Neagrã ºi PoartaAlbã – Midia Nãvodari, se constatãcã lucrãrile executate se prezintã încondiþii bune. Soluþiile adoptate aufost corecte. Problemele de stabili-tate care au apãrut de-a lungul tim-pului s-au datorat fie neexecutãriiintegrale a lucrãrilor propuse, fie lip-sei de întreþinere. Executarea corectãa consolidãrilor, adaptarea soluþiilorla condiþiile locale, finalizarea lorpotrivit proiectelor ºi întreþinereacorespunzãtoare au ca efect o bunãcomportare a lucrãrilor în timp ºi

îndeplinirea rolului pentru care aces-tea au fost concepute.

În cazul Canalului Dunãre -Bucureºti, trebuie fãcutã precizareacã, în urma sistãrii ºi pãrãsiriilucrãrilor, ecranele de etanºare (cade altfel tot ansamblul de lucrãri), pelângã deficienþele de execuþie, ausuferit un proces amplu de degra-dare ºi distrugere. În cazul reluãriilucrãrilor se propune refacerea lor cutehnologii de execuþie disponibile înprezent.

BIBLIOGRAFIE1. IPTANA Bucureºti (1977-2011),

Proiectele tehnice ºi de execuþiepentru consolidarea taluzurilor pezona cu argile roºii a CanaluluiDunãre-Marea Neagrã;

2. ISPIF Bucureºti (1975-1985),Studii geologice ºi geotehnice petraseele Canalului Dunãre-MareaNeagrã, Canalului Poarta Albã -Midia, Nãvodari ºi Canalului Dunãre- Bucureºti;

3. ICB Catedra de Geotehnicãºi Fundaþii (1980), Condiþii tehnicepreliminare pentru studiul, proiectareaºi urmãrirea comportãrii taluzurilorpe zonele cu argile roºii ale CanaluluiDunãre-Marea Neagrã ºi CanaluluiPoarta Albã - Midia Nãvodari. �


Mãsuri de protecþie împotriva torenþilorpe DJ 108A ºi calea feratã adiacentã

ing. George CORBESCU – Project Manager, Geobrugg AG Geohazard Solutions

Zona analizatã se aflã, aºa cumprecizam la începutul articolului, de-alungul drumului DJ 108 înainte deintrarea în comuna Benesat, la estde bazinul Cehul Silvaniei, în norduljudeþului Sãlaj, în mare parte pevalea Someºului.

Relieful zonei este deluros, brãz-dat de vãi care canalizeazã apelefreatice, formând torenþi. Ca urmarea cãderilor abundente de precipitaþiisau a topirii accelerate a zãpezii,torenþii astfel formaþi antreneazã ma-teriale de naturã granularã (blocuride piatrã de diferite dimensiuni saumaterial lemnos, ρ = 1.900 – 2.300kg/m3) sau noroioasã (ρ = 1.600 –1.900 kg/m3).

Suprafaþa totalã a bazinului hidro-grafic (fig. 1), aferentã celor douãvãi de torenþi, este de 0,7176 km2 iarvolumul total, calculat pe baza unorformule empirice din literatura de

specialitate (Zeller ºi Rickenmann;Hampel; D’Agostino et al.), s-a situatîntre 1.800 ºi 2.300 m3.

Aluviunile (rezultate din erodareasuperficialã a flancurilor ºi/sauprãbuºirea acestora) ºi materialuldeja existent în albie (deluviu, bolo-vani, crengi, resturi lemonase) auimpus luarea unor mãsuri imediatede prevenire ºi protecþie. Între soluþi-ile preconizate se aflau: digurile dinbeton monolit, digurile din cutii degabioane sau barierele flexibile.Posibilitatea de acces la secþiuneaproiectatã, durata de execuþie alucrãrilor, precum ºi durata deexploatare au constituit criteriile ceau stat la baza alegerii soluþieioptime. Având în vedere cã execuþiabarierelor de protecþie împotrivatorenþilor presupunea transportul dematerial facil la manipulare (cabluri

de susþinere, plasã inelarã, ancore ºimaterial mãrunt pentru montaj),durata de execuþie fiind estimatã la olunã calendaristicã iar perioada deexploatare normalã la 25 de ani, s-aoptat, în final, pentru instalarea adouã bariere de protecþie împotrivatorenþi lor, realizate din plaseinelare din oþel de înaltã rezistenþã(Rt ≥ 1.770 N/mm2).

Barierele flexibile cu plasã inelarãpreiau, cu succes, încãrcãri staticeºi dinamice mari. Fiind sisteme des-chise, acestea reþin materialultransportat de torent, permiþând,însã, în acelaºi t imp, drenareaapei. Instalarea acestora necesitãun numãr redus de echipamente ºimanoperã, reducând considerabilcosturile ºi perioada de execuþie.

În urma calcului de rezistenþã uti-lizând soft-ul DEBFLOW pus la dis-poziþie online ºi în mod gratuit deproducãtorul sistemelor de protecþie,a rezultat necesitatea a douã barierecu plasã inelarã de tip VX100-H6,corespunzãtoare unor presiunimaxime admisibile de 100 kN/m2 ºiavând 6 m înãlþime, deschideri lapartea superioarã de 10 m (bariera 1),respectiv 12 m (bariera 2).

Amplasarea barierelor de protec-þie împotriva torenþilor (fig. 2) s-afãcut la aproximativ 30 m de punctulde confluenþã al celor douã braþeprincipale ale torentului. S-a alesaceastã soluþie în urma optimizãriipoziþiei ºi numãrului barierelor, dinpunctul de vedere al volumului mate-rialului aluvionar capabil a fi reþinut

De-a lungul ultimilor ani, din cauza cantitãþilor istorice de precipitaþii, s-a format, în repetate rânduri, peDJ 108A, în dreptul km 77+200 un fenomen torenþial care transporta material aluvionar de pe versanþi.Aceasta avea ca rezultat blocarea traficului auto, uneori chiar întreruperea celui feroviar pe linia de caleferatã din apropiere. Autoritãþile locale au luat mãsurile necesare pentru protecþia populaþiei ºi a infra-structurii împotriva acestui fenomen, prin instalarea a douã bariere de tip Geobrugg, care sã opreascãtorenþii creaþi.

Fig. 1: - Bazinul hidrografic


în condiþii de siguranþã în spatelelor. Astfel, capacitãþile de retenþie ob-þinute au fost de 617 m3 (bariera 1) ºirespectiv, 1.045 m3 (bariera 2).

Capacitatea maximã de retenþiea unei bariere (fig. 3) este depen-dentã de topografia (deschiderea ºiadâncimea vãii, înclinarea talvegu-lui) vãii amonte de locul instalãrii

barierei. Experienþa relevã faptul cãgradientul de depozitare în spatelebarierei corespunde la 2/3 din gradi-entul torentului iniþial, înãlþimearemanentã a barierei fiind de 3/4 dinînãlþimea iniþialã.

Elementul principal al barierelorde protecþie împotriva torenþilor îlconstituie plasa inelarã, plasã alecãrei ochiuri de 300 mm, în funcþie

de tipul barierei, pot avea de la7 pânã la 16 fire din sârmã de 3 mmfabricatã din oþel de înaltã rezistenþã.Prin deformaþii elastice ºi dupã caz,elasto-plastice, plasa preia eforturilesurvenite în urma acumulãrilor dematerial ºi prin intermediul cablurilorde susþinere ºi mai apoi al ancora-jelor, le transmite terenului în carese realizeazã încastrarea.

Cablurile de ancoraj sunt pre-vãzute, în afara zonei de impact, cudisipatoare de energie, disipatoarecare, prin deformaþii plastice, prote-jeazã ancorajele împotriva fenome-nului de smulgere. Cablurile desuport de la partea superioarã suntprotejate împotriva deteriorãrilormecanice cauzate de fenomenul deumplere ºi curgere peste, cu profilemetalice de tip cornier realizatedintr-un oþel rezistent la uzurã.

Având în vedere natura terenuluiºi anume faptul cã, în timpul exe-cuþiei forajelor pentru tijele de anco-raj, pereþii gãurilor nu ºi-ar fi pututpãstra verticalitatea, la dimensi-onare s-au luat în considerare tije deancoraj autoperforante. Lungimealor a fost calculatã astfel încât, prinintermediul fenomenului de frecaretijã de ancoraj – coloanã de cimentºi coloanã de ciment – teren, sã fieasigurat, în totalitate, transferulforþelor cãtre teren. Tijele de ancorajadoptate au avut un diametru exte-rior de 40 mm, cel interior de 16 mmºi lungimea de 7 m. Tehnologia deforaj a fost de tip autoperforant, cucarotierã proprie pierdutã iar materi-alul de injecþie de tip suspensie deciment. Tijele de ancoraj au avutataºate capete de ancorare flexibile,capete care faciliteazã preluareaforþelor, nu doar în direcþia tijei, ci ºisub unghiuri de pânã la 300 faþã deaxa gãurii.

Odatã ce amplasamentele bari-erelor au fost identificate iar poziþiileacestora marcate, s-a trecut la exe-cutarea ancorajelor în flancuri.Dupã ce suspensia de injecþie aatins rezistenþa minimã, conformproiect, s-a trecut la montarea ºi ten-sionarea cablurilor superioare ºiinferioare de suport. S-a fixat plasainelarã de acestea, dupã care s-auinstalat ºi tensionat cablurile inter-mediare de suport. În final, a fostmontatã protecþia anti-abrazivã des-tinatã cablurilor superioare. �

Fig. 2: Amplasare bariere torenþi

Fig. 3: Calculul volumului de retenþie al unei bariere de protecþie împotriva torenþilor

Foto 1: Barierele de torenþi în exploatare


Sisteme moderne de hidroizolaþii

În domeniul sistemelor de hidro-izolaþii ºi termoizolaþii pentru clãdirinoi sau reabilitãri de clãdiri exis-tente, SC Diana Decor asigurã ser-vicii beneficiarilor sãi în domeniile:

� Consultanþã în alegerea solu-þiei tehnice optime, atât din punct devedere funcþional cât ºi financiar.

� Hidroizolaþii la construcþii civileºi industriale, cu sau fãrã termoizolaþie.

� Refacerea hidroizolaþiei ºi atermoizolaþiei existente, deteriorate.

� Montajul de luminatoare ºitrape de fum, inclusiv a traseelor deacþionare a acestora, atât electric câtºi pneumatic (SIH Franþa ºi MERCORPolonia).

� Realizare de învelitori pentruconstrucþii industriale sau civile.

� Hidroizolaþii pentru bazine, pis-cine, cuve (inclusiv hidroizolaþii anti-corozive).

� Lucrãri de hidroizolaþii pentruinfrastructura clãdirilor, drumurilor ºiautostrãzilor.

În ceea ce priveºte confecþiilemetalice ºi lucrãrile de tinichigerie,clienþii societãþii noastre pot benefi-cia de lucrãri care privesc:

� Închiderile de hale industrialetermoizolate cu tablã ºi panourisandwich.

� Producerea ºi montajul struc-turii de susþinere pentru elementede închidere realizate din profilede tablã ambutisatã sau din profilelaminate.

� Realizarea ºi montajul de ele-mente de tinichigerie conform speci-ficaþilor dimensionale ºi cromatice alebeneficiarului.

Calitatea prestãrilor noastre esteconfirmatã de certificãri, atestãri ºipersonal de specialitate: ingineri,economiºti ºi personal de execuþiecorespunzãtor ofertei pentru poten-þialii clienþi, cel mai important fiindISO 9001.

În privinþa aplicãrii membranelorºi a altor materiale de hidroizolaþii (laclãdiri civile, industriale, poduri) firmaeste atestatã pentru produse aleICOPAL-SIPLAST Franþa, SOPREMAFranþa, SIKA ºi Bauder Germania.

De asemenea, deþine un atestatpentru hidroizolaþii la Lucrãri de Artãemis de Asociaþia Profesionalã deDrumuri ºi Poduri ºi atestate pentru

instalare ºi mentenanþã a produselorSIH ºi MERCOR.

Iatã câteva dintre lucrãrile SC DianaDecor SRL în perioada 2009- 2012:

� Comsilcost, Sibiu - acoperiº HotelCENTER

� Concefa, Poiana Braºov - termoºi hidroizolaþii terase circulabile

� Max Bögl, Sibiu - hidroizolaþiipoduri Centura Sibiu

� AUCHAN Piteºti ºi MilitariBucureºti - contracte de mentenanþã

� Monteadrian, Lugoj - hidroizo-laþii poduri Centura Lugoj

� Seebuca Immo (FM Logistic),Petreºti – Dâmboviþa - învelitoarehale de depozitare

� Eurofoam, Sibiu - bazin deretenþie a apelor pluviale

� Flexik Automation, Timiºoara -închideri halã, acoperiº

� Centrul Medical Regina Maria,Bucureºti - hidroizolaþii terase

� COPISA By Pass, Caransebeº- hidroizolaþii poduri

� RSTB, Cluj - închideri faþade ºiacoperiº - Continental Automotive Sibiu

� Balor Cons, Sibiu - acoperiºHotel Select. �

SC Diana Decor, în funcþiune din anul 2003, este un furnizor de servicii specia-lizate care acoperã spectrul complet al sistemelor profesionale de hidroizolaþii,termoizolaþii, confecþii metalice ºi lucrãri de tinichigerie în construcþii civile ºiindustriale.

ing. Diana Tatudirector general

SC Diana Decor SRL


CLÃDIRIM o d d e g â n d i r e

prof. univ. dr. ing. Alexandru SECU -Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” Iaºi

Lucrarea prezintã elementele de bazã ale concepþieiclãdirilor, pentru cei ce nu au venit niciodatã în contactcu ele ºi, în particular, pentru studenþii constructori aianului întâi.

Dupã parcurgerea lucrãrii, autorul reuºeºte sã lecreeze cititorilor abilitatea de a vedea clãdirile cu ochiulcelui ce are ca preocupare acest domeniu.

