• N

r.

5/2

01

4 •

36

pa

giN

iw

ww

.pol

itiad

efro

ntie

ra.r

o

revistã editatã de inspectoratul general al poliåiei de Frontierã

Ziua Europeanã a Poliåiætilor de Frontierã pag. 4-6

Nr5.2014.indd 1 05.06.2014 12:18:43

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 748

www.politiadefrontiera.ro

rEDaCÅia(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro;

revistafrontira@yahoo.com)

redactor-æef:comisar gabriel CrÃCiUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

redactori:subcomisar Ætefan aNDrEESCU

subcomisar iulian pUiCÃinspector principal Elena UrSaCHi

inspector petre BUCUr

Fotoreporter & layout:agent æef adjunct Mihai BEJENarU

abonamente, difuzare:Elena UrSaCHi

aDrESa: Bd. geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 060117;

TEL./FaX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FrONTiEra” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã pFr are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

responsabil de numãr:iulian pUiCÃ

TipararT grOUp iNT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FaX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 2 iunie 2014

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

preå: 2 lei

- „Ziua Europeanã a Poliåiætilor de Frontierã” 4-6- Supraveghere la frontiera cu Serbia 7-12- 1 iunie, poråi deschise pentru copii 13-15- Primul tren de calatori a traversat podul „New Europe” 16- Ætiri 17-21- Operaåiune comunã FRONTEX în Grecia 22-25- Originea haiducului Pintea Viteazul 26-28- Alcool æi locul de muncã 30- „Comunicarea eficientã – criteriu esenåial pentru sãnãtatea omului æi a organizaåiei” 31- Divertisment, integramã æi soudoku 34-35

Din sumar

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 2

ZiUa ErOiLOr, COMEMOraTÃ La M.a.i.Comemorarea æi acordarea respectului cuvenit celor ce s-au jertfit, pe câmpurile

de luptã, pentru apãrarea åãrii, întregirea neamului, câætigarea libertãåii æi pãstrarea demnitãåii poporului român, fac parte din conætiinåa, sufletul æi credinåa românilor. Ziua Eroilor, dedicatã omagierii eroilor neamului românesc, este prãznuitã în ziua Înãlåãrii Domnului, fiind consfinåitã prin hotãrârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 æi 2001, æi declaratã sãrbãtoare naåionalã bisericeascã. În anul 1995 a fost adoptatã Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor æi operelor comemorative de rãzboi se realizeazã o mai amplã cuprindere a tuturor manifestãrilor æi preocupãrilor specifice promovãrii cultului eroilor la români. Articolul 39 al acestei legi prevede sãrbãtorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Înãlåãrii Domnului Iisus Hristos.

În prezenåa viceprim-ministrului pentru securitate naåionalã, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, joi 29 mai, la sediul MAI, în cadrul Apelului Solemn au fost omagiaåi angajaåii MAI, ofiåeri, subofiåeri æi agenåi ai Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã, Poliåiei Române, Jandarmeriei Române æi ai Poliåiei de Frontierã, care æi-au pierdut viaåa în timpul executãrii misiunilor.

„Eroilor neamului le datorãm respect æi pioasã aducere aminte. Ei sunt cei care au clãdit aceastã åarã. Ei sunt cei care au definit valorile naåiunii noastre. Îi onorãm astãzi pe eroii români care s-au jertfit pe câmpurile de luptã pentru apãrarea patriei, credinåei strãmoæeæti, pentru integritatea teritorialã, libertatea æi independenåa României. Astãzi îi omagiem pe eroii acestei åãri, pe cei care, prin sângele lor, au fãcut sã creascã æi sã se maturizeze lãstarii integritãåii, unitãåii æi libertãåii întregii åãri. Pentru aceasta, România nu îi va uita niciodatã!” - a declarat viceprim-ministrul pentru securitate naåionalã, ministrul afacerilor interne, Gabriel OPREA.

Ceremonialul a inclus o slujbã religioasã oficiatã de cãtre preoåi ortodocæi, aceasta fiind urmatã de rostirea unor rugãciuni de cãtre reprezentanåi ai cultelor mozaic, islamic, creætin de rit romano-catolic æi greco-catolic. La eveniment au participat reprezentanåi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne, veterani de rãzboi æi alte oficialitãåi.

Nr5.2014.indd 2 05.06.2014 12:18:44

3F R O N T I E R A Nr. 5/2014

SUMMARY

page 4-6

page 7-12

page 13-15

page 31

page 26-28

page 22-25

page 17-21

The European Day for Border Guards (ED4BG), an event carried out under FRONTEX aegis, was hosted this year, on the 22nd of May, in Warsaw, Poland, on the modern stadium Wojska Polskiego (Pepsi Arena) – the stadium of the Polish Army. page 4 - 6

Danube gorge documentary – presentation of border policemen who carry out their activity in this part of the country. page 7 – 12

More than 2.000 children aged between 6 and 16, accompanied by their parents and teachers, visited on 1st of June, the Ministry of Internal Affairs within an action organized on the International Children’s Day. Similar actions took place in other parts of the country, organised by MAI structures. page 13 - 15

The innauguration of the first passenger train which crossed on Saturday, the 10th of May Calafat-Vidin. page 16

News from different fields of activity of Romanian Border Police. page 17 - 21

Joint FRONTEX operation in Greece, deployment of an offshore patrol vessel and rapid intervention Shaldag MK IV – MAI 2111 type, of the thermovision special vehicle, Land Rover Discovery 4 – MAI 32241, and of a debriefer expert in Lesvos island. page 22 - 25

The origin of Pintea Viteazul hajduk- representative personality of Maramures region from the end of the 17th century and the beginning of the next one. page 26-28

Psychology: about alcohol and its consumption. page 30

The symposium on Efficient communication - essential criterion for human and organisational health took place on Thursday, the 29th of May, in the Traditions and Culture hall „Gr.Mr.Nicolae Soare”, within the Territorial Unit of Border Police Mehedinåi. page 31

Sports event within the Border Police. page 32-33

Entertainment, cross-words and soudoku. page 34 - 35

Nr5.2014.indd 3 05.06.2014 12:18:46

Eveniment

F R O N T I E R A 4 Nr. 5/2014

„Ziua Europeanã a Poliåiætilor de Frontierã” (ED4BG), eveniment desfãæurat sub egida FRONTEX, a fost gãzduit, æi anul acesta, în ziua de 22 mai, de capitala Poloniei - Varæovia, pe modernul stadion Wojska Polskiego (Pepsi Arena) - aparåinând Armatei Poloneze. Participanåii au fost reprezentanåi ai tuturor autoritãåilor æi instituåiilor cu atribuåii directe sau indirecte la frontierele externe UE, reprezentanåi ai instituåiilor de învãåãmânt, ai companiilor producãtoare de tehnologie æi echipamente de control æi supravegherea frontierelor, precum æi ai organizaåiilor internaåionale de profil cu care agenåia coopereazã.Ce este „Ziua Europeanã a poliåiætilor de Frontierã”? Este un eveniment care aduce aproape comunitatea poliåiætilor de frontierã, pentru a-æi împãrtãæi experienåele æi practicile, pentru a ajunge împreunã la o mai bunã cooperare.Fiecare autoritate de frontierã a avut la dispoziåie un stand, pentru a-æi expune, prin materiale promoåionale, dotãrile, activitatea æi misiunile. Spaåiul destinat acestor standuri a devenit neîncãpãtor pentru participanåii care æi-au regãsit aici camarazii cu care au lucrat în diverse misiuni sau programe sub coordonarea FRONTEX.

Programul zilei a cuprins discuåii æi prezentãri pe teme din sfera activitãåii de control æi supraveghere a frontierelor externe ale UE, acordarea de asistenåã umanitarã æi protecåie internaåionalã, dar æi implementarea de tehnologii complementare conceptului de management integrat al frontierelor.În cadrul aceleiaæi activitãåi, pe lângã prezentarea EUROSUR æi a proiectelor finanåate din fonduri europene, au

Ziua Europeanã a poliåiætilor de Frontierã

ES Domnul Ovidiu Dranga, Ambasador Extraordinar æi Plenipotenåiar al României în Republica Polonã (dreapta), directorul Executiv al FRONTEX, Ilkka

Laitinen (centru) æi adjunctul Inspectorului General al PFR, chestor de poliåie Liviu-Marius Galoæ

Nr5.2014.indd 4 05.06.2014 12:18:48

F R O N T I E R A 5Nr. 5/2014

Eveniment

Ziua Europeanã a poliåiætilor de Frontierã

rulat filme documentare tematice æi a fost organizatã o expoziåie de fotografii.Delegaåia românã, a fost coordonatã de cãtre chestor de poliåie Liviu-Marius Galoæ, adjunct al Inspectorului General al Poliåiei de Frontierã Române, care a înmânat cu aceastã ocazie Directorului Executiv al FRONTEX, Ilkka Laitinen o plachetã pentru întreaga sa activitate în slujba frontierelor Uniunii Europene.Prezenåa româneascã la sãrbãtoarea poliåiætilor de frontierã europeni a fost notabilã prin poliåiætii de frontierã români sau foæti poliåiæti de frontierã care activeazã acum în structura centralã a FRONTEX. În cadrul ceremoniilor organizate pe parcursul zilei au fost acordate premii æi

s-au lansat noi programe de pregãtire. Astfel, aceætia au primit diplome de apreciere pentru contribuåia adusã în cadrul proiectelor de pregãtire elaborate de cãtre Unitatea de Pregãtire a Agenåiei FRONTEX:- în calitate de experåi care au contribuit la dezvoltarea modulelor din cadrul Programului Comun de Master European în domeniul Managementului Strategic al Frontierelor: comisar-æef de poliåie Daniel Boba (UMP) æi comisar de poliåie Iulian Vãlianu (ÆFICPPF Iaæi);- în calitate de traineri externi Frontex în cadrul programului de instruire „EBGT Induction Training” (cursuri de pregãtire iniåialã care se adreseazã membrilor rezervei EBGT- European Border Guard

