nr. 3/2005

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

l NR. 3/2005 l 36 PAGINIl NR. 3/2005 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

85 ani de la apariåia primei publicaåii grãnicereæti æi 15 ani de la înfiinåarea revistei FRONTIERA

nr. 3/2005

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefInspector principal Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)Secretar de redacåie

comisar Ionela ROMAN

Redactori:Subinspector Gabriel CRÃCIUN(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Subinspector Alexandru BARBUSubinspector Ætefan ANDREESCU

FotoreporterAgent-æef adjunct Iulian PUICÃ

Abonamente, difuzareElena URSACHI

Coperta I - FRONTIERA, în diversele sale denumiri æi forme din 1920 æi pânã în prezent; foæti æi actuali redactori æi redactori-æefi ai revistei FRONTIERA,

Coperta II - Istoria Sãrbãtorii Paætelui,Coperte realizate de - Gabriel Crãciun

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-224.84.32;021- 413.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti,deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie a Municipiului

Bucureæti.Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãrSubinspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBUTipar

S.C. AMMA PRINT SRL-BucureætiTel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 7 aprilie 2005Preå: 25.000 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare nu se

înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XIMPRIMAT ÎN ROMÂNIA

n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920n Serie nouã - nr. 639

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

Austria æi Ungaria s-au angajat sã sprijine România pentru a deveni membru al Grupului Salzburg, iniåiativã regionalã care se desfãæoarã sub forma unui mecanism de consultãri anuale între titularii portofoliilor afacerilor interne din Austria, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia æi Slovacia, pe probleme de interes pentru asigurarea stabilitãåii æi securitãåii în regiune.

Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga a anunåat cã Austria æi Ungaria au fãcut aceastã promisiune în urma discuåiilor purtate cu ocazia lucrãrilor Reuniunii miniætrilor de interne din cadrul Trilateralei România - Ungaria - Austria, care a avut loc joi, 17 martie, la Budapesta.

Cu ocazia aceleiaæi reuniuni a avut loc ceremonia de semnare a Declaraåiei de Intenåie a celor trei miniætri de interne pentru supervizarea Programului de Cooperare Multianual, care prevede paæi concreåi pentru colaborarea între România, Ungaria æi Austria în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi luptei împotriva criminalitãåii organizate æi corupåiei.

Domeniul combaterii corupåiei a fãcut, de asemenea, obiectul unui protocol între Ministerul Administraåiei æi Internelor din România æi Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, care a fost semnat de miniætrii de interne ai celor douã åãri cu ocazia aceleiaæi întâlniri.

Protocolul româno-austriac prevede organizarea de schimburi de experienåã privind implementarea legislaåiei în domeniul prevenirii æi combaterii corupåiei æi pentru pregãtirea æi perfecåionarea personalului cu atribuåii în acest domeniu, organizarea periodicã de întâlniri la nivel de experåi, schimb de publicaåii æi studii de specialitate.

România - susåinutã în vederea aderãrii la Grupul Salzburg

Miercuri, 6 aprilie a.c., în prima zi a lucrãrilor celui de-al VIII-lea Congres European de Poliåie, care s-a desfãæurat pe parcursul a douã zile, ministrul român al administraåiei æi internelor Vasile Blaga a rostit în cadrul Forumului Politic „Graniåele europene dupã extindere - standardizare, armonizare æi interoperabilitate”, un discurs în care a reliefat importanåa cooperãrii dintre state în vederea securizãrii frontierelor.

Din delegaåia românã prezentã la Congres a fãcut parte æi inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor de poliåie Nelu Pop.

În cadrul Forumului au avut loc intervenåii ale miniætrilor de interne sau adjuncåilor acestora din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia æi Albania.

În cursul aceleiaæi dimineåi, ministrul român a avut o întâlnire cu ministrul de interne al Landului Bavaria, Günther Beckstein, ocazie cu care demnitarul german a subliniat, la fel ca æi ministrul federal de interne, Otto Schily, deschiderea pentru cooperarea cu România æi sprijinul pentru integrarea åãrii noastre în Uniunea Europeanã.

Serviciul de Comunicare Publicã al MAI

Cel de-al VIII-lea Congres European de Poliåie

Ministerul Administraåiei æi Internelor va fi restructurat, a anunåat în data de 2 martie a.c., ministrul Vasile Blaga, în cadrul unei întâlniri de lucru cu membrii Comisiilor pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã ale celor douã Camere ale Parlamentului.

Acesta a afirmat cã va prezenta Guvernului un proiect de modificare a organigramei MAI, întrucât actuala structurã a ministerului este necorespunzãtoare, fiind aproape aceeaæi cu cea existentã în urmã cu 15 ani æi a arãtat cã îæi doreæte ca ministerul sã aibã o structurã adaptatã atribuåiilor actuale ale instituåiei.

Potrivit domniei sale, MAI este supradimensionat, în cadrul Aparatului Central existând aproape 1300 de funcåii, faåã de aproximativ 400 în anul 1990. În aceeaæi situaåie se aflã æi Inspectoratul General al Poliåiei Române, în cadrul cãruia lucreazã 2700 de persoane, faåã de numai 500 în 1990.

Restructurarea Aparatului Central al MAI face parte din proiectul ministrului Vasile Blaga de a eficientiza activitatea instituåiei. Prima mãsurã în acest sens a fost de a asigura o prezenåã mai bunã a poliåiætilor în stradã, obiectivul fiind apropierea de raportul care funcåioneazã în UE: 70% din poliåiæti în stradã æi numai 30% în birouri.

În cadrul întâlnirii, ministrul i-a informat pe deputaåii æi senatorii din Comisiile pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã cu privire la progresele înregistrate în privinåa îndeplinirii obligaåiilor asumate faåã de UE.

Astfel, MAI a încadrat deja 700 de poliåiæti de frontierã din 1.400, cifrã la care s-a angajat pentru acest an, iar planul multi-anual de investiåii pentru modernizarea frontierelor, solicitat de UE, va fi finalizat pânã la termenul prevãzut.

Ætefan ANDREESCU

Schimbarea organigramei MAI

nr. 3/2005

v Interviu cu dl. Oleg Hîncu, consilier pe probleme consulare al Ambasadei R. Moldova în România pag. 4v Adjuncåii inspectorului general al PFR æi directorii direcåiilor operative din IGPF pag. 6-7v Timp de trei luni clandestinii din Spania pot obåine permise de æedere pag. 19v Vizã româneascã falsificatã total pag. 21v Statutul SNPPC pag. 23v Importanåa creãrii unui organism unic pentru frontierele externe ale UE pag. 26v Programe PHARE în beneficiul Poliåiei de Frontierã Române pag. 29v Comentarii privind construcåia Sistemului de Securitate European pag. 30v Apariåii publicistice pag. 32

Cadou de suflet

1920 - FRONTIERA - 2005

l DIN SUMAR l DIN SUMAR l DIN SUMAR l DIN SUMAR

La 1 aprilie 1920 a apãrut primul numãr al publicaåiei lunare destinate ostaæilor de la hotare: „Revista Grãnicerilor”, sub egida unui Comitet de direcåie æi a unui Comitet de redacåie.

La 1 aprilie 1932 vedea lumina tiparului revista „Grãnicerul”, având acelaæi profil æi acelaæi format ca æi „Revista Grãnicerilor”.

În primii ani de apariåie Comitetul de direcåie era prezidat de generalul de divi-zie Nicolae Uicã, pe atunci la comanda trupelor de grãniceri, ulterior ministru al apãrãrii naåionale.

La 23 octombrie 1945 se tipãrea întâiul numãr al gazetei grãnicereæti, Cuvântul Grãnicerilor, cu apariåie sãptãmânalã æi o redacåie propriu-zisã, încadratã cu oameni a cãror unicã preocupare era scrisul. Noua publicaåie era prezentatã printr-un „cuvânt înainte”, de cãtre generalul Ilie Creåulescu, comandantul Trupelor de Grãniceri.

În toamna anului 1945, apãrea - pentru scurtã vreme - æi o altã publicaåie, intitulatã „Frontiera”, doar în douã pagini, ca „organ militar de educaåie, culturã æi informaåie a Regimentului 1 Grãniceri”. Rãmâne o gazetã insolitã, „sufletul” ei fiind colonelul Pantelimon Comiæel, ulterior general-locotenent æi comandant al Trupelor de Grãniceri (1948-1950). Spre sfâræitul anului 1950 „Cuvântul Grãnicerilor” îæi înceteazã existenåa, luându-i locul, tot cu o apariåie sãptãmânalã æi în aceeaæi formulã, gazeta „De Strajã Patriei”, care se adresa æi altor categorii de militari.

Continuînd tradiåia publicaåiei anterioare gazeta „În Slujba Patriei” îæi face apariåia la 28 ianuarie 1956. Iniåial în 6 pagini (format mic), apoi în 6-8 pagini (format mare).

Spre sfâræitul primului trimestru al anului 1960, trupele de grãniceri treceau în subordinea Ministerului Foråelor Armate (ulterior M.Ap.N.). În consecinåã, în evoluåia presei noastre intervenea o nouã mutaåie, la 7 aprilie, acelaæi an, apãrea revista „Grãnicerul”, tot sãptãmânal, în 4 pagini (tabloid). Ultimul numãr lua drumul cãtre cititorii sãi din unitãåi æi subunitãåi în ziua de 11 mai 1982. Un ordin abuziv æi stupid al cuplului dictatorial întrerupea, pentru o vreme, apariåia prestigioasã a presei grãnicereæti.

Drumul acestei publicaåii a fost reluat prin apariåia, la 6 decembrie 1990, a sãptãmânalului „Frontiera”, în 4 pagini (tabloid), iar ulterior în 8 pagini bilunar, având acelaæi format A3. Din 24 februarie 2000 apare într-o formã graficã nouã, specificã unei reviste, cu 28 de pagini (cu coperåi policrome), lunar. Din 2005,

revista apare în format 32/36 pagini.Cu ocazia aniversãrii a 85 ani de tradiåie gazetãreascã, actualul colectiv redacåional, cu sprijinul conducerii IGPF

æi al altor colegi, cãrora le mulåumim pe aceastã cale, au organizat o festivitate care a marcat urmãtoarele momente distincte: decernarea unor plachete æi diplome pentru sprijinul acordat redacåiei FRONTIERA, în demersul de asigu-rare a unei comunicãri interne eficiente æi de promovare a colaborãrii internaåionale; decernarea premiilor anuale ale revistei FRONTIERA, colaboratorilor constanåi, care s-au remarcat prin activitatea publicisticã; împlinirea a 85 de ani de la înfiinåarea Revistei GRÃNICERILOR; împlinirea a 15 ani de la înfiinåarea revistei FRONTIERA, continuatoarea tradiåiilor presei grãnicereæti.

Prin evenimentul organizat acordãm întreaga recunoætinåã tuturor celor care ne-au sprijinit în demersul de asigurare a unei bune comunicãri interne, fãrã de care modernizarea instituåionalã æi managementul nu pot fi efi-ciente, contribuind, în acest mod, la armonizarea instituåiei æi a legislaåiei româneæti frontaliere cu normele similare din Uniunea Europeanã, precum æi la promovarea imaginii Poliåiei de Frontierã Române, implicit a Mininisterului Administraåiei æi Internelor æi a României în exteriorul graniåelor.

Continuatoare a tradiåiilor presei grãnicereæti, revista Poliåiei de Frontierã i-a reunit pe mulåi dintre cei care, de-a lungul timpului, æi-au pus amprenta pe destinul profesional al acestei publicaåii.

Tuturor celor care nu se mai aflã printre noi le aducem un omagiu pios.În paginile 10-14 aflaåi mai multe despre acest moment aniversar.

nr. 3/20054 Dialog

Interviu cu domnul Oleg Hîncu, consilier pe probleme consulare al Ambasadei

Republicii Moldova în România

Îmbunãtãåirea relaåiilor bilaterale pe probleme de frontierã - în atenåia

autoritãåilor de la Chiæinãu

- Domnule consul, la venirea în România primul contact l-aåi avut cu poliåiætii de frontierã. De atunci, în cãlãtoriile pe care le-aåi efectuat peste hotarele åãrii noastre aåi avut posibilitatea de a observa comportamentul acestora. Care a fost prima impresie æi cum apreciaåi în prezent modul de lucru al autoritãåilor de frontierã din România?

- Mã bucurã faptul cã prima impresie, pozitivã, a rãmas neschimbatã æi m-am convins cã personalul autoritãåilor de frontierã din România este bine pregãtit, asigurã un control æi o supraveghere a frontierei de stat la un nivel destul de bun.

- Comportamentul în strãinãtate al cetãåenilor unei åãri contribuie la conturarea imaginii statului respectiv æi poate produce efecte în relaåiile bilaterale între state.

Ce puteåi spune despre imaginea Republicii Moldova creatã în strãinãtate de cetãåenii sãi, în condiåiile în care åara dumneavoastrã æi-a manifestat intenåia de a adera la Uniunea Europeanã?

- În Republica Moldova este în proces de implementare Planul de Acåiuni Uniunea Europeanã - Republica Moldova. Acesta stabileæte un set cuprinzãtor de prioritãåi în domeniile incluse în Acordul de Parteneriat æi Cooperare. Printre aceste prioritãåi, Departamentul Trupelor de Grãniceri acordã o atenåie deosebitã managementului frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei, inclusiv sectorul transnistrean. De asemenea, se atribuie o importanåã majorã luptei împotriva corupåiei æi combaterii traficului de fiinåe umane. Un accent separat se pune pe eficienåa controlului fluxurilor migratorii, în acest sens demarându-se æi iniåierea procesului vizând încheierea unui Acord de readmisie între UE æi Republica Moldova.

Prin urmare, dacã în anul 2007 Republica Moldova va îndeplini toate angajamentele asumate æi se va implementa cu succes Planul de Acåiuni Uniunea Europeanã - Republica Moldova, este evident cã Moldovei i se va acorda un alt statut.

În urma acestor realizãri, cetãåenii moldoveni vor avea posibilitatea liberei circulaåii pe teritoriul åãrilor UE, în baza paæapoartelor Republicii Moldova pentru cãlãtorii în strãinãtate.

De menåionat cã, odatã cu aderarea României la UE, va fi stabilit probabil un nou regim de circulaåie a cetãåenilor statelor noastre. În prezent se discutã despre posibilitatea de a aplica un mecanism similar celui cu Republica Polonã. Astfel, polonezii pot vizita Moldova fãrã vize, iar moldovenii pot intra pe teritoriul Poloniei cu vize gratuite.

Se analizeazã oportunitatea ca obåinerea vizelor sã se efectueze operativ, fie la serviciul consular al ambasadelor de la Chiæinãu, respectiv Bucureæti, fie la punctele de trecere a frontierei.

În acelaæi timp, am putea negocia æi alte modalitãåi privind libera circulaåie în spaåiul comunitar european,

din care va face parte æi România începând cu anul 2007.

- Având frontiere comune, România æi Republica Moldova coopereazã zi de zi, prin autoritãåile de frontierã, pentru combaterea infracåionalitãåii. Cum apreciaåi aceastã cooperare æi ce credeåi cã ar trebui fãcut în vederea îmbunãtãåirii acesteia?

- Lungimea totalã a sectorului moldo-român al frontierei de stat este de 684 km, pe care sînt amplasate nouã puncte de trecere a frontierei cu regim internaåional. Având în vedere cã în anul 2007 aceasta va deveni frontiera de Est a Uniunii Europene, în Republica Moldova, acestei probleme i se acordã o atenåie deosebitã. O mãsurã prioritarã ar fi îmbunãtãåirea capacitãåii de prevenire sau eliminare a riscurilor de trecere frauduloasã a graniåelor, în acest sens acordându-se atenåie deosebitã modernizãrii, din punct de vedere tehnic, a supravegherii frontierei. În acest context, menåionãm cu satisfacåie stabilirea unui nivel înalt al acestor relaåii între autoritãåile corespunzãtoare ale Republicii Moldova cu cele ale României.

Ca un prim pas de realizare a acestor obiective, la 27 septembrie 2001, în oraæul Albiåa a fost semnat Protocolul interdepartamental privind cãlãtoriile reciproce ale cetãåenilor.

În continuare, la 28 martie 2003, în municipiul Iaæi, s-a desfãæurat o întâlnire de lucru între conducãtorii instituåiilor pentru paza, supravegherea æi controlul frontierei, a Republicii Moldova æi a României, în vederea identificãrii modalitãåilor de îmbunãtãåire a cooperãrii bilaterale. În cadrul reuniunii menåionate au fost abordate æi problemele ce åin de înfiinåarea Centrului trilateral de la Galaåi, precum æi desfãæurarea negocierilor pe marginea proiectului Protocolului privind schimbul de informaåii în scopul îndeplinirii misiunilor specifice.

De menåionat æi faptul cã, la 3 februarie a.c., în municipiul Iaæi, s-a desfãæurat întrevederea delegaåiilor Departamentului Trupelor de Grãniceri al Republicii Moldova æi a Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, din Ministerul Administraåiei æi Internelor al României. În cadrul discuåiilor s-a convenit asupra textului Protocolului privind schimbul de informaåii, în scopul îndeplinirii misiunilor specifice, reieæind necesitatea amplificãrii cooperãrii între instituåiile abilitate pentru supravegherea frontierei din åãrile noastre, modificarea æi îmbogãåirea cadrului juridic din domeniu, în scopul controlului mai eficient al zonei de demarcare moldo-române.

- La Galaåi este preconizat a se înfiinåa Centrul de contact la frontierã, în cadrul cãruia sã-æi desfãæoare

nr. 3/20055

activitatea æi sã coopereze, în mod direct, autoritãåile competente ale României, Republicii Moldova æi Ucrainei. Dupã cum ætiåi, în prezent, acest centru funcåioneazã doar pe plan intern, între autoritãåile competente ale României.

Având în vedere faptul cã în Republica Moldova participarea la acest tip de cooperare este în procedurã de avizare, puteåi preciza, pentru cititorii revistei, pãrerea dumneavoastrã privitor la aceastã formã modernã de cooperare?

- Declaraåia aspiraåiilor de integrare europeanã ale Republicii Moldova impune abordarea unei maniere moderne æi eficiente a problemei gestionãrii frontierei. O preocupare constantã a acesteia o reprezintã crearea mecanismelor optime de securizare a acestora, în condiåiile în care criminalitatea transfrontalierã reprezintã unul dintre pericolele pentru securitatea europeanã. Astfel, consolidarea colaborãrii la nivel regional pentru securizarea frontierelor urmeazã sã devinã o prioritate strategicã a Republicii Moldova, României æi Ucrainei. Un asemenea mecanism, care sã permitã o colaborare cât mai eficientã în acest domeniu, ar putea fi æi înfiinåarea punctelor æi centrelor comune de contact æi în special a Centrului trilateral Comun de Contact Galaåi, cu participarea reprezentanåilor statelor nominalizate. Contactul permanent între autoritãåile celor trei state va duce la o colaborare eficientã pentru rezolvarea chestiunilor legate de contracararea cazurilor de trafic cu armament æi fiinåe umane, contrabandã æi altor infracåiuni caracteristice, inclusiv din perspectiva intereselor de securizare a frontierei.

Voi adãuga cã acest Centru ar putea reprezenta un mecanism eficient pentru punerea în aplicare a prevederilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova, Guvernul României æi Cabinetul de Miniætri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalitãåii, semnat la 6 iulie 1999, în oraæul Kiev.

În acest context, documentul presupune, în primul rând, încheierea altor acorduri în scopul stabilirii bazei juridice pentru funcåionarea ulterioarã a punctelor æi centrelor comune de contact, æi anume a Centrului trilateral de la Galaåi. Astfel, în prezent, partea moldavã a demarat procedurile interne necesare pentru începerea negocierilor asupra proiectelor de acorduri nominalizate.

- Domnule consul, ce doriåi sã le transmiteåi poliåiætilor de frontierã români?

- Aduc mulåumiri tuturor poliåiætilor de frontierã pentru constructivismul de care aceætia dau dovadã, început în luna iulie a anului 2004, odatã cu numirea mea în funcåia de Consilier pe probleme consulare al Ambasadei Republicii Moldova în România.

Pledez pentru dezvoltarea continuã a colaborãrii fructuoase între organele de frontierã ale Republicii Moldova æi ale României, care va contribui æi mai mult la combaterea migraåiei ilegale æi a traficului de droguri în ambele state.

Sper ca Poliåia de Frontierã Românã sã se afirme æi în continuare ca o instituåie de bazã în asigurarea securitãåii graniåelor åãrii, iar în viitorul apropiat sã devinã un membru integrat al poliåiei de frontierã a statelor europene.

Urez tuturor colaboratorilor de la instituåiile de frontierã din România prosperitate, succese profesionale æi personale.

A consemnat Marius IONESCU

Împotriva imigraåiei ilegale

În data de 3 martie a.c., la Hotelul „Crowne Plaza”, Ministerul Administraåiei æi Internelor, Ambasada Marii Britanii la Bucureæti æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie (OIM) au lansat campania publicitarã „Riscurile æi consecinåele imigraåiei ilegale în Marea Britanie”.

Evenimentul s-a desfãæurat în prezenåa ministrului administraåiei æi internelor Vasile Blaga, secretarului de stat în cadrul Ministerului de Interne britanic pentru lupta împotriva traficului de droguri æi reducerea criminalitãåii organizate æi internaåionale, doamna Caroline Flint, coordo-natorului Departamentului de Comunicare al Organizaåiei Internaåionale pentru Migraåie Geneva, Laurenåiu Ciobãnicã æi ambasadorului britanic Quinton Quayle.

Campania publicitarã a avut la bazã un raport de cercetare asupra riscurilor migraåiei ilegale în statele Uniunii Europene, raport prezentat de cãtre coordona-torul Departamentului de Comunicare al Organizaåiei Internaåionale pentru Migraåie Geneva. Cu acest prilej, domnul Vasile Blaga æi doamna Caroline Flint au semnat un memorandum între cele douã ministere referitor la susåinerea æi extinderea proiectului Reflex România pânã în luna martie 2006.

Acest proiect a demarat la 1 aprilie 2002 æi s-a concreti-zat prin înfiinåarea primei unitãåi mixte în cadrul Poliåiei Române pentru combaterea traficului de persoane æi a imi-graåiei ilegale. El este finanåat de Guvernul Marii Britanii æi reprezintã un element al parteneriatului strategic româno-britanic pe probleme de justiåie æi afaceri interne.