Structuratã în 9 capitole, cartea ne aratã modul de avedea clãdirile, din partea unui specialist care a adunat,în domeniu, experienþa a peste 50 de ani de activitate.

Experienþa acumulatã, cariera universitarã ºi activi-tatea ºtiinþificã a autorului i-au permis alegerea titluluilucrãrii „CLÃDIRI. Mod de gândire”.

În acest mod cartea constituie nu numai redareainformaþiilor esenþiale despre clãdiri, ci ºi modul în careviitorii specialiºti încep sã gândeascã în domeniu.

Introducerea în capitolul întâi constituie o sintezã aproblemelor care sunt abordate în lucrare, realizând oinvitaþie la studiul capitolelor ulterioare.

Capitolul al doilea prezintã clãdirile pornind de la des-tinaþiile, caracteristicile ºi clasificãrile lor ºi analizeazãtrei operatori esenþiali care stau la baza concepþiei îndomeniu: coordonarea modularã, economia de energieºi creativitatea.

„Mod de gândire în evoluþia construcþiilor“ este titlulcelui de al treilea capitol. Sunt prezentate realizãri mar-cante ale omenirii: piramidele egiptene, templele GrecieiAntice, edificiile din Roma Anticã, bisericile bizantine,bolþile romanice ºi catedralele gotice, în dorinþa de acrea un sentiment de mândrie privitor la activitatea con-structorilor ºi, în acelaºi timp, de familiarizare a cititoruluicu elementele structurale care stau la baza acestorcapodopere.

Prezentarea este dinamicã, marcând evoluþia sis-temelor ºi concepþia acestora. În finalul capitolului suntanalizate sistemele constructive ale mãnãstirilor dinMoldova, marcând un dialog între realizãrile lumii ºicele naþionale ºi subliniind potenþialul de creativitateromânesc.

Importanþa clãdirilor presupune realizarea lor de cali-tate prin depãºirea nivelului de performanþã normat decãtre nivelul de performanþã realizat pentru fiecareexigenþã. În acest context, capitolul al patrulea trateazãdespre exigenþele esenþiale ale clãdirilor. Se creeazãimaginea de sistem complex al clãdirii care, prinrealizarea sa, satisface concomitent mai multe exigenþe.

Satisfacerea exigenþelor clãdirilor presupune con-ceperea lor pe baze ºtiinþifice.

Capitolul al cincilea se ocupã de fizica clãdirilor caºtiinþa ce permite concepþia de maniera satisfaceriiurmãtoarelor exigenþe:

• izolaþie termicã, hidrofugã ºi economie de energie;• protecþia împotriva zgomotului;• iluminarea naturalã a clãdirilor.La baza satisfacerii exigenþei de rezistenþã mecanicã

ºi stabilitate stã metoda generalã de apreciere a sigu-ranþei clãdirilor.

Capitolul al ºaselea, „Siguranþa clãdirilor”, prezintãmetoda de calcul la stãri limitã, trecându-se în revistã ºimetodele precedente în evoluþia lor. Este redat sugestivlanþul: acþiune, încãrcare, efort, tensiune, rezistenþã.

„Infrastructura clãdirilor“ constituie titlul capitolului alºaptelea care trateazã elementele clãdirii în contactdirect cu terenul de fundare, fundaþiile, hidroizolaþiilenecesare la acest nivel ºi lucrãrile de drenaj, ce asigurãbuna funcþionare a sistemului de fundare.

Patrimoniul cultural ºtiinþific s-a îmbogãþit prin apariþia unui nou volumde specialitate aparþinând unui autor “recidivist” în publicarea de lucrãriatât de aºteptate ºi în domeniul construcþiilor. Este vorba despre cartea“Clãdiri. Mod de gândire” a prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei, care afost lansatã în cadrul unei reuniuni organizatã de Editura “Junimea”, laînceputul lunii iulie 2013. Evenimentul a fost onorat ºi prin prezenþa prof.univ. dr. ing. Mihai Budescu, decanul Facultãþii de Construcþii ºi Instalaþii.

În capitolul al optulea sunt continuate descrierile ele-mentelor ce alcãtuiesc clãdirile ºi nu fac parte din infra-structurã. Astfel sunt prezentate ºi analizate elementele:pereþi din zidãrie, pereþi din beton armat, pereþi de com-partimentare, planºee din lemn, planºee metalice,planºee din beton armat prefabricat, planºee din betonarmat monolit, scãri, acoperiºuri cu suprafeþe înclinate ºiacoperiºuri terasã.

Alcãtuirile sunt redate prin desene spaþiale, sugestivefiind însoþite de comentarii de naturã sã evidenþieze rolulfiecãrui element în clãdire, interacþiunile dintre ele ºimodul de conlucrare în vederea obþinerii suprastructurii.

Ultimul capitol, al nouãlea, se ocupã de finisajelemoderne ale clãdirilor: tencuieli uscate, tavane sus-pendate ºi pardoseli uscate prefabricate.

Lucrarea (280 pagini) evidenþiazã efortul de siste-matizare al autorului pentru prezentarea unui subiectatât de generos numai la nivelul esenþelor ºi a unei mi-nime abordãri care sã-i permitã introducerea elemen-tului sau etapei de proiectare prin conceptul: mod degândire al clãdirii.

Parcurgerea materialului evidenþiazã urmãtoarele:• autorul ºi-a folosit experienþa obþinutã în proiectare,

cercetare ºi învãþãmântul superior pentru elaborareaunei lucrãri destinate cu precãdere studenþilor din primulan de studiu;

• modul de gândire al clãdirilor este unitar ºi seformeazã cu parcurgerea fiecãrui capitol ºi element deconstrucþie;

• informaþia este însoþitã de desene sugestive ºicorelãri de naturã sã facã lucrarea prietenoasã;

• complexitatea problematicii clãdirilor este abordatãgradat, logic, la obiect, cu accente practice ºi tehnolo-gice, realizându-se o lucrare abordabilã ºi valoroasã;

• cititorul ajunge astfel la conºtientizarea problema-ticii clãdirilor prin modul de gândire al unui specialist denecontestat;

• cei ce parcurg lucrarea câºtigã ocalitate nouã de mare utilitate înviitoarea lor meserie: modul de a vedeao clãdire în toatã complexitatea ei;

• modalitatea de prezentare estepropice stimulãrii capacitãþii de a„vedea cu ochii minþii” fiind un îndemnla creativitatea în domeniu.

Pentru promovarea cãrþii adresaþi-vãautorului.

Imaginile din cadrul articolului sunt de la lansarea cãrþii


Particularitãþile fundãrii clãdirilor înaltepe grupuri mari de piloþi flotanþi

în Bucureºti - zona de luncã a râului Dâmboviþa prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

ing. Victor NEDRIÞÃ, ing. Cristina CAZACLIU - SC COLONAD-PROEX SRL

POSIBILITÃÞILE FUNDÃRIICONSTRUCÞIILOR ÎNALTE

ÎN BUCUREªTIExperienþa acumulatã în ultimii

70 - 80 de ani în realizarea clãdirilorînalte, cu 10 - 12 niveluri suprate-rane, confirmã posibilitatea fundãriidirecte a acestor structuri în zonelede „câmpie înaltã“, care acoperãcea mai mare parte a teritoriuluioraºului Bucureºti. La nivelul bazeifundaþiilor acestor structuri (realizatesub formã de tãlpi continue sauradiere) se situeazã, de regulã,stratul de prafuri argiloase plasticvârtoase („luturi de Bucureºti“) sau,în cazul construcþiilor cu 2 - 3 sub-soluri, stratul de nisip cu pietriº („deColentina“). Comportarea, în timp, aacestor clãdiri a confirmat portanþastraturilor menþionate, cu excepþiacâtorva cazuri izolate în care carac-terul local macroporic al lutului acondus la apariþia unor tasãri prinumezire inacceptabile.

În zona de „luncã“, adiacentãcursului vechi sau actual (regularizat)al râului Dâmboviþa se întâlnesc, însuprafaþa terenului, formaþiuni cuproprietãþi nefavorabile: straturi argi-loase – nisipoase, de consistenþãscãzutã (uneori mâloase) sau um-pluturi. Caracteristica acestor ampla-samente este, însã, prezenþa, subadâncimi de cca. 10 m, a unui stratcontinuu de nisipuri cu rar pietriº, înstare de îndesare medie. În con-secinþã, fundarea clãdirilor înalte

prevãzute cu 1 - 2 subsoluri (care nucoboarã sub nivelul hidrostatic) sepoate realiza pe piloþi cu lungimimedii (12 m - 15 m) având baza situ-atã în acest strat nisipos.

În cele ce urmeazã se prezintãrezultatele investigaþiilor ºi ale cal-culelor efectuate, cu ocazia proiec-tãrii unor asemenea fundaþii pegrupuri mari de piloþi flotanþi, pentruclãdirile complexului ASMITA GAR-DENS [1] având douã subsoluri,parter ºi 16 - 24 etaje supraterane,precum ºi ale urmãririi construcþiilorîn perioada de execuþie ºi în primiiani de exploatare.

Desigur, în cazul construcþiilorînalte, prevãzute cu 3 - 6 subsoluri,radierele situate la adâncimi de 10 m- 18 m sunt capabile sã transmitãdirect la stratul menþionat o parte dinîncãrcare ºi se poate adopta sis-temul de fundare mixt („radier -piloþi“ sau „radier - barete“).

Pentru clãdiri cu mai mult de 15 - 20niveluri supraterane (cu înãlþimi depeste 60 m - 80 m) piloþii sau bareteleau lungimi mai mari de 20 m ºi pãtrundcu baza în straturile de nisipuri „deMostiºtea“ sau chiar în argilelemarnoase situate sub acestea [2].

Caracteristicile construcþiilorcomplexului „Asmita Gardens”Complexul de locuinþe se dez-

voltã pe malul drept al râului Dâm-boviþa, pe o suprafaþã de 17.750 m2,ºi cuprinde douã subsoluri generaledin care „se ridicã“ 7 turnuri cu regi-mul de înãlþime: Parter + (16 - 24)Etaje + Etaj tehnic (fig. 1). De fapt,primul subsol se aflã deasupranivelului natural ºi va fi înglobatîntr-o umpluturã de supraînãlþare aîntregii zone.

Structura de rezistenþã a tur-nurilor este realizatã integral dinbeton armat, ceea ce mãreºte sub-stanþial greutatea construcþiilor înraport cu structurile înalte metalice.Presiunea efectivã pe teren, în gru-parea fundamentalã de acþiuni,admiþând dimensiunile radierului

Fundarea unor clãdiri cu peste 20 de etaje supraterane, în Bucureºti, în imediata vecinãtate a cursuluirâului Dâmboviþa, se poate realiza pe piloþi flotanþi cu lungimi medii, având baza în stratul de nisip careapare, practic continuu, la adâncimi de cca. 10,00 m. Investigaþii aprofundate, bazate pe sondaje de pene-trare ºi mãsurãtori ale vitezei de propagare a undelor, demonstreazã cã acest strat nu este lichefiabil laacþiunea seismicã de calcul pentru zona oraºului Bucureºti.

Realizarea unui complex de clãdiri înalte, fundate pe grupuri de 200...300 piloþi executaþi cu ºnec (CFA)ºi urmãrirea evoluþiei tasãrilor, în perioada de execuþie ºi timp de 3 ani în exploatare, permit formulareaunor concluzii privind efectul de grup ºi compararea cu rezultatele calculelor de proiectare.

Fig. 1: Plan general de amplasare al complexuluiASMITA GARDENS


ca fiind identice cu cele ale supra-structurii, se situeazã în dome-niul pef = 400...600 kPa.

Din cauza încãrcãrilor mari, pen-tru turnurile cu 20 ºi 24 etaje supra-terane a fost necesarã extinderearadierului în afara conturului în planal suprastructurii (fig. 2), chiar însituaþia fundãrii pe piloþi.

Subsolurile generale (pentrugaraje), situate în afara radierelorpentru turnuri, au fost fundate pe unradier cu grosime redusã, separat deprimele prin rosturi de tasare (fig. 3).

Având în vedere încãrcãrile maritransmise de construcþii ºi complexi-tatea condiþiilor geotehnice pe am-plasament, a fost necesarã oinvestigare detaliatã a terenului ºi oanalizã aprofundatã a soluþiilor de fun-dare, în vederea optimizãrii acestora.

EXIGENÞE ÎN INVESTIGAREAGEOTEHNICÃ A AMPLASAMENTULUI

Investigarea geotehnicã iniþialãStudiul geotehnic elaborat de

Facultatea de Geologie ºi Geofizicãa Universitãþii din Bucureºti [3], deºibazat pe un volum relativ mare delucrãri de prospectare (7 foraje cuadâncimi de pânã la 40 m ºi 8 pene-trãri dinamice - DPH de 12 m - 13 m),s-a finalizat prin calcule ºi recoman-dãri excesiv de acoperitoare în pri-vinþa soluþiilor de fundare.

Astfel, acceptarea unor valoricoborâte ale modulului de defor-maþie, asociatã cu utilizarea uneimetode de calcul inadecvate pentruradierele de mari dimensiuni („meto-da însumãrii pe straturi elementare“cu considerarea unei „zone active“foarte adânci), a condus la valoriantecalculate ale tasãrii turnurilorproiectate:

• în varianta fundãrii directe peradier, smax = 57 cm;

• în varianta fundãrii pe piloþi saubarete de diferite lungimi, s = 29 cm- 54 cm.

În acelaºi timp, folosirea unor cri-terii foarte acoperitoare ºi puþin veri-ficate în practicã pentru evaluareapotenþialului de lichefiere (utilizarea„criteriului granulometric“ sau arezultatelor penetrãrii standard înforaje - SPT, fãrã aplicarea corec-þiilor pentru adâncime ºi energiarealã a loviturii) au condus la con-cluzia cã straturile nisipoase situate

între adâncimile de 7,00 m ºi 20,00 msunt lichefiabile, chiar în condiþiileseismului de calcul definit de norma-tivul P100-92 (coeficientul seismicks = ag/g = 0,20). Drept urmare, înStudiul Geotehnic menþionat se

recomandã reducerea înãlþimii tur-nurilor proiectate, iar în cazulfundãrii indirecte „pentru a nu suferidegradãri din cauza lichefierii, fun-daþiile pe piloþi sã fie proiectate cu uncoeficient de siguranþã >3.5“.