Teams): comisar de poliåie Adrian Dobre (PNC Frontex), comisar de poliåie Iulian Vãlianu (ÆFICPPF Iaæi), subcomisar de poliåie Rãzvan Ilica (ITPF Iaæi).Unitatea de Pregãtire a FRONTEX a ales „Ziua Europeanã a Poliåiætilor de Frontierã” pentru ca, în cadrul Conferinåei anuale, sã lanseze un nou proiect de mare impact pentru comunitatea europeanã a poliåiætilor de frontierã, Masteratul European Comun în domeniul Managementului Strategic al Frontierelor (EJMSBM).Momentul ceremonial a constat în semnarea Acordului de Parteneriat între membrii Consoråiului Academic condus de FRONTEX, din care fac parte: Academia Militarã din Olanda,

Delegaåia poliåiei de Frontierã a primit vizita ES Domnul Ovidiu Dranga, ambasador Extraordinar æi plenipotenåiar al româniei în republica polonã

Nr5.2014.indd 5 05.06.2014 12:18:50

6 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

EvenimentUniversitatea din Salamanca æi Universitatea Naåionalã pentru Învãåãmânt la Distanåã (UNED), ambele din Spania, Universitatea Mykolas Romeris din Lituania, Universitatea Reszekne din Letonia æi Academia de Studii de Securitate din Estonia.Masteratul european se adreseazã liderilor agenåiilor de frontierã din UE, oferindu-le o oportunitate unicã de a studia împreunã un program universitar care va contribui la dezvoltarea competenåelor

de management strategic al securizãrii frontierelor, în context european. Pe larg despre acest program, vom prezenta, în numãrul urmãtor al revistei, un material detaliat, realizat de managerul de proiect din cadrul Unitãåii de Pregãtire a Frontex, Anemona Pereæ, fost ofiåer al Poliåiei de Frontierã Române, în cadrul, Serviciului Schengen æi Programe din IGPF.Inauguratã în 2010, pentru a marca a V-a aniversare a agenåiei FRONTEX, „Ziua Europeanã a Poliåiætilor de Frontierã” a devenit deja o tradiåie, reuæind sã transmitã comunitãåii internaåionale, cã poliåiætii de la frontierele externe ale Uniunii Europene formeazã o echipã puternicã, pentru ca cei care trãiesc în acest spaåiu sã se bucure de liniæte æi securitate.

A fost prima experienåã de genul acesta pentru mine, în afara graniåelor åãrii æi o consider o realizare importantã. Am plecat de la Academia de Poliåie alãturi de comisar-æef Amalia Niåu, comisar Sergiu Vasile, profesori ai catedrei de Poliåie de Frontierã, Limbi Strãine æi Pregãtire Schengen (cãrora le datorãm aceastã experienåã) æi alãturi de colegul meu de clasã, Dragoæ Bolbose.

Standurile participanåilor erau pline. Care mai de care, poliåiætii de frontierã, au dorit sã-æi împãrtãæeascã, cum au ætiut mai bine, echipamentele din dotare, misiunile æi pregãtirea lor naåionalã. Am plecat æi noi, sã ne informãm, la fiecare stand. Am întrebat, am vizionat filmuleåe, am aflat lucruri noi despre principiile fiecãrui stat în parte.

Noi, cei mai tineri - an terminal sau proaspãt absolvenåi din toate delegaåiile, am avut o conferinåã sau mai bine zis, un curs, susåinut de domnul Friedrich Scheuermann din cadrul Frontex. Am avut o discuåie liberã despre Agenåia Frontex, am primit noi informaåii æi sfaturi pentru viitorul nostru în Poliåia de Frontierã.

Standul Poliåiei de Frontierã Române a fost foarte bine organizat æi generos cu cei interesaåi.Au existat filme de prezentare, misiuni de cooperare, statistici, iar oameni foarte bine pregãtiåi au oferit cu drag aceste

informaåii.iulian Coman-student în ultimul an la academia de poliåie „a.i. Cuza”

Comisar Cãtãlin paraschiv, prezentând Nava amiral a poliåiei de Frontierã române - „Ætefan cel Mare”

Directorul Unitãåii de pregãtire FrONTEX- Henrik Warnhjelm, alãturi de echipa Masteratului European

iulian pUiCÃ

Nr5.2014.indd 6 05.06.2014 12:19:05

Evaluare

Nr. 5/2014 7F R O N T I E R A

Supraveghere la frontiera cu Serbia

Caracteristicile frontierei

În partea de nord, frontiera începe de la intersecåia frontierelor României, Serbiei æi Ungariei, între localitãåile Beba Veche (România) æi Rabe (Serbia), care nu sunt legate printr-o cale rutierã æi separã Banatul sârbesc de Banatul românesc pe traseul de sud-est. Dupã aproape jumãtate din parcurs, se ajunge la Dunãre care serveæte ca frontierã naturalã. Ea se terminã la o altã intersecåie de trei frontiere între România, Serbia æi Bulgaria. Aceastã frontierã separã partea de nord a Voivodinei æi districtele Serbiei Centrale de judeåele româneæti din Banat (Timiæ, Caraæ-Severin) æi Mehedinåi.

iulian pUiCÃMihai BEJENarU

Prietenia României cu Serbia (fosta Iugoslavie) este bine cunoscutã. Aceasta a fost sprijinitã de simåãmintele celor douã popoare. Proiectul comun de la Poråile de Fier a fost æi el, cu siguranåã, un liant între cele douã åãri.România ca stat membru al Uniunii Europene gestioneazã aceastã poråiune de frontierã externã prin Poliåia de Frontierã, structura responsabilã fiind Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara prin serviciile teritoriale, sectoarele æi punctele de trecere subordonate.Acesta are competenåã o zonã de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza judeåelor Mehedinåi, Caraæ Severin æi Timiæ, având misiunea de a asigura supravegherea frontierei æi controlul trecerii acesteia cu Republica Serbia pe o lungime de 546,4 kilometri.Frontiera actualã a fost trasatã pentru prima oarã pe

Dunãre în anul 1739, când Imperiul Habsburgic a trebui sã retrocedeze Serbia cãtre Imperiul Otoman æi fluviul Dunãrea a redevenit frontierã (militarizatã pe partea austriacã). În 1817, Principatul Serbia a ocupat partea de la est de Dunãre a Imperiului Otoman. În timpul Primului Rãzboi Mondial, Serbia æi România (creatã în 1859 prin unirea între Moldova æi Muntenia) au ajuns la un acord de împãråire a Banatului istoric, în caz de victorie asupra Germaniei æi Austro-Ungariei, pe principiul de 1/3 pentru Serbia æi 2/3 pentru România (cu schimbul de minoritãåi între cele douã state). Frontiera ce a tãiat Banatul în douã pãråi a fost trasatã la sfâræitul anului 1918 de o comisie internaåionalã prezidatã de geograful francez Emmanuel de Martonne æi confirmatã prin Tratatul de la Trianon din 1920, lãsând o micã parte din Banat Ungariei (în apropiere de oraæul Szeged), 1/3 Regatului Iugoslaviei æi 2/3 României.

Nr5.2014.indd 7 05.06.2014 12:19:08

8 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

reportajpuncte de trecere a frontierei

Pe acest sector se aflã 8 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internaåional (5 rutiere, 2 feroviare æi unul portuar): Poråile de Fier II - Gerdap II (rutier), Poråile de Fier I - Gerdap I (rutier), Naidãæ - Kalugerovo (rutier), Stamora-Moraviåa – Vatin (rutier), Jimbolia - Srpska Crnja (Kikinda Crinja) (rutier), Stamora-Moraviåa - Vatin (Vâræeå Vatin) (feroviar), Jimbolia - Srpska Crnja (feroviar) æi Moldova Veche - Gerdap (portuar).

Æi în aceastã parte a åãrii poliåiætii de frontierã îæi desfãæoarã activitatea în condiåii foarte bune, sediile sectoarelor æi ale punctelor de trecere a frontierei au fost de curând renovate æi modernizate, tehnica de supraveghere este de ultimã generaåie, iar parcul auto existent este de invidiat. Despre dotãri am mai scris æi cu siguranåã vom mai scrie, însã de data aceasta am vrut sã-i scoatem în evidenåã pe cei care lucreazã aici - pe poliåiætii de frontierã de la frontiera cu Serbia.

Aceastã zonã de frontierã a fost una sensibilã fiind, de-a lungul timpului, deosebit de mediatizatã. În anii 90 lucrãtorii de la frontierã s-au confruntat cu contrabanda „furioasã” din timpul embargoului pus fostei Iugoslavii æi în anii ce au urmat contrabanda cu produse s-a menåinut. Aceastã urâtã „tradiåie” este problema care a dat mari bãtãi de cap poliåiætilor de frontierã, a rãmas æi se manifestã în continuare. În special prin punctele de frontierã, unde personaje binecunoscute deja poliåiætilor, încearcã sã treacã pachete de åigãri prin diferite metode, inclusiv lipite pe corp.

Am asistat în PPF Naidãæ la un eveniment care se produce acolo în mod frecvent æi m-am pus în pielea colegilor. Cazul este unul deja banal... s-a prezentat pentru a intra în åarã, o femeie în jurul vârstei de 60 de ani. Femeia, care avea ascunse pe sub haine åigãri, a început sã strige cã e operatã æi cã nu vrea sã i se facã control amãnunåit. Am trãit o senzaåie foarte neplãcutã. Ai în faåã un om, care în mod vãdit a încãlcat legea, nu este un infractor periculos însã, fapta lui este ilegalã. Ai în faåa ta o femeie care-åi poate fi mamã æi te încearcã un soi de jenã. Poate cã va încerca sã-åi bage o bancnotã „ca sã fie bine”. Atunci te cuprinde un soi de greaåã æi te gândeæti atunci la mama ta care a muncit o viaåã pe câmp sau în fabricã æi te întrebi de ce trebuie sã fie aæa? Ce mecanisme oribile aduc în faåã doi oameni într-o atare situaåie. Meritã oare pentru niæte bani nemunciåi, câætigaåi uæor, sã te degradezi æi sã ajungi aæa?