Ministrul român al administraåiei æi internelor a amintit: „Suntem totuæi conætienåi cã, pe termen scurt, rãmân o serie de neajunsuri în ceea ce priveæte resortul de activare optimã a mecanismelor de combatere a unui spectru mediu de infracåionalitate dar, în aceeaæi mãsurã, åin sã subliniez cã avem nevoie de o dinamizare a cadrului specific de acåiune, cu atât mai mult cu cât dispunem de capacitãåi operaåionale reale”.

În încheiere, doamna Caroline Flint a arãtat rolul acestei campanii, subliniind: „Aceastã campanie va informa oame-nii asupra migraåiei ilegale, le va permite sã înåeleagã care sunt riscurile æi consecinåele sale. Prin aceastã campanie se acoperã astfel un gol informativ. Sunt sigurã cã am asen-timentul dumneavoastrã când spun cã aceastã iniåiativã este în beneficiul tuturor, atât al guvernului român, cât æi al guvernului britanic æi, cel mai important, în beneficiul publicului român.”

Ætefan ANDREESCU

nr. 3/20056

Data æi locul naæterii: 19 august 1955, în localitatea Rãcoasa, judeåul Vrancea

Starea civilã: cãsãtorit, un copilStudii: doctorand - 2004; Curs postuniversitar mana-

gement - 2000; Curs postuni versitar administraåie publicã - 1999; Academia de Poliåie «A.I.Cuza» Bucureæti - Facul-tatea de Drept - 1998; Academia de Înalte Studii Militare

- Facultatea de Management - 1987; Æcoala Militarã de Ofiåeri Activi „Nicolae Bãlcescu” Sibiu - 1978; Liceul Teoretic - 1974.

EXPERIENÅÃ: începând cu 10.03.2005 - adjunct al inspectorului general

al PFR;2003 – 2005 - director al Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Iaæi;2003 - æeful IJPF Galaåi;2000 – 2003 – prim-adjunct al æefului I.J.P.F. Galaåi;1999 – 2000 – adjunct al æefului SPF Galaåi, din cadrul

DPF Iaæi; 1992 – 1999 – æef de stat major la Batalionului 193

Grãniceri «A.I.Cuza» Galaåi, Brigada Iaæi; 1990 – 1992 – ofiåer cu paza æi pregãtirea de luptã la

Batalionul 193 Grãniceri Galaåi; 1987 – 1990 – ofiåer cu paza æi pregãtirea de luptã la

Batalionul 197 Grãniceri Constanåa;1985 – 1987 – ofiåer student la Academia de Înalte Studii

Militare - Facultatea de Management;1983 – 1985 – locåiitor comandant companie la Compania

de Grãniceri P.C.T.F. Galaåi; 1982 – 1983 – comandant al Pichetului de Grãniceri

P.C.T.F. Galaåi; 1980 – 1982 – comandant pluton elevi la Compania

de elevi din cadrul Æcolii Militare de Maiætrii Militari æi Subofiåeri Sibiu;

1978 – 1980 – comandant al Pichetului de Grãniceri Gura Prut din Batalionului 193 Grãniceri Galaåi;

- Limbi strãine: francezã, rusã;- Apreciat 1994 - 2004 cu calificative „FB” inclusive;- Decorat cu - Semnul Onorific „În serviciul Patriei 25 Ani”;- Ordinul militar - Clasa I;- Recompensat anual cu sume bãneæti, solde de merit.Lucrãri publicate:- Managementul frontierei de N-E a României pentru

realizarea securizãrii - 2005;- Infracåionalitatea la frontiera de est a României -

2004.

Data æi locul naæterii: 13 noiembrie 1953, com. Hînåeæti, jud. Suceava

Starea civilã: cãsãtorit, un copil Studii: - Cursant Colegiul Naåional de Apãrare

– 2005; - Student Anul III - Facultatea de Ætiinåe Politice -

Universitatea “Petre Andrei” Iaæi;

- Curs Management Superior - Spania - 2002 ; - Cursuri perfecåionare: 1980, 1986, 1995, 2002 ;- Curs postuniversitar “Ætiinåe penale”; - Facultatea de Drept - licenåa - 1979; - Academia de Poliåie «A.I.Cuza» - 3 ani, curs de zi,

1975; EXPERIENÅÃ: 10.03.2005 - prezent - adjunct al inspectorului general

al PFR; 01.04.2003 – 10.03.2005 - æef Inspectorat de Poliåie

Judeåean Suceava;01.06.2001 - 01.04.2003 - æef Direcåie Teritorialã Poliåie

de Frontierã Rãdãuåi;2001 (aprilie/iunie) - æef Inspectoratul Judeåean al

Poliåiei de Frontierã Suceava; 1986 - 2001 - æef poliåie oraæ (municipiu); 1975 - 1986 - ofiåer specialist cercetãri penale;- Vizite de lucru în Spania æi Franåa; - Cunoætinåe foarte bune de limba francezã;- apreciat 1992 - 2004 - cu calificative “F.B.” inclusive; Decorat cu:-Ordinul „Meritul militar” cls. a III-a æi a II-a; - Semnul onorific „În serviciul armatei” cls. I; - Ordinul naåional „Serviciul credincios” - în grad de

cavaler;- Recompensat anual cu sume bãneæti, solde de merit,

de cãtre secretarul de stat æi inspectorul general al Inspectoratului General al Poliåiei Române;

Lucrãri publicate:- lucrãri de specialitate în publicaåiile interne; Obiective: - Aplicarea Programului de Reali zare a Securizãrii

Frontierei æi a Managementului Integrat, în conformitate cu obiectivele României de membru NATO;

- Realizarea obiectivelor din Programul guvernamental “Româ nia Curatã” æi a Programului de Reformã în M.A.I., vizând integrarea României în U.E.

- înscriere doctorat.

Adjuncåii inspectorului general al PFRChestor de poliåie

BURNICHI NECULAIChestor de poliåie MOÅOC VASILE

nr. 3/20057

ERATÃ Cu privire la experienåa profesionalã a inspectorului general al PFR, chestor Nelu POP: în loc de perioada 1999 - 2005 æeful IPJ Cluj se va citi 1999-2003 - æeful IPJ Cluj; 2003 - 3 martie 2005 - adjunct al inspectorului general al Poliåiei Române.

Data naæterii: 16 aprilie 1965;Locul naæterii: Bucureæti;Stare civilã: Cãsãtorit, un copil;Studii: - 2004 - Managementul de proiect æi

managementul organizaåiei, sub egida Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei - Curs de management, Bucureæti;

2002 - Lupta împotriva drogurilor, organizat de Departamentul de Justiåie al SUA - Curs de specialitate, Bucureæti;

- Operaåiuni sub acoperire, organizat de Departamentul de Justiåie al SUA - Curs de specialitate, Bucureæti;

2000 - Curs de manage ment în poliåie; 1997 - Studii postuniversitare în ætiinåe poliåieneæti

- Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”; Curs de management în poliåie - Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”;

1995 - Academia Internaåionalã de Aplicare a Legii (ILEA), sub egida FBI – Budapesta;

1986 – 1991 - Facultatea de Drept, Universitatea de Stat Bucureæti;

1983 – 1986 - Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”;

Experienåã profesionalã: 1 aprilie 2005 – prezent – Directorul Direcåiei Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din cadrul IGPF;2004 – 1 aprilie 2005 - Director al Direcåiei Integrare

Europeanã, Programe æi Cooperare Internaåionalã din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române;

2004 - Director adjunct al Direcåiei de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Direcåiei Generale de Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog;

2001 – 2004 - Æef al Brigãzii de Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog, Bucureæti;

1993 – 2001 - Æef Serviciu, adjunct æef serviciu æi ofiåer specialist în cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Direcåiei Generale de Poliåie a Municipiului Bucureæti;

1986 – 1993 - Ofiåer specialist în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Economice din cadrul Poliåiei Sectorului 5, Bucureæti;

29 noiembrie 2002 - Conferirea prin Decret Prezidenåial a „Ordinului Militar Virtutea Militarã în grad de Cavaler”;

Alte diplome, titluri, recompense;Limbi strãine: Engleza, Franceza.

Data naæterii: 1 februarie 1962; Locul naæterii: loc. Bârzeæti, jud. Vaslui;Studii: - Academia de Poliåie Bucureæti - 1984 - 1987; - Academia de Studii Economice Bucureæti între anii

1987 - 1992, licenåiat, economist; - Universitatea “AI. I. Cuza”- Iaæi, Facultatea de Drept,

1992-1997, licenåiat în ætiinte juridice; - Absolvent al cursurilor post-universitare, ASE

Bucureæti, în anul 2000, specializarea: Managementul firmei æi informaåiei;

- Academia Internaåionalã pentru Aplicarea Legii, sub conducerea FBI, Budapesta, iunie-septembrie 1995;

Experienåã profesionalã: 1 aprilie 2005 – prezent – Director al Direcåiei

Combaterea Migraåiei Ilegale din cadrul IGPF;2000 – 1 aprilie 2005 - Ministerul de Interne, Direcåia

Generalã de Informaåii æi Protecåie Internã- Ofiåer specia-list principal I, Sectorul Acåiuni Transfrontaliere æi Relaåii Internaåionale;

2002-2005 Programul REFLEX româno-britanic pentru combaterea migraåiei æi traficului ilegal de persoane, ofiåer de informaåii;

1995 - 2000 - Ministerul de Interne, Brigada de Combatere a Crimei Organizate æi Corupåiei, ofiåer spe-cialist principal I, Serviciul Anticorupåie;

1991 - 1995 -Direcåia Generalã de Poliåie a Municipiului Bucureæti;

- Secåia 23 Poliåie – æef birou cercetãri penale.; - æef birou ordine publicã; 1987 - 1991 -Direcåia Generalã de Poliåie a Municipiului

Bucureæti; - Secåia 12 Poliåie - ofiåer operativ - judiciar; Experienåã în descoperirea æi cercetarea infracåiunilor

economico-financiare circumscrise crimei organizate interne æi internaåionale, spãlarea banilor murdari, comba terea corupåiei; - în cooperarea cu experåi, români æi strãini, în combaterea crimei organizate, corupåiei æi migraåiei ilegale, delegat al Ministerului de Interne la Seminariile „OCTOPUS” organizate de Consiliul Europei pe tema com-baterii corupåiei æi crimei organizate;

Limbi strãine: Engleza, Franceza.

Directorii direcåiilor operative din IGPFComisar-æef de poliåie

FLORENTIN ROBESCUComisar de poliåie

TIRON GHEORGHE

nr. 3/20058

În rãspuns la invitaåia scrisã înain-tatã de Serviciul Frontierei de Stat al Ucrainei cu privire la desfãæurarea întâlnirii prieteneæti a æefilor instituåi-ilor de frontierã din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina æi România, precum æi a întâlnirii bilaterale a împuterniciåilor de frontierã principali ai României æi Ucrainei, în perioada 28 martie – 1 aprilie a.c., o delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române, condusã de inspectorul general, chestor de poliåie Nelu Pop, din care au fãcut parte directorul DPF Rãdãuåi, comisar-æef Vasile Huåuleac æi inspectorul de poliåie Edward Bezman, a participat la aceste întruniri, care s-au desfãæurat la Kiev, Ucraina.

Activitatea a avut loc într-o atmosferã amicalã, în spiritul bunei comunicãri, deschiderii æi cooperãrii. Scopul vizitei a constat în: n discutarea per-spectivelor de cooperare dintre instituåiile cu atribuåii la fron-tierã din statele U.E., statele candidate æi åãrile vecine, pentru eficientizarea managemen-tului la frontiera externã a UE n schimbul de experienåã în ce priveæte reforma pas cu pas a sistemului de management al frontierei, potrivit

standardelor europene de securitate n discutarea cursului implementãrii Programului de Acåiuni pentru anul 2005 æi rolul ARGO (iniåiativa aparåine æefilor instituåiilor de frontierã din Polonia, Slovacia, Ungaria æi Ucraina, având drept scop combaterea migraåiei ilegale la frontierele acestor state, în special la frontierele externe ale Uniunii

Europene) în realizarea sa. Æeful delegaåiei române a prezentat

experienåa dobânditã, în calitate de stat candidat, privind reforma Poliåiei de Frontierã Române æi dezvoltarea

cooperãrii cu instituåiile europene.În încheiere s-a procedat la semna-

rea de cãtre æefii celor cinci delegaåii a documentului final, care stabileæte:n intensificarea cooperãrii în scopul asigurãrii securitãåii frontierei æi managementului eficient la frontierã incluzând Planul de Acåiuni pentru anul 2005 n promovarea participãrii Gãrzii de Frontierã Ucrainene la programe europene n continuarea angrenãrii reprezentanåilor instituåiilor Uniunii Europene cu atribuåii în managementul frontierei în acåiuni comune n anali-zarea posibilitãåilor de executare de

patrulãri comune la frontiera externã a U.E. æi iniåierea, în viitorul apropiat, de instruire pe grupe, pentru executarea de astfel de misiuni.

Pãråile au subliniat impor-tanåa æi necesitatea sporirii cooperãrii dintre Ucraina æi instituåiile U.E. în domeniul securitãåii frontierei, îndeose-bi cu Agenåia de Management a Frontierei U.E.; a urmat apoi o conferinåã de presã.

De menåionat cã, la ora actualã, lungimea fron-tierei comune a Ucrainei cu Uniunea Europeanã este de 777 kilometri. Peste doi ani, când Uniunii Europene trebuie sã i se alãture æi

România, aceastã cifrã, practic, se va dubla - pânã la 1.400 kilometri.

Edward BEZMAN

Colaborare regionalã

- 1 aprilie 2005 -

nr. 3/20059Colaborare

În perioada 14-18 martie a.c., la sediul IGPF a avut loc o vizitã de documentare a unor experåi ai Administraåiei Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, ce a avut drept scop principal studierea experienåei Poliåiei de Frontierã Române în domeniul restructurãrii intituåionale. Delegaåia ucraineanã a purtat discuåii cu inspectorul general al PFR, chestor Nelu Pop, ocazie cu care a fost prezentatã pe scurt actuala structurã a Poliåiei de Frontierã Române, documentele ce stau la baza activitãåii instituåiei, precum æi cadrul juridic al cooperãrii dintre structurile cu atribuåii la

frontierã dintre cele douã state. Delegaåia ucrainenã s-a întâlnit, în continuare, cu reprezentanåi ai Direcåiilor de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, Management Resurse Umane, Cabinet, Direcåiei Integrare Europeanã, Colaborare Internaåionalã æi Programe, cu aceastã ocazie fiindu-le prezentate Programele Phare încheiate la nivelul instituåiei, precum æi proiectele, absorbåia fondurilor europene, adaptarea legislaåiei naåionale din sfera PFR la standardele europene.

S-a fãcut schimb, totodatã, de pãreri cu privire la stadiul proiectelor Acordului de

înfiinåare a Centrului Trilateral de Contact de la Galaåi æi a celui privind cooperarea în cadrul Centrelor æi Punctelor comune de contact, pentru sem-narea „Planului de cooperare între insti-tuåiile de frontierã din Ucraina æi România pe anul 2005”.

Oaspeåii ucrai-neni au mai vizitat C o m p a r t i m e n t u l logistic æi Dispeceratul

IGPF, Punctul de trecere Aeroportuar „Henri Coandã”, unde a fost prezentate modul de lucru al poliåiætilor de frontierã români.

În ultima zi a activitãåii, oaspeåii au putut vedea Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi æi locaåia Centrului Trilateral de Contact, ocazie cu care i-a fost prezentatã activitate acestuia pe plan intern.

Meritã subliniat faptul cã partea ucrai-neanã, la sfâræitul vizitei în România, s-a arãtat interesatã de toate etapele parcurse de instituåia noastrã pe linia adaptãrii legislaåiei naåionale în domeniul mana-gementului æi controlului frontierei la cerinåele acquis-ului comunitar, creæterea capacitãåii instituåionale în ceea ce priveæte controlul æi managementul frontierei, azi-lul æi migraåia, pregãtirea profesionalã a personalului PFR în concordanåã cu noul cadru legislativ, prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, în spe-cial a migraåiei ilegale, întãrirea contro-lului intrãrii-tranzitãrii pe aeroporturile internaåionale ale României, reglemen-tarea raporturilor juridice de colaborare la frontierã ale statelor membre UE æi bazinul Mãrii Negre.

Petruå POPAGabriel Dan BUZOIANU

Oaspeåi ucraineni la PFR

În data de 10 martie a.c., la sediul IGPF a avut loc o întâlnire între condu-cerea PFR æi o delegaåie a Ministerului Internelor æi Administraåiei din Republica Polonã, condusã de subsecretarul de stat Pawel Dakovski. La întâlnire au luat parte æi, reprezentanåi ai MAI, chestorul Ioan Iclenzan – Dimitriu, directorul adjunct al Direcåiei Generale de Integrare Europeanã æi Relaåii Internaåionale, comisarul-æef Vasile Vartic, æeful Serviciului Protocol din cadrul DGIERI æi inspectorul principal Simona Sima, ofiåer spe-cialist în cadrul aceleiaæi direcåii.

Din delegaåia polonã au fãcut parte Excelenåa Sa Jacek Paliszeweski, ambasadorul Republicii Polone la Bucureæti, colonelul Marian Kasinski, comandantul adjunct al Poliåiei de Frontierã, inspectorul æef Eugeniusz Szczerbak, coman-dantul adjunct al Poliåiei, Elzibieta Sidorikiewicz, consilier al minis-trului în cadrul Departamentului Relaåiilor Internaåionale, Krisztof Lewandowski, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Polone la Bucureæti æi Justyna Soltyk, æeful Compartimentului de Colaborare Internaåionalã, Departamentul Relaåiilor Internaåionale.

În acest context, inspectorul general al PFR a realizat o scurtã prezentare a PFR, iar chestorul de poliåie Neculai Burnichi, adjunct al inspectorului general a explicat oaspeåilor strãini struc-tura precum æi principalele acte normative care îndrumã activitatea PFR. De aseme-

nea, au fost prezentate proiectele aflate în derulare: SCOMAR, sistemul informatic ON LINE, subsistemul de supraveghere pe 3 aliniamente, precum æi utilizarea unor proceduri specifice în cadrul punctelor de trecere a frontierei privind fluidizarea traficului.

Subsecretarul de stat Pawel Dakowski æi-a exprimat deosebita plãcere de a cunoaæte stadiul pregãtirii Poliåiei de Frontierã Române, mai ales datoritã fap-

tului cã aceastã zonã a Europei este foarte sensibilã fiind atent analizatã de cãtre Uniunea Europeanã. Totodatã, oficialul strãin a declarat cã aderarea la UE este legatã de deschiderea frontierelor, aceasta

fiind un punct de referinåã la care Poliåia de Frontierã Românã este pregãtitã, atât în ceea ce priveæte personalul, cât æi logis-tica utilizatã. Æeful delegaåiei poloneze a precizat cã este mulåumit de nivelul de colaborare, deæi existã segmente în care se pot identifica noi posibilitãåi de acåi-une, cum sunt schimbul de informaåii æi contactele directe. La nivel european s-a luat decizia de a se crea o Agenåie de Administrare a Frontierelor ce are ca scop

principal monitorizarea frontierelor.În continuare a luat cuvântul

colonelul Marian Kasinski, comandant adjunct al Poliåiei de Frontierã, care a felicitat noua conducere a IGPF, menåionând cã pregãtirea se desfãæoarã în conformitate cu aæteptãrile UE. O altã idee dezbãtutã a fost cea potrivit cãreia relaåiile bilaterale româno-poloneze au fost sistematice, cu toate cã nu existã frontierã comunã între cele douã state. De asemenea, s-a propus extinderea colaborãrii între aeroporturile “Henri Coandã” æi “Varæovia”, demers necesar pentru stabilirea unei legãturi directe, adresând în acelaæi timp inspectorului general invitaåia de a face o vizitã în Republica Polonia.

Inspectorul general al PFR æi-a exprimat disponibilitatea instituåiei române pentru colaborare în toate domeniile expuse în cadrul discuåiilor,

mulåumind totodatã pentru sprijinul pe care Polonia este dispusã sã-l acorde României în cadrul programului de aderare la Uniunea Europeanã.

Cãtãlin BRATOSIN

Delegaåie polonezã în vizitã la IGPF

nr. 3/200510 Mesaje

MESAJUL MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR

CU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 85 DE ANI DE LA APARIÅIA PRIMEI PUBLICAÅII GRÃNICEREÆTI ÆI A 15 ANI DE LA ÎNFIINÅAREA

REVISTEI “FRONTIERA”

Reforma pe care încercãm în aceastã perioadã sã o realizãm în cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor este, în primul rând, o reformã a mentalitãåilor. Nici o lege, nici un regulament æi nici un ordin nu vor avea efect atâta vreme cât nu vor fi însoåite de o schimbare a modului în care fiecare dintre noi înåelegem sã ne facem datoria.

Rolul publicaåiilor editate de structurile Ministerului Administraåiei æi Internelor este esenåial din acest punct de vedere, iar printre acestea un loc semnificativ ocupã revista “Frontiera”.

Succesoare a “Revistei Grãnicerilor”, apãrutã în urmã cu 85 de ani, revista “Frontiera” s-a afirmat - în cei 15 ani de la prima apariåie pe care îi aniverseazã astãzi - ca un important mijloc de informare, în condiåiile reformelor iniåiate la nivelul Poliåiei Române de Frontierã.

Succesul acestor reforme depinde în foarte mare mãsurã de felul în care poliåiætii de frontierã, indiferent de grad sau de funcåia pe care o ocupã, participã la punerea

lor în practicã. Am încredere în faptul cã revista “Frontiera” îæi va aduce în continuare, timp de foarte mulåi ani,

aportul la informarea corectã æi completã a poliåiætilor de frontierã cu privire la drumul României cãtre Uniunea Europeanã æi cu privire la modul în care aceætia pot contribui la parcurgerea cât mai rapidã a acestui drum.