Fig. 2: Plan radier turn S + P + 24 E + 1 ET

Fig. 3: Secþiune caracteristicã (model geotehnic): variaþia cu adâncimea a valorilor mediiale vitezei undelor de forfecare (vs) ºi a valorilor de calcul ale rezistenþei unitare pe con (qcd)



Având în vedere cã recoman-dãrile Studiului Geotehnic iniþial erauinsuficient fundamentate ºi neconfir-mate de experienþa existentã (nu s-ausemnalat fenomene de lichefiere anisipurilor la adâncimea ºi în zonarespectivã, la seismele majore dinanii 1977, 1986 ºi 1990), la cerereaconsultantului ºi a proiectantuluilucrãrii s-au realizat investigaþii supli-mentare pentru precizarea condiþiilorreale de fundare pe amplasament ºiefectuarea unor calcule geotehniceriguroase.

INVESTIGAÞII GEOTEHNICESUPLIMENTARE

În cadrul acestei faze s-au reali-zat, pe amplasament, 10 sondaje depenetrare staticã cu con - CPT, pânãla adâncimi de 20,00 m ºi douãperechi de foraje de 40.00 m în cares-au efectuat mãsurãtori seismiceprin metoda „cross-hole“ [4,5].Rezultatele investigaþiilor suplimen-tare sunt sintetizate pe modelulgeotehnic ce a servit la definitivareaºi la calculul sistemului de fundareadoptat în proiect (fig. 3).

Investigaþiile in situ (cross-hole ºiCPT) au permis evaluarea mai rea-listã a parametrilor mecanici ai stra-turilor (în special a modulului dedeformaþie linearã, E) precum ºi ve-rificarea, prin calcul, a posibilitãþiilichefierii stratului necoeziv situatîntre adâncimile de 9,00 m ºi 21,00 m.Verificarea la lichefiere la mai multeniveluri în stratul de nisip (la adân-cimile z = 10,00 m ºi z = 15,00 m),este prezentatã în tabelul 1, undedatele de calcul s-au stabilit astfel:

• efortul maxim de forfecare laseismul de calcul [6,7]

ζs = 0,65 ks s σvîn care:ks = ag/g = 0,24s = lσv = efortul vertical total în strat• rezistenþa la lichefiere (R1) deter-

minatã pe baza corelaþiilor recoman-date în prenorma europeanã [8]:

- în funcþie de valorile de calcul qcd;- în funcþie de viteza normalizatã

undeσ'g - efortul vertical efectiv.

Fig. 4. Plan radier ºi amplasarea piloþilor, turn P + 24 + 1 ET

Fig. 5: Diagramele înfãºurãtoare pentru încãrcãrile de probã pe piloþi CFA,cu diametrul d = 88 cm ºi fiºa activã l' = 14,10 m

Fig. 6: Diagrame de încãrcare de probã a piloþilor CFA,cu d = 118 cm ºi l' = 15,00 m

Tabelul 1: Verificarea la lichefiere la mai multe niveluri în stratul de nisip

(1)



Se constatã cã la adâncimile decalcul se verificã inegalitatea:

τs < R1 × σ'g (2)ºi în stratul portant este realizatã orezervã suficientã de siguranþã laapariþia fenomenului de lichefiere [9]pentru cazul seismului de calculdefinit în normativul actual P100-2006 (magnitudinea M = 7,2, accele-raþia de proiectare ag = 0,24 g).

DEFINITIVAREASOLUÞIEI DE FUNDARE

Þinând seama de rezultateleinvestigaþiilor geotehnice prezentateanterior, s-a stabilit fundarea tur-nurilor pe piloþi foraþi cu baza înstratul de nisip cu pietriº, având fiºaactivã de 14 m - 15 m (fig. 3).Radierul fiecãrui turn reazemã pegrupul de piloþi flotanþi ºi este sepa-rat, printr-un rost de tasare, deradierul subsolului general.

S-a adoptat tehnologia de exe-cuþie cu ºnec (CFA), diametrul nomi-nal al piloþilor fiind de 88 cm (subturnurile de P+16E ºi P+20E),respectiv de 118 cm (sub turnul cu24 niveluri supraterane). Valorile decalcul ale capacitãþii portante laîncãrcãri axiale de compresiunes-au evaluat în conformitate cuprevederile STAS 2561/3-90. S-auutilizat rezistenþele unitare pesuprafaþa lateralã date în tabele ºirezistenþa pe bazã calculatã cu for-mulele de capacitate portantã.

Deoarece execuþia piloþilor prinprocedeul CFA produce o îndesareparþialã a terenului adiacent, coefi-cienþii parþiali pentru rezistenþa pesuprafaþa lateralã, respectiv pebazã, au fost adoptaþi în concor-danþã cu valorile recomandate întabelele A7 ºi A8 din norma euro-peanã SR EN 1997-1:2004 [10] pen-tru acest tip de piloþi.

Valorile antecalculate ale capaci-tãþii portante a acestor piloþi aurezultat:

• pentru d = 88 cm, R = 2.300 kN- 2.400 kN;

• pentru d = 118 cm, R = 3.800 kN- 4.000 kN.

Þinând seama de aceste capaci-tãþi, pentru turnurile cu 20 ºi 24 de

niveluri supraterane a fost necesarãextinderea radierului în afara contu-rului suprastructurii (fig. 4).

Tasãrile probabile, calculate pen-tru grupurile de piloþi flotanþi pe carereazemã turnurile, utilizând schemafundaþiei convenþionale recoman-datã în STAS 2561/3-90, dar cu con-siderarea unei zone active limitate,au rezultat (pentru gruparea de acþi-uni corespunzãtoare stãrii limitã deexploatare):

• pentru turnurile P + 16, s = 6 cm- 8 cm;

• pentru turnurile P + 24, s = 10 cm- 12 cm.

Tot pe baza calculului tasãrilorgrupurilor de piloþi s-au stabilit valo-rile rigiditãþilor axiale ale piloþilor,necesare stabilirii eforturilor efectiveîn fiecare pilot ºi dimensionãriiradierului.

CONTROLUL EXECUÞIEIªI VERIFICAREA CAPACITÃÞII

PORTANTE A PILOÞILORContinuitatea corpului piloþilor a

fost verificatã prin metoda „impe-danþei mecanice" (adoptatã prinstandardul român SR ASTM 5882-2005) la cca. 10% din piloþii executaþiîn cadrul unui grup [11].

Încãrcãrile de probã pentru verifi-carea capacitãþii portante prezumate

Fig. 7: Evoluþia în timp a tasãrilor unui turn P + 16 E + 1 ET

Fig. 8: Evoluþia în timp a tasãrilor unui turn P + 24 E + 1 ET



ºi controlul calitãþii execuþiei s-aurealizat pe piloþi din lucrare [12].Deºi nu au fost duse pânã la rupere,aceste încãrcãri au depãºit cu 20% -30% încãrcarea maximã transmisãde construcþie în gruparea cea maidefavorabilã de acþiuni, înregis-trându-se tasãri reduse (fig. 5 ºi 6).URMÃRIREA COMPORTÃRII ÎN TIMP

A CONSTRUCÞIILORUrmãrirea tasãrilor construcþiilor

complexului ASMITA GARDENS s-aefectuat prin metode topografice(nivelment geometric de precizie),cu frecvenþã lunarã începând cu sta-diul realizãrii primului subsol, petoatã durata execuþiei (2007-2009) ºise continuã ºi în prezent.

În figurile 7 ºi 8 se poate urmãrievoluþia tasãrilor maxime ºi minimeale turnurilor cu 16 ºi respectiv 24etaje supraterane.

În tabelul 2 sunt sintetizatedatele constructive ale fundaþiilorturnurilor executate ºi valorile mediiale tasãrilor mãsurate pânã înprezent.

Deºi tasãrile mãsurate "s" nusunt complet stabilizate în timp, elepot fi utilizate pentru "calibrarea"cunoscutei corelaþii empirice între

tasarea grupului de "n" piloþi flotanþi(sg) ºi tasarea pilotului izolat (siz)solicitat cu aceeaºi încãrcare axialã(a se vedea diagramele de încãrcarefig. 5 ºi fig. 6).

sg = siz × nα (3)în care exponentul α rezultã pen-

tru situaþiile din tabelul 2, în inter-valul de valori: α = 0,45 ... 0,50.

Valorile tasãrilor mãsurate ºiinspectarea vizualã a construcþiilorconf irmã comportarea bunã întimp a tuturor corpurilor complexului(fig. 9).CONSIDERAÞII PRIVIND PROIECTAREA

ªI REALIZAREA CLÃDIRILOR ÎNALTEÎN CONDIÞII GEOTEHNICE COMPLEXE

Cele expuse anterior confirmãideea cã, pe teritoriul Bucureºtiului,chiar în zonele cu condiþii geoteh-nice mai complexe (în apropiereacursului vechi sau actual al râuluiDâmboviþa, în zona lacurilor situateîn nordul oraºului etc.), se pot realizaconstrucþii cu regim de înãlþime ridi-cat, în condiþii tehnico-economice pedeplin acceptabile.

Desigur, pentru elaborarea proiec-telor unor asemenea lucrãri suntnecesare investigaþii geotehnicecomplete care sã caracterizeze, în

mod corespunzãtor, comportareastraturilor (în special la acþiuni seis-mice) ºi sã furnizeze parametriigeotehnici reprezentativi.

În calculele de proiectare se potutiliza metode curente de evaluare acapacitãþii portante ºi a deformabi-litãþii sistemelor de fundare, cu con-siderarea unor factori evidenþiaþi decomportarea realã (rezultatã dinmãsurãtori) a acestora. Astfel, încazul radierelor de dimensiuni marieste necesarã limitarea zonei active(deformabile) din teren, iar pentrufundaþiile pe piloþi flotanþi - conside-rarea efectului de grup.

Desigur, pentru clãdiri cu multesubsoluri efectul descãrcãrii terenu-lui de fundare, în urma realizãriiexcavaþiilor adânci, trebuie modelatprin metode de calcul care introducefectul de decomprimare - recompri-mare, de rigidizare a pãmânturilor("hardening soil") ºi comportareaacestora în domeniul deformaþiilormici ("small strain"). Aceste modeleperfecþionate pot folosi parametriigeotehnici obþinuþi prin încercãri detip curent, realizate în laboratorulgeotehnic sau in situ [13].

De asemenea, trebuie evidenþiateposibilitãþile utilizãrii unor tehnologiicu productivitate sporitã pentrurealizarea sistemelor de fundaredescrise. Astfel, execuþia piloþilorprin procedeul CFA s-a extins înultimul timp, cu rezultate bune [14] ºipe amplasamente caracterizate prinprezenþa unor straturi mâloase sauchiar turboase în suprafaþa terenului.

Tabelul 2: Datele constructive ale fundaþiilor turnurilor executate ºi valorile medii ale tasãrilor mãsurate

Fig. 9: Vedere de ansamblu a complexului ASMITA GARDENS


Monitorizarea construcþiilor înalteeste absolut necesarã pentru verifi-carea ipotezelor de calcul ºi acumu-larea experienþei necesare perfecþionãriiatât a proiectãrii cât ºi a execuþiei.

BIBLIOGRAFIE[1] SC COLONAD PROEX SRL,

Proiect Ansamblu Rezidenþial,Splaiul Unirii nr. 168-170, Bucureºti,2005;

[2] MARCU D., SAIDEL T.,MARCU A., Probleme legate deproiectarea infrastructurii unui com-plex de construcþii de dimensiuniexcepþionale: Dâmboviþa Center,Bucureºti, A-XI-a Conferinþã Naþi-onalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,Timiºoara, 2008, pp 264-277;

[3] Universitatea din Bucureºti.Facultatea de Geologie ºi Geofizicã,Studiu geotehnic privind Ansambluldin Splaiul Unirii, nr. 168-170, Sector4, Bucureºti. Contract 09.04.2005;

[4] Geostud Proiect, Sondaje depenetrare pe amplasamentul AsmitaGardens, Bucureºti, 2005;

[5] Geotec Consulting, Studiupentru determinarea parametrilordinamici ai stratelor de pãmânt înzona Ansamblului rezidenþial AsmitaGardens - Splaiul Unirii nr. 168-170,Bucureºti, 2006;

[6] SEED B, IDRISS M., Simpli-fied Procedure for Evaluating SoilLiquefaction Potential - Soil Mechan-ics and Foundation Division, ASCE,No 97, SM9, 1971;

[7] P100/2006 Cod de Proiectareseismicã. Partea întâi - Prevederi deproiectare pentru clãdiri;

[8] CEN ENV 1998-5:1994Eurocode 8. Design provisions forearthquake resistance of structures.Part 5: Foundations, retaining struc-tures and geotechnical aspects;

[9] SR EN 1998-5:2004 Standardromân. Eurocod 8: Proiectareastructurilor rezistente la cutremur.Partea 5: Fundaþii, structuri desusþinere ºi aspecte geotehnice;

[10] SREN 1997-1:2004 Eurocod 7:Proiectarea geotehnicã. Partea 1.Reguli generale;

[11] EDRASIS C., PSALIDIS

S.A. Grecia - Sucursala România:

Asmita Gardens - Pilesonic Integrity

Tests (March, 2007);

[12] ISPIF S.A. Raport privind

efectuarea unor încercãri la compre-

siune axialã pe piloþi ºi încercãri la

smulgere la obiectul "Ansamblul

rezidenþial din Splaiul Unirii nr. 168-

170, Bucureºti, iunie 2007;

[13] MARCU A., SAIDEL T.,

CAPRARU C., Modele perfecþionate

ºi parametrii geotehnici necesari

pentru calculul terenului de fundare

în situaþii complexe - A V-a Confe-

rinþã a Academiei de ªtiinþe Tehnice

din România, Craiova, 28-29 sep-

tembrie 2010;

[14] SC COLONAD PROEX SRL,

Ansamblu rezidenþial S+P+3E+E4

Retras, str. Eugen Brote, nr. 33-41,

Bucureºti - 2009 (Proiect executat). �


Cum se poate ataca o amendãa Inspectoratului pentru Supravegherea

ºi Controlul Traficului Rutier

În HG 69/2011 sunt prevãzute urmãtoarele tipuri deîncãlcãri:

a) încãlcãri foarte grave care se sancþioneazã cuamendã de la 14.000 lei la 18.000 lei;

b) încãlcãri grave care se sancþioneazã cu amendãde la 8.000 lei la 12.000 lei;

c) încãlcãri minore care se sancþioneazã cu amendãde la 3.000 lei la 6.000 lei.