De aici lucrurile se ramificã pentru poliåist æi sunt fix douã variante. Prima! Treci peste senzaåiile care te încearcã, aplici legea æi pleci acasã cu zâmbetul pe buze, chiar dacã ai un gust amar. A doua! Iei bancnota mizerabilã æi aterizezi exact la acelaæi nivel cu persoana din faåa ta riscând astfel sã stai pentru mult timp dupã gratii.

Am ales sã ne oprim la sectoarele din zona Clisurii Dunãrii pentru a sta de vorbã cu poliåiætii de

frontierã care-æi desfãæoarã activitatea în aceastã parte a åãrii. Prima oprire a fost la SpF Æviniåa unde am fost primiåi de æeful de sector comisar-æef Dumitru Grãmescu, care ne-a prezentat clãdirea reabilitatã a sectorului ce conferã în acest moment condiåii excelente de muncã.

Continuitatea sa în cadrul acestui sector, de aproape 20 de ani, se reflectã atât în calitatea actului managerial dar æi într-o foarte bunã legãturã cu comunitatea din localitatea Æviniåa. Localitatea este cunoscutã în ultima perioadã pentru „Festivalul Smochinelor” eveniment ce are loc aici în fiecare an.

Poliåiætii de frontierã care-æi desfãæoarã activitatea la SPF Æviniåa fac în cea mai mare parte naveta la Oræova æi Severin. Existã, totuæi, æi câåiva colegi din localitate. Este de remarcat cã s-a reuæit sã se asigure transportul spre cele douã oraæe cu o firmã de transport, care a pus la dispoziåie douã microbuze „special” pentru poliåiæti.

Vârsta lucrãtorilor de la acest sector este medie, majoritatea având sub 40 de ani. Pentru doritori existã la SPF Æviniåa 4 posturi de ofiåer neîncadrate æi 2 de agenåi. Prezenåa Poliåiei de Frontierã în aceastã comunitate constituie, aæa cum ne explica gazda noastrã un factor de stabilitate æi ordine publicã. „Venim în sprijinul colegilor de la poliåia comunei mai ales cã la acest post existã în acest moment un singur agent.” Este de apreciat faptul în aceastã comunã trãiesc oameni serioæi æi cinstiåi, ultimul furt având loc în anul 2007.

pregãtirea turei sinsp. Diana Åerescu, sinsp. Cristian Brînduæescu æi agenåii alina ianculovici,

remus popescu, Daniel gomoi æi alexandru Tincuæi

Nr5.2014.indd 8 05.06.2014 12:19:09

reportaj

9F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Æeful sectorului Æviniåa a åinut sã ne relateze despre colaborarea excelentã cu partea sârbã. Pe malul sârbesc, în zona corespondentã a sectorului românesc existã Secåia de Poliåie de Frontierã din localitatea Donji Milanovac, æeful acesteia, Mila Adamovic, fiind un vechi colaborator æi prieten. Se comunicã æi se transmit reciproc informaåii despre maæini sau persoane suspecte, trafic cu åigãri, sau elemente de risc oricând se impune.

Am mai discutat despre problemele legate de braconajul piscicol, de faptul cã la vecini nu existã prohibiåie ca la noi æi de mãsurile pe care le-au luat aici pentru combaterea acestui fenomen.

SpF Berzasca se aflã în localitatea care ar putea deveni în curând un punct de atracåie important în

zona Clisurii Dunãrii. Dupã ce mina de la Cozla s-a închis, exploatarea lemnului este pe sfâræite, iar altceva nu prea a apãrut în loc, astfel cã primãria Berzasca a început o serie de proiecte, pentru care a æi primit finanåare de milioane de euro. O parte din fonduri europene, iar o altã parte din fonduri guvernamentale. Investiåiile sunt direcåionate cãtre sporirea atractivitãåii zonei prin imagini æi activitãåi unice inspirate din specificul acesteia æi bazate pe principii ecologice pentru construirea unor locuinåe lacustre, platforme æi pontoane pe apã, mici restaurante æi baruri pe malul apei.

Unul dintre aceste proiecte vizeazã amenajarea unui complex lacustru de bungalouri: Egreta æi Pelicanul. Deja lucrãrile au început, s-au montat stâlpii, aduæi tocmai din Germania. Vor fi 15 locuinåe, pe fiecare insulã, bungalouri prevãzute cu loc de servit masa, recepåie æi arie de promenadã.

Æi sectorul a trecut printr-un proces de modernizare, sediul fiind o construcåie nouã, modernã, cu dotãri de vârf. În aceeaæi curte, vechea clãdire aæteaptã sã fie demolatã fiind parcã un prilej de comparaåie cu cea nouã. Æi aici existã funcåii libere: 4 de ofiåeri æi 7 de agenåi.

La sediu am fost aæteptaåi de æeful sectorului comisar-æef Constantin Lepãdat, care ne-a prezentat noua clãdire, relatându-ne apoi câteva exemple

Dispeceratasa. Constantin Florea asa. Marius popescu æi câinele poda

Sediul SpF Berzasca

pregãtirea turei sinsp. Cristina Onofrei æi agenåii: gerald Craioveanu, Fabian Bucureanu,

Ovidiu Cioboatã æi andrei geanã

Nr5.2014.indd 9 05.06.2014 12:19:12

reportaj

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 10

interesante care au avut loc în zona de responsabilitate. Este vorba de douã cazuri în care contrabandiætii de åigãri au apelat la o metodã foarte ingenioasã æi spectaculoasã, transportul baxurilor de åigãri cu ajutorul scafandrilor. Scafandrul, dotat cu aparat de propulsie, a parcurs 7 km pentru a ajunge la malul românesc cu 10 baxuri de åigãri. Micul convoi de pachete avea în faåã æi în spate doi sãculeåi care conåineau 4-5 cartuæe având rolul de a micæora rezistenåa la înaintare. Deæi au acåionat noaptea, în jurul orei 23, ochiul vigilent al lucrãtorilor de la camerele de supraveghere a sesizat mica dârã lãsatã pe ecran de pachetele plutitoare. Poliåiætii de frontierã au acåionat în ascuns pentru capturarea scafandrului, însã în momentul în care a simåit pericolul acesta a abandonat åigãrile æi s-a scufundat în apa adâncã de peste 20 m.

SpF Socol este amplasat într-o zonã deosebitã din punct de vedere natural, râul Nera, care este aici râu

de frontierã, æi se varsã în Dunãre printr-o micã deltã. Varietatea de specii de pãsãri æi plante face din acest loc o åintã pentru turiæti æi amatorii de pescuit. Poliåiætii de frontierã de la SPF Socol vegheazã la respectarea legii în aceastã zonã, protejând în acest fel rezervaåia naturalã Nera Moartã.

Adjunctul æefului de sector Cristian Mateiaæevici ne-a relatat cã æi în aceastã zonã se încearcã trecerea frontierei cu åigãri, un caz fiind cel din luna ianuarie, când un grup format din 2 cetãåeni români æi 3 sârbi au fost depistaåi prin sistemul Atica, în timp ce încercau sã introducã în åarã mai multe colete cu åigãri. Fiind surprinæi de cãtre poliåiætii de frontierã, atât cetãåenii sârbi cât æi complicii lor, au fugit pe teritoriul sârbesc încercând sã scape. Cooperarea foarte bunã cu partea sârbã a funcåionat æi de aceastã datã, poliåiætii români coordonându-i pe colegii din Serbia în baza imaginilor de termoviziune, pentru a-i captura pe fugari. Succesul operaåiunii s-a materializat æi într-o scrisoare de mulåumire primitã din partea autoritãåilor de frontierã din åara vecinã.

Supravegherea frontierei pe Dunãreag. pr. Daniel Fîntîneanu æi ag. pr. ion Mãtuæoiu

Camera de supraveghereag. Simina Chioru æi ag. pr. petre Costescu post control

ag. pr. Daniel grigorie æi ag. pr. auricã Mitroi

Dispeceratag. pr. aurora Scarlat

Nr5.2014.indd 10 05.06.2014 12:19:15

Nr. 5/2014 11F R O N T I E R A

reportaj

portul de la Moldova Veche

Portul dispune în prezent de cheuri verticale æi pereate, ce deservesc traficul industrial æi de pasageri din zonã. În acest sens, portul existent are fronturi de operare cu cheuri æi platforme, dispuse pe æase dane. Clãdirea, modernizatã cu câåiva ani în urmã îi gãzduieæte æi pe poliåiætii de frontierã din cadrul PPF Moldova Veche, deæi aparatura æi calculatoarele sunt în exteriorul acesteia într-un container special. Aæa cum ne-au împãrtãæit colegii noætri de aici se aæteaptã luarea unor mãsuri pentru a facilita oprirea de nave de pasageri, de croazierã în acest port.

Supraveghere la frontiera verde agenåii Ovidiu Bãloi, Daniel

pandia æi Oliver Manciu

ppF Moldova Vechecms æef petru Zota, asa. Mihaela Carmen

Cozma æi ag. pr. adelina Marcu

post control Coronini - SpF Moldova Veche agenåii Tom Emil Stancovici æi ilie Creniceanu

Nr5.2014.indd 11 05.06.2014 12:19:17

reportaj

12 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Am sosit la SFp Naidãæ, unde am gãsit o nouã imagine a acelei zone. O nouã echipã managerialã, tânãrã, poliåiæti cu zâmbetul pe buze, o clãdire nouã, luminoasã. Condiåiile de lucru sunt æi aici excelente, atât la sediul sectorului, cât æi la punctul de trecere a frontierei. În punct, aæa cum ne explica æeful sectorului comisar Ionuå Andronache, nu existã lucrãtori mai vechi

de 3 ani æi de aceea una din primele mãsuri pe care acesta le-a luat a fost sã intensifice pregãtirea acestora. Pentru cã „trebuie sã avem oameni buni, bine pregãtiåi, pentru cã noi reprezentãm aici, în judeåul Caraæ Severin, Poliåia de Frontierã Românã.”