La mulåi ani! Ministrul administraåiei æi internelor

Vasile Blaga

1920 - FRONTIERA - 2005 85 ani de tradiåie

nr. 3/200511

Aniversarea a 85 de ani de la apariåia primului numãr al revistei „FRONTIERA”, conti-nuatoarea „GRÃNICERULUI”, îmi oferã deosebita plãcere de a transmite întregului colectiv al redacåiei un cãlduros „La Mulåi Ani!”.

Recunosc cã citesc cu plãcere fiecare numãr al revistei æi sunt încântat sã descopãr, de fiecare datã, subiecte interesante pre-cum æi un apreciabil volum de informaåii privind activitatea Poliåiei de Frontierã.

Cu deosebit respect,

Ion Mirea,redactor-æef

Redacåia „Tv-Film”

Frumoasa doamnã a presei Internelor, „Frontiera”, împlineæte vârsta deplinei maturitãåi prezentându-se publicului cititor, de câtva timp, într-o hainã proaspãtã æi modernã, cu o åinutã graficã æi conåinut de excepåie, pregãtitã sã intre într-o Europã a performanåelor.

Cunoaætem sentimentul indus de povara strãlucitã a istoriei, cu semnãturi de prestigiu æi gazetari de renume care æi-au pus amprenta pe destinul revistei, æi, cu atât mai mult, trebuie sã vã felicitãm pen-tru felul în care aåi transformat expresia în expresivitate, cum aåi renãscut o datã cu instituåia pe care o reprezentaåi, renunåând, une-ori, la metaforã, pentru a merge în ritmul realitãåii, cu vigoarea æi

consecvenåa mesajului publi-cistic, prin care vã legitimaåi misia.

La 85 de ani, cu o pros-peåime æi autenticitate deosebite, revista „Frontiera” demonstreazã puterea cuvân-tului tipãrit, ce a rezistat vremelnicelor timpuri, prin abnegaåia æi talentul generaåi-ilor care æi-au împlinit crezul. Continuaåi sã fiåi în prima linie æi sã vã desãvâræiåi destinul!

Vã admirãm æi vã respec-tãm. La mulåi ani!

Elena Popescu,redactor-æef al revistei „Pentru Patrie”

1920 - FRONTIERA - 2005 85 ani de tradiåieAniversarea celor 85 de ani de existenåã

ai Revistei Frontiera îmi oferã prilejul de a transmite, în numele meu æi al colectivului Redacåiei Radio, un sincer La mulåi ani con-fraåilor noætri într-ale scrisului.

Într-un peisaj publicistic atât de divers æi dinamic, Revista Frontiera a devenit deja o publicaåie de tradiåie, o prestigioasã carte de vizitã a armei pe care o reprezintã, graåie talentului æi dãruirii jurnaliætilor sãi.

Acum, la ceas aniversar, le urãm colegilor noætri sincere felicitãri, urãri de viaåã lungã æi numeroase succese în demersurile lor publi-cistice.

Cu cele mai alese gânduri de bine,

Viorica DRAGOÆ,æeful Redacåiei Radio a M.A.I.

La aniversarea celor 85 de ani de la apariåia celei dintâi publicaåii a strãjuitorilor frontierelor României, „Revista Grãnicerilor”, transmit sincere felicitãri redactorului-æef æi tânãrului colectiv redacåional.

Felicitãri pentru nivelul la care a ajuns revista „Frontiera”- scrisã cu un deosebit profesionalism æi editatã în condiåii excepåionale æi vã doresc sã cunoaæteåi noi succese.

Revista a reuæit sã formeze æi consolideze o imagine favorabilã poliåiætilor de frontierã, a sporit reputaåia æi succesul instituåiei noas-tre, a adus un plus la crearea climatului pozi-tiv, marcat de credibilitate æi încredere æi, nu în ultimul rând, la îmbunãtãåirea moralului lucrãtorilor noætri.

Prima revistã din aceastã serie am citit-o în anul 1974, când activam în „Prietenii grãnicerilor”, la Æcoala generalã din comuna Berezeni, o frumoasã localitate de pe malul Prutului. Deci, sunt în cunoætinåã de cauzã ...

Multã sãnãtate, realizãri deosebite în plan personal æi profesional æi odatã cu acestea ... prosperitate.

La mulåi ani!Vasilica Tãtaru,

purtãtor de cuvânt al DPF Iaæi

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la înfiinåarea revistei „Frontiera” colectivul redacåional al publicaåiei „Pompierii Români” are deosebita plãcere de a vã adresa calde felicitãri.

Profundele transformãri prin care structurile de apãrare æi ordine publicã din åara noastrã trec pentru a rãspunde atât nevoilor tot mai complexe ale societãåii, cât æi pentru asigurarea capacitãåii instituåio-nale de implementare a acquis-ul comunitar în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã se reflectã æi în necesitatea continuã de informaåie.

Avem convingerea cã revista dumneavoastrã va continua sã susåinã aceste eforturi, oferind æi în viitor un sprijin informaåional profesionist cititorilor sãi æi vã adresãm la acest moment aniversar un sincer, „La mulåi ani!”

Redacåia revistei Pompierii Români

nr. 3/200512 Mesaje

Dupã o întrerupere de nouã ani, presa strãjuitorilor de la fruntarii æi-a reluat activitatea prin scoaterea de sub teasc a gazetei sãptãmânale „Frontiera”. Alegerea acestei denumiri nu a fost întâmplãtoare. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, presa instituåiei noastre era reprezentatã de sãptãmânalul „Frontiera”, gazetã editatã de Regimentul I Grãniceri. Numirea mea în funcåia de redactor-æef a avut loc în luna decembrie 1993. Am acceptat trecerea de la publicaåia centralã a Ministerului Apãrãrii Naåionale „Armata României” la „Frontiera”, îndemnat de dragostea faåã de arma în care am slujit æi în calitate de comandant de subunitate de frontierã, timp de nouã ani, æi apoi ca ziarist. Când am venit în redacåie, am gãsit o echipã bine formatã care, în cei doi ani de activitate redacåionalã, acumulase o importantã experienåã, confirmatã în mod deosebit de aprecierile frumoase la adresa gazetei – exprimate atât de cãtre cadre cu funcåii de seamã din minister æi de la inspectorat, cât æi de cititori. Aceastã echipã s-a format din mers. La început, profesioniæti în adevãratul sens al cuvântului erau doi jurnaliæti æi scriitori: Gheorghe Cumpãtã, nea Geo cum îi spuneam toåi, cu mult respect, æi Marin Codreanu. Ceilalåi – Nicuæor Dulgheru, Vasile

Ursachi, Romicã Moise æi Marius Ionescu nu mai lucraserã în presã însã colaboraserã cu articole reportaje æi poezie la publicaåii militare æi civile. Ulterior au fost încadraåi domnii Constantin Gâdea, zis domn` profesor,

Marian Nencescu, ziarist la „Armata României”, fotograful Constantin Simionescu æi Silviu Podea, care a învãåat ABC-ul jurnalisticii în redacåia noastrã. Îmbinarea priceperii celor doi „veterani”, nea Geo æi nea Marin, cu pasiunea æi dorinåa de afirmare a celor tineri a fost rodnicã. „Frontiera” s-a aflat mereu pe primele locuri în topul publicaåiilor din minister.

Drumul parcurs nu a fost întot-

deauna neted. Tendinåa de autofinanåare a redacåiei a creat numeroase greutãåi în asigurarea materialã. N-au lipsit nici emoåiile æi nici temerile privind viaåa publicaåiei. Salvarea a venit de fiecare datã de la æefii instituåiei noastre, care, toåi, fãrã nici o excepåie, au sprijinit redacåia cu tot ceea ce a fost necesar. Dacã, în anul 1993, redacåia nu avea nici un aparat de fotografiat, în 1995 dispunea de un laborator foto modern. Încã un fapt remarcabil: în anul 1995 s-a trecut la redactarea „Frontierei” pe calculator, toate operaåiunile fiind efectuate de redactori.

Redacåia s-a afirmat ca o adevãratã æcoalã, mulåi oameni ai sãi ajungând redactori-æefi la publicaåii centrale ale ministerului æi în alte funcåii importante care au tangenåã cu arta scrisului, iar fostul tehnoredactor Marius Ionescu este acum redactorul-æef al „Frontierei”. La ora actualã, „Frontiera” æi-a ridicat rangul trecând elogios de la treapta de gazetã la cea de revistã, devenind astfel publicaåia care reprezintã cu cinste instituåia Poliåiei de Frontierã æi un motiv de justificatã mândrie pentru întregul personal al inspectoratului.

Redactor-æef al revistei FRONTIERA 1993-1995,

colonel (r) Dumitru Mocanu

1920 - FRONTIERA - 2005 85 ani de tradiåie

Revistã cu o evoluåie remarca-bilã în publicistica Ministerului Administraåiei æi Internelor, æi nu numai, „Frontiera” a reprezentat în multe perioade etalonul de pro-fesionalism æi modestie, de perfor-manåã æi constanåã, de onestitate æi dãruire a membrilor corpului redacåional în beneficiul adevãru-lui, cinstei æi legalitãåii.

Urmând aceste coordonate în demersul lor publicistic, jurnaliætii de la revista oamenilor din pragul bornelor de hotar au demonstrat prin har æi talent, dar mai ales prin efort, cã îæi iubesc meseria, îæi respectã menirea æi îæi preåuiesc cititorii.

Cinste lor! La mulåi ani revistã de suflet „Frontiera”!

Nicuæor Dulgheruredactor-æef al revistei

„Poliåia Românã”

„Frontiera”, cadou de suflet

1990. Prefacerile sociale, eco-nomice, culturale, de dupã o lungã noapte, se produceau într-un ritm fre-netic. Torentul reformelor înglobase în calea lui æi arma grãnicerilor, „oamenii cu petliåe de culoarea smaraldului”,

cum inspirat îi numise un cunoscut scriitor. Din rândurile lor apãruserã acei frumoæi nebuni care credeau æi militau pentru o idee generoasã: democratizarea Armatei.

Tot de la ei rãbufnise, ca o cen-zuratã dorinåã, ideea reînfiinåãrii revistei de armã. Æi astfel a renãscut

„Frontiera”, cu un corp redacåional tânãr, dar experimentat, cu oameni consacraåi deja în alte publicaåii depar-tamentale, de culturã sau în emisiuni de radio æi televiziune.

S-au fãcut proiecte, s-au conceput æi reconceput machete, s-a început documentarea în teren, s-au scris æi rescris zeci æi sute de materiale.

S-au discutat æi analizat idei æi propuneri. Portofoliul de materiale asigura editarea nu a unei publicaåii tabloide de patru sau opt pagini ci a unuia sau mai multor romane.

Æi totuæi mult aæteptata revistã nu apãrea.

Explozia de ziare, reviste æi cãråi blocase pur æi simplu bãtrânele æi învechitele tipografii. Dupã multe cãutãri, insistenåe æi enervãrile de rigoare s-a ajuns la o tipografie care ne-a înåeles nerãbdarea. S-au sem-nat æi parafat contractele iar prima echipã de serviciu, la primul numãr al “Frontierei”, lua drumul Galaåiului. Pentru cã acolo puteam tipãri.

Venise iarna. Æi ziua Sfântului Nicolae.

Pe care o sãrbãtoream într-un apartament de douã camere din Drumul Taberei aproape toåi cama-razi de suflet. Lipseau doar cei plecaåi la Tipografie. Gãlãåeni deja, de vreo trei sãptãmâni æi nu ætiam dacã nu

æi pentru alte câteva. Eram cam abã-tuåi când soneria de la apartament a început sã sune.

La uæã, åinutã ca o icoanã de cei din echipa de serviciu, era „Frontiera”. Ce cadou dorit! Æi cum a fost apoi sãr-bãtorit!

Nicuæor Dulgheru,fost redactor-æef

al revistei „Frontiera”

nr. 3/200513

1920 - FRONTIERA - 2005 85 ani de tradiåie

Revista cu douã descãlecãturi

Destinul a vrut ca primul numãr al „Revistei Grãnicerilor” sã vadã lumina tiparului în primãvara în care cei 19.000 de cititori ai sãi se aflau pe un adevãrat ...æantier. Cu numai o sãptãmânã în urmã, unitãåile de grãniceri încheiaserã intrarea în dispozitivul de pazã al

României Întregite. Astfel încât, atunci când cea dintâi ediåie a revis-tei a ajuns la destinaåie, mireasma sa de tipãriturã proaspãtã s-a ame-stecat cu mirosul de perete proaspãt vãruit din pichete, curãåind din aer miasmele grele, de sânge æi de praf de puæcã, rãmase din rãzboiul care tocmai se încheiase.

Tot destinul a vrut ca, dupã æapte decenii de la acest eveniment, primul numãr al revistei „Frontiera” sã-æi gãseascã cititorii tot pe æan-tier. În decembrie 1990, mireasma noii reviste ajungea în pichete ca sã alunge miasmele comunismului care, timp de aproape jumãtate de secol, îi åintuiserã pe grãniceri cu faåa spre interiorul åãrii, într-o veghe împotriva firii.

Datoritã acestui destin al lor, celor douã publicaåii – revista-mamã æi revista...nepoatã – le-a fost hãrãzitã iubirea statornicã a cititorilor. Cuvântul din paginile lor, migãlite cu har, a fost întot-deauna aæteptat æi binevenit de jur-împrejurul åãrii. În cele mai multe dintre subunitãåi, revista ajungea cu aceeaæi cãruåã sau maæinã care aducea pâinea cea de toate zilele, iar mulåi o citeau chiar în scurtul rãgaz al cinei sau prânzului. Hranã pentru sufle-tele aflate de veghe, la datorie, departe, în singurãtate æi în calea primejdiilor ...

Am avut extraordinara æansã sã mã numãr printre cei care, în 1990, au venit la Bucureæti pen-tru a fi mai aproape de frontierã. Împreunã cu ceilalåi redactori, am avut norocul æi inspiraåia ca, pe temeliile nu tocmai solide ce se chemau „Grãnicerul”, sã construim ceva mai durabil, mai generos æi

mai european: „Frontiera”. M-am învrednicit ca, timp de aproape un deceniu, sã mã bucur de bucuria colegilor mei de la graniåã cã au o revistã „a lor” æi, nu de puåine ori, i-am vãzut ocrotindu-i paginile sub veston, în dreptul inimii, sã nu le ude ploaia înainte de a le citi „cei de acasã”. M-am strãduit sã scriu cinstit æi cu folos, încercând sã des-luæesc, cu condeiul, sensurile zilei de mîine. Nu de puåine ori chiar am reuæit acest lucru iar, atunci când nu am izbutit, am avut spri-jinul prietenesc al colegilor mei de redacåie, care au continuat mai bine decât mine cea ce începusem eu.

Iatã cã, dupã opt decenii æi jumãtate de la „descãlecatul dintâi” – cum scrie cronicarul – æi dupã cincisprezece ani de la „descãle-catul al doilea”, mireasmei de tipãriturã proaspãtã a ediåiei ani-versare a ”Frontierei” îi este dat sã-æi gãseascã cititorii tot pe æan-tier: pe æantierul viitoarei graniåe româneæti ale spaåiului Schengen. Este æi acesta un semn cã aceastã publicaåie s-a nãscut sub o stea norocoasã æi a crescut din iubirea pentru cuvântul adevãrat æi ziditor a celor care o scriu æi a celor care o citesc. Între care mã numãr æi eu,

Vasile Ursache, fost redactor-æef adjunct

al revistei „Frontiera”

Motivarea unui demers

Apãrutã cu întreruperi æi sub diverse denumiri, vreme de 70 de ani, pânã în 1990, când a pornit pe un drum nou, sub actuala „marcã înregistratã”- Frontiera -, revista grãnicerilor æi, ulterior, a poliåiætilor de frontierã a crescut an de an, dezvoltând o culturã organizaåionalã modernã, graåie unor condeieri cu har, profesioniæti æi, nu în ultimul rând, animaåi de nobleåea pe care åi-o conferã æansa de a lucra în serviciul public.

Apropierea mea de revistã s-a petrecut în urmã cu 12 ani, când am devenit colaborator; dupã câteva luni am fost invitat pentru un inter-viu preliminar æi, la scurt timp, am fost numit redactor. Timp de aproape æase ani-sub bagheta unor æefi cu o probitate profesionalã de excepåie æi având aproape colegi cu aleasã vocaåie jurnalisticã-, am bãtut åara în lung æi-n lat, scriind reportaje, anchete æi alte materiale despre oamenii de la graniåã æi diferitele chestiuni care fac obiectul comunicãrii departamentale. Cred cã atunci am înåeles cu adevãrat cât de

importante sunt contactele interu-mane, percepåia pe viu a realitãåii, dar æi satisfacåia inefabilã a facerii de bine prin cuvânt.

În vara anului 2000, dupã o despãråire de aproape un an æi jumãtate, am revenit la revistã, ca redactor-æef, succedându-i pri-etenului æi profesorului meu într-ale jurnalismului militar (pe atunci) Nicuæor Dulgheru.

Am pus umãrul la modernizarea

revistei, începutã cu un an în urmã, am realizat contacte æi schimburi de publicaåii cu instituåii similare din åarã æi din Uniunea Europeanã, am

stabilit obiectivele etapizate de comunicare, iar anul urmãtor a luat fiinåã Consiliul editorial, organism care aviza demersul jurnalistic, regimul financiar etc. În cele 16 editoriale semnate am spus ceea ce credeam cã trebuie spus atunci.

Sunt fericit cã astãzi, când se omagiazã 85 de ani de presã la fruntarii, 15 ani de existenåã a revistei actuale æi are loc cea de-a treia ediåie a Premiilor Frontiera (idee la care au achie-sat toåi prietenii revistei), pot sã-mi motivez propriul demers. Dacã ar fi sã mã întorc în timp æi sã fiu pus din nou în faåa unei alegeri cruciale, nu aæ ezita nici o

clipã sã mã prezint la interviu pentru onorantul post de redactor la Revista Frontiera.

Romicã Moise, æeful Editurii MAI,

fost redactor-æef al revistei „Frontiera”

nr. 3/200514 Ætiri

Poliåiætii de frontierã din est-ul åãrii se confruntã în mod frecvent cu situaåii în care cetãåeni ai R. Moldova folosesc pentru trecerea frontierei atât propriul paæaport valabil, cât æi documente de cãlãtorie (paæapoarte) care le-au fost emise anterior de auto-ritãåile cu competenåã din åara de origine, dar care au fost anulate de acestea ca urmare a faptului cã au fost declarate pierdute sau chiar furate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 14 martie a.c., poliåiætii de fron-tierã s-au confruntat cu 116 cazuri de acest gen, persoanelor în cauzã întocmindu-li-se dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunii de intrare/ieæire în/din România prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 70, alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobatã prin Legea 243/2001.

În general, persoanele în cauzã fac parte din categoria acelora care vin aproape zilnic în România pentru comer-cializarea unor bunuri de larg consum. Având în vedere faptul cã, datoritã trecerilor frecvente ale frontierei, filele paæaportului se epuizeazã rapid prin aplicarea ætampilelor de trafic, persoanele în cauzã declarã autoritãåilor compe-tente ale statului vecin cã au pierdut sau li s-a furat paæa-portul, acesta fiind declarat nul, solicitând eliberarea unui nou document. Pânã la eliberarea acestuia, chiar æi dupã aceea, aceætia folosesc pentru trecerea frontierei vechiul paæaport (declarat nul).

Pe de altã parte, în atenåia poliåiætilor de frontierã este æi fenomenul emigrãrii ilegale a cetãåenilor români din judeåele Moldovei spre Occident, sub acoperirea turismului mascat, scopul principal fiind respectarea prevederilor

legale interne æi inter-naåionale, în vigoare, de cãtre cei care tranziteazã frontiera. În acest sens, au fost vizate firmele de turism sau de transport internaåional de per-soane din marile oraæe din Moldova, care faci-liteazã acest fenomen prin “împrumutarea” sumelor de bani nece-sare a fi prezentate la ieæirea din åarã, asigu-rarea de wouchere etc., creând astfel un aspect de legalitate la ieæirea din România. Pentru contracararea acestui fenomen, lucrãtorii din

cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi au executat în lunile ianuarie-februarie a.c., opt infiltrãri printre pasa-gerii mijloacelor de transport, în urma unor documentãri informativ-operative asupra firmelor vizate.

Ca urmare a acåiunilor specifice întreprinse nu s-a permis ieæirea din România la 159 „presupuæi turiæti”, au fost confiscate de cãtre organele competente sume de bani totalizând 29.760 euro æi au fost aplicate sancåiuni contravenåionale firmelor transportatoare implicate.

Vasilica TÃTARU

D.P.F. IAÆI

Fenomene ale infracåionalitãåii transfrontaliere în zona de est a åãrii

În data de 15 martie a.c., IJPF Galaåi a fost vizitat de una dintre jurnalistele care ne-au trezit dragostea pentru televiziune prin intermediul emisiunilor pe care le realiza la postul naåional de televiziune – Anca Toader.

Pe parcursul unei zile întregi, jurnalista Anca Toader, în prezent angajatã a postului B.B.C. æi stabilitã la Londra, a însoåit poliåiætii de frontierã gãlãåeni în diferite misiuni.

Executarea unei misiuni pe Dunãre, cu æalupa, asistarea la controlul autoturismelor la PTF Galaåi-Rutier æi vizitarea sediului SPF Folteæti au fost câteva obiective ale vizitei, în urma cãrora jurnalista a putut trage concluzia cã la viitoarea frontierã de est a Uniunii Europene s-a demarat un proces de modernizare æi tehnologizare.

Cu siguranåã, în urmãtoarea perioadã jurnaliætii din Uniunea Europeanã vor fi din ce în ce mai interesaåi de viitoarea frontierã externã a Uniunii, cea de est a României.

Bogdan CARP

I.J.P.F. GALAÅI

Postul B.B.C. Londra - interesat de controlul

frontierei de est a României

nr. 3/200515

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali vasluieni au descoperit, ascunse într-un microbuz, aproximativ cinci kilograme haæiæ.

În noaptea de 9/10 martie a.c., în P.T.F. Albiåa, jud. Vaslui s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, la volanul unui microbuz marca «Mercedes», cetãåeanul moldovean Igor T., în vârstã de 28 ani, care circula pe ruta Spania - R.Moldova æi transporta colete cu bunuri personale.