Sancþiunile se aplicã:a) operatorului de transport rutier sau întreprinderii

de transport rutier în cont propriu român/române oristrãin/strãine sau persoanei fizice/juridice, dupã caz;

b) conducãtorului auto român sau strãin, dupã caz;c) operatorului economic care desfãºoarã activitãþi

conexe transportului rutier/persoanei fizice sau juridice,dupã caz;

d) ºcolii de conducãtori auto/instructorului autoautorizat/persoanei fizice sau juridice, dupã caz;

e) centrului de pregãtire ºi perfecþionare a persona-lului de specialitate din domeniul transporturilorrutiere/persoanei fizice sau juridice, dupã caz;

f) persoanei care utilizeazã legitimaþiile de cãlãtorietip card fãrã drept sau în alte condiþii decât cele regle-mentate de legislaþia în vigoare;

g) furnizorului sau beneficiarului de bunuri divizibile,dupã caz.

Motive:O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor

consacrã expres în art. 17 motivele care atrag nulitateaprocesului verbal: lipsa menþiunilor privind numele,prenumele ºi calitatea agentului constatator, numele ºiprenumele contravenientului, a faptei sãvârºite ºi adatei comiterii acesteia sau a semnãturii agentului con-statator.

Referirea la faptul cã nulitatea se constatã ºi din ofi-ciu mã face sã cred cã în mod clar e vorba de o nulitateabsolutã. În afarã de art. 17, singura referire expresã înOG 2/2001 la o cauzã de nulitate apare în art. 16 alin. 7,pentru situaþia obiecþiunilor la procesul verbal, care sub

sancþiunea nulitãþii trebuie consemnate distinct în proce-sul verbal la rubrica „alte menþiuni“.

Deºi art. 16 alin. 1 stabileºte care sunt menþiunile cetrebuie cuprinse obligatoriu în procesul verbal, numailipsa unora din aceste menþiuni (adicã cele la care facereferire art. 17) e sancþionatã cu nulitatea.

Prin urmare, în cazul lipsei celorlalte menþiuni sepoate conchide cã, în mãsura în care legiuitorul nu aînþeles sã le sancþioneze expres cu nulitate, lipsa lor nuva conduce la nulitatea procesului verbal?

Sã luãm situaþia nesemnãrii procesului verbal decontravenient. În procesul verbal, agentul constatatormenþioneazã împrejurãrile care au determinat nesem-narea procesului de contravenient, însã nu aparenicãieri o semnãturã a unui martor care sã le confirme ºinici agentul constatator nu precizeazã motivele ce audus la încheierea procesului-verbal fãrã martor.

Model plângere contravenþionalãModel plângere contravenþionalã ISCTR – contestaþie

amendã ISCTR

DOMNULE PREªEDINTE,Subsemnatul(a) ………….., domiciliat(a) în ………..,

CNP….......... seria ºi numãrul de buletin, .................Formulez:PLÂNGERE CONTRAVENÞIONALÃÎmpotriva procesului-verbal de contravenþie nr.

…….., din …………, încheiat de ……….., prin care, înbaza art. …, din ...., am fost sancþionat(a) cu ................a cãrui anulare o cer.

Motivarea prezentei plângeri o voi depune pânã laprimul termen.

Anexez copie dupã procesul verbal de contravenþie –cu menþiunea conform cu originalul ºi semnãtura.

Semnãtura,……….DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ……

Inspecþia, controlul ºi supravegherea modului de respectare a prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 ºi ale Ordo-nanþei Guvernului nr. 27/2011 se efectueazã în trafic ºi la sediul operatorilor de transport rutier/între-prinderilor de transport rutier în cont propriu/operatorilor economici care desfãºoarã activitãþi conexetransportului rutier/furnizorilor ºi beneficiarilor de bunuri divizibile/centrelor de pregãtire ºi perfecþionarea personalului din domeniul transporturilor rutiere/ºcolilor de conducãtori auto/instructorilor auto auto-rizaþi de cãtre inspectorii din cadrul I.S.C.T.R., denumiþi în continuare inspectori.

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator Casa de avocaturã Coltuc

CASA DE AVOCATURÃ COLTUC MARIUS VICENÞIUAleea Arutela, nr. 2, Bucureºti

E-mail: [email protected], [email protected] | Web: www.coltuc.ro


Alunecãrile haldelor de steril -factor de risc pentru carierele de lignit din Oltenia

prof. univ. dr. ing. Ilie ROTUNJANU, prof. univ. dr. ing. Maria LAZÃR - Universitatea din Petroºani,Facultatea de Mine, Departamentul Management, Ingineria Mediului ºi Geologie

Zãcãmintele de lignit din Olteniasunt situate în partea de sud-vest aRomâniei ºi se încadreazã în uni-tatea structuralã a DepresiuniiSubcarpatice, în aria cuprinsã întreDunãre ºi Olt (fig. 1). În depozitelepliocene din aceastã zonã (dacian,romanian ºi pleistocen) au fost puseîn evidenþã 21 de strate de cãrbune,cantonate în formaþiuni argilo-nisipoase, din care exploatabile suntstratele V-XII.

Rezervele actuale de lignit aleacestui zãcãmânt se cifreazã lacca. 1.250 milioane tone ºi fac obiec-tul exploatãrii prin mine ºi cariere. Dela începerea activitãþii de exploatare ºivalorificare a zãcãmintelor de lignitdin bazinele miniere ale Olteniei(1965 - 1967), s-au extras peste 800 mili-oane tone de lignit. De asemenea,din cariere ºi exploatãri subterane,au fost extrase ºi depozitate cantitãþiimpresionante de steril, de peste4.800 milioane m3.

Sterilul rezultat din activitatea deexploatare a lignitului a fost depozi-tat, iniþial, în halde exterioare, iar, pemãsura dezvelirii vetrei carierelor, înhalde interioare.

Haldarea materialului steril serealizeazã cu tehnologii în flux con-tinuu, fiind folosite, în acest scop,instalaþii de haldare de diferite tipuri(fig. 2). Atât haldele interioare, câtmai ales cele exterioare, se con-fruntã cu probleme de naturã geo-tehnicã majore, în sensul manifestãriiinstabilitãþii lor. La haldele exte-rioare, problemele de instabilitate au

un impact mai mare, întrucât în zonalor de influenþã sunt unele obiectivesociale sau de interes economic.

Cauzele instabilitãþii haldelor desteril sunt legate de amplasament,de natura rocilor haldate ºi din fun-dament, de modul de construcþie, degeometrie ºi altele.

Din punct de vedere al amplasa-mentului, ele sunt construite peterenuri orizontale, pe vãi ºi pe ver-sanþi. Dintre acestea, cele mai maririscuri de naturã geotehnicã apar încazul haldelor construite pe vãi ºiversanþi.

Din punct de vedere al naturiirocilor haldate, ele reprezintã unamestec neomogen. Ponderea dife-ritelor tipuri de roci variazã în limitedestul de largi, în funcþie de litologiazãcãmântului:

• roci de naturã nisipoasã (necoe-zive) - 20-30%;

• roci de naturã prãfoasã (slabcoezive) - 7-15%;

• roci de naturã argiloasã (rocicoezive) - 55-60%.

Caracteristicile fizice ºi mecaniceale materialului din haldele de sterilvariazã în limite foarte largi, conformvalorilor prezentate în tabelul 1.

În general, cele mai frecvente alunecãri apar în cazul haldelor exterioare, construite în afara perime-trelor de exploatare, pe versanþi sau de-a lungul vãilor, cu sau fãrã lucrãri hidrotehnice în bazã.

Lucrarea de faþã îºi propune sã prezinte câteva studii de caz reprezentative pentru carierele din Oltenia,evidenþiind cauzele, efectele ºi mãsurile adoptate pentru stabilizarea alunecãrilor.

Fig. 1: Localizarea geograficã a carierelor din Oltenia

Tabelul 1: Caracteristicile fizico-mecanice ale sterilului


Rocile din fundament sunt rociargiloase sau materiale aluvionareneconsolidate, care favorizeazã pro-ducerea de fenomene geominierenegative (tasãri, refulãri, cedãri plas-tice).

Din punct de vedere constructiv,sunt halde cu înãlþime mare (30 m -100 m) ºi foarte mare (peste 100 m),construite în mai multe trepte, uneoripe terenuri înclinate (versanþi), afec-tate sau predispuse la fenomenelocale de alunecare sau pe vãi cusau fãrã regim permanent de apã.

FENOMENE DE INSTABILITATEA HALDELOR DIN OLTENIA

De-a lungul timpului, s-au produsnumeroase fenomene de alunecarea haldelor de steril, cu consecinþemai mult sau mai puþin grave asupramediului înconjurãtor, asupra obiec-tivelor din zona de influenþã sauasupra activitãþii de producþie. În celece urmeazã sunt prezentate douãstudii de caz, pentru o haldã exte-rioarã amplasatã de-a lungul uneivãi, respectiv pentru o haldã inte-rioarã amplasatã pe un fundamentînclinat, unde alunecãrile au afectatansamblul haldei.

Halda Valea Rogoazelor -cariera Roºiuþa

A fost pusã în funcþiune în anul1985 ºi ocupã partea superioarã avãii cu acelaºi nume, care, în ceamai mare parte, a fost acoperitã cupãdure, fapt ce i-a asigurat un gradmare de stabilitate. Ulterior, prindefriºarea pãdurii, s-a redus gradulde stabilitate al versanþilor. Din punctde vedere morfologic, Valea Rogoa-zelor era o vale largã care adunãmai multe pâraie, cu regim perma-nent sau nepermanent de apã.

Conform proiectului iniþial, haldaValea Rogoazelor a fost prevãzutãpentru un volum de 54,5 milioane m3,pe o suprafaþã de 189,25 ha, cu oînãlþime de 140 m ºi unghi generalde taluz de 60. A funcþionat pânã înanul 2006, când a fost afectatã de o

alunecare majorã ºi a necesitatîntreruperea activitãþii de haldare.În intervalul 1995 - 2006, în aceastãhaldã s-au depozitat cca. 51 mili-oane m3, în 6 - 8 trepte, cu înãlþimetotalã de 120 m ºi la unghi generalde taluz de 40 - 80.

De la începerea lucrãrilor pânã înmomentul încetãrii activitãþii, înhaldã s-au produs mai multe feno-mene geominiere negative, dintrecare se menþioneazã trei alunecãri,care au pus în miºcare volume desteril importante, ºi anume:

• Alunecarea din septembrie 2001s-a produs de-a lungul vãii princi-pale, pe o lungime de cca. 1.000 m,afectând 26 ha din suprafaþa haldei.Cauzele acestei alunecãri suntlegate de prezenþa apei în corpulhaldei, fiind identificate ca ºi cãi depãtrundere a apei în haldã: zonelede înfrãþire a haldei cu versanþii na-turali, izvoarele din fundamentulhaldei ºi acumulãrile de apã dinzonele denivelate, ca urmare a pre-cipitaþiilor atmosferice.

Ca mãsuri adoptate pentru dimi-nuarea influenþei apei asupra stabi-litãþii, se menþioneazã:

• canale de contur, ca lucrãri pen-tru izolarea suprafeþei finale a haldeide afluxul de apã de suprafaþã dinexterior;

• lucrãri pentru preluarea ºi trans-ferul apelor de suprafaþã din zonaamonte în zona aval a haldei;

• lucrãri pentru drenarea apei depe suprafeþele provizorii ºi finale alehaldei, cât ºi pentru coborâreanivelului piezometric din materialulhaldat (drenuri orizontale ºi foraje dedrenaj);

• lucrãri de scarificare, pentrurealizarea conlucrãrii materialuluihaldat cu terenul de fundament;

• lucrãri de nivelare ºi compac-tare a treptelor, taluzurilor ºi supra-feþelor finale.

Dupã aceastã alunecare, în haldaValea Rogoazelor s-a continuatdepunerea sterilului, executându-se,în paralel, urmãtoarele lucrãri deîmbunãtãþire a stabilitãþii:

• consolidarea zonei de la piciorulhaldei, prin executarea unui pintende pãmânt ºi a unui zid desprijin din coloane tubate cudiametrul de 508 mm ºi lungimea de17 m, din care 3 m reprezintãcoloana de lungire de la suprafaþaterenului; coloanele au fost prevã-zute cu armãturi metalice betonate,iar coloanele de lungire au fostlegate cu armãturi metalice ºi beto-nate, formând un zid de sprijin culungimea de aproximativ 60 m.În faþa zidului de sprijin, la 2 m în

Fig. 2: Lucrãri de haldare



interiorul haldei, a fost executat ºi unbaraj de protecþie, format din caseteumplute cu balast;

• executarea a 6 foraje de hidro-observaþie pentru monitorizareanivelului apei din corpul haldei ºievacuarea acesteia prin pompare;

• s-a asigurat, de asemenea,nivelarea sistematicã a depunerilorde steril ºi respectarea elementelorgeometrice proiectate.

Alunecarea din mai 2004 (fig. 3),a avut o amploare mai micã faþã decea din 2001, afectând cca. 9,5 hadin suprafaþa haldei. Efectele aces-tei alunecãri au fost eliminate prinlucrãri de regeometrizare ºi amena-jare cu utilaje clasice. Alunecarea afost cauzatã de diminuarea caracte-risticilor geotehnice ale rocilor hal-date, sub influenþa apei.