Dispecerat SpF Moldova Veche agent æef Smaranda Crãciunescu

Sediul SpF Naidãæ

Controlul documentelor agent Laura Savatie

Controlul documentelor asa Ovidiu Vîlcu

agent principal Dorin Brînzei cu labradorul Mabac

Camera operaåionalãagenåii alena Vuletici æi ion Calipar

Nr5.2014.indd 12 05.06.2014 12:19:21

13F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Sãrbãtoare

1 Iunie - poråi deschise pentru copiiMinisterul afacerilor interne æi-a deschis larg poråileZiua Internaåionalã a copilului se sãrbãtoreæte, în România, în fiecare an, pe data de 1 iunie

Ziua copilului a fost menåionatã prima datã la Geneva la Conferinåa Mondialã pentru Protejarea æi Bunãstarea Copiilor, în august 1925, la care 54 de reprezentanåi din diferite åãri, au adoptat Declaraåia pentru Protecåia Copilului. Dupã aceastã conferinåã, multe guverne au introdus aceastã zi.

Anul acesta de ziua lor peste 2.000 de copii, de la preæcolari la elevi de liceu, însoåiåi de pãrinåi æi cadre didactice au vizitat, în ziua de 1 iunie, Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul unei acåiuni organizate cu prilejul „Zilei Internaåionale a Copilului”.

Aflatã la cea de a VI-a ediåie, „Ziua Poråilor Deschise”, organizatã la sediul Ministerului Afacerilor Interne, continuã o tradiåie care se desfãæoarã anual, la data de 1 iunie, fiind singura zi în care publicul larg are acces în clãdirea Ministerului Afacerilor Interne.

Cu aceastã ocazie, viceprim-ministrul pentru securitate naåionalã, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, i-a întâmpinat pe copii æi le-a prezentat Sala de videoconferinåe, unde cei mici au avut ocazia sã participe la o æedinåã de comandã a Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, de ziua lor, copiii au vizitat cele mai importante zone ale Ministerului Afacerilor Interne - Sala de Briefing, Cabinetul ministrului, precum æi celebrul balcon al Revoluåiei din 1989.

La standurile expoziåionale amenajate în întreaga clãdire au fost prezentate vizitatorilor uniforme æi documente de epocã, reprezentative pentru istoria æi tradiåiile principalelor structuri ale MAI.

Vizitatorii s-au familiarizat cu specificul activitãåilor MAI, având ocazia sã viziteze standurile expoziåionale ale Poliåiei de Frontierã, Poliåiei Române, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã, Direcåiei Generale de Paæapoarte, Direcåiei pentru Evidenåa Persoanei, Direcåiei Regim Permise de Conducere æi Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivelor Naåionale æi Inspectoratului General pentru Imigrãri.

Principalele puncte de atracåie pentru copii au fost, de asemenea, autovehiculele æi mijloacele specifice, de intervenåie

Nr5.2014.indd 13 05.06.2014 12:19:23

Sãrbãtoare

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 14

ale poliåiætilor de frontierã, poliåiætilor, jandarmilor, æi pompierilor, precum æi un elicopter din dotarea Inspectoratului General de Aviaåie, aflate în parcarea MAI.

Cei mici au fost aæteptaåi de cãtre specialiætii criminaliæti, câinii politiæti, robotul pirotehnic, motocicliætii æi echipajele speciale ale Poliåiei Rutiere, luptãtorii trupelor speciale æi echipele de salvatori ai Inspectoratului pentru Situaåii de Urgenåã, în standurile expoziåionale amenajate în exteriorul clãdirii.

Totodatã, tinerii interesaåi sã urmeze o carierã în cadrul Ministerului Afacerilor Interne au primit informaåii privind oferta educaåionalã a Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, chiar de la studenåii acestei instituåii.

Æi în acest an, Inspectoratul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi æi-a „deschis poråile” pentru a primi sãrbãtoriåii zilei de 1 Iunie, copiii. Aproximativ 400 de copii au fost sãrbãtoriåi de cãtre poliåiætii de frontierã ieæeni.

În data de 30 mai, începând cu ora 10, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi, a fost sãrbãtoritã Ziua Internaåionalã a Copilului sub egida „Ziua Poråilor Deschise”.

Sãrbãtoarea a debutat cu prezentarea aparaturii æi tehnicii folosite pentru supravegherea æi controlul frontierei de stat. Copiii au avut ocazia sã vadã cum funcåioneazã autospecialele cu termoviziune, aparatele de vedere, dar au avut parte æi de o scurtã demonstraåie a poliåiætilor de frontierã din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ. Activitatea s-a încheiat cu un moment de maximã atracåie pentru cei mici, respectiv prezentarea unor exerciåii demonstrative, desfãæurate cu ajutorul câinilor de serviciu, specializaåi în detectarea stupefiantelor, produselor din tutun, explozibilor æi a unor exerciåii de predresaj a tineretului canin, folosit

în misiune de cãtre poliåiætii de frontierã.Cei aproximativ 400 de copii, care, pentru câteva

ore, au fost musafirii poliåiætilor de frontierã ieæeni, au desluæit primele taine ale meseriei de poliåist de frontierã.

Poliåiætii de frontierã ureazã tuturor copiilor: La mulåi ani æi sã pãstreze veænic în suflet spiritul copilãriei!

Poråile Poliåiei de Frontierã, deschise pentru copii

Denis-Mihaela LAZÃR

Nr5.2014.indd 14 05.06.2014 14:19:37

Sãrbãtoare

15F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Ziua internaåionalã a copilului a fost marcatã æi la Galaåi, unde structurile Ministerului Afacerilor Interne din judeå au organizat pentru sãrbãtoriåi, în ziua de duminicã 1 iunie, Ziua poråilor deschise, sub sloganul „Alege-åi eroul preferat!”. Activitatea, desfãæuratã în parcarea celui mai mare centru comercial din municipiul Galaåi, care a gãzduit un stand al Poliåiei de Frontierã, în cadrul cãruia a fost expusã tehnica, aparatura æi autospecialele din dotare, folosite pentru controlul æi supravegherea frontierei de stat, a fost una care i-a impresionat pe copii. Aceætia au fost fascinaåi de exerciåiile demonstrative

prezentate de cãtre poliåiætii de frontierã cu ajutorul câinilor de serviciu.

Manifestãrile dedicate copiilor au fost completate de implicarea acestora în concursuri de biciclete printre jaloane æi curse cu obstacole æi de desen cu creta pe asfalt.

La final, câætigãtorii, dar æi ceilalåi copii prezenåi au primit premii æi dulciuri din partea sponsorilor principali.

Ion IRIMIA

Ziua poråilor deschise, activitate dedicatã copiilor, cu prilejul Zilei internaåionale a copilului, a prilejuit poliåiætilor de frontierã timiæeni întâlnirea cu peste 300 de copii de la Æcoala Gimnaziala nr. 7 „Sf. Maria”, Timiæoara.

Copiilor prezenåi la activitatea desfãæuratã în cadrul Bazei sportive a Poliåiei de Frontierã Timiæoara, le-au fost prezentate, în data de 29 mai, exerciåii demonstrative ale câinilor poliåiæti, tehnici de autoapãrare ale Detaæamentului de Intervenåie din cadrul ITPF Timiæoara, precum æi parte din tehnica aflatã în dotarea Poliåiei de Frontierã Române.

La finalul activitãåilor cei mici au fost plimbaåi cu autovehiculele aparåinând ITPF Timiæoara, fapt care i-a încântat, dorindu-æi sã se reîntoarcã în vizitã, parte din ei fiind motivaåi sã devinã poliåiæti de frontierã.

Mihaela LEÆ

Nr5.2014.indd 15 05.06.2014 14:19:40

16 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Eveniment

Primul tren de cãlãtori a traversat, sâmbãtã 10 mai, podul Calafat-Vidin. Circulaåia feroviarã a fost deschisã de cãtre secretarul de stat al Ministerului Transporturilor, Iulian Matache æi omologul sãu bulgar, Anton Ghinev. Delegaåia românã condusã de Iulian Matache a ajuns în gara-persoane Vidin cu trenul æi, dupã o scurtã ceremonie în oraæul bulgar, oficialii æi ziariætii români æi bulgari s-au deplasat cãtre Calafat. Cu ocazia evenimentului, poliåiæti de frontierã din cadrul Sectorului de Poliåie de Frontierã Calafat æi Postul de Poliåie TF Calafat au asigurat mãsurile de ordine publicã si efectuarea controlului de frontierã la specificul feroviar.

Dupã ceremonia de inaugurare, primul tren pentru public a circulat pe ruta Craiova-Vidin æi retur, traversând podul, cu plecare din Craiova la ora 13:19, æi sosire în Vidin la ora 16:30. Trenul de întoarcere a plecat din Vidin la ora 17:40 æi a sosit în Craiova la ora 21:06. Începând de duminicã, 11 mai, între Craiova æi Vidin au început sã circule douã perechi de trenuri pe zi. Circulaåia feroviarã pe podul mixt (rutier/feroviar) de la Calafat-Vidin, al doilea punct de trecere peste Dunãre, asigurã un flux direct pentru traficul de cãlãtori æi de marfã æi reduce timpul necesar pentru parcurgerea distanåei Craiova-Golenåi-Vidin.

Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã, în conformitate cu prevederile Protocolului de realizare a controlului de frontierã în PTF, comun Calafat-Vidin, în echipã comunã cu poliåiætii de frontierã bulgari, în punctul de lucru Garã-Persoane Vidin, pentru trenurile internaåionale de persoane æi în punctul de lucru Garã-Marfã Vidin, pentru trenurile internaåionale de marfã, ambele aflate pe teritoriul R.Bulgaria. Poliåiætii de frontierã români îæi desfãæoarã activitatea în locaåiile nou construite pentru traficul feroviar internaåional, autoritãåile bulgare punând la dispoziåie facilitãåi moderne de cazare æi comunicaåii.

Pentru legãtura feroviarã, pe podul mixt de frontierã între cele douã åãri, peste fluviul Dunãrea, s-au executat lucrãri de modernizare a 5,9 kilometri linie simplã pânã la staåia Golenåi, 1,9 km cale feratã în staåia Golenåi (4 linii) æi construcåia a 3,2 km linie nouã simplã electrificatã, care permite accesul direct de pe pod, pe calea feratã Golenåi-Calafat.