Procedându-se la verificarea mijlocului de transport, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali au descoperit, sub scaunul æoferului,

într-un colet ambalat cu bandã adezivã, 19 calupuri de culoare maro închis ambalate în folie de plastic, în greutate de 4,936 kg, care, la testarea primarã cu trusa Narcotest, a reacåionat pozitiv la haæiæ.

Întreaga cantitate de substanåã a fost reåinutã în vederea confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã æi predatã organelor competente în vederea finalizãrii cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit celui în cauzã actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru

sãvâræirea infracåiunilor de trafic de droguri de risc æi contrabandã calificatã, urmând a fi prezentat în faåa Parchetului de pe lângã Tribunalul Vaslui, în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Mihai AMURÃRIÅEI

CINCI KG DE HAÆIÆ CAPTURATE

P.T.F. ALBIÅA

I.J.P.F. GALAÅI

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au descoperit, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier, un autotu-rism de lux în valoare de peste 60.000 euro, în legãturã cu care existau sus-piciuni cã era furat din Germania. Autoturismul, ce urma sã fie traficat pe ruta Germania – statele ex-sovietice, a fost moni-torizat încã de la intra-rea în åarã.

Când s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier pentru efectuarea for-malitãåilor specifice, cu ocazia ieæirii din åarã, ag.æef adj. Ioan Hanåã a observat cã cetãåeanul ucrainean P.M., de 42 ani, a prezentat la control, pentru autoturismul pe care îl conducea, marca Toyota Land Cruiser, de culoare albastrã, fabricat în 2003, un certificat de înmatriculare eliberat pe numele unui cetãåean ger-man, suspectat a fi fals, deoarece seria înscrisã pe prima filã era diferitã de cea înscrisã pe fila a doua.

În urma verificãrilor efectuate, de cãtre æeful de turã de la SPF Galaåi, inspectorul principal Aurelian Æerban æi de cãtre ofiåerii specialiæti din cadrul Biroului pentru Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere din

IJPF Galaåi, împreunã cu autoritãåile din Germania æi Reprezentanåa Toyota din Bucureæti, poliåiætii de frontierã au stabilit cã seria poansonatã pe carose-rie æi a certificatului de înmatriculare

corespund unui alt autoturism, fabri-cat în Germania, în octombrie 2002, de culoare verde metalizat.

Fiind extinse cercetãrile, æoferul a declarat cã autoturismul aparåine unui cetãåean ucrainean, care i l-a încredinåat în baza unei procuri pentru a se folosi de acesta. Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã au luat mãsurile legale, indisponibilizând autoturismul la sediul IJPF Galaåi, iar persoana în cauzã cercetatã pentru sãvâræirea infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, furt, fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals.

Bogdan CARP

AUTOTURISM DE LUX INDISPONIBILIZAT LA FRONTIERÃ

16 17nr. 3/2005

S.P.F. FOLTEÆTI

Nu este vorba despre un loc unde se fumeazã narghilea tur-ceascã, ci despre o nouã desco-perire a poliåiætilor de frontierã de la SPF Folteæti.

În data de 10 februarie a.c., în urma unui control de rutinã, echipajul Poliåiei de Frontierã, for-mat din sinsp. Marius Moisescu, ag.æef adj. Nicuæor Gheorghiu, ag. Marian Dobrotã æi sg. Pavel Matei, a oprit pentru verificãri, în localitatea Mãstãcani, un autocar înmatriculat în R. Moldova, iar cu ocazia efectuãrii controlului pasagerilor - cetãåeni moldoveni

- au fost descoperite peste 700 de componente pentru narghilele turceæti (vase de sticlã, tãviåe metal, cleæti din metal, pipe, gar-nituri, furtunuri din plastic). Marfa aparåinea æoferului, care a declarat cã intenåiona sã o vândã, nicidecum pentru propria folosinåã.

Întreaga cantitate de marfã, în valoare de peste 520 milioane lei, a fost ridicatã în vederea con-fiscãrii æi depusã la Camera de Corpuri Delicte a IJPF Galaåi, iar cetãåeanul în cauzã sancåionat con-travenåional.

Bogdan CARP

NARGHILELE TURCEÆTI CONFISCATE

Combaterea traficului cu åigãri, fãrã documente justificative, face parte din ampla paletã a activitãåii operative desfãæuratã de cãtre poliåiætii de frontierã ieæeni.

Numai în primele zece zile ale lunii martie au fost descoperite asupra a patru cetãåeni moldoveni 1.772 pachete de åigãri, în valoare de peste 50 milioa-ne lei, ascunse în rezer-vorul autoturismelor.

Astfel, colegii noætri din P.T.F. Sculeni împreunã cu lucrãtorii vamali, au depistat pe timpul efectuã-rii controlului de frontierã, executat la intrarea în åarã, asupra a douã auto-turisme înmatriculate în R.Moldova, pe cetãåenii moldoveni Radu Ionuå H. æi Ioan U., de 32, respectiv 20 ani, care încercau sã introducã ilegal în åarã 500 pachete de åigãri moldoveneæti, ascunse în rezervorul maæinilor æi în locaæul roåii de rezervã.

Cu câteva zile mai târziu, pe baza unei informaåii deåinutã de cãtre ofiåe-rii biroului C.I.T., echipajele detaæa-mentului de intervenåie, executând un control pe comunicaåia Iaæi-Tg-

Frumos, asupra a douã autoturisme înmatriculate în R.Moldova, s-a cons-tatat cã cei doi æoferi, Marian C., de 24 de ani æi Viorel L., de 36 ani, cetãåeni moldoveni, aveau ascunse, tot în rezervorul maæinilor, 1272 pachete de åigãri marca „Saint George” æi „Doina” care urmau sã fie recomercializate.

Povestea ascunderii åigãrilor în rezervorul maæinii ne duce cu gândul sã credem cã åigãrile moldoveneæti “pot åine loc de carburant”.

Acest ingenios procedeu, prac-ticat în ultimul timp de traficanåii de åigãri, i-a determinat pe aceætia

sã confecåioneze un rezervor metalic de dimensiuni mai mici care sã pãtrundã în rezervorul original al autoturismului, iar spaåiul rãmas liber, ia pentru puåin timp locul micilor depozite de åigãri, deoarece acestea urmau sã fie vândute într-un timp record pentru obåine-rea profitului dorit.

În ambele situaåii, cetãåenii moldo-veni au declarat cã au folosit aceastã metodã deoarece, în opinia lor, pãrea cea mai sigurã æi cã poliåiætii de fron-tierã nu ar fi bãnuit cã rezervorul unei maæini poate fi înlocuit cu un depozit mobil de åigãri.

Cele 1.772 de pachete de åigãri, de provenienåã R.Moldova, au fost reåinute în vederea confiscãrii iar per-soanele sancåionate contravenåional conform legislaåiei în vigoare.

Aurica GIUVARA

ÅIGÃRILE MOLDOVENEÆTI „ÅIN

LOC ÆI DE CARBURANT”

P.T.F. SCULENI

Ætiri

16 17nr. 3/2005

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Fãlciu au depi-stat în trafic, în zona de frontierã, un autoturism care circula în România fãrã respectarea legislaåiei vamale. Autoturismul (evaluat la 167 milio-ane lei) a fost reåinut de autoritatea vamalã.

În ziua de 28 februarie a.c., pe o

comunicaåie din zona de frontierã, poliåiætii de frontierã de la SPF Fãlciu au oprit pentru un control de rutinã un autovehicul Ford Escort (fabricat în 1991) înmatriculat în Franåa, pe numele unui cetãåean francez, dar con-dus de un cetãåean român domiciliat

în localitatea Gãgeæti, judeåul Vaslui. Despre acest fapt conducãtorul auto a declarat poliåiætilor de frontierã cã a cumpãrat autoturismul în România de la un alt cetãåean român, rezident în Franåa, æi nu l-a putut înmatricula în åarã întrucât rezidentul s-a întors în Franåa.

Ulterior, poliåiætii de frontierã au stabilit cã, în august 2002, proprieta-rul (cetãåeanul francez) a încredinåat autoturismul, pe bazã de procurã, românului rezident în Franåa, pen-tru o cãlãtorie în România. Acesta din urmã a fãcut însã numai jumãtate din cãlãtorie cu respectivul autoturism, preferând sã vândã autoturismul în

România æi sã se întoarcã în Franåa cu alt mijloc de transport.

Despre situaåie a fost informatã Direcåia Regionalã Vamalã Iaæi care, în ziua de 17 martie, a ridicat autovehiculul în vederea executãrii de verificãri de cãtre Serviciul de Supraveghere Vamalã Iaæi deoarece, conform Regulamentului de apli-care a Codului Vamal, vehiculele de folosinåã personalã admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai dupã achitarea taxelor vamale æi a altor drepturi de import. Dacã în termen de 120 de zile proprietarul nu dovedeæte achitarea taxelor vamale æi a drepturilor de import, respectiv exonerarea de la plata acestora din diverse motive, autovehiculul trece în proprietatea statului român. (M.A.)

FORD ESCORT REÅINUT S.P.F. FÃLCIU

Aspect dovedit: hainele de blanã au mare cãutare în Republica Moldova. La aceastã concluzie au ajuns poliåiætii de frontierã gãlãåeni, ale cãror capturi sporesc æi se diversificã din ce în ce mai mult la începutul acestui an.

La Sectorul Poliåiei de Frontierã Folteæti ziua de 26 februarie a.c. a fost foarte ,,încãrcatã”, deoarece, în urma unui control, echipajul condus de cãtre sinsp. Marcel Costel Ioan a descoperit în autoturismul cu care cãlãtoreau

În dimineaåa zilei de 6 martie a.c., poliåiætii de frontierã din Detaæamentul de Intervenåie al IJPF Vaslui, aflaåi în misiune pe DE 581, au oprit pentru control un microbuz. Întrebat despre transport, conducãtorul auto a declarat cã autovehiculul a fost închiriat de o societate din Bucureæti pentru un transport de marfã cãtre Iaæi, numai cã, spre surpriza poliåiætilor de frontierã, conducãtorul auto nu a putut prezenta nici un document pentru marfa transportatã (articole de îmbrãcãminte „Kenvelo”, în valoare de peste 830 milioane lei).

Urmare acestui fapt, el a fost sancåionat contravenåional, iar bunurile au fost confiscate.

Mihai AMURÃRIÅEI

BLÃNURI DE LUX PENTRU PIAÅA DIN R. MOLDOVA

douã cetãåene moldovene, 110 haine din blanã de diferite mãrimi æi culori, pentru care persoanele în cauzã nu au putut prezenta poliåiætilor de frontierã documente de provenienåã.

Dupã demararea cercetã-rilor, moldovencele au declarat cã veneau din Grecia æi intenåionau sã ajungã în R. Moldova, iar hainele de blanã intenåionau sã le comercializeze în åara de destinaåie. Valoarea blãnurilor, conform listei de valori din vamã, se ridicã la peste 5,1 miliarde lei, acestea fiind ridicate în vederea confiscãrii de cãtre comisarii Gãrzii Financiare.

Cetãåenele moldovene au fost sancåionate contravenåional conform Legii 12/1990 republicatã.

Bogdan CARP

S.P.F. FOLTEÆTI

I.J.P.F. VASLUI

ÎMBRÃCÃMINTE DE FIRMÃ

nr. 3/200518

P . T . F . B E C H E T

Efectuarea controlului de frontierã pe baza analizei factorilor de risc, cooperarea cu autoritatea vamalã æi reprezentanåii celorlalte organe cu atribuåii la controlul de frontierã dã roade.

Numai în primele trei luni ale acestui an, la P.T.F. Bechet echipele de control formate din poliåiæti de frontierã æi lucrã-tori vamali au reåinut bunuri în valoare de peste 30 milioane lei æi confiscat bunuri în valoare de aproximativ 1,5 miliarde lei.

Recent s-a prezentat la controlul de frontierã pe sensul de intrare în åarã cetãåeanul ita-lian S.R., în vârstã de 37 ani, conducând un superb autotu-rism marca „Audi”. Comportamentul agi-tat al conducãtorului auto a trezit sus-piciuni echipei de control, formatã din

agentul-æef Paraschiv Achim, agentul-æef adj. Emilian Stanciu æi lucrãtorul vamal George Soreanu, motiv pentru care s-a procedat la efectuarea unui control amãnunåit asupra autoturis-mului.

Nu micã le-a fost mirarea mem-brilor echipei de control când au fost descoperite, ascunse æi nedeclarate, 150 fiole “Norditropin” æi 150 fiole solvent “Norditropin”.

Acest medicament este indicat în deficienåa de creætere datoratã insuficienåei de hormon de creætere, sindrom “Turner”, întârzierea de

creætere în perioada prepubertarã la copiii cu insuficienåã renalã cronicã æi insuficienåa hormonului de creætere la adult, tratamentul cu “Norditropin”

trebuind a fi prescris æi efectuat doar de cãtre medicii de specialitate.

Aceste medicamente, cu valoarea de peste un mili-ard lei, au fost confiscate de autoritatea vamalã pentru nerespectarea prevederilor art.121 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, aprobat prin H.G. 1114/2001, iar conducãtorul auto a fost sancåionat c o n t r a -venåional cu amen-dã în valo-are de 25 milioane

lei, în conformitate cu prevederile art. 386, alin. 1, lit. “a” din acelaæi act nor-mativ.

La câteva zile s-a prezentat la contro-lul de frontierã, pe sensul de ieæire din åarã, cetãåeanul turc O.M., în vârstã de 46 ani, conducând un autocamion încãrcat în Germania cu æapte autoturisme noi, marca „Ford Mustang”, „Mercedes” æi „BMW X5”.

Suspiciunile au apãrut datoritã

grabei nejustificate a conducãtorului autocamionului, ca æi posibilitãåilor de ascundere oferitã de bunurile trans-portate, în speåã autoturisme de lux.

La controlul amã-nunåit de frontierã, efectuat în echipã de cãtre agentul-æef Petre Dima, agentul-æef adj. Alin Carton æi lucrãtorul vamal Aurelian Cristescu, au fost descoperite, ascun-se æi nedeclarate, în douã din cele æapte autotur-isme, medicamente de uz veterinar în valoare de peste 110 milioane lei. Bunurile au fost con-fiscate de cãtre organul vamal cu dovada de con-fiscare, pentru nerespec-tarea prevederilor art. 121 din Regulamentul de aplicare al Codului vamal, aprobat prin HG 1114/2001, aplicând æi sancåiune contravenåio-nalã cetãåeanului turc în

valoare de 25.000.000 lei. Evoluåia dinamicã æi complexã a

situaåiei operative cu care se con-fruntã poliåiætii de frontierã din P.T.F. Bechet, conætienåi de rolul major în prevenirea æi combaterea infracåion-alitãåii transfrontaliere, implicã, æi pe viitor, efectuarea unui control de frontierã conform standardelor U.E., pe baza analizei factorilor de risc, prin evaluarea rapidã æi eficientã a date-

lor, evaluarea, analiza æi diseminarea acestora.

Constantin CRISTEA

Medicamente de contrabandã ascunse æi nedeclarate

Ætiri

nr. 3/200519

Pe considerentele afluxului de imigranåi æi amplorii pe care a luat-o munca la negru, guvernul spaniol vrea sã punã capãt utilizãrii foråei ilegale de muncã. Autoritãåile de la Madrid s-au angajat sã regularizeze clandestinii din Spania, estimaåi la cel puåin 800.000. Mãsura a fost decisã de Guvernul socia-list condus de Jose Rodriguez Zapatero, pentru a pune capãt muncii la negru, care alimenteazã economia subteranã æi pentru a evita costurile sociale pe care le genereazã slujbele ilegale. „Sanatoria”, cum numesc autoritãåile æi gazeta din Italia noua lege din Spania, îi vizeazã pe imigranåii clandestini care se aflã în aceastã åarã. Æefii firmelor spaniole care continuã sã angajeze personal fãrã forme legale riscã sã plãteascã amenzi usturãtoare, de circa 60.000 euro.

Începând de luni, 7 februarie, strãinii care au un contract de muncã æi pot dovedi cã locuiesc în Spania de mai bine de æase luni primesc permise de rezidenåã æi de muncã pentru o perioadã de un an. Procesul de reglementare a situaåiei munci-torilor „la negru” va dura trei luni æi se va încheia pe 7 mai. De aceastã reglementare vor beneficia între 800.000 æi un milion de imigranåi care lucreazã în economia subteranã, reprezentând aproximativ 6% din foråa de muncã din Spania. Scopurile sunt combaterea exploatãrii foråei de muncã în rândul imigranåilor - în special în agriculturã, servicii domestice æi con-strucåii - precum æi sporirea venituri-lor obåinute din impozite æi asigurãri sociale. Este clar însã, încã de pe acum, cã foarte mulåi imigranåi nu vor putea sã satisfacã toate condiåiile cerute de procesul de regularizare.

Patronii spanioli care vor sã-æi regularizeze angajaåii fãrã acte pot, din 7 februarie, sã se prezinte cu actele angajatului la ghiæeul Asigurãrilor Sociale care se ocupã în localitatea lor de procesul de regularizare. Imigranåii care nu reuæesc sã-æi legalizeze acum situ-aåia, vor avea æi alte cãi: regimul general de angajare a unui strãin, care include domenii greu de acoperit doar cu foråa de muncã autohtonã, reîntregirea fami-liei, calea socialã (trei ani neîntrerupt petrecuåi în Spania), calea rezidenåei, dupã doi ani de rezidenåã în Spania. O ultimã prevedere a legii strãinilor, care va intra în vigoare dupã 7 mai, îi dã imigrantului posibilitatea sã depunã o plângere împotriva angajatorului care l-a angajat fãrã forme legale.

Iniåiativa guvernului spaniol a atras însã un flux proaspãt de imigranåi, care sperã sã beneficieze de Sanatorie. În fiecare zi, autobuze încãrcate cu români æi bulgari sunt întoarse de la graniåa Spaniei cu Franåa. “Toåi au adrese false în Spania, datate în urmã cu æase luni, æi vin sã-æi caute de lucru”, afirmã autoritãåile spaniole, care au întors din drum, numai în ianuarie, circa 10.000 de persoane. Cotidianul britanic “Financial Times” a criticat alegerea Spaniei de a lansa cel mai amplu proces de reglemen-tare a situaåiei imigranåilor efectuat

vreodatã în Europa (mai mare chiar decât Sanatoria din 2002 din Italia), din cauza consecinåelor care ar putea fi resimåite dincolo de graniåele acestei åãri. Mãsura a provocat îngrijorare în diverse capitale europene, în contextul în care, anul trecut, o treime din imi-granåii aflaåi în Uniunea Europeanã erau înregistraåi în Spania (trei mili-oane, 7% din populaåie). „Acest proces de legalizare va avea consecinåe pentru restul Europei deoarece imigranåii respectivi vor putea, ulterior, sã se deplaseze liber în Franåa æi Germania”, a afirmat ministrul de interne german Otto Schily. La rândul sãu, ministrul olandez pentru probleme de imigraåie, Rita Verdonk, a cerut Spaniei sã-æi coordoneze politicile cu celelalte state membre UE. „Desigur, conætientizãm faptul cã ceea ce se întâmplã în Spania afecteazã restul Europei, dar am moæte-nit o situaåie de nesuportat æi încercãm sã o soluåionãm în cel mai bun mod cu putinåã”, a afirmat ministrul spaniol pe probleme de imigraåie, Consuelo Rumi. El a prezentat poziåia guvernului de la Madrid: „Dorim sã punem capãt practicii angajãrilor ilegale în Spania, care este atât de dãunãtoare pentru comunitatea de imigranåi, dar æi pentru întreaga societate spaniolã”.

Din cei 800.000 de clandestini din Spania, autoritãåile spaniole estime-azã cã 140.000 sunt români. Dar Bucureætiul are alte cifre. Potrivit MAE român, în Spania s-ar afla circa 300.000 români fãrã acte, æi MAE are instrumente pentru a face corect aceste estimãri (n.r. - din informaåiile oferite de MAE, în Spania, la ora actualã, se aflã 70.000 de români regularizaåi æi aproxi-mativ 130.000 care încearcã sã intre în legalitate). Deja, consulatele române din Spania au fost luate cu asalt, pentru obåinerea unor acte de identitate în locul

paæapoartelor expirate sau a cazierului.

În România, rudele clandestinilor din Spania aglomereazã ghiæeele care elibereazã cazierul judiciar, docu-ment aflat pe lista actelor necesare regu-larizãrii. IGP primeæte zilnic circa 1.000 de cereri pentru eliberar-ea cazierului, atât din

partea consulatelor, cât æi din partea rudelor celor aflaåi în Spania care au primit împuternicire notarialã. Pentru ca oamenii sã nu piardã termenul limi-tã de depunere a dosarelor, funcåionarii români de la caziere au primit dispoziåii sã rezolve cu prioritate solicitãrile care privesc românii din Spania, prelungin-du-se æi programul de lucru pânã sâm-bãta (n.r. - din informaåiile obåinute de la Direcåia Cazier æi Evidenåã Operativã din cadrul IGPR aceastã practicã a încetat). Pentru cei din România care n-au reuæit sã plece clandestin la muncã, rãmâne soluåia Oficiului pen-tru Migraåia Foråei de Muncã de la Bucureæti, unde selecåiile de muncitori pentru Spania continuã sã facã cozi de mii de persoane. Majoritatea posturilor care se pot obåine la Bucureæti sunt la cules de cãpæuni în regiunea Huel.

Material preluat din „Gazeta ROMÂNEASCÔ

ce apare în Italia - 15 februarie - nr. 4/2005

pentru mai multe informaåii vizitaåi site-ul

www.romaniinitalia.it

Timp de trei luni, clandestinii din Spania pot obåine permise de æedere

Presa româneascã din Italia

20

100 EURO MITÃ PENTRU A IEÆI DIN ÅARÃ

Agenåii Ionuå Vrãjitorul æi Paul Ivan, din cadrul IJPF Dolj, au descoperit, în data de 30 martie a.c., în jurul orelor 00.30, o casã de bani sustrasã de la o fabricã de pâine din municipiul Calafat, ascunsã în portbagajul unei maæini.

Aflaåi în executarea misiunilor specifice de supraveghere æi control în zona de competenåã, poliåiætii de fron-tierã din cadrul S.P.F. Calafat au oprit pentru control, pe comunicaåia Calafat – Craiova, un autoturism marca Daewoo Cielo, cu însemne de taxi, în care se aflau trei persoane.