Pentru urmãrirea nivelului apeidin corpul haldei s-au mai executatîncã 6 foraje de hidroobservaþie.Pânã la producerea urmãtoareialunecãri, nu au fost semnalatedeformaþii care ar fi putut indica altefenomene de instabilitate (fisuri,crãpãturi, scufundãri, deplasãri aleforajelor).

Alunecarea din februarie 2006s-a produs în condiþiile unor precipi-taþii abundente ºi de duratã (cu valorimaxime de 56 l/m2 în 24 h). Ca ur-mare, s-a produs o alunecare majorã,prin desprinderea bruscã a trepteisuperioare +350, afectând o supra-faþã de 17,6 ha (fig. 3). Imediat dupãproducerea alunecãrii, s-a încer-cat stoparea sa prin intervenþii cu uti-laje clasice. Precipitaþiile abundentenu au permis, însã, executarealucrãrilor necesare, astfel cã apa dinprecipitaþii s-a infiltrat în corpulhaldei pe traiectul fisurilor ºi crãpã-turilor formate, ºi s-a accelerat vitezade alunecare la câteva zeci de metripe zi, pe direcþia firului vãii. Miºcareahaldei a continuat în luna aprilie,când a fost reactivatã ºi alunecareadin septembrie 2001, iar la începutullunii mai a fost depãºit zidul de spri-jin de la baza haldei, astfel cã a fostdistrus ºi blocat un drum naþional,DN 67 (fig. 4).

Alunecarea s-a extins pe cca.600 m lãþime ºi 2.200 m lungime, iarsuprafaþa afectatã de alunecareeste, în prezent, de aproximativ 75 ha.Þinând seama de volumul de mate-rial antrenat, de diferenþa dintre cotade desprindere ºi cota de extindere,

de aspectul ºi poziþia suprafeþelor dedesprindere, s-a considerat cã supra-faþa de alunecare a afectat ºi funda-mentul haldei.

Pentru îmbunãtãþirea condiþiilorde stabilitate ale haldei, în zona dinaval au fost executate lucrãri denivelare ºi s-au construit drenuripentru dirijarea apelor în afaraperimetrului haldei. În zona medianãs-au executat alte foraje de hidroob-servaþie, constatându-se ridicareaapelor subterane, chiar pânã lanivelul terenului. Producerea acesteialunecãri de mari dimensiuni a con-dus la sistarea lucrãrilor de haldare,urmând ca acestea sã fie reluatenumai dupã consolidarea rocilor hal-date. Întrucât s-a gãsit o altã soluþiede haldare a rocilor, în halda inte-rioarã a carierei Lupoaia, acestelucrãri sunt sistate ºi în prezent.

Halda interioarã a carierei OlteþuHalda carierei Olteþu înmagazi-

neazã un volum de steril de cca.45 milioane m3 ºi este construitã îndouã trepte cu înãlþimea de câte15 m ºi unghiuri de taluz de 300 - 400,la o înclinare generalã de 50 - 60.

Avansarea haldei se realizeazãpe înclinare, de la nord la sud, pevatra carierei. Halda este construitãcu tehnologie în flux continuu, folo-sindu-se, în acest scop, o instalaþiede haldare cu braþ în consolã de tipA2RsB4400x95.

Ca fenomene de instabilitate, s-auprodus alunecãri parþiale de-a lungulfrontului de haldare ºi o alunecarede mare amploare (2005), care a cu-prins aproape întreaga haldã.

În baza observaþiilor ºi cercetã-rilor geotehnice de teren, colectivulde cercetare a încadrat alunecareahaldei interioare a carierei Olteþuîntr-una de tip progresiv, extinsã dintreapta superioarã în treapta infe-rioarã ºi continuatã pe planul decontact cu vatra carierei.Fig. 4: DN 67 afectat de alunecarea haldei Valea Rogoazelor - cariera Roºiuþa

Fig. 3: Alunecãri în halda Valea Rogoazelor -cariera Roºiuþa



La partea inferioarã s-a manifes-tat ca o curgere plasticã (fig. 5), carea afectat frontul de extragere a cãr-bunelui. Prezenþa mai multor zonede rupere în masa alunecãtoareatestã faptul cã s-au produs alu-necãri rotaþionale multiple, conver-gente pe planul de contact.

Printre cauzele acestei alunecãrise menþioneazã: avansarea pe încli-nare a haldei fãrã executareatreptelor de înfrãþire ºi a drenurilorde colectare ºi dirijare a apelor pefundamentul haldei, modificarea carac-teristicilor de rezistenþã ºi lichefiereamaterialului haldat în zona de con-tact, infiltrarea apelor din precipitaþiiîn corpul haldei ºi altele.

Ca mãsuri întreprinse pentru sta-bilizarea haldei se menþioneazã:regeometrizarea haldei ºi execu-tarea treptelor de înfrãþire la nivelulfiecãrui intrând de extragere (fâºiede haldare), executarea de drenuriumplute cu balast în fundamentulhaldei pe direcþia frontului, nivelareaºi compactarea parþialã a haldei.

În afara acestor douã studii decaz, fenomene de instabilitate, darde mai micã amploare, s-au maiîntâlnit ºi la haldele exterioare alecarierelor Panga (jud. Vâlcea), hal-delor Bohorelu ºi ªtiucani pentrucarierele din bazinul Jilþ (jud. Gorj)

sau la halda Negomir a cariereiPinoasa (fig. 6).

CAUZELE INSTABILITÃÞIIHALDELOR DE STERIL DIN OLTENIA

ªI MÃSURI DE PREVENIREPornind de la analiza alunecãrilor

menþionate ºi de la investigarea altoralunecãri prezente în carierele delignit, se pot evidenþia cauzele insta-bilitãþii haldelor de steril ºi pot fiidentificate principalele mãsuri de pre-venire.

Astfel, au fost identificate treicategorii principale de cauze alealunecãrilor.

Cauze de naturã geotehnicã• Amplasamente necorespunzã-

toare, haldele fiind construite, înmulte cazuri, pe terenuri neadec-vate, ºi anume de-a lungul vãilor cusau fãrã apã în fundament ºi cu ver-sanþi cu înclinãri de 10-150 sau peversanþi care, uneori, sunt afectaþide alunecãri superficiale;

• Terenul din fundament constituitdin materiale aluvionare neconsoli-date, care favorizeazã producereatasãrilor neuniforme ºi a alunecãrilorde profunzime;

• Existenþa rocilor argiloase în vatracarierelor;

• Natura rocilor depozitate, pre-dominant argiloasã (55-60%), argilo-nisipoasã (20-30%) ºi argilo-prãfoasã

(7-15%), cu plasticitate ridicatã(Ip>25%), în condiþii de umiditatemare (s>0,8) ºi consistenþã redusã(Ic<0,75);

• Permeabilitate redusã ºi neo-mogenitate a materialelor haldate,ceea ce nu permite eliminareaapelor din corpul haldelor ºi consoli-darea rocilor;

• Drenajul necorespunzãtor ºineomogenitatea rocilor haldate favo-rizeazã manifestarea presiunilorpiezometrice în anumite zone ºi con-duce la un comportament diferit alrocilor în condiþii de solicitare ºi laapariþia zonelor de cedare plasticã,favorabile destabilizãrii haldelor.

Cauze de naturã hidrogeologicãºi hidrotehnicã

• Nivel freatic ridicat al apelorsubterane, cu un caracter slabascensional;

• Existenþa unor surse de apãsubteranã care se scurg pe versanþiºi pãtrund în halde;

• Absenþa lucrãrilor de colectareºi drenare a apelor de pe versanþi;

• Neexecutarea sau executareaparþialã a lucrãrilor de drenaj de subhalde ºi manifestarea presiuniiapei în porii rocilor;

• Modificarea caracteristicilor geo-tehnice ale rocilor haldate sub influ-enþa factorilor hidrometeorologici ºiclimatici.

Cauze de naturã tehnologicã• Neexecutarea înfrãþirii haldelor

cu versanþii naturali, prin realizareatreptelor de înfrãþire;

• Nerealizarea scarificãrii terenu-lui de bazã ºi neîndepãrtarea soluluivegetal;

• Depunerea descendentã a mate-rialului steril în haldele exterioare,ceea ce nu permite consolidareatreptelor de bazã, favorizând defor-maþiile plastice în corpul haldei ºiiniþierea unor alunecãri parþiale,odatã cu creºterea unghiului detaluz;

Fig. 5: Analiza de stabilitate a haldei interioare a carierei Olteþu

Fig. 6: Halda Valea Negomir - cariera Pinoasa



• Absenþa lucrãrilor de compac-tare ºi nivelare a treptelor de haldã,pentru reducerea tasãrilor ºi ainfiltrãrii apelor în corpul haldei;

• Încorporarea în haldã a rocilorargiloase plastice moi ºi existenþa, înunele cazuri, a zonelor de bãltire aapelor în perioadele cu precipitaþiiabundente;

• Subminarea fundamentului hal-dei de eventuala prezenþã a lucrã-rilor miniere subterane;

• Depãºirea unghiurilor de stabili-tate ale rocilor prin supraîncãrcareahaldelor sau creºterea înãlþimiitreptelor.

Mãsuri de prevenire a alunecãrilorMãsurile de prevenire ºi comba-

tere a alunecãrilor vizeazã diminu-area sau anularea influenþei factorilorcare afecteazã stabilitatea taluzurilortreptelor de haldã, stabilitatea deansamblu a haldei ºi eliminareacauzelor menþionate. Unele mãsurivizeazã fundamentul haldelor, iaraltele haldele de steril.

Ca mãsuri care vizeazã funda-mentul haldelor se menþioneazã:

• pentru haldele amplasate peversanþi sau vãi:

- curãþirea zonelor cu alunecãriactive;

- realizarea treptelor de înfrãþirepentru înclinãri ale fundamentuluimai mari de 100, înclinate cu 20-30

spre spaþiul haldat, corespunzãtorfiecãrui intrând (fâºie de haldare);

- executarea de lucrãri hidro-tehnice în fundamentul haldei,amplasate de-a lungul vãilor, pentrucolectarea ºi transferul apelor înafara haldei;

- executarea de drenuri sub haldã,pentru dirijarea apelor infiltrate sprelucrãrile hidrotehnice din fundament;

- excavarea ºi îndepãrtarea stra-telor superficiale sau a rocilor argi-loase neconsolidate, pentru evitarearefulãrilor ºi a cedãrilor plastice;

- haldarea ascendentã, pentruasigurarea consolidãrii rocilor dintreptele inferioare, în scopul constru-irii treptelor superioare.

• pentru haldele interioare:- îndepãrtarea materialului argilos,

cu tendinþe de alunecare sau cedareplasticã, de pe vatra carierelor;

- executarea de drenuri sub haldãprin umplerea vechilor canale degospodãrire a apelor cu balast, careasigurã, pe de o parte, drenareaapelor din haldã, iar pe de altã parte,creºterea coeficientului de frecaredintre rocile haldate ºi fundamentulhaldei;

- scarificarea vetrei carierei, pen-tru o înclinare mai micã sau egalã cu100, în scopul unei mai bune conlu-crãri între materialul haldat ºi funda-mentul haldei; scarificarea se varealiza perpendicular pe direcþia deavansare a treptelor de haldã;

- respectarea elementelor geo-metrice ale treptelor de haldã ºi adecalajului între trepte;

- realizarea programelor de hal-dare în concordanþã cu dezvoltarealucrãrilor de excavare.

Mãsurile care vizeazã depozitulde steril vor fi de ordin constructiv ºide întreþinere a acestuia. Ca mãsuride ordin constructiv se menþioneazã:

• respectarea elementelor geo-metrice ale treptelor de haldã ºi adecalajului dintre trepte;

• respectarea tehnologiei de hal-dare prin depunere uniformã a roci-lor în haldã;

• evitarea sortãrii materialului hal-dat ºi acumularea bulgãrilor argiloºila baza treptelor, prin dirijareadepunerii ºi a înãlþimii de depunereºi asigurarea unor ºpanuri de gro-sime redusã la excavarea rocilor;

• evitarea formãrii zonelor depre-sionare în procesul de haldare ºinivelarea treptelor de haldã dupãavansarea fronturilor;

• executarea eventualelor lucrãride compactare a materialului haldatîn scopul îmbunãtãþirii caracteristi-cilor de rezistenþã ale acestuia ºireducerea infiltrãrii apei în treptelede haldã;

• asigurarea unei pante de scurgerea apelor de 20/00-30/00 spre canalelecolectoare sau spre staþiile depompe;

• în situaþiile în care este posibil,sã se realizeze un strat drenant labaza haldei prin extragerea selectivãa rocilor granulare.

CONCLUZIIHaldele de steril, fiind construcþii

inginereºti, reclamã, încã din faza deproiectare, efectuarea de studii geo-tehnice privind amplasamentul ºiparticularitãþile geotehnice ºi hidro-geologice ale rocilor din fundament,regimul apelor de suprafaþã ºi sub-terane din zona amplasamentului,condiþiile de stabilitate ale terenuluidin fundament, lucrãrile inginereºtinecesare pentru mãrirea gradului destabilitate, parametrii geometrici ºiconstructivi ai haldei, condiþiile destabilitate ºi factorii de risc care aparîn timpul exploatãrii. Pe timpul con-struirii ºi înainte de trecerea în con-servare sau redare în circuituleconomic, sunt necesare studii pen-tru aprecierea stabilitãþii acestora ºiadoptarea de mãsuri pentru evitareafenomenelor de instabilitate.

Evidenþierea cauzelor ºi a mãsu-rilor care s-au impus pentru elimi-narea fenomenelor de instabilitate ºiasigurarea stabilitãþii haldelor la cari-erele de lignit din România oferãposibilitatea de adoptare a acestormãsuri ºi pentru alte cariere cucondiþii similare.