Prin racordarea cãii ferate existente Craiova - Calafat (ramurã sudicã a Coridorului IV Pan-European) la noul pod mixt de la Calafat-Vidin, sistemul feroviar va contribui la dezvoltarea economicã din judeåele Dolj æi Mehedinåi, prin creæterea capacitãåii de transport de mãrfuri æi promovarea distribuåiei mãrfurilor în aceastã regiune, æi, nu în ultimul rând, la consolidarea relaåiilor economice dintre România æi Bulgaria.

primul tren de cãlãtori a traversat podul „New Europe”

Nr5.2014.indd 16 05.06.2014 12:19:29

17F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Ætiri

Poliåiætii de frontierã din cadrul Sistemului Complex de Observare, Supraveghere æi Control al Traficului de la Marea Neagrã (SCOMAR), au transmis în noaptea de 26 mai, colegilor din cadrul Grupului de Nave Sulina, cã la aproximativ 100 de kilometri travers de localitatea Sfântu Gheorghe, un pescador sub pavilion Turcia desfãæoarã activitãåi suspecte.

Nava de intervenåie a Gãrzii de Coastã MAI 1102 s-a deplasat æi a interceptat în jurul orei 5.30 pescadorul turcesc cu 9 marinari la bord. La bordul navei a fost descoperitã cantitatea de 594 de kilograme de peæte din specia calcan, pentru care membrii echipajului nu au putut prezenta documente justificative.

„Am plecat în misiune imediat dupã ce am fost anunåaåi de cãtre lucrãtorii din cadrul SCOMAR, având coordonatele åintei suspecte. Am reperat ambarcaåiunea suspectã, la o distanåã foarte mare de åãrm, în timp ce staåiona. Dupã ce am luat legãtura cu cei din comandã, ni s-a permis sã efectuãm operaåiunea de abordaj, fãrã a întâmpina vreo rezistenåã. Cei nouã bãrbaåi de

la bord ne-au declarat cã sunt cetãåeni turci æi cã au probleme la motoare. Dupã control, am descoperit mai multe vase cu peæte din specia calcan, pentru care marinarii turci nu au putut prezenta documente justificative. Am hotârât sã-i escortãm la Grupul de Nave din Sulina pentru continuarea cercetãrilor”, ne-a declarat comandantul navei MAI 1102 subcomisar Eugen Giovanovici.

Pescadorul „EMRE REIS 2” a fost remorcat de cãtre ambarcaåiunea Gãrzii de Coastã spre portul Sulina pentru continuarea cercetãrilor æi luarea mãsurilor legale ce se impun.

Cei nouã marinari turci, cu vârste cuprinse între 20 æi 60 de ani, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de „nedeåinerea licenåei de pescuit comercial”, „pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale al peætilor æi al altor vieåuitoare acvatice, în perioada de prohibiåie æi în zonele de protecåie” æi „deåinerea, transportul sau comercializarea fãrã documente legale a peætelui, icrelor ori produselor din peæte”.

În data de 14 mai, în jurul orei 19.00, lucrãtori ai Grupului de Nave Constanåa au oprit pentru control, în baza unei informaåii, o autoutilitarã marca Iveco, înmatriculatã în R. Bulgarã, în care se aflau doi cetãåeni bulgari æi un român.

În urma controlului, în autoutilitarã a fost descoperitã cantitatea de 1.500 kilograme din specia calcan, pentru care persoanele în cauzã au prezentat documente fiscale neconforme cu cantitatea transportatã. Din declaraåiile celor trei persoane a rezultat faptul cã marfa trebuia sã ajungã în R. Bulgaria.

Având suspiciuni cu privire la legalitatea transportului æi provenienåa peætelui, poliåiætii de frontierã au ridicat întreaga cantitate de peæte în vederea continuãrii cercetãrilor.

Dupã 24 de ore, în PPF Vama Veche s-au prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã de ieæire din åarã, aceiaæi cetãåeni bulgari æi cel român, care cãlãtoreau cu acelaæi mijloc de transport.

În urma controlului autoutilitarei au fost identificate 1.169 kilograme de peæte din specia calcan, pentru care bãrbaåii în cauzã au prezentat alte documente fiscale, tot neconforme cu transportul efectuat.

Din verificãri a rezultat cã ambele transporturi de peæte erau expediate de la o firmã din judeåul Constanåa pentru o societate comercialã din R. Bulgaria.

Poliåiætii de frontierã au ridicat în vederea continuãrii cercetãrilor autoutilitara æi mai multe documente fiscale, iar cantitatatea totalã de peæte a fost predatã spre valorificare unor

societãåi comerciale de profil, conform procedurilor legale.Cei doi cetãåeni bulgari æi cel român, sunt cercetaåi

pentru sãvâræirea infracåiunilor de evaziune fiscalã, respectiv complicitate la evaziune fiscalã, fapte prevãzute æi sancåionate de art. 9, lit. b din Legea 241/2005, æi „deåinerea, transportul sau comercializarea fãrã documente legale a peætelui, icrelor ori produselor din peæte”, faptã prevãzutã æi sancåionatã de art. 64 din O.U.G. 23/2008 modificatã æi aprobatã prin Legea 317/2009, cu aplicarea art. 38 din Codul Penal privind concursul de infracåiuni.

Braconaj de peste o jumãtate de tonã de calcan

Marius Ovidiu NiCULESCU

2,7 tone de calcan interceptate de poliåiætii de frontierã constãnåeni

Nr5.2014.indd 17 05.06.2014 12:19:30

Nr. 5/2014

Ætiri

F R O N T I E R A 18

• În urma unei cooperãri între poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Constanåa æi poliåiæti din cadrul IPJ Constanåa, în data de 16 mai a fost desfãæuratã o acåiune pe linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate. În cadrul acåiunii s-a identificat un autoturism Mazda 6, cu numere de Germania, despre care erau informaåii cã este furat.

Conducãtorul auto, un cetãåean român, în vârstã de 50 de ani, domiciliat pe raza judeåului Constanåa, a declarat cã a achiziåionat autoturismul de la un centru second-hand din Germania, în schimbul sumei de 2.200 euro, fãrã a cunoaæte cã acesta figureazã ca fiind furat.

Autoturismul, evaluat la aproximativ 5.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul Gãrzii de Coastã în vederea continuãrii cercetãrilor, urmând ca, la finalizarea acestora, sã fie luate mãsurile legale ce se impun.

• Tot în cadrul unei acåiuni similare, în data de 22 mai, în jurul orei 16.00, a fost identificat un scuter marca Aprilia, fãrã numere de înmatriculare, despre care deåineau informaåii cã este furat.

Conducãtorul acestuia, un cetãåean român, în vârstã de 40 de ani, domiciliat în oraæul Nãvodari, a declarat cã a achiziåionat scuterul de la un alt cetãåean român, fãrã a cunoaæte cã acesta este furat.

Evaluat la aproximativ 1.500 de euro, acesta a fost indisponibilizat la sediul Gãrzii de Coastã pentru a se continua cercetãrile.

Cei doi conducãtori sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire.Marius Ovidiu NiCULESCU

• În prima zi a lunii mai, în jurul orei 11.30, la PPF Boræ s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã un bãrbat, în vârstã de 37 de ani, cu dublã cetãåenie, românã æi R. Moldova, conducând un autoturism marca „Mercedes E270”, fabricat în 2003, cu numere de înmatriculare de R. Moldova.

La controlul specific, poliåiætii de frontierã au constatat faptul cã autoturismul este „bun cãutat ca probã în procedurã penalã”, alertã emisã de cãtre autoritãåile italiene, din anul 2008, lucru despre care æoferul, a declarat, cã nu avea cunoætinåã.

• A doua zi, la ora 14.10, la acelaæi punct, s-a prezentat, pentru a intra în åarã, un alt bãrbat, cu dublã cetãåenie, românã æi R. Moldova, în vârstã de 28 de ani, conducând un autoturism marca „BMW”, înmatriculat în Germania, an de fabricaåie

2009. Cu ocazia controlului, poliåiætii de frontierã bihoreni

au constatat cã seria de caroserie poansonatã pe caroseria autoturismului nu este conformã standardelor constructorului, motiv pentru care au demarat cercetãrile.

În urma verificãrilor efectuate în bazele de date, s-a constatat cã seria de caroserie poansonatã aparåine unui alt autoturism, iar numãrul de înmatriculare aplicat a fost atribuit, de cãtre autoritãåile germane, pentru un alt autoturism marca BMW.

Pus în faåa acestor lucruri, æoferul a spus ca a fost contactat de un cetãåean român a cãrei identitate nu o cunoaæte, care i-a propus, contra sumei de 1.000 euro, sã conducã autoturismul din Franåa pânã în România, el neavând cunoætinåã despre faptul cã autoturismul pe care îl conduce are probleme de legalitate.

• În aceeaæi zi, câteva ore mai târziu, pe sensul de intrare în åarã, s-a prezentat un clujean la volanul unui autoturism marca VW, înmatriculat în România, cu remorcã tip platformã pe care se afla un alt autoturism marca „Land Rover”, model Freelander 2, fabricat în 2008, fãrã plãcuåe de înmatriculare.

La controlul specific, poliåiætii de frontierã au constatat faptul cã autoturismul transportat pe platformã este „bun cãutat pentru confiscare”, alertã emisã de autoritãåile italiene în urmã cu câteva zile. Æoferul a declarat cã a cumpãrat autoturismul de la o firmã din Italia fãrã a æti cã are probleme de legalitate.

În toate cele trei cazuri, poliåiætii de frontierã au întocmit æoferilor dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat æi cu numere false de înmatriculare, respectiv pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire.

De asemenea, autoturismele, în valoare totalã de 55.000 euro, au fost indisponibilizate la sediul punctului pânã la finalizarea cercetãrilor.

Dan LaZÃr

Nr5.2014.indd 18 05.06.2014 12:19:32

Ætiri

Nr. 5/2014 19F R O N T I E R A

Poliåiætii de frontierã din cadrul GN Mangalia au observat, în data de 27 mai, în jurul orei 23.00, prin sistemul optronic de supraveghere a frontierei, douã persoane care se deplasau pe jos, dinspre R. Bulgaria.