Solicitându-li-se documentele de identitate, cei doi care îl însoåeau pe æofer, au coborât din maæinã æi au încercat sã fugã, fiind însã imobilizaåi imediat de lucrãtorii noætrii.

Pentru a afla motivul pentru care cei doi bãrbaåi au încercat sã se sustragã de la control, s-a procedat la verificarea autoturismului, fiind descoperitã în portbagaj o casã de bani care prezenta urme de foråare a uæii.

Continuându-se cercetãrile, a rezul-tat cã cei doi se numesc Fane D. , în vârstã de 24 ani, æi Florin M., de 22 ani, ambii cu domiciliul pe raza judeåu-

lui Dolj, Fane D. recunoscând faptul cã a sustras în ziua de duminicã, 27 martie a.c., casa de bani din incinta fabricii de pâine din Calafat. Deoarece nu reuæise sã o deschidã singur, l-a sunat pe vãrul sãu, Florin M., pentru a veni cu o maæinã sã transporte casa de bani la Craiova. Între timp a ascuns casa de bani sub un pod din apropierea fabricii.

Vãrul sãu a luat un taxi din Craiova, cãruia i-a plãtit 750.000 lei, motivându-i cã trebuie sã-æi ia soåia de la Calafat. Ajunæi la locul unde era ascunsã casa de bani, æoferul de taxi a întrebat despre ce este vorba, iar cei doi au motivat cã de fapt au niæte aluminiu æi doresc sã-l ducã la Craiova pentru a-l valorifica. Planurile însã le-au fost dejucate de cãtre poliåiætii de frontierã.

Proprietarul casei de bani a declarat cã în aceasta se aflau în jur de 28 milioane lei .

Luându-se legãtura cu reprezen-tanåii poliåiei, s-a confirmat faptul cã respectiva casã de bani este urmãritã ca bun sustras, drept pentru care cele trei persoane, autoturismul æi casa de bani au fost predate Poliåiei Calafat, pen-tru continuarea cercetãrilor æi luarea mãsurilor legale ce se impun.

Paginã realizatã de Dãnuå RUDÃREANU

CU SEIFUL SPRE LÃCÃTUÆERIE, LA CRAIOVA

P.T.F. CALAFAT

I.J.P.F. DOLJ

În data de 24 martie a.c., doi gãlãåeni æi un craiovean au încercat, pe rând, sã mituiascã trei poliåiæti de frontierã pentru a-i determina „sã închidã ochii” æi sã-i permitã ieæirea din åarã unuia dintre ei, care nu avea paæaport, fiind returnat din Grecia.

Pentru faptele comise, cei în cauzã s-au ales cu dosar penal, iar poliåiætii de frontierã care au refuzat „oferta”, respectiv agenåii-æef adjuncåi Cãtãlin Achim, Adrian Trincu æi agentul prin-cipal Ionuå Dincã, au fost propuæi pentru a fi recompensaåi de cãtre conducerea IGPF, pentru integritatea de care au dat dovadã.

Totul a început în dimineaåa zilei de 23 martie, când trei cetãåeni români – Vasile F., în vârstã de 42 ani, Daniel D., în vârstã de 20 ani, ambii domiciliaåi pe raza judeåului Galaåi æi Luigi D., în vârstã de 38 ani, din Craiova – au ajuns în zona adiacentã PTF Calafat, cu intenåia de a „aranja” ieæirea din åarã pentru Vasile, care avea „anumite probleme”.

Cei trei s-au cunoscut într-un bar din Craiova, unde Vasile – returnat din Grecia pentru æedere ilegalã æi cu dreptul de folosinåã al paæaportului suspendat – împreunã cu nepotul sãu – Daniel D., i-au povestit lui Luigi întreaga poveste, precum æi intenåia de a gãsi o variantã „mai puåin legalã” pentru ca Vasile sã se întoarcã pe teritoriul statului elen.

Cunoscând bine zona, Luigi s-a oferit sã-i însoåeascã pânã în apropierea punctului de trecere, unde „æi-a luat inima în dinåi” æi a „acostat” un poliåist de frontierã, propunându-i, în schimbul unei sume în valutã, sã-i permitã ieæirea ilegalã din åarã prietenului sãu.

Fiind refuzat, Luigi a revenit la locul unde îl aæteptau noii sãi prieteni, declarându-se „înfrânt”, fapt ce l-a determinat pe Vasile sã-æi ia singur soarta în mâini æi sã apeleze personal la „bunãvoinåa” unui alt poliåist de frontierã. Primind acelaæi rãspuns – refuzul de a comite o ilegalitate în schimbul unei sume de bani – cei trei s-au hotãrât sã mai aætepte, cu speranåa

cã vor gãsi pânã la urmã pe cineva care sã-i ajute.

Fãrã a cunoaæte faptul cã poliåiætii de frontierã din PTF Calafat anunåaserã deja reprezentanåii parchetului terito-rial pentru a organiza flagrantul dãrii de mitã, în jurul orelor 16.00, Daniel s-a hotãrât sã mai încerce o datã, apelând la cel de-al treilea poliåist de frontierã, cãruia i-a oferit 100 euro pentru a-l ajuta pe unchiul sãu sã iasã ilegal din åarã.

În acel moment, cei trei au fost prinæi în flagrant, întocmindu-li-se dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de dare de mitã.

Ætiri

Paginã realizatã cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF#

Documentar

Vizã româneascã falsificatã total

Fals

Fals

Fals

Fals

Fals

nr. 3/200521

nr. 3/200522

Pentru valorificarea experienåei pozi-tive preluate prin intermediul experåilor pe termen mediu din Comisia delegatã de Uniunea Europeanã în cadrul Convenåiei PHARE 2002 - continuarea demilitarizã-rii æi descentralizãrii funcåiilor poliåieneæti æi pentru punerea în practicã a recoman-dãrilor formulate de cãtre aceætia cu pri-vire la atribuåiile æi funcåionarea Corpului Naåional al Poliåiætilor;

Având în vedere aspectele rezultate din aplicarea pânã la aceastã datã a prevederilor normative ce reglementeazã în principal atribuåiile structurii de mai sus, prezentate de reprezentanåii Corpului Naåional al Poliåiætilor æi propunerile de modificare æi completare ale legislaåiei de referinåã promovate de aceastã struc-turã;

În temeiul art.9 alin.(4) din Ordonanåa de Urgenåã a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea æi funcåionarea Ministerului Administraåiei æi Internelor, aprobatã cu modificãri æi completãri prin Legea nr. 604/2003, cu modificãrile ulte-rioare, Ministrul administraåiei æi inter-nelor emite urmãtorul

ORDIN:

Art.1 - (1) Structurile Ministerului Administraåiei æi Internelor competente în domeniu consultã Consiliile departamen-tale ale Corpului Naåional al Poliåiætilor denumite în continuare Corpul, cu privire la:

a) numirea æi eliberarea din funcåie a inspectorilor generali ai Inspectoratului General al Poliåiei Române æi Inspec-toratului General al Poliåiei de Frontierã Române, ai directorilor generali æi direc-torilor din structurile MAI încadrate cu personal, cãruia i se aplicã prevederile Statutului poliåistului, precum æi a adjuncåilor acestora;

b) numirea æi eliberarea din funcåie a directorului general al D.G.P.M.B., directorilor direcåiilor din cadrul inspec-toratelor generale, a inspectorilor æefi ai inspectoratelor judeåene/teritoriale de poliåie/poliåie de frontierã æi a primilor adjuncåi ai acestora;

c) emiterea de ordine æi instrucåiuni cu caracter normativ, care vizeazã drepturile æi interesele legitime ale poliåiætilor:

d) înfiinåarea sau reorganizarea unor unitãåi de poliåie;

e) acordarea gradelor profesionale ofiåerilor de poliåie membrii ai Corpului

în alte condiåii decât la termen. (2) Inspectorii generali/directorii

generali, directorul Direcåiei Generale de Poliåie a Municipiului Bucureæti/inspectori æefi/similari, dupã caz consultã Consiliile departamentale/teritoriale ale CNP, cu privire la:

a) numirea æi eliberarea din funcåie a adjuncåilor directorului general al D.G.P.M.B., directorilor direcåiilor din cadrul inspectoratelor generale æi al inspectorilor æefi ai inspectoratelor judeåene/teritoriale de poliåie/poliåie de frontierã;

b) emiterea de dispoziåii cu caracter normativ, care vizeazã drepturile æi interesele legitime ale poliåiætilor;

c) organizarea programului de lucru æi acordarea repausului sãptãmânal;

d) acordarea gradelor profesionale agenåilor de poliåie membrii ai Corpului în alte condiåii decât la termen;

e) instituirea æi acordarea de recom-pense, felicitãri sau alte distincåii pentru membrii Corpului.

Art.2 - Structurile de management resurse umane din cadrul unitãåilor încadrate cu personal cãruia i se aplicã prevederile Statului poliåistului solicitã reprezentaåilor Consiliilor teritoriale ale Corpului:

a) avizul pentru organizarea con-cursurilor în vederea ocupãrii posturilor vacante cu personal din sursã externã;

b) sã asiste la organizarea æi desfãæu-rarea concursurilor/examenelor pentru promovarea în funcåii a politiætilor, trecerea agenåilor în corpul ofiåerilor æi încadrarea de personal din sursã externã;

c) participarea în comisiile constitu-ite sau alãturi de evaluatori desemnaåi la examinarea poliåiætilor în vederea definitivãrii în profesie, atât în cazul debutanåilor cât æi pentru cei încadraåi direct.

Art.3 - (1) La solicitarea membrilor sãi, Corpul asigurã consilierea în cadrul procedurilor de verificare a activitãåii profesionale, precum æi a procedurii dis-ciplinare;

(2) Structurile cu atribuåii în efectuarea controalelor æi cercetãrilor desfãæurate în cadrul activitãåilor de la alin.(l) vor pune la dispoziåia reprezentantului Corpului desemnat în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în domeniu, materi-alele de control æi cercetare.

Art.4 - În cazul aplicãrii sancåiunilor disciplinare poliåiætilor, æefii competenåi vor dispune aceste mãsuri dupã con-sultarea reprezentanåilor Corpului de la nivelul structurii din care face parte poliåistul, care sunt obligaåi sã-æi exprime avizul consultativ în termen de 48 de ore de la solicitare.

Art.5 - Începând cu data prezentului ordin, membrii cu funcåii de conducere în cadrul Corpului pot participa la æedinåele de conducere organizate în structurile M.A.I., dupã cum urmeazã:

a) preæedintele Corpului participã la æedinåele Colegiului de conducere al M.A.I.;

b) preæedinåii consiliilor departamen-tale participã la æedintele de conducere ale inspectoratelor generale/direcåiilor generale/similare la nivelul cãrora sunt constituite;

c) preæedintele Consiliului Corpului al Direcåiei Generale de Poliåie a Municipiului Bucureæti participã la æedinåele Consiliului de conducere al DGPMB, iar preæedinåii consiliilor terito-riale de la sectoarele de poliåie participã la æedintele de lucru organizate de acestea;

d) preæedinåii consiliilor teritoriale participã la æedinåele de conducere ale inspectoratelor judeåene/teritoriale de poliåie/poliåie de frontierã sau ale structu-rilor teritoriale similare, la nivelul cãrora sunt constituite.

Art.6 - (1) În scopul medierii æi soluåionãrii eventualelor neînåelegeri apãrute între structurile prevãzute la art.1 æi Corp, se înfiinåeazã Comisia de mediere - ca organ calificat de mediere - constituitã din 6 membri, astfel:

a) trei membri cu funcåie decizionalã din conducerea ministerului desemnaåi prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor, care nu fac parte din Corp;

b) trei membri reprezentând nivelul naåional, departamental æi teritorial al Corpului, care vor fi aleæi de Consiliul naåional al Corpului cu majoritate sim-plã.

(2) Comisia are urmãtoarele atribuåii: a) mediazã eventualele neînåelegeri

apãrute între structurile M.A.I. æi Corp æi prezintã conducerii ministerului pro-puneri de soluåionare;

b) în cazul demisiei în bloc a Consiliului naåional al Corpului, impulsioneazã æi supravegheazã organizarea æi desfãæura-rea noilor alegeri;

c) urmãreæte realizarea transmiterii cãtre Corp a subvenåiilor acordate de la bugetul central conform legii;

d) analizeazã æi avizeazã mãsurile disciplinare propuse împotriva membrilor aleæi în organele de conducere ale CNP;

(3) Comisia se întruneæte la solicitarea ministrului administraåiei æi internelor sau a preæedintelui CNP;

(4) Lucrãrile Comisiei se consemneazã într-un proces-verbal de æedinåã, semnat de toåi membrii, în care se menåioneazã propunerile rezultate în urma medierii.

Art.7 - Prezentul ordin intrã în vigoare

la data de 01.03.2005.

ORDINUL MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR nr. 533/01.03.2005

privind unele mãsuri pentru eficientizarea activitãåii

Corpului Naåional al Poliåiætilor æi structurilor acestuia

nr. 3/200523

Maråi, 22 martie a.c., la sediul IGPF, a avut loc o æedinåã în care s-a întrunit Biroul Executiv al Corpului Naåional al Poliåiætilor, la care au participat reprezentanåi ai conducerilor Consiliilor departamental æi terito-riale ale CNP din cadrul PFR.

Subiectele dezbãtute au vizat activitatea des-fãæuratã de Consiliul Departamental al IGPF, modificãrile aduse de OMI nr. 533/2005 æi apariåia unei noi forme de asociere la nivelul MAI – sindicatul poliåiætilor.

Între ideile care au rezultat în urma discuåi-ilor aprinse din cadrul æedinåei, care s-a întins pe durata a cinci ore, a rezultat necesitatea mediatizãrii accentuate a activitãåilor desfãæurate de cãtre CNP dar æi a informaåiilor legate

de activitatea sindicalã, în special prin revista FRONTIERA, pentru ca informaåiile referitoare la activitatea Corpului sã fie cunoscute de poliåiætii

de frontierã.Prezent în finalul æedinåei, inspec-

torul general al PFR a declarat cã apreciazã structura æi activitatea CNP, necesitatea ca poliåistul sã fie apãrat, având în vedere faptul cã aces-

ta este expus la diferite atacuri, din partea pre-sei, a unor asociaåii etc. În acelaæi timp, a amintit cã existã multe abateri disciplinare æi trebuie sã avem o culturã organiza-åionalã bine dezvoltatã, sã ne respectãm munca æi sã luãm mãsuri pen-tru combaterea corupåiei interne. „Nu trebuie sã generalizãm, dar trebuie sã vedem realitatea. Sã luãm poziåie faåã de faptele de corupåie, care fac rãu tuturor æi, în final, åãrii” – a apreciat inspectorul general al PFR.

A consemnat Marius IONESCU

Analiza activitãåii CNP

STATUTULSINDICATULUI NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR ÆI

PERSONALULUI CONTRACTUAL (CIVIL) DIN MINISTERUL ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR (SNPPC)

CAP. I – SCOPUL, DENUMIREA ÆI SEDIUL

Art. 1A. Denumirea æi scopul,1. Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual (civil) din Minsterul Administraåiei æi Internelor din România s-a constituit în scopul apãrãrii drepturilor æi promovãrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale æi sportive ale membrilor sãi, prevãzute în legislaåia naåionalã, în tratatele, acordurile æi convenåiile internaåionale la care România este parte, în contractele colective de muncã æi în legislaåia muncii existentã în domeniu.

2. Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual denumit în continuare (SNPPC), este instrumentul juridic creat de membrii poliåiei, de toåi cei care îæi desfãæoarã activitatea conform Legii 360/2002 æi personalul contractual (civil) din M.A.I., constituit în temeiul dreptului de liberã asociere prevãzut de art. 9 æi 37 din Constituåia României æi funcåioneazã conform dispoziåiilor Legii nr.54/2003 cu privire la sindicate æi a prezentului Statut.

Este constituit æi se fundamenteazã pe principii de reprezentativitate, egalitate, solidaritate, siguranåã juridicã æi se subordoneazã numai legii.

B. Obiectivele SNPPC:a) – Obåinerea unor condiåii decente de

muncã æi viaåã pentru membrii sãi, care sã le permitã acestora realizarea deplinã a personalitãåii lor, în acord cu aspiraåiile proprii æi respectarea demnitãåii umane.

b) - Sã reprezinte, sã consolideze æi sã menåinã prestigiul profesional prin asigurarea unei pregãtiri optime precum æi creare unor spaåii adecvate pentru instruire care sã serveascã dezvoltãrii individuale a membrilor sãi, utililizând pentru aceasta toate mijloacele legale.

c) - Sã participe æi sã prezinte Administraåiei iniåiativele æi sugestiile care întrunesc aspiraåiile membrilor sãi, funcåionând ca organ consultativ pentru elaborarea dispoziåiilor, rezoluåiilor æi a tuturor actelor normative principale æi secundare în interesul membrilor sãi, aprobate de cei în drept, organizând acåiuni colective necesare pentru a duce la bun sfâræit revendicãrile sindicale.

d) – Concentrarea foråelor în vederea respectãrii æi obåinerii unor drepturi, în ceea ce priveæte condiåiile de muncã, retribuirea, organizarea æi strategia de luare a deciziilor, la toate nivelele decizionale.

e) – Acordarea de asistenåã juridicã pentru cazurile în care sunt lezate drepturile membrilor, pentru stimularea participãrii active a acestora la activitatea sindicalã, creând æi utilizând mijloacele de comunicare necesare pentru o bunã desfãæurare a funcåiilor sale. Orice obiectiv licit care poate aduce beneficii Sindicatului æi membrilor sãi este acceptat æi valabil.

Asistenåa juridicã în legãturã cu îndeplinirea atribuåiilor profesionale se asigurã de cãtre administraåie.

f) – Organizarea unor cursuri de formare æi instruire, în scopul ridicãrii nivelului profesional, cultural, social æi sportiv al membrilor sãi æi înaintarea de propuneri administraåiei pentru organizarea unor cursuri, conferinåe sau studii de specialitate în folosul membrilor, cu referire la activitatea profesionalã æi sindicalã a acestora.

g) – Garantarea unei aprecieri obiective æi reale a activitãåii membrilor sãi.

h) – Iniåierea æi desfãæurarea unor acåiuni menite sã sporeascã eficienåa activitãåii poliåieneæti.

i) – Promovarea de relaåii cu organele similare atât pe plan intern, cât æi extern.

j) - Pentru atingerea scopului propus, va utiliza toate mijloacele de drept comun precum æi formele de luptã sindicalã prevãzute de legislaåia în vigoare, recunos-cute ca mijloace legitime de acåiune a sindicatelor în temeiul Constituåiei æi al celorlalte norme legale interne, precum æi în conformitate cu documentele internaåionale ratificate de România.

Art. 2Sediul S.N.P.P.C. este în Bucureæti:Splaiul Independenåei nr. 202 A, camera

1, sector 6 Bucureæti.

- Va urma -

24

Semnalãm finalizarea cu succes a programului de pregãtire din cadrul proiectului PHARE Continuarea dez-voltãrii abilitãåilor manageriale pen-tru personalul de conducere de nivel de bazã æi mediu din PFR. În data de 25 martie, la Iaæi, respectiv 1 aprilie, la Bucureæti, au avut loc festivitãåile de acordare a certificatelor de absol-vire a cursului dedicat perfecåionãrii celor 100 de manageri din cadrul PFR, program direcåionat în principal cãtre sfera operativã (75 % din participanåi fiind æefi de sectoare), dar de care au beneficiat æi 25 æefi de servicii sau ofiåeri de la nivelul IGPF.

Festivitãåile de încheiere a cur-sului au debutat cu susåinerea unor prezentãri prin care echipe reprezen-tative de participanåi din cadrul fiecãrei grupe au realizat o trecere în revistã a conåinutului întregului program, formulând, de aseme-nea, aprecieri la adresa calitãåii æi utilitãåii acestuia. Din discursu-rile participanåilor s-a desprins înåelegerea uni-versalitãåii æi valabilitãåii generale a principiilor æi funcåiilor manageriale, indiferent de conåinutul, sfera, domeniul de acti-vitate la care se aplicã, acestea fiind transfera-bile æi adaptabile oricãrui mediu profesional, oricãrei naåiuni sau cul-turi. Dacã pentru cei mai mulåi dintre cursanåi

teoria managementului nu este o noutate, având experienåã æi stagii de pregãtire anterioarã în domeniu, sem-nificativ este însã faptul cã, dupã cum au declarat, aceastã abordare ineditã i-a ajutat sã-æi priveascã dintr-o per-spectivã lãrgitã aria de competenåã, locul, rolul æi importanåa personalã în cadrul organizaåiei, sporindu-le încrederea în sine, în capacitatea de a gãsi soluåii la problemele cu care se confruntã prin valorificarea celei mai preåioase resurse a unei organizaåii – resursa umanã, prin reflectare æi introspecåie, prin muncã æi decizie de echipã, prin consultarea æi colaborarea

cu colegii de pe aceeaæi treaptã.Participanåii au apreciat ca fiind

necesarã æi utilã continuarea æi extin-

derea unui asemenea gen de program de perfecåionare æi la alte categorii de anagajaåi, de la manageri de nivel superior æi pânã la lucrãtorul din operativ, pentru cã munca tuturor, la orice nivel, se desfãæoarã pe coor-donatele comunicãrii, ale deciziei æi rezolvãrii de conflicte, este influenåatã de stilurile personale, de capacitatea de a gestiona timpul æi alte resurse, de a face faåã cu succes schimbãrilor æi de a deveni agent responsabil de schim-bare æ.a. În acest sens, trebuie sublin-iatã determinarea æi convingerea cu care participanåii au declarat cã, prin ceea ce vor face în continuare la locu-rile lor de muncã, vor fi factori de mul-tiplicare æi asigurare a continuitãåii æi generalizãrii aplicãrii cunoætinåelor æi abilitãåilor însuæite cu acest prilej.