BIBLIOGRAFIE1. LAZÃR M., ROTUNJANU L,

Sistem complex de urmãrire a nive-lului hidrostatic în corpul haldelor desteril. Contract de cercetare ºtiinþi-ficã nr. 1224/S/2006;

2. ROTUNJANU L, LAZÃR M.,Analiza stabilitãþii haldei interioare acarierei Olteþu — E.M.C Berbeºti.Contract de cercetare ºtiinþificãnr.9/2005;

3. ROTUNJANU L, Stabilitateaversanþilor ºi taluzurilor. Ed. Infomin.Deva, 2005. �



ªOSELUIRILE DRUMURILOR ÎN ROMÂNIA,LA SFÂRªITUL SECOLULUI XIX

- ca obiect de studiuºi de luat exemplu -

Acum cca. 150 de ani s-a începuto amplã campanie de modernizare adrumurilor.

Vom prezenta un model de dez-voltare al unei þãri - PrincipateleUnite ale României dupã Unirea din1859, dar mai ales dupã ce în Româ-nia a venit regele Carol I de Hohen-zollern, ºi mai ales dupã câºtigareaRãzboiului de Independenþã.

Între anii 1833 ºi 1863 s-auºoseluit numai 775 km, adicã aprox.26 km/an.

Între 1863 ºi 1870 (7 ani) s-auºoseluit 1.025 km, adicã 147 km/an.

Între 1870 ºi 1876 s-au ºoseluit3.068 km, adicã 510 km/an.

Între 1876 ºi 1887 s-au ºoseluit5.132 km, adicã 466 km/an.

În total, din anul 1863 pânã înanul 1887 s-au ºoseluit în medie 387km/an, adicã un total de: 24 ani x387 km/an = 9.288 km.

Se menþioneazã cã ºoseluireaînsemna, de fapt, împietruirea dru-mului cu piatrã de râu, ceea ce þineadrumul practicabil tot timpul anului,indiferent de intemperii.

Este de apreciat acest lucru, cuatât mai mult cu cât la acele vremuritoate aceste lucrãri se fãceau numaimanual de cãtre oameni, adicã:extragerea pietriºului din râu, trans-portul cu roaba ori targa la locul deîncãrcare, încãrcarea în carul cu boi,dus pânã la locul de punere înoperã, unde se descãrca manual, seîmprãºtia ºi se compacta manual.

Toate aceste munci se fãceau, caprestaþie, de cãtre þãranii care aveaucare, cãruþe, boi ori cai de tracþiune.Deci, toatã aceastã muncã, fãcutã îninteriorul obºtei, se realiza prinmuncã voluntarã ºi cu materialeluate gratis din albia râurilor ori dincarierele de piatrã apropiate. În aceaperioadã, în România erau circa

130 de ingineri care se ocupau deorganizarea acestor lucrãri. Dacã arfi sã comparãm cu ce s-a realizatîntr-o perioadã asemãnãtoare, dinanul 1990 ºi pânã în 2013, putemtrage uºor concluzia cã cei careguvernau atunci þara, cei care con-duceau comunele ºi satele, parcãerau mai aplecaþi spre problemeleobºtei decât azi.

Soluþiile tehnice ºi financiareerau în grija specialiºtilor ºi auto-ritãþilor. Când spun aceste lucruri, nuo fac neapãrat de dragul de a criticaci din dorinþa de a ne inspira dinputinþa oamenilor de atunci de a sedescurca cu materiale gãsite înapropiere ºi nu cu meºteri din Ger-mania, Franþa, America ºi cu tot felulde înscrisuri, prevãzute, neapãrat, în„normele europene“.

Din aceeaºi sursã „Generalii dru-murilor. Linia I-a“, despre cei care seocupau de construcþia ºi întreþinereadrumurilor în acele vremuri, maiaflãm cã:

Dupã terminarea Rãzboiului deIndependenþã, lucrãrile publice auluat o mare amploare. Contribuþiadeterminantã a inginerilor români înbuna desfãºurare a acestor lucrãri aavut ca efect câºtigarea încrederiiguvernanþilor în specialiºtii autoh-toni. Este citat în acest sens, încartea sus amintitã, I. C. Brãtianucare a avut curaj ºi încredere sã deaspre execuþie inginerilor români con-strucþia cãii ferate de la Buzãu laMãrãºeºti, cam 91 km.

Lucrarea a fost inauguratã la18 ianuarie 1881, în prezenþa Regeluiºi a Reginei. Banchetul organizat cuaceastã ocazie nu a fost nici în SalaUnirii de la Focºani, nici la Capºa înBucureºti ci în magazia de mãrfuridin gara Focºani. Pe atunci, regeleºi regina onorau lucrãrile fãcute deromâni cu materiale indigene. Ei luauparte la ceremonii de recepþie orga-nizate la faþa locului, în condiþii impro-vizate ºi nu la restaurante de lux.

Cu ocazia acestei inaugurãri, s-aaprins scânteia înfiinþãrii viitoareiSocietãþi Politehnice, care ar puteasã fie asemuitã cu ceea ce repre-zintã acum ARACO, la care întâlnimingineri de mare valoare.

Deosebirea este cã SocietateaPolitehnicã era binecuvântatã ºirespectatã de Casa Regalã. Azi,inginerii din România sunt respectaþimai mult de firmele de construcþii ºiinstitutele de ºtiinþã din strãinãtate.

- De ce fac albinele miere?- Pentru cã au reginã!

REGELE CAROL IªI CONSILIUL TEHNIC SUPERIORÎn România anului 1866, Regele

Carol I a simþit nevoia sã fie consiliatde un grup de specialiºti, oamenicompetenþi ºi nealiniaþi politic.

În acest scop, el a constituit Con-siliul Tehnic Superior, care aparþineadirect de coroanã, dar aceasta nuintervenea cu nimic ci era consiliatã,doar, de acest organism.

Ceea ce Regele Carol I a fãcutatunci, noi nu facem nici mãcarastãzi, când nivelul de cunoºtinþe alspecialiºtilor este mult mai evoluat ºise dispune ºi de tehnologii noi, caremai de care mai sofisticatã.

Dacã acel rege ar trebui sã facãacel Consiliu Tehnic Superior acum,în mod sigur ar alege numai oamenipregãtiþi, i-ar lãsa sã lucreze, sã sedispute ºi sã-ºi prezinte soluþia, ºi nuar numi nicio persoanã nepregãtitã,fãrã legãturã cu domeniul care seanalizeazã.

Ce ar fi ieºit din aceastã gândire?În mod sigur vã spun ce n-ar fi

ieºit.N-ar fi ieºit Radu Berceanu

ministru, n-ar fi ieºit nici domnulOvidiu Silaghi ministru, nici doamnaAnca Boagiu, nici Ludovic Orban,nici Miron Mitrea.

Ar fi ieºit, poate, un Pop Mirceacãruia, dacã îi dai o temã ºi îi sta-bileºti câteva þinte, este în stare sã

Drumurile României (I)Din cartea „Constructori ai secolului XX“ - autor ing. Alexandru DOBRE



organizeze ºi sã finalizeze, dar ºtieºi sã cedeze când vede cã e maibunã ideea altcuiva.

E normal ºi corect sã-i laºi pespecialiºti sã vorbeascã.

Eventual...Sã se organizeze un concurs

destinat sã stabileascã cea maipotrivitã sancþiune pentru cei carepromit fãrã acoperire ºi în dispreþtotal pentru acest blând ºi generospopor.

CONFERINÞA DE PRESÃORGANIZATÃ DE ARACO

Perspectivele activitãþii de investiþii -construcþii în anul 1999

Asociaþia Românã a Antrepreno-rilor de Construcþii - ARACO a orga-nizat în ziua de 25 februarie 1999 oconferinþã de presã, pe tema PER-SPECTIVELE ACTIVITÃÞII DE INVES-TIÞII - CONSTRUCÞII ÎN ANUL 1999.

Redãm, în continuare, textulmaterialului prezentat de dl ing.Alexandru Dobre, preºedinteleARACO de atunci, cu menþiunea cãproblemele sunt actuale ºi astãzi, în2013.

„Dupã cum se ºtie, 1998 a fost unan greu pentru economia naþionalã;un an nu al stagnãrii, ci al regresuluiprincipalilor indicatori macro ºimicro-economici. Tocmai de aceea,erau aºteptate mãsuri care sãrelanseze economia, sã revigorezeinvestiþiile, sã dea o ºansã mediilorde producþie ºi de afaceri din Româ-nia, sã stimuleze iniþiativa între-prinderilor mici ºi mijlocii, mai ales îndomeniul exportului etc. Din pãcate,recentul Buget votat în Parlamentulþãrii amânã, cu cel puþin un an,aceste speranþe.

Nu ne-am propus sã comentãm,în acest material destinat presei,bugetul elaborat de guvern ºi apro-bat de forul legislativ al þãrii, pentrucã, de-acum, el este bine cunoscut.Citãm, totuºi, aprecierea conþinutãîntr-un apel adresat liderilor partide-lor parlamentare de Camera deComerþ ºi Industrie a României,atunci când încã se mai putea faceceva, când construcþia bugetuluiputea fi încã apropiatã de cerinþeleimperioase ale relansãrii economice,

cu menþiunea cã ne-am raliat întrutotul acestui punct de vedere ºiacþionãm în spiritul lui.

Impozite ºi taxe suplimentare„Avalanºa recentã de noi taxe

suplimentare - se aratã în apel -creºterile de impozite, taxe ºi con-tribuþii obligatorii, precum ºi anulareasau amânarea aplicãrii facilitãþilorfiscale recent legiferate constituiecãi disfuncþionale de construire aunui buget al reformei economice ºial redresãrii economiei... Situaþiaîncordatã creatã de vârful serviciuluidatoriei externe ºi exigenþele limitãriideficitului bugetar nu se solu-þioneazã prin exacerbarea fiscalitãþiila adresa populaþiei ºi a agenþiloreconomici, pentru cã o astfel depoliticã duce la prãbuºirea întregiieconomii, la falimentarea în masã aîntreprinderilor, la pierderea depieþe, la îndepãrtarea investitorilorstrãini... Bugetul pe 1999 (ar fi tre-buit) sã fie un buget al stimulãriiinvestiþiilor (în mod special prin rein-vestirea profitului) ºi exporturilor, alîncurajãrii producþiei agricole, indus-triale ºi turistice, al relansãrii pieþeiinterne, al soluþionãrii implicaþiilorsociale ale restructurãrii, al þineriisub control sever a economiei sub-terane ...“ - am încheiat citatul.

Exprimând deschis regretul cãn-a fost sã fie aºa cum aºteptau ºipreconizau autorii apelului la carene-am referit, ºi apropiindu-ne desectorul construcþiilor în careactiveazã membrii ARACO, con-statãm cã Bugetul þãrii, în actuala saalcãtuire, nu prevede, practic, fon-duri pentru investiþii. Mai mult, chiar:este pusã sub semnul întrebãriirecuperarea celor 6.000 miliarde leipe care firmele de construcþii le aude încasat de la ordonatorii de credite,pentru lucrãri executate anul trecut.

latã cu ce handicap pãºesc în1999 întreprinzãtorii din construcþii,ramurã în care, dupã cum se ºtie,privatizarea a atins un procent foarteridicat faþã de alte sectoare econo-mice: 98%. Evident, renunþarea lafacilitãþile acordate prin lege cunumai câteva luni în urmã loveºtepreponderent în investitorii strate-gici, în investiþiile pe termen lung,

aducãtoare de creºtere economicãsigurã ºi progresivã; aceºtia sunt ceiloviþi, pentru cã cine ºi-a investit ca-pitalul pe termen scurt, îºi ia banii ºifuge!

Din aceastã perspectivã, activi-tatea constructorilor se profileazãdescurajant. Este cauza pentru care,chiar ºi acum, dupã votarea LegiiBugetului în Parlament, subliniemdeosebit de apãsat necesitatea ca,pe parcurs, cu ocazia diferitelor rec-tificãri ce vor surveni ca urmare aunor încasãri suplimentare (din pri-vatizare, de exemplu, sau din altesurse), sã se þinã seama de necesi-tatea vitalã a alocãrii unor fondurisuplimentare investiþiilor, construcþi-ilor de toate tipurile ºi din toatedomeniile.

Cãutarea de resurse financiare,eventual împrumuturi, pentru

susþinerea lucrãrilor de infrastructurãPânã la gãsirea acestor ipotetice

resurse suplimentare, ce se vaîntâmpla totuºi în 1999, în sectorulconstrucþiilor din România? Chiar ºiîn condiþiile de maximã austeritate,existã câteva puncte de sprijin pen-tru desfãºurarea acestei activitãþi,aºa cum poate fi ea susþinutã înaºteptarea unor zile mai bune.Aceste repere care, în condiþiiledate, capãtã o importanþã capitalã,echivalentã cu supravieþuirea, sunt:

• împrumutul pentru reabilitarealucrãrilor de infrastructurã - drumuri:circa 200 milioane dolari în anul1999 ºi 250 milioane dolari în anul2000.

• începerea lucrãrilor de auto-strãzi: Bucureºti - Piteºti, Bucureºti -Constanþa, circa 100 milioane dolariîn anul 1999.

• Demararea lucrãrilor de reabi-litare ºi modernizare a cãii ferateBucureºti - Braºov ºi continuarea, înanii urmãtori, pânã la Curtici ºiOradea: circa 30 milioane dolari în1999.

• Fondul de dezvoltare pentruenergie electricã, reprezentat de 5%din valoarea fiecãrui kilowatt con-sumat, fond destinat susþineriiinvestiþiilor din acest domeniu.

• Fondul contractat de MLPATpentru alimentãri cu apã ºi pietruirea



drumurilor în mediul rural, în valoarede circa 100 milioane dolari/an.

Deºi aceste lucrãri au fostcâºtigate de douã firme strãine, laaceste lucrãri vor participa ºi firmeromâneºti ºi muncitori români.Aceastã apreciere are la bazã expe-rienþa de pânã acum, deºi nu existão reglementare care sã protejezeforþa de muncã autohtonã. Sperãmcã nu vom vedea muncitori din Ori-entul Mijlociu sau din cine ºtie ce colþal Asiei lucrând în satele României.