Imediat a fost desfãæuratã o acåiune specificã, în urma cãreia, în jurul orei 1.00, cei doi bãrbaåi au fost gãsiåi în apropierea frontierei, ascunæi într-un lan de grâu. Echipa operativã a condus persoanele, care nu vorbeau limba românã, la sediul GN Mangalia pentru cercetãri. În urma acestora a rezultat cã unul dintre bãrbaåi este cetãåean sirian, în vârstã de 34 de ani, iar celãlalt irakian, în vârstã de 27 de ani, æi au încercat sã intre ilegal în România, la adãpostul întunericului, cu intenåia de a ajunge în Norvegia.

„Din cercetãri a rezultat faptul cã cei doi migranåi au fugit dintr-un

centru de refugiaåi din localitatea Harmanli din R. Bulgaria, apoi s-au deplasat cu trenul pânã la Sofia, de unde au luat un autocar care i-a dus în oraæul Varna. De acolo au venit pe jos, traversând localitatea Shabla, pânã în apropierea frontierei cu România. La adãpostul întunericului au trecut frontiera, însã i-am interceptat dupã ce au fost observaåi prin sistemul de supraveghere SORIC”, ne-a declarat comisarul-æef Corneliu Marinescu, împuternicit æef al GN Mangalia.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, celor doi cetãåeni strãini, actele premergãtoare pentru sãvâræirea infracåiunii de „trecere frauduloasã a frontierei de stat” æi au fost înapoiaåi autoritãåilor de frontierã din R. Bulgaria, conform protocolului existent între cele douã state.

Marius Ovidiu NiCULESCU

Poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni, aflaåi în misiune de supraveghere a frontierei de stat, au observat, în seara de 23 mai, în jurul orei 21.10, cu ajutorul camerelor cu termoviziune, un grup de persoane care nu îæi justifica prezenåa în zonã, îndreptându-se dinspre frontierã cãtre DN 31.

Echipajul de pe autospeciala cu termoviziune a solicitat sprijinul echipei de intervenåie, continuând supravegherea æi, totodatã, conducând în teren acåiunea colegilor lor. În mai puåin de 40 de minute, toate persoanele au fost reåinute æi s-a procedat la identificarea lor. Astfel, s-a stabilit cã din cele æase persoane reåinute, cinci au cetãåenie sirianã, trei bãrbaåi æi douã femei, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 de ani, iar cea de-a æasea, un cetãåean bulgar, în vârstã de 27 de ani, care avea æi rolul de cãlãuzã.

În urma verificãrilor s-a constatat faptul cã persoanele respective au trecut din Bulgaria în România, traversând fluviul Dunãrea cu ajutorul unei ambarcaåiuni de mici dimensiuni, condusã de un cetãåean bulgar.

Acestea intenåionau sã traverseze teritoriul României æi Ungariei, destinaåia finalã a cãlãtoriei ilegale fiind Germania. Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria migranåilor æi au demarat cercetãrile. Cetãåenii sirieni, împreunã cu cãlãuza, au fost

predaåi autoritãåilor de frontierã bulgare, conform protocolului româno-bulgar de readmisie.Vasile CHirU

La PPF Calafat, judeåul Dolj, în ziua de 22 mai, la ora 7.30, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la volanul unui camion marca DAF, cetãåeanul ceh Pavel K., în vârstã de 50 de ani. În urma controlului amãnunåit efectuat asupra mijlocului de transport de cãtre poliåiætii de frontierã români æi bulgari, au fost descoperite, în compartimentul marfã, æase bãrbaåi. Æoferul autocamionului a declarat cã aceætia s-au ascuns fãrã ca el sã cunoascã acest lucru.

În urma cercetãrilor, asupra celor æase migranåi, nu au fost descoperite documente de identitate, iar aceætia nu vorbesc nici o limbã de circulaåie internaåionalã.

Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor în cauzã, iar, conform protocolului româno-bulgar, bãrbaåii au fost predaåi Poliåiei de Frontierã Bulgarã, în vederea continuãrii cercetãrilor æi dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

romicã iVÃNOiU

Nr5.2014.indd 19 05.06.2014 12:19:34

20 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Ætiri

În urma unor activitãåi informativ-operative, desfãæurate în perioada septembrie 2013 – mai 2014, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Iaæi, sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT- Serviciul Teritorial Iaæi, cu suportul de specialitate al DIPI, au derulat acåiuni specifice pentru documentarea activitãåii infracåionale a persoanelor care zilnic ofereau spre vânzare pachete de åigarete în locurile publice din judeåul Iaæi.

Documentarea activitãåii infracåionale a stabilit cã în municipiul Iaæi existã douã grupãri infracåionale structurate pe trei nivele: procurarea åigaretelor din Ucraina æi Republica Moldova, distribuirea åigaretelor, în cantitãåi mai mari, cãtre persoanele interesate æi distribuirea åigaretelor cu amãnuntul în locuri publice pe raza judeåului Iaæi.

Membrii grupãrii au dovedit o mare mobilitate infracåionalã æi atenåie autoprotectivã sporitã, în sensul cã achiziåionau în perioade scurte de

timp cantitãåi relativ mici de åigãri provenite din contrabandã, activitatea de distribuåie pe piaåa neagrã fiind extrem de rapidã, urmãrind astfel obåinerea de profituri în timp scurt æi reducerea riscului de a fi depistaåi/surprinæi de cãtre organele judiciare.

Astfel, au fost identificate douã grupãri compuse din 18 persoane, respectiv din14 persoane, ambele fiind conduse de doi indivizi având domiciliul pe raza judeåului Iaæi, primul în

vârstã de 32 de ani, al doilea de 40 de ani. În perioada documentãrii, s-a mai stabilit cã membrii celor douã grupãri au valorificat, pe raza municipiului Iaæi, cel puåin 26.775 pachete de åigarete de contrabandã.

Activitatea de documentare a fost încheiatã în data de 22 mai a.c., când poliåiæti de frontierã din cadrul ITPF Iaæi, sub coordonarea procurorului DIICOT - Serviciul Teritorial Iaæi, împreunã cu jandarmi din cadrul IJJ Iaæi æi poliåiæti din cadrul IPJ Iaæi, au efectuat 45 de percheziåii domiciliare la mai multe

În cadrul mai multor acåiuni pe linia combaterii traficului ilegal cu åigãri, poliåiætii de frontierã din cadrul iTpF Sighetu Marmaåiei au descoperit æi confiscat, într-un interval de 24 de ore, peste 57.500 pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã, în valoare de aproximativ 120.000 de euro, åigãri ce urmau a fi introduse ilegal în åarã.

22 mai

SpF poienile de Sub Munte - o patrulã a Poliåiei de Frontierã a observat, într-o zonã muntoasã împãduritã, douã persoane care transportau, de la linia de frontierã cãtre interior, mai multe colete voluminoase.

Poliåiætii de frontierã i-au reåinut pe cei doi æi i-au identificat ca fiind 2 cetãåeni români, ambii domiciliaåi pe raza judeåului Maramureæ.

SpF rãdãuåi - judeåul Suceava, poliåiætii de frontierã au observat, cu ajutorul aparaturii din dotare, un grup de persoane care transporta mai multe colete voluminoase dinspre frontierã spre localitatea Vicovu de Sus.

Poliåiætii de frontierã au tras un foc de armã în plan vertical æi au reuæit reåinerea unui individ, în vârstã de 22 de ani, domiciliat pe raza judeåului Suceava.

SpF Sarasãu, ITPF Maramureæ - poliåiætii de frontierã au observat, pe raza localitãåii Piatra, în apropierea frontierei de stat, un grup de persoane care transporta, cãtre interiorul åãrii, mai multe colete voluminoase, însã cei în cauzã au abandonat coletele la vederea poliåiætilor de frontierã æi s-au retras pe teritoriul ucrainean.

23 mai

SpF Brodina, judeåul Suceava - poliåiætii de frontierã au desfãæurat o amplã acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, fiind astfel organizate mai multe dispozitive de control care au monitorizat DJ 176 A (comunicaåia Brodina de Jos-Argel).

Astfel, în decursul a câteva ore, poliåiætii de fronierã au depistat în trafic, pe raza localitãåii Argel, douã autoturisme care nu au oprit la semnalele regulamentare ale poliåiætilor de frontierã. Astfel, aceætia au fost nevoiåi sã îi urmãreascã æi sã tragã 18 focuri de armã în plan vertical æi spre pneurile maæinilor.

Dupã urmãriri de aproximativ 12 km, maæinile au fost oprite, iar în una dintre ele se aflau doi indivizi, ambii domiciliaåi pe raza judeåului Suceava. Cealaltã maæinã a fost abandonatã pe un câmp, iar æoferul a reuæit sã fugã.

În interiorul maæinilor au fost gãsite mai multe colete învelite în folie neagrã, ce conåineau åigãri de contrabandã.

Pe timpul urmãririlor, poliåiætii de frontierã au observat încã un autoturism marca Jeep Grand Cherokee, înmatriculat în Anglia, abandonat pe un drum forestier de pe raza localitãåii Argel, de asemenea, încãrcat cu åigãri de contrabandã.

La SpF Sighetu Marmaåiei, judeåul Maramureæ a fost declanæatã o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu produse accizabile, în cadrul cãreia un echipaj al Poliåiei de Frontierã a efectuat semnalele regulamentare pentru a opri la control, pe raza localitãåii Tisa, un autoturism marca Volkswagen.

Conducãtorul auto a ignorat semnalele lucrãtorilor noætri, continuându-æi deplasarea în mare vitezã spre localitatea

Crãciuneæti, unde æoferul a abandonat maæina fugind pe un câmp din apropiere.

Poliåiætii de frontierã au procedat la somarea prin voce a celui în cauzã æi, deoarece acesta nu s-a supus, au tras, conform procedurilor legale, æase focuri de avertisment în plan vertical. În urma acåiunii, s-a reuæit reåinerea lui. Acesta a fost identificat ca fiind un bãrbat, în varstã de 44 de ani, domiciliat pe raza judeåului Maramureæ.