În încheiere, Kaye Burnett, manager de proiect, ne-a declarat: << A fost un program extrem de solicitant, care a necesitat un grad înalt de implicare din partea tuturor participanåilor. Am fost foarte impre-sionaåi de angajamentul æi contribuåia semnificativã adusã de fiecare ofiåer, de seriozitatea muncii depuse æi de standardele înalte atinse. În mod special, dorim sã remarcãm calitatea æi valenåele practice ale proiectelor de curs realizate de participanåi, pre-cum æi aplicabilitatea demonstratã a cunoætinåelor æi abilitãåilor asimilate æi exersate cu aceastã ocazie. >>

Echipa coordonatoare a proiectu-lui din cadrul Serviciului Programe mulåumeæte tuturor celor care au contribuit la organizarea æi desfãæu-rarea cu succes a activitãåilor.

Anemona PEREÆ

Dezvoltarea abilitãåilor manageriale în PFR

Instruire

25

De multe ori ne întrebãm, aæa cum o spune æi o vorbã înåeleaptã, dacã va mai dura mult pânã la momentul X, când vom face parte din marea familie europeanã?

Ca sã putem întrevedea rãspunsul la întrebare, iatã câteva aspecte care existã deja în Uniunea Europeanã, care dau rezultate æi la care meritã sã reflectãm cu toåii:

1. Competenåã teritorialã naåionalã pentru Poliåia de Fron-tierã. Se ætie de mult timp cã atunci când vorbim de migraåie ilegalã nu vorbim numai de frontiere.

Fluxurile de migranåi nu se opresc nici pe departe în zonele de frontierã, ci intrã pe teritoriul naåional pentru a se regrupa æi a merge mai departe pânã în åara de destinaåie.

Nemaiexistând frontiere externe, în cazul unor state æi, deci, nici con-troale sistematice la frontierã, servici-ile de frontierã îæi adapteazã structura organizatoricã æi se consolideazã în marile oraæe de migraåie, care nu sunt întotdeauna dispuse în vecinãtatea frontierelor. Organele de frontierã nu dispar din punctele de trecere a fron-tierei aeroportuare deschise traficului internaåional æi nici de pe cãile de comunicaåii din interiorul åãrii, unde îæi continuã activitatea în funcåie de analiza riscului.

2. Securizare integratã a fron-tierelor. Când ne referim la termenul „integrat”, trebuie sã avem în vedere toate instituåiile care contribuie la combaterea infracåionalitãåii trans-frontaliere, alãturi de Poliåia de Frontierã, precum: serviciile de infor-maåii ale statului, interne æi externe, ambasadele, consulatele, ofiåerii de legãturã, precum æi alte instituåii care concurã la ceea ce se numeæte la noi „ordinea publicã æi siguranåa naåionalã”.

3. Pregãtire corespunzãtoare a personalului. Pregãtirea de bazã este clarã æi la obiect, bazându-se foarte mult æi pe studii de caz, simulãri ale unor situaåii ipotetice de frontierã sau posibile scenarii în care ofiåerul este învãåat cum sã reacåioneze.

Materiile „de umpluturã” sunt eliminate din start, iar materiile juridice sunt dozate în cantitãåi sufi-ciente, care vor constitui minimul necesar de cunoaætere pentru orice persoanã pregãtitã, astfel încât sã rezolve în mod logic problemele de serviciu. Principiul este unul sin-gur - puåin dar bun.

Pregãtirea este una de tip poliåieneascã æi nu militarã, pentru cã obiectivele urmãrite æi metodele aplicate diferã substanåial.

Un alt aspect de menåionat aici este pregãtirea întregului personal cu privire la tehnicile de comunicare, atât cu reprezentanåi ai mass-media, cât æi cu diferite instituåii ale statului (primãrie, prefecturã, societatea civilã etc.).

În noul context geopolitic (creat în special dupã atentatele din 11 septem-

brie 2001), o pregãtire minimã pe linia prevenirii æi combaterii acåiunilor de tip terorist a tuturor celor care con-tribuie la asigurarea unui climat de ordine æi securitate la frontierã este luatã în calcul.

4. Tehnicã modernã. Poliåia de Frontierã trebuie sã foloseascã tehnicã performantã pentru cazurile de migraåie ilegalã.

Câteva exemple: sisteme de ter-moviziune, elicoptere, echipamente proprii de interceptare audio-video pentru combaterea cu eficienåã a reåelelor organizate de migraåie clandestinã, maæini de supraveghere fãrã însemne specifice, un software standardizat la nivel naåional pentru întocmirea unitarã a procedurilor specifice, astfel încât sã se evite viciile de procedurã.

5. Centre æi puncte de con-tact. Aceste structuri de cooperare poliåieneascã (poliåie de frontierã-poliåie-jandarmerie) æi vamalã repre-zintã elementul cheie al cooperãrii operative internaåionale, care trebuie sã existe la frontierele externe sau chiar interne ale UE.

Rodul a numeroase evoluåii inter-åãri (în cazul unora 30 ani), acestea æi-au dovedit pe deplin eficienåa prin reducerea timpilor de primire a rãs-punsurilor la solicitãrile formulate de diferite organe de frontierã strãine.

6. Legislaåie clarã. O singurã structurã care sã se ocupe de comba-terea corupåiei în rândul personalului æi disjungerea netã între structurile ce au ca obiect de activitate informaåi-ile æi cele care se ocupã de abaterile sãvâræite de cãtre cadre în timpul

serviciului. Evitarea paralelismelor æi suprapunerilor între structurile ce concurã la combaterea infracåiunilor specifice frontierei.

7. Proximitatea faåã de cetãåean. Acest concept, inventat æi experimentat cu mult timp în urmã pleacã de la niæte reguli simple. Astfel, în unele state europene „tutuirea” cetãåeanului din partea poliåistului este interzisã, iar de „negocierea” cu acesta în cazul sãvâræirii anu-mitor fapte nici nu poate fi vorba. Apropierea faåã de cetãåean trebuie sã fie cât mai naturalã iar ofiåerul trebuie sã dea dovadã de solide cunoætinåe profesionale.

Cele prezentate mai sus repre-zintã câteva idei ale subsemnatului, iar distanåa între momentul în care ne aflãm æi perspectiva unei Europe extinse, cu 27 de state, se va putea scurta cu siguranåã æi în funcåie de rezolvarea, mãcar în parte, a unora dintre acestea.

Robert NEACÆUneacsu.robert@mai.gov.ro

MAI E MULT PÂNÃ DEPARTE?

nr. 3/2005

26

Agenåia Europeanã pentru Managementul

Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe -

Datoritã permanentei agresiuni a uneia din marile ameninåãri la adresa securitãåii interne a statelor membre ale UE, migraåia ilegalã, prin con-cluziile Consiliului de la Laeken, din decembrie 2001, statele membre ale Uniunii Europene au reiterat importanåa îmbunãtãåirii managementului frontiere-lor externe, pentru a combate în mod eficient terorismul, migraåia ilegalã æi traficul de persoane.

Iniåiativa de a crea o Poliåie de Frontierã Europeanã a fost demaratã de miniætrii de resort din Germania æi Italia, în prima parte a anului 2001. Fiecare stat membru conætientiza rolul æi sarcinile ce-i revin pentru combaterea criminalitãåii transfrontaliere, deoarece poate fi atins de unul din aspectele negative dezvoltate de proliferarea migraåiei ilegale, traficu-lui de persoane, traficului de droguri sau terorismului, chiar dacã acestea sunt gen-erate pe teritoriul altor state membre. În acest sens, Italia a demarat procedurile necesare finanåãrii, prin intermediul programului european Odysseus, a real-izãrii unui “Studiu de fezabilitate pentru crearea Poliåiei de Frontierã Europene”, proiect demarat în luna octombrie 2001, la Roma, æi care a durat æase luni, implicând experåi din Germania, Italia, Franåa, Spania æi Belgia.

Studiul s-a desfãæurat în patru faze, æi anume: r pre-studiu, realizarea unor cat-aloage cu întrebãri de referinåã cu aspecte privind autoritãåile naåionale de frontierã, completate de toate statele membre r faza studiului propriu-zis, vizite de studiu æi con-sultãri în toate statele membre, referitoare la formele organizaåionale æi domeniile de lucru ale autoritãåilor de frontierã r faza de analizã, constând în analizarea datelor obåinute æi prelucrarea acestora, în principal, åinând cont de asemãnãrile æi diferenåierile structurale existente r faza de implementare, adicã crearea unei baze de date cu propunerile referitoare la crearea unei Poliåii de Frontierã Europene.

Analizând rezultatele studiului de fez-abilitate, prin comunicarea din 7 mai 2002, cu titlul “(Calea) Spre un management integrat al frontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene”, Comisia Europeanã a prezentat ideea constituirii unei “unitãåi operaåionale la frontierele externe”, cu atribuåii de management al cooperãrii operative la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Urmare a acestei comunicãri, a avut loc o întâlnire, în perioada 22-23 mai 2002, la Roma, la care au participat miniætrii de interne din statele membre æi din statele candidate (inclusiv România), precum æi reprezentanåi ai Comisiei Europene. Finalitatea acestei întâlniri a fost identi-ficarea posibilitãåilor de realizare a unei “Poliåii de Frontierã Europene”, urmare

a prezentãrii rezultatelor Studiului de Fezabilitate.

În accepåiunea domnului Otto Schily, ministru federal de interne al Republicii Federale Germania, principalele obiective pe termen scurt au fost îmbunãtãåirea fluxului informaåional, schimbul de informaåii prin intermediul ofiåerilor de legãturã æi acåiuni operative comune la frontierã. Pe termen mediu, principalul obiectiv îl constituie o interrelaåionare mult mai apropiatã la nivelul structurilor de poliåie de frontierã din statele membre, pentru ca, pe termen lung, obiectivul de atins urmeazã a fi constituirea unui corp comun al Poliåiei de Frontierã Europene.

În cadrul Consiliului JAI de la Sevilla, din 13 iunie 2002, sub preæedinåia spani-olã, a fost adoptat Planul pentru man-agementul frontierelor externe, care a prevãzut æi constituirea unei unitãåi comune de experåi practicieni pentru frontiere externe (external borders prac-titioners’ common unit), ca un element de contribuåie suplimentarã la stabilirea unui management integrat al frontierelor externe, unitate care însã, datoritã lipsei cadrului instituåional necesar, a demon-strat certe deficienåe structurale în ce priveæte succesul coordonãrii cooperãrii operative la nivel european.

Decizia Consiliului 2002/463/EC din aceeaæi datã prevede demararea unui program de acåiune privind cooperarea administrativã în domeniile: frontiere externe, vize, azil æi imigraåie, prin pro-gramul AGRO, care subliniazã æi intenåia aprofundãrii cooperãrii la frontierele externe ale statelor membre ale UE, inclusiv din prisma creãrii unor elemente structurale suplimentare pentru aceasta.

Concluziile Consiliului de la Thessaloniki, din octombrie 2003, conåin æi o invitaåie la adresa Comisiei de a demara procedurile necesare creãrii unei structuri organizate în cadrul Uniunii Europene, care sã realizeze elemente de management integrat al frontierelor externe ale UE.

La scurt timp (11 noiembrie 2003), o propunere de iniåiere legislativã, pentru reglementarea la nivelul Consiliului a creãrii Agenåiei Europene pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe, surprinde necesitatea de cooperare operaåionalã la frontierele externe ale statelor membre, dincolo de nivelul declarativ – politic.

Noua agenåie se va constitui pe vechea „external borders practitioners’ common unit” – începând „cel mai târziu la începu-tul anului 2005”, iniåial cu un buget de 5 mil. euro, urmând ca bugetul sã fie mãrit progresiv, în anul 2006, la 10 mil. euro, urmând a se stabili, ulterior, nivelul de creætere structuralã æi financiarã pentru îndeplinirea sarcinilor Agenåiei.

În ce priveæte statutul juridic al Agenåiei, ea va avea personalitate juridicã æi se va bucura de autonomie legalã, administrativã æi financiarã. Structura Agenåiei va fi conceputã conform dome-

niilor de lucru la frontierele externe, respectiv aspecte definitorii privind controlul æi supravegherea la frontiera terestrã, maritimã-fluvialã æi aerianã, pe baza structurilor deja existente, care vor deveni parte integrantã a Agenåiei.

Pentru început, personalul Agenåiei, inclusiv personalul detaæat din cadrul structurilor naåionale, nu vor avea atribuåii de aplicare a legii, neavând nici posibilitatea, de exemplu, de realizare a unor controale la punctele de control la frontiera externã a Uniunii Europene.

Problematica pregãtirii personalului, analizei riscurilor sau realizarea unor evaluãri tip follow-up, vor fi realizate de Agenåie, în urma înlocuirii activitãåii des-fãæurate în prezent de Centrul de Analizã a Riscurilor Finlanda (Finnish Risk Analysis Centre - RAC), æi de Centrul de Pregãtire a Personalului Poliåiei de Frontierã din Austria (Austrian Centre for Border Guard Training - ACT).

În principal, Agenåia va avea sar-cina de a coordona mãsurile æi acåiunile tuturor statelor membre pentru aplicarea prevederilor prezente æi viitoare din cadrul acquis-ului european din domeniul man-agementului frontierelor externe.

În mod concret, obiectivele Agenåiei sunt urmãtoarele: r coordonarea cooperãrii operative între Statele Membre în domeniul controlului æi supravegherii frontierelor externe r dezvoltarea unor modele comune de analizã a riscurilor æi elaborarea unor analize specifice sau generale ale riscuri-lor r asistenåã acordatã statelor membre în domeniul pregãtirii formatorilor poliåiei de frontierã, prin seminarii sau instruire suplimentarã pentru oficiali ai auto-ritãåilor competente r urmãrirea evoluåi-ilor în cercetare æi dezvoltare a unor sis-teme moderne de control æi supraveghere r asistenåã acordatã statelor membre în situaåii care solicitã o asistenåã tehnicã æi operaåionalã suplimentarã: în acest sens pot fi utilizaåi experåi în control æi supraveghere, detaæaåi sau echipament tehnic suplimentar (Trebuie însã specifi-cat cã detaæarea unor experåi ar implica æi împuterniciri de aplicare a legii, pe teritoriul statelor membre unde au fost detaæaåi, detaæarea fiind posibilã numai în cazuri excepåionale, când autoritãåile locale ar fi copleæite printr-un aflux masiv de cetãåeni ai unor state teråe) r coor-donarea cooperãrii operative între Statele Membre în ce priveæte îndepãrtarea cetãåe-nilor unor state teråe cu æedere ilegalã pe teritoriul statelor membre: agenåia va asigura statelor membre asistenåa tehnicã necesarã, de exemplu prin instituirea unei reåele de puncte de contact, prin realizarea unei actualizãri permanente a resurselor æi facilitãåilor existente æi necesare, sau prin elaborarea unor proiecte legislative, recomandãri sau linii directoare, precum æi prin coordonarea unor operaåiuni comune de returnare.

Este evidentã intenåia de a deroga, pe viitor, prin funcåionabilitatea sistemului

Importanåa creãrii unui organism unic pentru frontierele externe ale Uniunii Europene

Proiect

27

ce va fi instituit prin Agenåie, din sarcinile de monitorizare ale Uniunii Europene, din aparatul de lucru al Comisiei, la nivelul unei structuri specializate care sã se preocupe exclusiv de aspectul aplicãrii legislaåiei din domeniul comunitar al frontierelor externe.

Interesant cã în acest domeniu anumite aspecte, vize, migraåie, azil, începând cu data intrãrii în vigoare a Tratatului de la Amsterdam (1 mai 1999), au fost incluse în primul pilon, comunitar, dar alte aspecte relevante pentru frontierele externe, coop-erarea poliåieneascã, cooperarea judiciarã, problematica schimbului de informaåii operative în domeniul poliåienesc, aparåin celui de-al treilea pilon æi nu se bucurã de aceeaæi libertate de miæcare a autoritãåilor europene de a dispune mãsuri obligatorii aplicabile fãrã excepåie tuturor statelor membre.

Conætientizarea pierderii unor atribuåii de suveranitate de cãtre statele membre, prin instituirea unei Poliåii Europene de Frontierã unice, constituie cel mai mare risc pentru dez-voltarea pe viitor a Agenåiei Europene pentru Managementul Frontierelor Externe, de la sta-tutul de observator coordonator, pe care îl are în prezent, la cel de autentic corp unic al unei ipotetice Poliåii de Frontierã Europene.

Analizând aspectele prezen-tate mai sus, avem în vedere, în primul rând, înåelegerea urmã-toarelor chestiuni de interes, pentru finalizarea analizei pro-puse prin titlul prezentei lucrãri: r România va deveni membrã a Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007, moment pânã la care va beneficia doar de finanåare în conformitate cu statutul pe care îl are în prezent, adicã cel de stat candidat la inte-grarea în Uniunea Europeanã r Pânã la momentul aderãrii, România nu poate beneficia de finanåare prin intermediul direct al structurilor de tipul Agenåiei Europene, decât sub forma de beneficiar al acåiunilor desfãæurate sub tutela acestei instituåii de cãtre autoritãåi ale statelor membre ale Uniunii Europene, implicate în mod concret în derularea unor pro-iecte legate de desfãæurarea unor acåiuni comune la frontiera externã a Uniunii Europene r România nu va avea fron-tiere externe decât din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, sens în care, în prezent, putem vorbi despre calitatea de beneficiari ai acestor acåiuni, vizând toåi lucrãtorii implicaåii la frontiera de stat a României, æi implicit dotarea materialã a acestora, indiferent de statutul pe care îl vor avea aceste frontiere dupã momen-tul integrãrii, adicã 1 ianuarie 2007 r Prin implicaåiile reclamate de adera-rea la Uniunea Europeanã, România va fi obligatã, conform angajamentelor asumate, de aliniere la standardele euro-pene, sã realizeze sisteme æi subsisteme compatibile cu cele din actualele state membre ale Uniunii Europene, neavând de ales decât în ce priveæte mijloacele, nu æi standardele calitative, fiind posibilã o

divagare doar în sensul creæterii nive-lului acestor standarde, care constituie elemente minimale obligatorii.

Având în vedere consideraåiile de mai sus, nu putem însã accepta cã la nivelul structurilor ce pot beneficia de consultanåã, informãri, participãri la comunicãri ætiinåifice, la realizarea unor analize de risc, la fundamentarea unor decizii referitoare la crearea unor noi insti-tuåii sub tutela acestei Agenåii Europene, existã o anumitã lipsã de înåelegere a aces-tei dezvoltãri fãrã precedent în domeniul securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Procesul constituirii comunitãåii europene a început din anul 1951, dar, astãzi, acest proces sinuos æi îndelungat beneficiazã de o dezvoltare explozivã, de

care specialiæti, inclusiv cei din domeniul logistic, nu pot face abstracåie, decât cu riscul excluderii de la acest pachet informaåional imens æi complex pe care îl reprezintã oportunitãåile cooperãrii interinstituåionale în Uniunea Europeanã, pentru cã acesta este avantajul principal pe care îl putem dobândi în urma par-ticipãrii la activitãåile derulate sub tutela Agenåiei Europene pentru Managementul Operaåional al Frontierei Externe.

Problema securitãåii la frontiera externã a Uniunii Europene este legatã de diversitate, referindu-ne aici la diver-sitate lingvisticã, diversitate în formare æi pregãtire continuã a lucrãtorilor, în forme de achiziåii æi mentenanåã a sistemelor de control æi supraveghere la frontierã, în diversitate teritorialã, în diversita-tea sarcinilor, a riscurilor æi fluxului de cãlãtori, o diversitate complexã care se întrepãtrunde direct æi imediat cu necesi-tatea de a asigura un minim standardizat de securitate pentru fiecare cetãåean, indiferent de locaåia în spaåiu a acestuia.

Înclinaåi sã spunem mereu cã pro-

blemele securitãåii frontierei de stat sunt apanajul strict al Poliåiei de Frontierã, neglijãm adesea cã, în fapt, conform unor studii efectuate la nivelul Ministerului Administraåiei æi Internelor, pentru asigurarea unei stãri de normalitate la frontiera de stat sunt implicate 33 de insti-tuåii distincte (ministere, servicii secrete, agenåii naåionale etc), care au nevoie de o coordonare uniformã æi unicã.

La nivel naåional aceste aspecte au fost reglementate în plan legislativ, urmând a se aprofunda la nivelul fiecãrei instituåii în parte, care va înåelege, într-o mai mare sau mai micã mãsurã, prin specialiætii pe care îi are, importanåa coordonãrii uni-tare æi a interoperabilitãåii obligatorii, nu doar la nivel naåional, ci mai ales la nivel european, cu structuri æi instituåii de profil

din statele membre ale Uniunii Europene.

În acest sens, prin analogie, putem înåelege importanåa unei structuri care tinde spre uni-formizarea æi asigurarea unei interoperabilitãåi efective æi eficiente între structuri diferite cu atribuåii la frontiera externã a Uniunii Europene din diferite state membre.

Studiul de fezabilitate întoc-mit în 2002 a demonstrat cã sunt imposibile o coagulare efec-tivã æi o utilizare a unei Poliåii de Frontierã Unice Europene, cu posibilitãåi de formare æi pregãtire unitare a unor funcåio-nari ce ar putea fi utilizaåi oriun-de la frontierele externe ale UE, deoarece elementele de diversi-tate sunt mult prea numeroase, diferenåele sunt mai pregnante decât asemãnãrile, astfel cã, la momentul actual, tendinåa este de a gestiona unitar situaåiile de crizã prin asistenåã acordatã unor state aflate în astfel de situaåii æi de a asigura un man-agement operaåional la frontiera externã.

Soluåia prezentatã, de a avea în vedere doar finalitatea, nu æi mijloacele, poate constitui un

element demn de avut în atenåie, inclusiv pentru lucrãtorii din domeniul logistic, indiferent cã sunt specialiæti în achiziåii, în mentenanåã, baze de date, în sisteme de comunicaåii, de supraveghere sau de control, de mobilitate navalã, terestrã sau aerianã.

Avem în vedere doar releva-rea existenåei unei noi instituåii aflate la început de drum, dar care la momentul aderãrii României poate avea implicaåii deosebite pentru viitorul gestionãrii problematicii frontierei de stat.