Aceste 5 categorii de investiþii, cusurse de finanþare asiguratã, deºiinsuficiente, reprezintã o bazã pen-tru anul 1999.

Într-un asemenea context, con-siderãm cã ar fi o mare greºealã sãse cedeze în faþa celor care cersuprimarea generalã sau parþialã afondului naþional pentru drumuri.Când facem aceastã afirmaþie negândim ºi la cei 30.000 muncitoriconstructori care au front de lucrupentru acest sector de activitate, darmai ales la nevoia imperioasã demodernizare în acest domeniu alinfrastructurii, care ameninþã sãcreeze, între noi ºi þãrile dezvoltateale Europei, o adevãratã prãpastie,pãgubitoare pentru economia naþi-onalã deoarece îi descurajeazã peposibilii investitori, alungã turiºtii,creeazã o imagine nemeritatã asu-pra þãrii în ansamblu. Sperãm, înacest sens, ca echipa de negociatoriromâni pentru privatizarea uzinelor„Dacia“, sã manifeste suficientãluciditate pentru a nu aproba clauzascutirii de taxa pentru utilizarea dru-murilor, cerutã de investitorul fran-cez; ar fi, în egalã mãsurã, o pagubãde nesuportat ºi un precedent peri-culos. Indexarea cu 40% a taxelorcare alimenteazã acest fond permiteca sumele reale colectate sã asigureo bazã constantã pentru lucrãrile deinfrastructurã.

Suntem informaþi cã existã ºiintenþia indexãrii fondului de dez-voltare pentru energie electricã; esteo altã mãsurã cu care suntem deacord, ca ºi cu orice altã mãsurãde investire inteligentã, gospodã-reascã, în dezvoltare, deci în viitor.Totul este ca aceste fonduri, odatã

colectate, sã nu capete altã desti-naþie, sã nu fie deturnate de la cauzainvestiþiilor ºi dirijate cãtre alte nevoi,poate ºi ele presante, dar carepãlesc, în raport cu prioritatea abso-lutã: relansarea economiei prininvestiþii.

De altfel, chibzuinþa în investiþii -sau mai degrabã nechibzuinþa - separe cã stã în bunã mãsurã la bazasituaþiei dramatice în care a ajunsþara. Nu dãm lecþii de guvernarenimãnui, dar când aflãm de la Minis-trul Industriei ºi Comerþului cãRomânia a cheltuit, în ultimii ani,4 miliarde dolari pentru susþinereaminelor din Valea Jiului, nu putem sãnu punem întrebarea: care ar fistarea economiei româneºti astãzidacã jumãtate din aceastã sumã ar fifost folositã pentru investiþii de viitor,chiar acolo, în zona geograficã de-acum bine cunoscutã pentrunecazurile pe care le creeazã atâtlocuitorilor ei cât ºi þãrii întregi?Minerii sunt excelenþi constructori -facem afirmaþia în perfectã cunoº-tinþã de cauzã - pentru cã profesialor de bazã îi formeazã astfel; înplus, ea le inoculeazã disciplinãtehnicã ºi tehnologicã. Aproapesigur, diminuarea investiþiilor uriaºefãcute într-un bazin carbonifer curesursele de cãrbune aflate aproapede epuizare ºi orientarea fondurilorcãtre obiective realmente productiveºi de viitor ar fi schimbat multe, inclu-siv în politica socialã, în estompareadificultãþilor sociale cu care se luptãcategorii importante ale populaþieiRomâniei.

Aºa cum s-a mai discutat înultimele sãptãmâni, ARACO estepreocupatã pentru gãsirea de soluþiica firmele româneºti sã aibã accesmai direct la licitaþiile pentru inves-tiþii, indiferent care ar fi sursa definanþare.

Pe aceastã temã am purtat douãrunde de discuþii cu experþii BãnciiMondiale, ultima fiind în data de15.02.1999.

Soluþia ar putea fi una care nunecesitã nici modificãri de legislaþie,nici vreo altã investiþie pentru studii,ci pur ºi simplu una formalã, dar caretrebuie înþeleasã ºi susþinutã cu

convingere de cei care negociazã ºicei care aprobã contractarea decredite, ºi anume: împãrþirea creditu-lui obþinut, pe mai multe contracte cuvaloare mai micã.

De exemplu, creditul contractatpentru lucrãrile de alimentãri cu apã,drumuri rurale ºi locuinþe sociale,s-ar fi putut, credem noi, împãrþi încirca 30 contracte x 10 milioanedolari. În aceastã situaþie, cu sigu-ranþã ar fi avut mai multe firmeromâneºti acces la licitaþia organi-zatã de MLPAT.

Firmele româneºtinu pot aduce garanþii

Disputele din presã pe aceastãtemã, între ARACO ºi MLPAT,amplificate ºi de alþi neîntrebaþi, nuconstituie nici pe departe o problemãcare sã ajungã în justiþie, aºa cum s-avehiculat prin unele ziare, pentru cãfiecare parte are dreptatea ºi logicasa: MLPAT spune, ºi are dreptate, cãfirmele româneºti, în marea lormajoritate, nu au îndeplinit condiþiilede putere financiarã ºi deci, s-auaflat în imposibilitatea de a aducegaranþii; ARACO susþine, ºi aredreptate, cã lucrãri din categoria dru-muri pietruite ºi alimentãri cu apã seputeau face, în condiþii bune ºi lapreþuri mai joase, de cãtre firmeromâneºti.

De altfel, dupã discuþiile purtatede curând între conducerea MLPATºi ARACO, s-a stabilit chiar un pro-gram de consultãri lunare, avânddrept scop gãsirea de soluþii pentruinvestiþii ºi de resurse pentru finan-þarea lor, ca ºi pentru participarea peuºa din faþã la licitaþii a firmelorromâneºti.

De ce nu ar putea guvernulsã ajute firmele româneºti

cu garanþii guvernamentale,în seama lucrãrilor neplãtite

pentru lucrãri executateRevenind la anul 1999, repetãm

încã o datã cã va fi extrem de dificilpentru constructori. Tocmai deaceea, pentru a putea supravieþuiunei asemenea perioade, solicitãmMinisterului de Finanþe ºi chiar Curþiide Conturi sã introducã mai multãrigoare ºi echitate în înþelegerea ºiexercitarea atribuþiilor pe care le au,



sã conceapã aceste atribuþii nu cape o presiune continuã ºi uneori ilo-gicã asupra agenþilor economici îngeneral, ºi a celor din construcþii înspecial. De mult semnalam, în acestsens, anomalia - ruinãtoare pentrufirmele de construcþii - care îl obligãpe constructor sã plãteascã TVA-ulnu atunci când încaseazã efectivfactura, cum ar fi normal, ci atuncicând se emite factura ºi valoareaadãugatã practic nu existã.

Ce consecinþe creeazã aceastãprevedere? latã, firmele au de primit,aºa cum arãtam, 6.000 miliarde leidin partea unor ordonatori de credite- instituþii ale statului - dar pentruaceºti bani, pe care statul nu-iplãteºte, constructorii au achitat înavans TVA-ul, în valoare de 1.200miliarde lei! Cum este posibil caniºte întreprinzãtori particulari careºi-au efectuat corect obligaþiile deconstructori sã nu fie plãtiþi la timp,ba mai mult, sã fie spoliaþi, literal-mente, percepându-li-se, în avans,taxe la niºte sume pe care ei nule-au încasat? Chiar cred Ministerulde Finanþe ºi Curtea de Conturi cã,procedând astfel, fac vreun serviciustatului?

La acest capitol facem abstracþiede faptul cã multe þãri europene,interesate sã se dezvolte prininvestiþii în infrastructurã ºi prin con-strucþii în general, practicã un TVAsimbolic, între 4-5%, iar altele audesfiinþat TVA - ul pentru construcþii(Grecia), în timp ce în România seîncaseazã 22%! în cazul concret alacestei situaþii, nu se poate vorbi destimularea dezvoltãrii.

De la un timp ºi Curtea de Con-turi a intervenit în aceastã realitate,agravând-o; concret, ea a început sãancheteze firmele de construcþii,intenþionând sã le impunã penalitãþila TVA pentru perioada de prelungirea executãrii lucrãrilor, chiar dacãamânarea nu este din vina construc-torului, ci a beneficiarului. ControloriiCurþii de Conturi nu se mai uitã dacãexistã, încã, pe ºantier elemente definisat, de finalizat: nu iau în consi-derare nici faptul cã, întotdeauna,întârzierile de care investitorul se

face vinovat produc pagubã con-structorului care e obligat sã pre-lungeascã folosirea utilajelor, forþeide muncã etc. De fapt, în cazul defaþã, nici mãcar nu este respectattextul legii, care spune: taxa „... sepoate factura în termen de 3-5 zile“,nu „... este obligatorie facturarea întermen de 3 - 5 zile“ (de la înche-ierea lucrãrii).

Iatã domenii în care aºteptãmintervenþii ºi corectãri care sã seconducã dupã o logicã de fier. Înacest context, salutãm renunþarea lacaracterul obligatoriu al uneia dintremãsurile anunþate cu câtva timp înurmã: reevaluarea terenurilor. Iniþia-tiva ar fi creat, inutil, mari ºi dificileprobleme tuturor. Este un exemplucã, atunci când se gândeºte, se cal-culeazã exact ºi se înþelege efectulnociv al unei idei, chiar dacã ea s-atransformat între timp în directivã,act normativ sau reglementare, sepoate stopa - chiar ºi în ultima clipã -un lanþ de consecinþe nefaste prinrepunerea în drepturi a logicii, a raþi-unii în plan economic. Aºteptãm dinpartea tuturor factorilor de putere,dar mai ales din partea Executivului,ºi alte asemenea intervenþii ºireevaluãri, mãcar în acele cazuri ºisituaþii pe care asociaþia noastrã, caºi alte asociaþii patronale din Româ-nia, le-au semnalat în repetate rân-duri ºi le considerã vitale pentrufuncþionalitatea economiei.

În calitatea nostrã de gestionariai unei concepþii bazate pe realitãþi ºistimularea concurenþei veritabile înramura de construcþii, vom reveniasupra cadrului în care se orga-nizeazã ºi se desfãºoarã licitaþiile.

Sistemul de punctaja fost strâmb croit

Cu excepþia licitaþiilor pentru fon-durile venite de la anumite orga-nisme financiare externe, care - atâtcât pot - încearcã sã impunã criteriistricte ºi practicate de zeci de ani, înrest aproape orice licitaþie se poate„pilota“ ºi chiar se piloteazã, prininterpretarea unor texte ambigue dinreglementãrile în vigoare. S-a con-struit, în ultimii ani, o adevãratã„inginerie“ a dirijãrii licitaþiilor, careuzeazã, cel mai adesea, de urmã-toarele procedee:

• Caietele de sarcini se întoc-mesc astfel încât ele sã conþinã cri-terii pe care le pot îndeplini anumitefirme. Ni se pare grav faptul cã, dupãatâþia ani de practicã, caietul desarcini, care trebuie sã stabileascãexigenþele tehnice ºi de calitatedeosebite ale unei lucrãri, nu înde-plineºte întotdeauna aceste cerinþe.Acest document de bazã pentruorice investiþie conþine de multe orielemente care ar trebui mai bineverificate ºi chiar eliminate la diferitenivele de analizã ºi avizare, care artrebui sã se constituie într-un filtrumai exigent.

• Criteriile dupã care se punc-teazã fiecare participant la licitaþie,practicate la noi, prezintã numeroaseºi grave lacune. Astfel, se acordã unnumãr de puncte pentru firma careare, chipurile, un sistem de calitateimplementat, dar nimeni nu verificã,nici înainte, nici chiar dupã licitaþie,dacã firma câºtigãtoare are într-ade-vãr acel sistem de asigurare a cali-tãþii sau dacã îl foloseºte, ceea cedeschide poarta vicierii deciziei deadjudecare. Ciudat este cã, la acestcapitol - esenþial - al calitãþii, se face(practic) abstracþie de performanþeleprofesionale anterioare, dobânditede firma licitatoare. De ce?

Apoi, se acordã puncte pentruscurtarea termenului de execuþie,dar dupã adjudecarea licitaþiei, pro-blema termenului este, practic,înmormântatã. Nimeni nu mai þinesocoteala angajamentului iniþial.Urmãrile se vãd pretutindeni: strãziîntregi - blocate de ºantiere ºi lucrãricu aspect de paraginã, prelungitecâte 2-3 ani, care nu fac altcevadecât sã revolte locuitorii ºi sãblocheze drumul maºinilor de pom-pieri, salvare etc.

Existã firme care s-au specializatîn câºtigarea licitaþiilor prin esti-marea lucrãrilor la preþuri mici, înfaþa cãrora competitorii corecþi, ceicare calculeazã cu probitate pre-þurile, nu au niciodatã ºansa de acâºtiga. Evident, campionii ofertelorsubevaluate îºi scot banii cu priso-sinþã, apelând la justificarea ulte-rioarã a unor cantitãþi mai mari delucrãri ºi de materiale.


Aceste aspecte, precum ºi altearanjamente ºi metode neloiale, vici-azã grav licitaþiile, creând un climatgeneral de incorectitudine, în carepierd antreprenorii cinstiþi, fideli cri-teriilor profesionale ºi cerinþelor decalitate, dar pierde ºi statul.

Soluþia este una singurã. Deadoptat de urgenþã una din metodo-logiile de licitaþie utilizate în þãrilevest-europene.

Supunem atenþiei un aspectcare, dupã opinia noastrã, reprezintão anomalie ce se cere grabnic reme-diatã. Dupã cum se ºtie, fiecãruiconstructor i se reþine un fond degaranþie pentru bunã execuþie,reprezentând circa 10% din valoareacontractului; banii se depun într-uncont care nu se poate debloca decâtcu acceptul beneficiarului lucrãrii.Legea privind înfiinþarea AgenþieiNaþionale pentru Locuinþe pre-cizeazã cã printre resursele finan-ciare necesare funcþionãrii Agenþieise regãsesc ºi sumele acumulatedrept garanþie de bunã execuþie încadrul decontãrii lucrãrilor de investiþii.