La cercetarea autoturismului au fost descoperite 10 colete care conåineau cantitatea de 4.996 pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã.

Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii, iar cele patru autoturisme au fost indisponibilizate la sediile PF, în vederea continuãrii cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, celor implicaåi, acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã în formã agravantã, cercetãrile fiind continuate în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

radu LUNgU

Nr5.2014.indd 20 05.06.2014 12:19:35

F R O N T I E R A 21Nr. 5/2014

Ætiri

Misiunea poliåiætilor de frontierã de supraveghere æi control al trecerii frontierei de stat prevede, printre altele, æi apãrarea vieåii, integritãåii corporale æi libertatea persoanelor. Nu de puåine ori, poliåiætii de frontierã s-au aflat în situaåia de a interveni pentru salvarea unor persoane aflate în pericol de a-æi pierde viaåa. O intervenåie de acest gen a efectuat-o o echipã de poliåiæti de frontierã a Biroului Naval din cadrul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Cãlãraæi aflatã la pontonul de acostare situat pe Dunãre la km. flv. 429,8, pe direcåia localitãåii Olteniåa. În ziua de 20 mai, ora11.45, poliåiætii de frontierã au observat pe apã, în aval de ponton, un

Salvat din apele Dunãrii de cãtre poliåiætii de frontierã în portul Olteniåa

bãrbat ce se afla în pericol de înec æi care striga dupã ajutor. Doi dintre membrii echipei, ag. pr. Robert Dumitrescu æi ag. pr.Mircea Florin au intervenit de pe mal pentru salvarea persoanei cu mijloacele aflate la ponton, iar echipajul unei ambarcaåiuni format din ag.æef pr. Marian Creåu æi ag. pr. Vasile Cotoban a intervenit de urgenåã de pe apã, reuæindu-se, astfel, salvarea bãrbatului din apele fluviului.

Concomitent cu acåiunea de salvare s-a solicitat intervenåia unei ambulanåe æi, timp de 10 minute, pânã la sosirea acesteia, poliåiætii de frontierã marinari au acordat primul ajutor persoanei salvate din apele Dunãrii.

La sosirea ambulanåei, persoana era deja conætientã, dar acuza dureri toracice.Ulterior, bãrbatul a fost identificat ca fiind domiciliat în judeåul Cãlãraæi, în vârstã de 33 deani. Acesta, fãrã sã åinã seama de

avertizãrile meteorologice de vânt puternic, s-a aventurat spre o insulã pentru a prinde peæte, unde a æi fost surprins de furtunã. Valurile mari, generate de vântul puternic, i-au fãcut imposibilã întoarcerea pe uscat, fiind în pericol de a se îneca. Datoritã intervenåiei salvatoare a poliåiætilor de frontierã æi asistenåei medicale de specialitate acordatã de spitalul din Olteniåa, acesta s-a putut întoarce acasã, fiind în afara oricãrui pericol.

Vasile CHirU

locaåii, din care 42 pe raza judeåului Iaæi, 2 pe raza judeåului Suceava æi una pe raza judeåului Vaslui, fiind duse la audieri 30 de persoane suspecte cã fac parte din grupãrile infracåionale.

În urma percheziåiilor, au fost descoperite æi ridicate/indisponibilizate în vederea continuãrii cercetãrilor: o instalaåie artizanalã de confecåionat åigãri, aproximativ 34.580 åigarete diferite mãrci, în valoare totalã de 15.242 lei; cantitatea de 555,5 litri alcool, în valoare de 6.182,72 lei; un pistol calibru 6 mm marca CZ 75 æi articole pirotehnice: un pachet cu artificii marca Mars JW07 cu 16 focuri, calibru 20 mm, un pachet cu 60 bucãåi artificii marca CORSAIR - clasa I, o petardã marca Flash-clasa I; 119 telefoane mobile, 86 SIM-uri, 8 laptop-uri, 4 carduri memorie, 12 unitãåi PC, 4 aparate foto, 2 camere video, un reportofon, 4 tablete, alte obiecte/înscrisuri utile cauzei.

De asemenea, au fost ridicate de la membrii grupãrii æi indisponibilizate, în

vederea continuãrii cercetãrilor, sumele de 25.782 lei, 38.080 euro, 34 lei moldoveneæti, 110 grame bijuterii din aur, în valoare de 14.740 lei æi s-a procedat la indisponibilizarea a 4 autoturisme, în valoare totalã de 65.450 lei.

În urma audierilor, 5 persoane au primit ordonanåe de reåinere pentru 24 de ore, iar a doua zi au fost prezentate în instanåã, cu propunere de arestare preventivã pentru o perioadã

de 29 de zile.Împotriva celor 32 de persoane s-a

dispus începerea urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere sau constituire a unui grup infracåional organizat, aderare æi sprijinire a unui grup infracåional organizat æi contrabandã în formã continuatã.

Cercetãrile continuã, sub coordonarea procurorilor DIICOT-ST Iaæi, în vederea documentãrii întregii arii infracåionale æi a recuperãrii prejudiciului.

Denis LaZÃr

Nr5.2014.indd 21 05.06.2014 12:19:36

Cooperare

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 22

Pe lângã securizarea frontierei maritime a României la Marea Neagrã, activitate pe care o desfãæoarã, cu succes æi rezultate notabile, în luna aprilie a anului 2014, Poliåia de Frontierã Românã a sprijinit autoritãåile din Republica Elenã în securizarea frontierei maritime dintre Turcia æi Grecia, adiacentã insulei Lesvos. Acest sprijin a constat în detaæarea, în cadrul operaåiunii „EPN POSEIDON SEA 2013 – EXTINDERE”, operaåiune desfãæuratã sub egida Agenåiei FRONTEX, a navei maritime de patrulare æi intervenåie rapidã tip Shaldag MK IV – MAI 2111, a autospecialei cu termoviziune Land Rover Discovery 4 – MAI 32241 æi a unui expert „debreefer” în insula Lesvos.

Izvoarele istorice spun cã aceastã insulã a reprezentat un punct important în ceea ce priveæte migraåia încã din cele mai vechi timpuri. În mitologia greacã, aceasta a fost locul în care s-a refugiat Macareus, fiul lui Helios – zeul Soarelui. Macareus a fugit din Rhodos dupã ce æi-a ucis unul dintre fraåi æi a ajuns în Lesvos, unde a devenit rege.

În epoca bronzului, emigranåi din Grecia continentalã, mai precis din Thesalia, au populat insula æi au dat naætere dialectului aeolic, dialect folosit în poemele sale de celebra poetã Sappho.

În prezent, pe insulã ajung cetãåeni ai statelor din Orientul Apropiat æi din Africa. Aceætia îæi pãrãsesc åãrile de origine din cauza crizelor sociale, militare, economice, sperând la o viaåã mai sigurã æi mai uæoarã pe teritoriul Uniunii Europene. Poziåia geograficã a insulei o face sã fie folositã de migranåi ca escalã în drumul lor din Turcia cãtre statele din Europa Occidentalã.

Operaåiune comunã FrONTEX, în grecia

Nr5.2014.indd 22 05.06.2014 12:19:37

Cooperare

Nr. 5/2014 23F R O N T I E R A

Nava maritimã de patrulare æi intervenåie rapidã tip Shaldag MK IV – MAI 2111 aparåinând Grupului de Nave Constanåa din cadrul Gãrzii de Coastã a fost detaæatã, în perioada 1 – 30 aprilie 2014, în insula Lesvos, portul Mitylini, în vederea sprijinirii autoritãåilor elene în gestionarea fenomenului de migraåie ilegalã, dar æi pentru combaterea oricãrei forme de infracåionalitate transfrontalierã descoperitã.

Îndeplinirea obiectivelor detaæãrii s-a realizat prin misiuni de patrulare æi intervenåie sau prin misiuni specifice de cãutare æi salvare pe mare – SAR. Astfel, echipajul navei a desfãæurat 21 de misiuni, totalizând peste 180 de ore de patrulare æi acoperind o distanåã de aproape 1.700 de mile marine. Pe timpul misiunilor de patrulare, echipajul a detectat, identificat æi monitorizat 187 de nave comerciale, nave de pescuit, nave militare æi ambarcaåiuni de pescuit sau agrement, descoperind patru cazuri de migraåie ilegalã.

Planificarea æi executarea misiunilor s-a fãcut în strânsã colaborare cu autoritãåile locale, åinând cont de dispunerea celorlalte foråe implicate, a informaåiilor deåinute, a ultimelor evenimente æi a condiåiilor hidro-meteorologice din zonã.

Echipajul a gestionat mai multe evenimente legate de trecerea ilegalã a frontierei maritime. Pentru a prezenta aspecte referitoare la acestea se pot detalia urmãtoarele:

• În noaptea de 6/7 aprilie, echipajul navei a detectat o åintã suspectã în partea de NE a insulei, în zona Capului Tomari. Au fost informate autoritãåile elene prin intermediul ofiåerului de legãturã æi, ulterior, au fost interceptaåi æi reåinuåi 22 de migranåi (20 afghani æi 2 irakieni) care au venit dinspre Turcia, folosind o ambarcaåiune rapidã din fibrã de sticlã;

• În cadrul misiunii din data de 11/12 aprilie, în urma primirii de cãtre LCC Lesvos a unui mesaj de pericol, misiunea navei a fost extinsã peste intervalul planificat iniåial, nava participând la executarea unei misiuni de cãutare-salvare (SEARCH AND RESCUE) în zona de sud a insulei, în cooperare cu 2 nave ale Gãrzii de Coastã Elene. Cu ajutorul camerei de supraveghere, echipajul MAI 2111 a descoperit æi identificat pe o plajã izolatã, o ambarcaåiune gonflabilã, paråial dezumflatã, cu care migranåii reuæiserã sã ajungã pânã la coastã. Ulterior, migranåii au fost reåinuåi pe uscat de cãtre autoritãåile Elene.