(Material inspirat din surse oficiale ale Uniunii Europene – în format elec-tronic, acestea pot fi accesate la adresele de Internet – http://www.euro-police.com/pdf/schily.pdf; http://www.polizei-newsletter.de/pdf/BorderGuard.pdf

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l33205.htm)

Flavius Cristian IONUÆ Direcåia Generalã de Integrare

Europeanã æi Relaåii Internaåionale

nr. 3/2005

nr. 3/200528 Documentar

Dezvoltarea cooperãrii prin Centre æi Puncte de Contact, compatibile cu Acordul Schengen

În vederea securizãrii viitoarei frontiere externe a Uniunii Europene, este necesarã adoptarea unui concept nou pentru cooperarea transfrontalierã, cu statele învecinate, care include æi cooperarea transfrontalierã, poliåieneascã æi vamalã, în cadrul punctelor æi centrelor comune de contact.

Aceastã cooperare reprezintã o formã modernã de cooperare, în cadrul cãreia funcåionarii structurilor partenere îæi desfãæoarã activitatea împreunã, principala caracteristicã fiind operativitatea.

Astfel, unul dintre obiectivele componentei a IV-a „Promovarea cooperãrii transfrontaliere”, a Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã, cu Germania,

RO 99-IB-JH.04 „Dezvoltarea Strategiei Managementului Integrat la Frontierã”, era reprezentat de elaborarea condiåiilor pentru înfiinåarea Centrului Comun de Contact la Frontierã de la Galaåi.

Înfiinåarea Centrului se înscrie ca o necesitate în vederea combaterii fenomenului infracåional transfrontalier, constituirii unui grad de siguranåã sporit la frontierã æi realizarea unui sistem relaåional eficient cu autoritãåile de frontierã ale statelor vecine.

În prezent, pe teritoriul României funcåioneazã trei astfel de structuri de cooperare, æi anume:

I. Centrul de contact de la Galaåi.II. Biroul de contact de la GiurgiuIII. Punctul de contact de la OradeaIV. În domeniul cooperãrii la Marea

Neagrã, Poliåia de Frontierã Românã participã în cadrul Centrului de Coordonare æi Informare de la Burgas, Republica Bulgaria.

Centrul de contact de la Galaåi

Centrul de contact de la Galaåi a fost înfiinåat în cadrul DPF Iaæi, fiind localizat la sediul IJPF Galaåi.

În prezent, Centrul funcåioneazã pe plan intern, cu reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã, Poliåiei æi Autoritãåii Vamale, astfel:

- 4 ofiåeri æi 1 personal civil, din partea Poliåiei de Frontierã;

- 1 ofiåer, din cadrul C.Z.C.C.O.A. Galaåi;

- 2 lucrãtori, din cadrul Direcåiei de Supraveghere Vamalã æi Luptã împotriva Fraudelor Vamale.

Autoritãåile de frontierã ucrainene, au iniåiat procedurile interne în vederea negocierii æi semnãrii documentelor de cooperare pentru participarea la colaborare în cadrul Centrului de contact de la Galaåi, iar autoritãåile Republicii Moldova participã la simpozioanele ce se realizeazã pe aceastã linie, dorind sã aibã o mai bunã documentare pentru a ajunge la un punct de vedere.

Biroul de contact de la Giurgiu

În data de 12.12.2002, la Giurgiu, au fost semnate Memorandumul între IGPF æi Serviciul Naåional „Poliåia de Frontierã” al Republicii Bulgaria æi Procesul verbal de cooperare poliåieneascã de frontierã prin Biroul de contact, în vederea introducerii unor forme moderne de cooperare în domeniul controlului de frontierã æi contracarãrii infracåionalitãåii transfrontaliere.

În baza acestui Proces verbal, a fost deschis Biroul experimental de contact, fiind localizat în PTF Giurgiu rutier-feroviar. Biroul îæi desfãæoarã activitatea în baza unui Regulament negociat între pãråi æi a fost semnat la Giurgiu, în data de 06.02.2003. El a început sã funcåioneze efectiv la data de 17.02.2003, când partea bulgarã æi-a trimis reprezentanåii.

În prezent, partea românã este reprezentatã de un ofiåer æi 5 agenåi, iar partea bulgarã de 2 ofiåeri æi 3 subofiåeri.

Regulamentul stabileæte organizarea activitãåii Biroului de contact, misiunile pe care le are, structura æi timpul de lucru, statutul lucrãtorilor æi formularele prin intermediul cãrora se realizeazã schimbul operativ de informaåii.

Partea românã a asigurat spaåiul de lucru, utilarea, mijloacele tehnice æi de comunicare.

Schimbul reciproc de date æi informaåii se realizeazã de cãtre lucrãtorii proprii, în timp real, pe urmãtoarele direcåii:

- contracararea migraåiei ilegale, a infracåiunilor æi contravenåiilor legate de aceasta;

- contracararea traficului de per-soane;

- contracararea infracåiunilor æi con-travenåiilor legate de falsificarea docu-mentelor de cãlãtorie æi a documentelor de identitate;

- contracararea infracåiunilor æi con-travenåiilor cu grad înalt de pericol social, legate de siguranåa æi ordinea publicã, prin trecerea frontierei de stat æi în special contrabanda cu substanåe halucinogene æi psihotrope, armanent, muniåie, substanåe explozive, otrãvitoare æi radioactive;

- contracararea traficului cu mijloace de transport furate peste frontiera de stat;

- organizarea æi desfãæurarea activitãåilor de investigaåii operative în folosul supravegherii æi controlului frontierei de stat;

- lupta împotriva corupåiei.Datoritã dinamicii activitãåilor în

cadrul Biroului de contact, se impune creæterea programului de lucru.

Din momentul intrãrii în vigoare a Acordului româno-bulgar privind cooperarea autoritãåilor de frontierã în zona de frontierã, statutul Biroului de contact se va definitiva, iar pentru eficientizarea activitãåilor se va avea în vedere cooptarea reprezentanåilor autoritãåii vamale, ai Poliåiei Române æi ai celor de la Combaterea Crimei Organizate.

Punctul de contact de la Oradea

În baza Protocolului semnat, în luna august 2002, de cãtre miniætrii de interne din România æi Republica Francezã, în data de 21.03.2003, în cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Oradea, a luat fiinåã Punctul de contact româno-francez.

Punctul de contact funcåioneazã zilnic, 24 h/zi. În cadrul acestui Punct îæi desfãæoarã activitatea, în mod permanent, poliåiæti de frontierã români, precum æi un ofiåer austriac (de la începutul anului 2004). Ofiåerii francezi æi-au încetat misiunea la sfâræitul anului 2003.

Încã de la înfiinåare, activitatea Punctului de contact a fost intensã, fapt ce a determinat redimensionarea schemei de personal prin dublarea numãrului de funcåionari români destinaåi iniåial, în prezent fiind doi ofiåeri æi zece agenåi.

Ca urmare a colaborãrii eficiente cu Biroul de contact româno-bulgar de la Giurgiu, s-a reuæit transmiterea unor informaåii de interes operativ cãtre unitãåi de poliåie din Spania, privitoare la persoane æi autoturisme din Republica

Evoluåia regimului juridic al frontierei de stat înainte æi dupã 1990 (IV)

nr. 3/200529

Bulgaria.Ca urmare a dinamicii în creætere

a activitãåilor, precum æi pentru menåinerea operativitãåii în vederea diversificãrii cererilor de verificare în cadrul Punctului au fost invitaåi æi au acceptat sã lucreze æi colegi din Spania, Italia æi Austria.

Centrul de Coordonare æi Informare de la Burgas

În cadrul cooperãrii la Marea Neagrã, se desfãæoarã, anual, întâlniri între æefii Poliåiilor de Frontierã/comandanåii Gãrzilor de Coastã din statele riverane Mãrii Negre.

Ideea constituirii unui Centru de coordonare informaåional la Marea Neagrã a fost lansatã în anul 2001, la Varna, cu ocazia celei de-a doua întâlniri anuale a æefilor Poliåiilor de Frontierã/comandanåilor Gãrzilor de Coastã, din statele riverane Mãrii Negre.

În data de 12.12.2002, la Giurgiu, æefii poliåiilor de frontierã din România æi Republica Bulgaria au semnat un Memorandum prin care au convenit ca acest Centru sã aibã sediul pe teritoriul bulgar, la Burgas. Asupra acestui fapt au fost informate autoritãåile competente ale celorlalte state participante la acest tip de cooperare.

La cea de-a patra asemenea întâlnire, care s-a desfãæurat în Ucraina, la Odessa, în luna octombrie 2003, a fost hotãrâtã înfiinåarea Centrului de Coordonare æi Informare la Marea Neagrã, la Burgas, fiind elaborat æi Regulamentul de funcåionare a acestuia.

Concluzii

În vederea generalizãrii cooperãrii în cadrul centrelor æi punctelor comune de contact, cu toate statele vecine, între România æi Republica Ungarã a fost sem-natã „Convenåia privind controlul traficu-lui de frontierã rutier æi feroviar”, precum æi „Acordul de aplicare” a acesteia, care prevede æi înfiinåarea unui Punct de contact româno-maghiar, la Artand, pe teritoriul Republicii Ungare.

De asemenea, un obiectiv al Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã cu Germania „Continuarea dezvoltãrii Strategiei Managementului Integrat la Frontierã” a prevãzut elaborarea condiåiilor pentru înfiinåarea unui Centru Comun de Contact la frontiera comunã (româno-ungarã).

Eficienåa activitãåilor de combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere are la bazã atât coordonarea acåiunilor auto-ritãåilor cu responsabilitãåi în domeniu, cât æi realizarea unui schimb operativ de date æi informaåii. În acest sens, un progres l-ar constitui interconectarea acestor structuri de cooperare, precum æi cu cele care funcåioneazã în celelalte state europene, urmând a fi realizatã o reåea privind schimbul de informaåii, ceea ce ar conferi un avantaj pentru con-tracararea criminalitãåii transfrontaliere organizate.

dr. Aurel NEAGU

Pentru realizarea obiectivelor pe care România æi le-a propus în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, respectiv creæterea capacitãåii de acåiune a PFR pe linia combaterii eficiente a infracåionalitãåii transfrontaliere æi asigurãrii securizãrii graniåelor române, Poliåia de Frontierã Românã a beneficiat în perioada 2002 – 2003 de fonduri în valoare de 32,77 mil-ioane euro, sume de bani folosite în cadrul a 5 proiecte de înfrãåire instituåionalã (în cadrul cãrora au fost elaborate Legea de organizare æi funcåionare a PFR æi Legea privind regimul juridic al frontierei de

stat, a fost proiectatã noua structurã a PFR, elaboratã noua programã de învãåãmânt æi noua procedurã de recru-tare pentru personalul PFR, au fost între-prinse primele acåiuni de implementare a Strategiei de Management Integrat a Frontierei, înfiinåat Centrul Trilateral de Contact de la Galaåi, elaborat Manualul Poliåiei de Frontierã – Aplicaåia Naåionalã Schengen æi instruiåi 1581 poliåiæti de fron-tierã în domeniile operative), 9 contracte de furnizare servicii æi 33 contracte de spri-jin investiåii (prin care au fost achiziåionate autovehicule tot-teren, ambarcaåiuni, echi-pamente IT, autospeciale de supraveghere, echipamente de vedere pe timp de noapte, echipamente de control a documentelor æi a fost reabilitat Centrul de Instruire æi Perfecåionare de la Iaæi, implemen-tarea proiectului pilot al Sistemului de Comunicaåii voce/date al PFR).

Continuând demersurile pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, prin programele Phare 2002 æi Phare 2003 sunt prevãzute a se derula proiecte în valoare de

28,325 milioane euro, programe ce cuprind 4 proiecte de înfrãåire instituåionalã (ce vor avea urmãtoarele rezultate: crearea cadrului de cooperare internaåionalã æi cu instituåiile naåionale în domeniul combat-erii traficului de droguri æi fiinåe umane, elaborarea procedurilor æi regulamentelor interne în acest domeniu, elaborarea documentelor de cooperare cu instituåiile similare din statele vecine æi statele mem-bre UE, îmbunãtãåirea cadrului æi structu-rilor de schimb de informaåii, proiectarea legislaåiei æi a structurilor de gestionare a informaåiilor din cadrul Sistemului Integrat de Observare Supraveghere la Marea Neagrã), un contract de servicii æi 14 contracte de sprijin investiåii (prin care vor continua achiziåiile de autovehicule de patrulare æi muncã operativã, a ambar-caåiunilor de patrulare æi intervenåie, a echipamentelor specifice de control æi verificare a documentelor, extinderea siste-mului integrat de comunicaåii voce/date a PFR, achiziåia de echipamente pentru implementarea primei faze a Sistemului Integrat de Observare Supraveghere la Marea Neagrã).

Conætientizând necesitatea realizã-rii unui sistem integrat de securizare a frontierei, instituåia noastrã a fãcut demersurile necesare pentru finalizarea fazei de proiectare a programului Phare multianual 2004-2006, “Întãrirea mana-gementului æi controlului la frontierã“, care va permite dezvoltarea capacitãåii instituåionale de aplicare a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul manage-mentului æi controlului frontierei, pentru pregãtirea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Sumele propuse a se derula prin programul multianual Phare 2004-2006 pentru implementarea proiectelor sunt: 163.511.700 EURO buget total din care 123.219.875 EURO – finanåare ner-ambursabilã Phare.

- Va urma - Marius BIZÃU

Lucian ANDREI

PROGRAMELE PHARE PENTRU MANAGEMENTUL FRONTIEREI

1998-2004Tabel cu fondurile alocate æi procentajul

contractat în fiecare an.

Programe Phare în beneficiul Poliåiei de Frontierã Române

nr. 3/2005

Nr. crt. Anul Fonduri alocate M euro

Fonduri contractate M euro

%

1 1998 0,598 0,598 100

2 1999 10,5 10,363393 98,6

3 2000 13,049491 12,112879 92,8

4 2001 3,45 3,181286 92,2

5 2002 13,790094 13,783254 99,9

6 2003 (în curs de contractare)

9,9 0,7 7,07

7 2004 (în curs de contractare)

36,8 0 0

TOTAL 88,09 40,74 46,24807

nr. 3/200530

Comentarii privind construcåia Sistemului de Securitate European - I Încã de la semnarea, în februarie

1992, a Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeanã spera sã se adapteze noii situaåii geopolitice æi strategice care i-a urmat rãzboiului rece; aceasta însemna, în termenii securitãåii æi ai apãrãrii, necesi-tatea de a se adapta noilor riscuri æi ameninåãri la adresa securitãåii europene æi internaåionale.

Embrionul apãrãrii comune europene consacrat prin Tratatul de la Maastricht juxtapune douã concepåii: una care consacrã rolul UEO (Uniunea Europeanã Occidentalã) ca braåul armat al UE æi alta care vizeazã dezvoltarea „pilonului” european al Alianåei Atlantice. Însã, independent de apa-renåa acestor divergenåe, definirea politicii de apãrare prin stabilirea liniei juridico-politice a Uniunii Europene a fost atribuitã UEO, astfel: „Uniunea Europeanã cere UEO … sã elaboreze æi sã punã în aplicare deciziile æi acåiunile care au implicaåii în domeniul apãrãrii.”

Puåin mai târziu, Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, sfâræea prin a clarifica rolul UEO, definit ca „braå înarmat al UE”, integrând „misiunile de la Petersberg” în Politica externã æi de securitate comunã (PESC), definit deja de Consiliul de miniætri al UEO, reunit la Berna, la 19 iunie 1992. Aceasta înseamnã „misiunile umanitare æi de evacuare-salvare, misiunile de menåinere a pãcii æi misiunile foråelor pentru gestion-

area crizelor, incluzând misiunile de restabilire a pãcii.

Uniunea Europei Occidentale, organizaåie defensivã, va fi subor-donatã, astfel, juridic æi funcåional, Uniunii Europene, în mod particular Consiliului European æi Consiliului Uniunii Europene. Mai mult, s-a lãsat posibilitatea eventualei inte-grãri a UEO în Uniunea Europeanã,

dacã Consiliul va decide acest lucru.

Puåin mai târziu, în acelaæi an, 1999, dupã reu-niunile Consiliului Europei de la Cologne æi Helsinki, în pofida opoziåiei britanice, Uniunea Europeanã a decis sã lãrgeascã com-petenåele sale în domeniul politicilor de securitate æi apãrare (PESC), asumându-æi o responsabilitate

strategicã în domeniul gestionãrii crizelor. Aceasta se traduce prin crearea Foråei de reacåie rapidã æi prin întãrirea dimensiunii militare, graåie instrumentelor de gestionare civilã a crizelor.

Actuala dimensiune a secu-ritãåii, legatã de „gestiunea crizelor”, suscitã lãmurirea æi fundamentarea juridicã a sintag-melor „dreptului æi datoriei inter-venåiei” precum æi „dreptului de ingerinåã”. Fãrã a adânci, aici, analiza acestei problematici, vom reaminti obligatoriu cã existã cadrul juridic internaåional care reglementeazã acest tip de inter-venåie militarã, care a cunoscut dezvoltãri semnificative dar æi eæecuri, demonstrându-i limit-ele.

Se ætie cã paragraful 4 al articolului 2 al Cartei Naåiunilor Unite stipuleazã cã „membrii Organizaåiei se vor abåine, în relaåi-ile lor internaåionale, de a recurge la ameninåarea sau folosirea foråei, fie împotriva integritãåii teritoriale ori independenåei politice a Statului, fie

în orice alt mod incompatibil cu sco-purile Naåiunilor Unite”. Articolul 24 al Cartei adaugã cã „pentru a asigura o acåiune rapidã æi eficace a Organizaåiei”, revine Consiliului de Securitate „responsabilitatea principalã pentru menåinerea pãcii æi securitãåii internaåionale”. De asemenea, Capitolul VII sta-bileæte mãsurile pe care Consiliul le poate lua atunci când „constatã existenåa unei ameninåãri contra pãcii, o încãlcare a pãcii ori un act de agresiune” el poate sã recurgã la întrebuinåarea foråei militare sau sã o autorizeze sã întreprindã mãsuri cum sunt: embargo-ul, sancåiuni æi ruptura relaåiilor diplomatice.

Interdicåia generalã de recurge-re la ameninåarea sau la între-buinåarea foråei, cunoaæte excepåia stipulatã în articolul 51 al Cartei, care recunoaæte cã dreptul natural al legitimei apãrãri (autoapãrarea), individualã ori colectivã, în cazul în

care unul sau mai mulåi membri ai Naåiunilor Unite sunt obiectul unei agresiuni armate.

Sã notãm, înainte de toate, cã Adunarea Generalã æi Consiliul de Securitate, încã de la finele rãzbo-iului rece, au adoptat o concepåie

Instituåii comunitare

nr. 3/200531

mai largã despre ceea ce constituie „pacea æi securitatea internaåion-alã”, considerând intervenåiile umanitare, neprevãzute expre-sis-verbis în Cartã, ca fundament legal pentru recurgerea la foråã. Semnalãm, în acest sens, Rezoluåia Adunãrii Generale a Organizaåiei Naåiunilor Unite din 8 decembrie 1988 (cunoscutã sub denumirea „Doctorii francezi”), care afirma recunoaæterea de cãtre Comunitatea internaåionalã a dreptului de inter-venåie în afacerile interne ale altor state pentru raåiuni umanitare. Apoi, începând din 1991, Consiliul de Securitate a adoptat numeroase rezoluåii fondate pe prevederile Capitolului VII al Cartei, autorizând recurgerea la ingerinåã prin folosirea foråei, din raåiuni æi imperative mai mult umanitare decât politice.

Intervenåia NATO în Kosovo, în 1999, angajare realizatã fãrã obåinerea autorizãrii æi a unui mandat emise de cãtre Consiliul de Securitate al Organizaåiei Naåiunilor Unite, a suscitat æi încã mai suscitã dezbateri intense. În fapt, cei mai mulåi dintre analiæti æi diplomaåi au afirmat cã principiile respectãrii integritãåii teritoriale æi al noningerinåei în afacerile interne ale statelor (principii de bazã ale dreptului internaåional codificate ca atare de Carta Naåiunilor Unite) s-au dovedit inaplicabile („inadaptarea”) în noul context al securitãåii internaåio-nale æi caracteristicilor actuale ale crizelor æi conflictelor într-o lume din ce în ce mai independentã. Aceste idei explicã emergenåa miæcãrii actuale, care urmãreæte configurarea funda-mentului legitimãrii ingerinåelor de ordin umanitar, chiar æi în absenåa unui mandat emis de Consiliul de Securitate al Organizaåiei Naåiunilor Unite: o reglementare, fondatã pe sin-tagmele apãrãrii drepturilor omului æi a democraåiei; care sã se constituie în principiile structurale de bazã, în piramida valorilor stabilizatoare ale securitãåii internaåionale în secolul XXI.

Se cunoaæte cã, la sfâræitul rãzboiului rece, operaåiunile de menåinerea pãcii „peace keeping” (operations de maintient de la paix) æi de „peace enforcement” (opera-tion d`imposition de la paix”) s-au reafirmat ca mijloace ce permit restabilirea pãcii æi de construcåie a pãcii în situaåiile de violare gravã a drepturilor omului în caz de conflict armat ce constituie o ameninåare a pãcii æi a securitãåii internaåionale.

Chestiunea centralã a actualelor dezbateri în jurul „dreptului æi a obligaåiei de ingerinåã” consistã în a stabili æi a æti dacã o intervenåie de acest tip este legitimã fãrã acordul guvernului åãrii în cauzã æi/sau fãrã autorizaåia Consiliului de Securitate întemeiatã pe prevederile Capitolului VII al Cartei Naåiunilor Unite. Este evident cã aceastã temã æi actu-alele dezbateri necesitã o analizã extrem de aprofundatã, care trebuie sã depãæeascã impasul în care a intrat dreptul internaåional în urmã cu cincisprezece ani æi sã pro-punã reglementarea unor linii de legãturã între legalitatea, legitimitatea æi oportunitatea acestui tip de intervenåie.

O altã chestiune care åine de cadrul juridico-politic, în care ar putea sã acåioneze Uniunea Europeanã atunci când îæi propune sã desfãæoare foråe de reacåie rapidã, pentru a satisface æi îndeplini „misiunile Petersberg”. Paragraful 1 al articolului 11 al Tratatului Uniunii Europene, care defineæte obiectivele politicii externe æi de securitate comunã (PESC), face referire la Principiile Cartei Naåiunilor Unite æi la principiile Actului Final de la Helsinki. Totuæi, în momentele includerii „misiunilor de la Petersberg” în Tratatul de la Amsterdam æi în Tratatul de la Nisa, nu s-au mai amintit æi nici nu au fost fãcute referiri la principiile Cartei ONU.