Prin normele metodologice se aratãchiar în mod imperativ cã „unitãþilede construcþii vor asigura depu-nerea, în mod obligatoriu, în conturispecial deschise, la instituþii bancareagreate de Agenþia Naþionalã pentruLocuinþe. Pentru sumele respective,Agenþia Naþionalã pentru Locuinþeva asigura plata dobânzii la vederepracticate de bancã“. Aceastã regle-mentare este în contradicþie cuprevederea din „Normele de licitaþii“unde se menþioneazã cã garanþia,constituitã prin reþineri succesive dinplata cuvenitã pentru facturile par-þiale, se va consemna într-un contdistinct purtãtor de dobândã la de-pozit ºi nu la vedere.

Breasla noastrã simte lipsa unuiorganism pentru planificare ori ori-entare a investitorilor români saustrãini, care sã asigure interfaþa întreadministraþia centralã de stat ºiîntreprinzãtori.

S-a fãcut un lucru bun cu sta-bilirea zonelor defavorizate. Nuexistã însã niciun studiu din care sãreiasã, bazat pe calcule, pe statistici,

pe niveluri de dezvoltare, ce anumear trebui fãcut acolo. În judeþul Mara-mureº, de pildã, ºtie cineva anume:

• Câte spitale ar mai trebui?• Câte ºcoli, în care sate?• Câþi oameni sunt ºomeri?• Care ar fi activitãþile care ar putea

lucra pentru export?• Câte hoteluri ar mai fi necesare,

pe unde ar trebui amplasate?Evident, problemele sunt mult

mai numeroase. Exemplele demãsuri insuficient gândite, carelovesc în constructori s-ar puteaînmulþi. Ne gândim, în acest sens, lasuspendarea facilitãþilor acordateîntreprinderilor mici ºi mijlocii,mãsurã care afecteazã grav inves-tiþiile, construcþiile ºi pe constructori,reducând drastic ºansele relansãriiprin investiþii fãcute cu forþe proprii,deoarece suspendã accesul la cre-dite, împiedicã reinvestirea profituluietc. Dar despre aceste aspecte, ºialtele, într-o întâlnire viitoarecu dumneavoastrã.

Vã mulþumim!(Va urma)


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Elie RADU (1853 - 1931)

S-a nãscut în anul 1853 în

Botoºani.

Dupã terminarea gimnaziului la

Botoºani, a continuat studiile la

Academia Militarã din Iaºi.

Plecat în Belgia, dupã un an de

perfecþionare în matematicã, s-a

înscris la ªcoala Politehnicã de pe

lângã Universitatea din Bruxelles.

Gândul sãu era construirea de

cãi ferate în România ºi, revenind în

þarã, în anul 1877, s-a angajat ca

inginer la Ministerul Lucrãrilor Pu-

blice ºi a început activitatea ca

supraveghetor la construcþia liniei

ferate Ploieºti – Predeal, lucrare

concesionatã unei firme franceze;

de menþionat cã, în vremea aceea,

cãile ferate din þarã se construiau cu

firme strãine.

ªi-a continuat activitatea dupã

anul 1879, ca subdirector la exe-

cutarea liniei ferate Câmpina - Dof-

tana; director la Direcþia Generalã de

Studii ºi Construcþii ataºat Ministeru-

lui Lucrãrilor Publice; director al

Direcþiunii Generale de Poduri ºi

ªosele ºi, ulterior, director general al

Direcþiei Generale de Poduri ºi

ªosele, Studii ºi Construcþii din Mi-

nisterul Lucrãrilor Publice. A con-

tribuit, pânã în anul 1930, la

dezvoltarea cãilor ferate, a dru-

murilor, podurilor, clãdirilor publice,

lucrãrilor de alimentare cu apã pota-

bilã a oraºelor ºi la alte instituþii din

þara noastrã.

Amintim dintre realizãrile salemai importante:

În domeniul cãilor ferate: liniileferate Câmpina - Doftana (cu douãpoduri importante: peste râurile Dof-tana ºi Prahova); Craiova - Calafat,cu executarea podului peste Jiu, laPodari (la podurile de pe traseul cãiiferate s-au construit - pentru primadatã în þarã - bolþi din beton simplu);Focºani - Odobeºti; Târgu Ocna -Comãneºti - Palanca ºi Comãneºti -Moineºti; Piteºti - Curtea de Argeº;Pucioasa - Moroieni; Galaþi - Bârlad.

Inginerul Elie Radu a contribuit la

alegerea traseelor, la siguranþa linii-

lor, la posibilitãþi de dezvoltare etc.

De menþionat cã a reuºit sã intro-

ducã ºinele cu profil mare ºi lungimi

mari, în locul celor mai scurte ºi cu

profil redus, motivând avantajele

acestora (siguranþã ºi rapiditate

sporitã în circulaþie).

În domeniul drumurilor. Ca

director al Direcþiei de Poduri ºi

ªosele, s-a implicat direct la constru-

irea ºi întreþinerea drumurilor naþi-

onale. Amintim, dintre ºoselele mai

importante, proiectate ºi construite

sub conducerea sa: ºoselele

naþionale Moroieni - Sinaia, Lotru -

Câineni din Valea Jiului, varianta

ºoselei naþionale Ploieºti - Predeal

în cuprinsul oraºului Sinaia,

Comãneºti - Palanca, ºoselele

Târgu Ocna - Slãnic, Todireºti -

Tibana, Cãlãraºi - Lehliu.

În domeniul podurilor. Poduridin beton armat cu arce marginalede susþinere a platelajului, cu caleajos peste râul Jiu la Lainici (cu o sin-gurã travee, formatã din douã arceparabolice cu 60 m deschidere), deasemenea, peste Bahna, pesteMotru, peste Olt, peste Vedea ºiTeleorman, peste Argeº, peste ValeaSasului, peste Prahova, peste Siret(8 poduri), peste Suceava, pesteBistriþa etc. Poduri metalice: peste Jiu,peste Olt, peste Olteþ, peste Olã-neºti, peste Bistriþa, peste Trotuº,peste Doftana, peste Buzãu etc.Poduri de cale feratã: poduri meta-lice peste Prahova, Doftana, Ialo-miþa, Trotuº, Uzu, Bârlad, ValeaSasului, Bahlui etc., pentru traver-sarea ºoselei Bucureºti - Piteºti.Poduri din lemn peste Bistriþa ºipeste balta Lãþimea.

În domeniul clãdirilor publice.Lucrarea cea mai importantã, subdirectiva sa, este clãdirea Ministe-rului Lucrãrilor Publice (actualmentePrimãria Capitalei), terminatã în anul1910 - planºee din beton armat, cuplaca la partea inferioarã ºi nervuriledispuse în casete, deasupra plãcii;gãrile de cãlãtori din staþiile: Calafat,Comãneºti, Curtea de Argeº, Cot-nari; construcþii tip (locuinþe pentrupersonalul de întreþinere a ºose-lelor); birouri ºi locuinþe de personal;bãile de la Mamaia etc.

De asemenea, a contribuit larealizarea Expoziþiei din anul 1906,din Parcul Carol, Bucureºti (asa-narea terenului, construirea Arenelor


Romane), a bisericii Cuþitul de Argintetc. La reconstrucþia ºi mãrirea Spi-talului Brâncovenesc a realizatplanºee din beton armat (printreprimele planºee din beton armatexecutate în capitalã, dupã cele dela Ministerul Lucrãrilor Publice).

Din domeniul alimentãrii cuapã. O activitate laborioasã adesfãºurat ºi în domeniul lucrãrilorde alimentare cu apã potabilã aoraºelor. Pentru Bucureºti, din dife-ritele studii efectuate ºi de specialiºtistrãini, în anul 1897 a fost aleasãpropunerea sa de a exploata apelesubterane curgând în subsolulArgeºului din dreptul Bragadirului.A doua etapã a lucrãrilor (1922 - 1927)s-a executat tot dupã proiectul sãu -captare care se întinde între Sabarºi Argeº (5,5 km), în prelungireacaptãrilor de la Bragadiru. Ing. ElieRadu a realizat ºi alte lucrãri de ali-mentare cu apã potabilã ºi canali-zãri, precum: alimentarea cu apã aoraºului Sinaia (din rezervoarele dela Peleºel: 500 m peste niveluloraºului ºi peste 3 km depãrtare),proiectând ºi canalizarea oraºului;alimentarea cu apã din Dunãre aoraºului Turnu Severin - proiect rea-lizat sub conducerea sa, ca ºicanalizarea oraºului; alimentarea cuapã potabilã a oraºelor Sulina, Târ-goviºte etc.

Activitatea didacticã a început-oîn anul 1894, ca profesor la ªcoalade Poduri ºi ªosele - Secþia Conduc-tori, unde a predat, pânã în anul1903, cursurile: Trigonometrie, Poduriºi construcþii civile. Între anii 1903 -1927, prof. Elie Radu a predat ºicursul Procedee generale de con-strucþii.

Dupã anul 1927 (când s-a retras),a rãmas profesor de onoare al ºcoliiºi preºedintele Consiliului de Per-fecþionare (titlu deþinut din anul 1925).Cursul de Edilitare (la care se trataalimentarea cu apã ºi canalizareaoraºelor) a fost predat, pentru prima

datã în învãþãmântul superior de lanoi, de prof. Elie Radu.

Menþionãm cã, din anul 1919(pãrãsind conducerea DirecþiuniiGenerale de Poduri ºi ªosele, Studiiºi Construcþii), a fost numit preºe-dinte al Consiliului Tehnic Superior(propus de Anghel Saligny, ca fiindcel mai indicat pentru conducereaacestui important consiliu), în carese discutau ºi aprobau probleme dindomeniul cãilor ferate, drumurilor,podurilor, alimentãrii cu apã ºi cana-lizãrii oraºelor, clãdirilor ºi sistema-tizãrii oraºelor, electrificãrii, asanãriiterenurilor etc. A funcþionat pânã înanul 1930 (anul pensionãrii).

Amintim cã, între anii 1907 -1922, prof. Elie Radu a fost membruîn Comitetul superior de redacþie alBuletinului Societãþii Politehnica,fiind ºi preºedinte în douã rânduri.

Pentru remarcabila sa activitate,Academia Românã l-a ales, în anul1927, membru de onoare.

În cei 53 de ani (1877 - 1930) -ani de început, dar ºi de împliniri întehnica româneascã - ing. Elie Radua realizat o activitate impresionantãîn domenii atât de necesare þãrii,precum cãi ferate, drumuri, poduri,clãdiri civile, alimentãri cu apã ºicanalizarea oraºelor.

A studiat ºi proiectat 750 km decale feratã, executându-se sub con-ducerea sa 475 km. În acest dome-niu se înscrie, alãturi de AnghelSaligny ºi Mihail Râmniceanu, cucontribuþii însemnate la realizareaprimei reþele de cãi ferate cu spe-cialiºti români.

Aceeaºi însemnatã activitate adepus-o ºi în domeniul drumurilor ºipodurilor, ºtiindu-se starea criticã adrumurilor. (Amintim neajunsuriledrumurilor din acea vreme, din þarã,expuse de ing. Elie Radu în BuletinulSocietãþii Politehnica, 1913, nr. 2:„insuficientei grosimi a platformeiîmpietruite; lipsei de poduri pesteape, în multe puncte; folosirii de

poduri plutitoare; existenþei denumeroase poduri ºi podeþe delemn, putregãite, în stare proastã ºinerezistente la sarcini mari; lipseisau insuficientei apãrãri contraatacurilor apelor; existenþei multorcurbe de raze mici ºi a numeroasedeclivitãþi mari; expunerea la inun-daþii a platformelor joase; lipsei decantoane etc.”).

O contribuþie deosebitã a avut ºiîn domeniul alimentãrii cu apã pota-bilã a oraºelor ºi canalizãrii, fiind ºiprimul profesor care a predat uncurs de Edilitate în þarã.

Sunt fapte remarcabile ce aurãmas înscrise pe harta þãrii!

Prof. Elie Radu a pregãtit nume-roºi ingineri atât în facultate cât ºi înmunca de proiectare ºi execuþie.A contribuit la înfiinþarea (în anul1881) a Societãþii Politehnica („A seconstitui în societate de ingineri ºiarhitecþi, indigeni ºi strãini, în scopulde a se menþine în curentul dez-voltãrii ºtiinþei comerþului ºi industrieiîn celelalte þãri ºi a cãuta a le pune înraport cu trebuinþele ºi necesitãþileþãrii prin o discuþie întinsã în sânulsocietãþii” - din procesul verbal deconstituire).

De asemenea, a contribuit la înfi-inþarea Asociaþiei Române pentruÎnaintarea ºi Rãspândirea ªtiinþelor(iniþiativã a omului de ºtiinþã Con-stantin Istrati) în scopul promovãriiºtiinþei româneºti.

O activitate unanim recunoscutã,a unei personalitãþi care s-a înscrisla loc de frunte în istoria ºtiinþei ºitehnicii româneºti în construcþii -model de dãruire pentru generaþiilecare i-au urmat ºi care îi admirãnumeroasele împliniri ºi îi respectãnumele.

Calitãþile omului Elie Radu s-auridicat la nivelul personalitãþii sale deinginer ºi profesor de excepþie.

(Din volumul „Personalitãþi româneºti în construcþii“,

autor Hristache Popescu

în colaborare cu Panaite Mazilu)

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. Deasemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Marian Badiuconf. univ. dr. ing. Doina Iofceaprof. univ. dr. ing. Ilie Rotunjanuprof. univ. dr. ing. Maria Lazãring. Alexandru Dobreav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Revista constructiilor nr 95 august 2013

Documents

Transcript of Revista constructiilor nr 95 august 2013