Substanåa acestei omisiuni ne conduce la concluzia cã era vorba despre afirmarea voinåei politice a majoritãåii statelor membre ale Uniunii Europene, care, åinând seama de experimentele învãåate pe timpul intervenåiei din Kosovo, încerca sã lase o poartã liberã pen-tru gestionarea crizelor, cu sau fãrã consimåãmântul statelor interesate, precum æi cu sau fãrã mandatul Consiliului de Securitate.

Drept urmare, constatãm fap-tul cã aceste decizii ale Uniunii Europene au fost luate mai înainte de finalizarea reformei Cartei ONU, în ceea ce priveæte statutul mem-brilor permanenåi ai Consiliului de Securitate æi dreptul lor la

veto, æi mai înaintea unei decizii a Consiliului de Securitate, prin care sã se atribuie acordurilor regionale un mandat extins, prin care sã fie autorizate de cãtre cei cinci mem-bri permanenåi ai Consiliului de Securitate (printr-un gentelmen`s agreement) sã intervinã printr-o acåiune internaåionalã rapidã æi eficace, cu respectarea principiilor fundamentale stabilite æi dezvoltate, dupã Kosovo, æi acceptate de o largã majoritate.

Evenimentele din 11 septembrie 2001 æi actualul context internaåio-nal al luptei împotriva terorismului au bulversat politica europeanã de securitate æi apãrare. Proiectele PESD vor trebui sã includã æi lupta împotriva terorismului, åinând cont, mai mult decât anterior, de dimensiunea mondialã a securitãåii æi apãrãrii. De aceea, nu ar trebui sã fie neliniætitoare Declaraåia de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene care preciza cã aceasta (Uniunea) va trebui sã joace rolul unei puteri implicate în rãzboiul contra violenåei, terorii æi fanatismului æi propunea actualiza-rea „misiunilor de la Petersberg”.

- va urma -

dr. Niculae NEAGU, director general al Corpului de

control al ministrului administraåiei æi internelor

32 33nr. 3/2005

La editura Muzeului Literaturii Române a apãrut ultima carte sem-natã Marin Codreanu „Unde au dispãrut minotaurii”. Cartea prezintã æapte evocãri, acestea fiind de fapt simple reproduceri mentale, extrase sau selectate din amintirile autorului pe parcursul a trei decenii.

Lucrarea este struc-turatã în æapte evocãri: 1) Ultimul Socrate, în care este evocat Petre Åuåea; 2) N-a fost sã fie, în care îl evocã pe Nicolae Ciobanu; 3) Gheorghe Pituå printre stele; 4) Dan Laurenåiu iubit æi cotetat; 5) Virgil Mazilescu, u n Bacovia dupã Bacovia; 6) Mircea Ciobanu, un luptãtor pânã la capã-

tul puterilor; 7) Marius Robescu, un spirit însetat de real.

Fiecare din cele æapte evocãri este urmatã de câte o iconografie, care oferã cititorului ima-ginea celui evocat în diferite perioade ale vieåii sale.

Marin Codreanu, fost redactor al rev-istei „FRONTIERA” a avut æansa de a se afla în preajma unor scriitori de o anumitã notori-etate ai literatu-rii române, iar

prin aceastã carte acesta le creeazã portrete generoase æi calde.

Scriitor, teoretician militar æi cercetãtor în domeniul strategiei de securitate, generalul de brigadã (r) Gheorghe Vãduva a scris numeroase cãråi, eseuri æi studii, îndeosebi pe teme care åin de filosofia rãzboiului æi a relaåiilor interumane în instituåia militarã.

Doctor în ætiinåe militare, fost redac-tor-æef al publicaåiei „Observatorul” æi, ulterior, æef al Grupului de Presã al Armatei însã, nu în ultimul rând, redactor al revistei „Grãnicerul”, a publicat opt romane, alte câteva fiind în pregãtire, douã piese de teatru, precum æi numeroase schiåe, versuri, eseuri. A fost gimnast, practicã alpinismul, schiul, este

maratonist. A fost prezent în zonele de conflict din Somalia, Angola,

Iugoslavia æi Transnistria æi a scris, din acele locuri,

studii, eseuri, versuri æi repor-

taje de front. A zburat pe toate

tipurile de aero-nave de luptã din

înzestrarea Armatei Române, a strãbãtut

mii de kilometri pe jos, prin munåi æi pe poteci

neumblate, impresionat de realul spectacolului

vieåii, pe care-l gãseæte, deopotrivã, sublim, eroic

æi tragic, mãreå æi, une-ori, umilitor. De aici se nutreæte configuraåia unei poezii sincere æi directe,

marcate de arhitectura complicatã a suferinåelor umane grele æi lungi, de speranåa veænicei întoarceri la izvoare.

Joi 10 martie a.c., în cadrul unui eveniment organizat la sediul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaåi (UNHCR), a fost lansatã cartea “Jurisprudenåa naåionalã în domeniul azilului”, scrisã de cãtre judecãtoarea Nicoleta Cristuæ, prima lucrare de acest gen din România.

Cartea, care se doreæte a fi un instrument de lucru pentru practicienii din domeniul azilului, include criteriile æi procedurile pentru determinarea statutului de refugiat, formele complementare de protecåie, legislaåia naåionalã relevantã la sfâræitul anului 2004 æi principiile directoare privind protecåia internaåionalã ale Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaåi. La ceremonia de lansare au participat magistraåi, avocaåi, consilieri juridici ai ONG-urilor active în domeniul azilului æi personal al Oficiului Naåional pentru Refugiaåi æi ai UNHCR.

„Când competenåa instanåelor de fond a fost schimbatã de modificãrile legislative în domeniul azilului, am considerat cã este oportun sã las ceva în urma celor peste 1000 de dosare pe care le-am judecat în perioada 2001 - 2004. Astfel, s-a nãscut aceastã carte de jurisprudenåã româneascã în domeniul azilului, care cuprinde cauze judecate de cãtre instanåele judecãtoreæti ale judecãtoriilor sectoarelor 2, 4 æi 6 din Bucureæti, soluåii rãmase definitive æi irevocabile”, afirmã autoarea Nicoleta Cristuæ.

Cartea a fost publicatã cu sprijinul UNHCR - Reprezentanåa din România æi este disponibilã gratuit la sediul UNHCR din Str. Armeneascã nr. 25, Bucureæti.

Pentru detalii suplimentare, persoana de contact este doamna Cristina Bunea, Public Information Officer, telefon 021/2101596, int. 17, e-mail: bunea@unhcr.ch

Sub egida Editurii Universitãåii Naåionale de Apãrare, generalul dr. Mircea Mureæan æi generalul de brigadã (r) Gheorghe Vãduva au editat cartea „Rãzboiul viitorului, viitorul rãboiului”.

Lucrarea este adresatã cititorilor de toate categoriile, în special cei interesaåi de fenomenul rãzboiului deoarece abordeazã dezbaterile, teoriile æi ipotezele în dome-niul determinãrilor strategice ale rãzboiului viitorului, cu toate formele lui de manifes-tare, pentru a facilita astfel actul cunoaæterii æi acåiunii eficiente.Opera este structurata în opt capitole, dupã cum urmeazã: Fenomenologia rãz-

boiului. Evoluåie æi involuåie; Rãzboiul

civilizaåiei, civilizaåia rãzboiului; Geopolitica æi geostrategia rãzboiului; Rãzboiul în epoca high tech; Rãzboiul în epoca informaåionalã; Rãzboiul post-rãzboi; Continuitatea æi permaneåa rãzboiului; Pentru ce fel de rãzboi ne pregãtim?.

Cei care vor avea curiozitatea sã cite-ascã acest volum vor gãsi, în paginile sale, reflecåii, judecãåi explicative æi apreciative æi predicåii asupra interdeterminãrilor privind viitorul rãzboiului æi al strategiei militare, un sistem de proiecåie, pe coordonate noi, a acåiunii militare moderne, o actualizare a raportului strategie-rãzboi æi a celorlalte interdependenåe care se creeazã la nivel politico-militar æi strategic.

Consemnãri editoriale

32 33nr. 3/2005

Direcåia Informare æi Relaåii Publice organizeazã anul acesta ediåia a XIII-a a concursului de poezie „Copiii României creeazã”. Concursul se adreseazã copiilor din întreaga åarã cu înclinaåii creative în domeniul poetic, având vârste cuprinse între 8 æi 16 ani.

Concursul, care se va lansa începând cu data de 1 aprilie a.c., se va derula în 2 faze: faza I – la nivel judeåean, cu implica-rea structurilor terito-riale ale Ministerului Administraåiei æi Internelor æi faza II, desfãæuratã sub patronajul Direcåiei Informare æi Relaåii Publice.

Pentru bunul mers al acestei activitãåi, faza I a concursului se va organiza la nivelul structurilor terito-riale a Ministerului Administraåiei æi Internelor, sub coordonarea direcåiei Generale de Poliåie a Municipiului Bucureæti, respectiv inspectoratele de poliåie judeåene, prilej cu care vor

fi selectate æi premiate cele mai bune lucrãri. Creaåiile apreciate cu premiile I, II æi III vor fi trimise, pânã la data de 13 mai a.c. Direcåiei Informare æi Relaåii Publice (pentru Serviciul Tradiåii æi Educaåie), strada Mihai Vodã, nr.17, sector 5, Bucureæti, în

vederea desfãæurãrii fazei a doua. Evaluarea lucrãrilor se va face de cãtre un juriu format din specialiæti în domeniu din Ministerul Administraåiei æi Internelor æi Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii, precum æi din personalitãåi

ale culturii române, pe douã categorii de vârstã, 8-11 ani æi 12-16 ani.

Potrivit regulamentului de des-fãæurare a concursului sunt admise maximum cinci poezii de autor, fiecare având menåionat pe verso numele, prenumele, æcoala, clasa, adresa

de acasã (inclusiv numãrul de telefon).

Festivitatea de pre-miere va fi organizatã în cadrul unui specta-col, care se va desfaæu-ra la Centrul Cultural al Ministerului Admi-nistraåiei æi Internelor, duminicã, 29 mai a.c., ora 10.30.

Laureaåii vor primi premii, în bani æi cãråi, iar cele mai frumoase poezii vor fi publicate într-un supliment al Monitorului cultural-educativ, prin grija Serviciului Tradiåii æi Educaåie din Direcåia

Informare æi Relaåii Publice.Relaåii suplimentare se pot obåine

la telefoanele: 021/313.05.19 sau 021/303.70.80, interior 11346, 11369, I.C. 10202.

Ziua Internaåionalã a Copilului- concurs de poezie -

În data de 14 martie a.c., în cadrul manifestãrilor organi-zate sub egida „Conferinåa de Maråi” s-a desfãæurat la Colegiul Naåional „Alexandru Ioan Cuza” din Corabia simpozionul cu tema „Vulnerabilitatea tinerilor faåã de droguri æi trafic de carne vie” având ca participanåi membri ai Asociaåiei pentru Siguranåa Comunitarã æi Antidrog – Centrul de Prevenire æi Consiliere Corabia, reprezentanåi ai IJPF Olt, cadre didactice æi elevi.

În deschiderea simpozionului au luat cuvântul reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã Olt æi ASCA, în care s-a fãcut o prezentare a drogurilor, a traficului de fiinåe umane, influenåa acestora asupra vieåii noastre dupã care s-a vizionat un material video pus la dispoziåie de ASCA pe aceastã temã.

Dupã aceastã prezentare, elevii au pus diverse întrebãri æi s-au arãtat interesaåi de colabo-rarea cu instituåiile abilitate, atât

sub aspectul informãrii, cât æi al colaborãrii în caz de necesitate.

În urma dezbaterilor s-a con-cluzionat necesitatea intensificãrii activitãåilor de prevenire a trafic-ului cu droguri æi fiinåe umane, precum æi amplificarea colaborã-rii între IJPF Olt æi Asociaåia pentru Siguranåa Comunitarã æi Antidrog.

Mãdãlin CROITORU

„Conferinåa de Maråi”Publicaåia Serviciului Român de Informaåii a ajuns la numãrul 7.

Actuala ediåie cuprinde studii æi analize privind sistemul de control democratic asupra serviciilor de informaåii, menite sã contribuie la dezvoltarea culturii de securitate. Din sumar amintim: Controlul parlamentar, Controlul parlamentar al Serviciului Român de Informaåii, Rolul societãåii civile æi al media în controlul democratic, Pentru un control

parlamentar eficient, Mecanisme parlamentare aplicabile în sectorul de securitate, Programul de monitorizare a instru-mentelor æi mecanismelor de control parlamentar asupra sectorului de securitate din România, Reforma sistemului de securitate din România, Mecanisme de control din alte state democratice, Societatea-comanditar, beneficiar æi cenzor al activitãåii de

informaåii, ONG - microsisteme de mana-gement al securitãåii naåionale.

nr. 3/200534

În perioada 9-11 martie a.c., s-a desfãæurat, în Sala Sporturior din Arad, finala Campionatului de Judo pe Ministerul Administraåiei æi Internelor. Poliåia de Frontierã a participat cu æase sportivi, aceætia reuæind sã obåinã un clasament onorant: la categoria 90 kg. ag. pr.

Ciprian Condrat - IJPF Satu Mare - medalie de bronz æi ag. Marius Magalea - DPF Oradea locul al V-lea la categoria de vârstã +35 ani. Medalie de bronz a fost câætigatã æi de ag. Ioan Varda, la categoria 81 kg - IJPF Oradea.

Efortul sportivilor a fost rãsplãtit Uniunea Sportivã a Ministerului Administraåiei æi Internelor, care a acordat premii în bani medaliaåilor æi diplome tuturor finaliætilor.

Horaåiu-Nicuæor Bãdiåã

Campionatul de Judo

Conform „Calendarului com-petiåional sportiv al Uniunii Sportive a Poliåiei de Frontierã Române”, în perioada 18 – 20 martie a.c., în localitatea Sighetul Marmaåiei, s-a desfãæurat campionatul de karate-do. În încercarea de a creæte nivelul de pregãtire a personalului din Poliåia de Frontierã Românã, mai ales în dome-niul autoapãrãrii, s-a dorit o partici-pare cât mai numeroasã. Anul acesta au fost prezenåi doar 12 concurenåi, iar aceætia au demonstrat o pregãtire destul de bunã, lucru confirmat æi de arbitrii competiåiei.

Clasamentul final s-a prezentat dupã cum urmeazã: Kata inferior: locul I–ag. Iosif Ienei – IJPF Timiæ, locul II–ag. Jabã Vasile – IJPF Tulcea; Kata superior: locul I–ag. Cãlin Moldovan – IJPF Maramureæ, locul II–ag.æef adj. Viorel Rãcilã – IJPF Ialomiåa, locul III–ag.pr. Radu Vancea – IJPF Bihor. Categoria–70 kg.: locul I-ag. Daniel Safca – IJPF Tulcea, locul II–ag. Vasile Jabã – IJPF Tulcea. Categoria–80 kg.: locul I – ag.æef adj. Viorel Rãcilã – IJPF Ialomiåa, locul II – pfac Cãtãlin Maioæ – IJPF Satu Mare. Categoria +80 kg.: locul

I – ag. Marius Safca – IJPF Tulcea, locul II-ag. Iosif Ienei – IJPF Timiæ, locul III–ag.æef adj. Florin Rãdãcinã – DPF Rãdãuåi. Categoria +100 kg.: locul I – pfac Marius Crãiåã – IJPF Vaslui, locul II–ag. Sorin Bledea - IJPF Maramureæ, locul III – ag.pr.

Radu Vancea – IJPF Bihor. Open: locul I – ag. Marius Safca – IJPF Tulcea, locul II–ag. Daniel Safca – IJPF Tulcea, locul III–ag.æef adj.

Viorel Rãcilã - Ag. Marius Safca a fost declarat în unanimitate cel mai tehnic karateka din proba de kumite.

Organizatorii au dat dovadã de profesionalism æi de implicare pânã la cel mai înalt nivel, nefiind la prima experienåã de acest gen, ceea ce s-a vãzut pe toatã durata competiåiei.

Cãtãlin RADU

KARATE-DO

În data de 15 martie a.c. Poliåia de Frontierã sãtmãreanã a sãrbãtorit 41 de ani de la înfiinåarea unitãåii de grãniceri din zona de nord - vest a åãrii, sãrbãtoare care a oferit prilejul organizãrii æi desfãæurãrii unor acti-vitãåi cultural – educative æi sportive iniåiate de compartimentul Pregãtire

Continuã æi sprijinite de A.S. „Club Dacia 2003” Satu Mare.

Astfel, în perioada 1-26 martie au fost organizate æi s-au desfãæurat expuneri, întreceri sportive, întâlniri cu foæti lucrãtori ai instituåiei.

„Cireaæa de pe tortul activitãåilor” s-a consumat în data de 26 martie,

Moment aniversar sãtmãreancând A.S. „Club Dacia 2003” Satu Mare, care funcåioneazã pe lângã IJPF Satu Mare, a organizat turneul internaåional de fotbal în salã dotat cu o „Cupã a Primãverii”.

Competiåia s-a dovedit a fi un adevãrat regal fotbalistic cu par-ticipare internaåionalã, clasamentul general având urmãtoarea configu-raåie: locul I - IJPF Satu Mare; locul II - Æcoala de Formare a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea; Locul III - Direcåia de Grãniceri Nyirbator - R. Ungarã; Locul IV - IJPF Arad; Locul V - IPJ Satu Mare; Locul VI – Detaæamentul de Grãniceri Mukacevo - Ucraina.

În cadrul competiåiei s-au acordat urmãtoarele premii individuale: Cel mai bun fotbalist – Dragoæ Ætefan - IJPF Satu Mare, Cel mai bun portar - Gheorghe Ghidia - Æcoala de Formare a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu„ Oradea; golgheter - Gheorghe Ciumpadean - IJPF Arad.

Dumitru HOMIUC

nr. 3/200535

Remune-raåie

Suporter

La serviciu

Alexandru BARBU - responsabil de paginã

Lamã de ras Duo final!Poartã

Eliberare

Recompensã1,25 kg

Zeul SoareluiDãrâmãturã

Unitate agrarã

Pieptare

Rap final!

Casã!

Ranchiunã

Împãrat

Modalitate

Bebe!Încãperi

Marius PopaArome

Hop final!

La rãzboi!

Anca Feodor

Ibovnic

Cernealã specialã

Cãruåã

Ana Ene

Æ t i a å i c ã

U M O R

Atu

Narativi

... circulaåia pe dreapta în Europa a fost impusã în 1807 de Napoleon I, ca represalii împotriva englezilor, care

introduseserã blocada continentalã æi care circulau pe stânga?

c

... în anul 1570, flamandul Ortelius a publicat lucrarea intitulatã „Theatrum Orbis Terrarum”

(conåinând 53 de planæe cu 70 de hãråi), lucrarea fiind consideratã

primul mare atlas universal?

c

... în America de Nord creæte un copac (pe care bãætinaæii îl numesc

„pomul dracului”), a cãrui coajã conåine foarte mult fosfor, încât

noaptea, lângã tulpina lui, se poate citi ca în orice salã de lecturã?

c

... în apele Oceanului Pacific trãieæte peætiæorul Mixima care are patru

inimi, dispuse în organism cu funcåii separate: una pentru partea

superioarã a corpului æi celelalte pentru organele digestive, muæchi æi coadã. Poate trãi mai multe luni fãrã hranã, æi se apãrã de duæmani secretând substanåe „fumigene”, în

care se ascunde?

La ora de chimie Bulã e plictisit æi profesorul îl întreabã:

Bulã cum se numeæte substanåa chimicã H2SO4?

Bulã: nu ætiu ... dar îmi stã pe limbã.

Profesorul: scuipã repede cã e acid sulfuric!

u

Culmea Hoåiei: sã furi din buzunarul tãu

æi sã nu recunoæti!

u

Un specialist în calculatoare æi unul în automobile

se contraziceau: Calculatoristul: Dacã proiectam

automobile, în 10 ani aveau viteza dublã æi consumul de combustibil

pe sfert! Automobilistul: Dacã proiectai tu

automobilul, când apãsai pe pedala de frânã apãrea pe un

ecran întrebarea: Chiar doriåi sã frânaåi acum?

Piesã la elice

Divertisment

G a l e r i a c u z â m b e t e/

Vestitor

Restaurant

Åãrm

Armã cu sãgeåi

Pentru prima datã Paætele a fost sãrbãtorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În aceastã datã evreii au pãrãsit Egiptul, cãlãuziåi de Creatorul Universului - Dumnezeu. Vechiul Testament ne oferã o serie de îndrumãri pentru sãrbãtorirea Paætelor în timpul lui Moise, evreii din Antichitate aducându-æi aminte de faptul cã Dumnezeu i-a salvat din robia din Egipt.

În ceea ce priveæte creætinii, Dumnezeu a reînnoit legãmântul fãcut cu israeliåii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sãu, Iisus (Mesia). Legãmântul cel nou nu mai este un legãmânt facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sã primeascã iertarea pãcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legãmântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Paæti dupã îndemnurile date de cãtre Divinitate. Înaintea ieæirii din Egipt, când au sãrbãtorit pentru prima datã Paætele, toåi evreii trebuia sã ia un miel æi sã îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului au fost unse ramele de lemn ale uæilor de la casele în care locuiau aceætia. În noaptea aceea, îngerul moråii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt æi a omorât toåi fiii întâi nãscuåi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe uæã sângele mielului. Sângele mielului oferea o garanåie, un semn vizibil prin care credincioæii dãdeau de înåeles cã au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.

În Noul Testament mielul a fost junghiat de Mântuitorul Iisus, iar sângele lui care a curs pe cruce este sângele rãscumpãrãtor. La Cina cea de tainã, în noaptea când a fost trã-dat, înainte de a fi prins, Domnul Iisus a instituit sãrbãtoarea Paætelui nou, dupã porunca ce i-a fost datã de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toåi creætinii sã îæi aminteascã de preåul care a fost plãtit pentru rãscumpãra-rea noastrã din sclavia pãcatului.

Istoria Sãrbãtorii Paætelui

HRISTOS A ÎNVIAT!