Nr5.2014.indd 23 05.06.2014 12:19:39

F R O N T I E R A 24 Nr. 5/2014

Cooperare

• În cadrul misiunii din data de 12/13 aprilie, în urma primirii de cãtre LCC Lesvos a unui mesaj de pericol, misiunea navei a fost extinsã peste intervalul planificat iniåial, nava participând la executarea unei misiuni de cãutare-salvare (SEARCH AND RESCUE) în zona de sud a insulei, în cooperare cu o navã a Gãrzii de Coastã a Republicii Elene. În acest caz, acåiunea de cãutare a fost fãrã rezultat. Ulterior, migranåii, care lansaserã mesajul de pericol, au fost reåinuåi pe insulã de cãtre autoritãåile locale.

• În cadrul misiunii din data de 20/21 aprilie, în urma unei informaåii primite de la echipajul autospecialei cu termoviziune MAI 32241 aflatã în dispozitivul de supraveghere, cu privire la semnalarea unei detecåii în apele turceæti, a fost interceptatã æi identificatã o ambarcaåiune gonflabilã având la bord 22 de persoane, cetãåeni sirieni. Aceætia au fost reåinuåi de cãtre autoritãåile elene.

• Pe timpul misiunii din data de 23/24 aprilie, au fost detectate timpuriu în apele turceæti, douã ambarcaåiuni gonflabile cu migranåi, una în partea de nord-est a zonei de patrulare æi una în zona de est. Au fost informate autoritãåile elene prin ofiåerul de legãturã, iar migranåii au fost preluaåi de cãtre Garda de Coastã Turcã. Conform estimãrilor navelor Gãrzii de Coastã Elene, care au evoluat în apropierea ambarcaåiunilor la momentul preluãrii acestora de cãtre autoritãåile turceæti, la bord se aflau 50, respectiv 45 de persoane. Detectarea timpurie a acestor douã ambarcaåiuni a fãcut posibilã interceptarea lor de cãtre autoritãåile turceæti æi, astfel, s-a împiedicat ajungerea pe teritoriul Uniunii Europene a aproape 100 de migranåi ilegali.

Nr5.2014.indd 24 05.06.2014 12:19:40

Cooperare

F R O N T I E R A 25Nr. 5/2014

Pe data de 25.04.2014, comandantul navei, comisar de poliåie Marius MOCANU, a primit, din partea Autoritãåii Portuare Greceæti a Portului Mitylini, precum æi din partea Centrului Local de Coordonare Lesvos, o scrisoare de mulåumire referitoare la modul de acåiune al echipajului navei în cazul detectãrii timpurii æi identificãrii a douã ambarcaåiuni cu migranåi, în data de 24 aprilie. Cu aceastã ocazie au fost remarcate profesionalismul echipajului, cooperarea foarte bunã cu autoritãåile locale cât æi caracteristicile æi dotãrile navei. „Din partea Gãrzii de Coastã a Greciei/ Autoritatea Portuarã Centralã a Mytilini, dorim sã vã transmitem recunoætinåa æi aprecierea noastrã pentru contribuåia valoroasã la cele douã incidente din data de 24.04.2014, soluåionate pe timpul misiunilor de patrulare din cadrul Operaåiunii Comune Poseidon Sea 2013 - Extindere æi pentru cooperarea idealã pe care aåi avut-o cu mijloacele navale ale Gãrzii de Coastã Elene în detectarea timpurie în apele teritoriale ale Turciei a douã ambarcaåiuni de cauciuc (gonflabile) cu un numãr mare de migranåi ilegali.

Succesul mai sus menåionat ne aratã nivelul foarte ridicat al profesionalismului, determinarea, cunoætinåele de navigaåie æi abilitatea dvs de implementare integralã a prevederilor planificãrilor operaåionale sub autoritatea elenã.”

În timpul staåionãrii în portul Mitylini, nava a fost vizitatã de oficiali FRONTEX æi de reprezentanåi ai autoritãåilor locale elene. Aprecierile acestora cu privire la randamentul navei, în raport cu rezultatele obåinute pe parcursul detaæãrii, nu au fãcut decât sã confirme denumirea tipului navei - în ebraicã cuvântul „Shaldag” denumeæte o specie de pasãre renumitã pentru agilitatea æi rapiditatea cu care îæi prinde prada, constituitã, în general, din peæte.

Daniel apOSTOLMarius MOCaNU

Cumperi de contrabandã, lucrezi pentru hoåi!

Prima campanie din regiunea de nord-est a åãrii, împotriva contrabandei cu åigarete a fost demaratã de autoritãåi, în data de 20 mai, la Punctul Poliåiei de Frontierã Sculeni.

Aceasta a strâns laolaltã Poliåia de Frontierã, Direcåia Vãmilor, producãtorul de åigarete JTI, precum æi trei agenåii de relaåii publice, publicitate æi comunicare.

Campania se deruleazã în lunile mai-iulie, în judeåele Suceava, Botoæani, Iaæi, Vaslui, Neamå æi Bacãu.

„Creæterea contrabandei cu åigarete demonstreazã capacitatea de adaptare a reåelelor infracåionale. O prioritate pentru noi este combaterea traficului ilegal la frontiera cu Republica Moldova æi destructurarea acestor reåele, care prejudiciazã întreaga societate”, a declarat æeful ITPF Iaæi, comisar æef Ætefan Alexa.

Mesajul campaniei este „Cumperi de contrabandã, lucrezi pentru hoåi. Deschide ochii, rãmâi de partea legii” æi va fi difuzat prin intermediul mai multor canale de comunicare (media, comunicare directã, materiale de informare).

Regiunea nord-est este cea mai afectata de piaåa neagrã de åigarete. În luna martie, conform companiei Novel Research, contrabanda cu åigarete, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani, adicã 32,4%

Nr5.2014.indd 25 05.06.2014 12:19:42

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 26

istorie

Personalitatea cea mai reprezentativã a maramureæenilor de la sfâræitul veacului al XVII-lea æi începutul celui urmãtor a fost cea a lui Pintea Viteazul. Haiducul, unul dintre ultimele simboluri ale luptei pentru dreptate æi credinåã din Maramureæul Istoric, s-a ridicat în aceastã perioadã împotriva habsburgilor æi a stãpânilor feudali atunci când exploatarea, nedreptãåile æi nelegiuirile sãvâræite de cãtre aceætia au devenit insuportabile.

Mãrturiile tradiåiei æi unele acte civile æi militare ale oficialitãåilor vremii îl recunosc pe cel mai însemnat român al perioadei respective sub numele de Pintea (Pintye), Simion Pintea, Grigore Pintea (Pintye Gregor) sau Gligor Pintea, Cupæa Pintea, iar mai târziu, pe la jumãtatea secolului al XIX-lea, de Pintea Viteazul (Pintye Vitez).

Cu privire la locul naæterii haiducului existã unele incertitudini. Din mai multe variante cel puåin douã se confruntã æi sunt demne de luat în seamã.

1. Cea dintâi îi aparåine marelui istoric Ioan Mihaly de Apæa care susåinea în 1900, în cunoscuta sa lucrare consacratã nobilimii maramureæene cã Pintea ar fi maramureæan, coborâtor din familia nobilã a Pinteætilor din Budeæti. „Pinte, familie nobilã din Budeæti, æi-a produs nobilitatea sa înaintea comitatului în anii 1763-1768. Din aceastã familie s-a tras vestitul Gregoriu Pintea, eroul baladelor populare (+1703)” (Ioan Mihaly de Apæa, Istoria comitatului Maramureæ. Diplome maramureæene, Tipografia lui Mayer æi Berger, Sighetu Marmaåiei, 1900, p. 561.). Istoricul ne trimite în continuare, pentru a întãri cele susåinute mai sus, la academicianul Atanasie Marian Marienescu (Atanasie Marian Marienescu (n. 1830 - d. 1914) a fost un academician român, folclorist, etnograf, scriitor, membru titular (1881) al Academiei Române.), cel care a cules æi publicat în 1859 „Baladele despre haiduc”, æi la „Memoriile Prinåului Francisc Rakoczy” traduse de Carol Rath la Gyor în 1861. De asemenea, autorul mai menåioneazã cã „În legãturã cu familia Pinte din Budeæci, moæia situatã sub munåii Gutiul æi Semetesul, se face amintire de datinã geticã sau dacicã” într-o diplomã.

Pãrerea istoricului Ioan Mihaly a fost preluatã mai târziu æi de cãtre profesorul æi folcloristul Ion Bârlea, originar din Berbeæti, Maramureæ, care în perioada activãrii sale la arhivele istorice maramureæene æi în calitate de director al Gazetei maramureæene pentru culturã æi propagandã naåionalã, a scris câteva articole indicând locul de origine al lui Pintea ca fiind Budeætiul maramureæean (Ion Bârlea, Pintea Viteazul, în „Gazeta maramureæanã” IV, 1903, nr. 11). Acelaæi lucru îl susåin æi autorii lucrãrii Maramureæul românesc. În acest studiu geografic, Iacob Dermer æi Ioan Marin aratã cã Pintea se trage dintr-o familie nobilã din Budeæti

æi cã a haiducit în Munåii Maramureæului (Iacob Dermer, Ioan Marin, Maramureæul românesc, Ed. Cartea Româneascã, Bucureæti,1934, p. 115).

Ideea acestei origini este împãrtãæitã æi de cãtre prozatorul român Pavel Dan care la propunerea profesorului æi istoricului literar Gheorghe Bogdan Duicã pregãteæte pentru licenåã, în 1932, lucrarea Balada popularã românã din Ardeal (Pavel Dan, (Baladele haiduceæti). Ciclul Pintea Viteazul, în „Scrieri”, Bucureæti, EPL, 1965, p. 345). Acesta susåine cu foarte mare siguranåã cã Grigore Pintea „s-a nãscut în satul Budeæti - Maramureæ, dintr-o familie de nobili. Nobilitatea æi-a dovedit-o în faåa comisiei judeåene din Maramureæ, între anii 1763-1768” (Pavel Dan, (Baladele haiduceæti). Ciclul Pintea Viteazul, în „Scrieri”, Bucureæti, EPL, 1965, p. 345).

Apoi, istoricul Alexandru Filipaæcu îl considerã maramureæean pe haiducul Pintea atunci când afirmã cã „primul român din Maramureæ care sãri în ajutorul lui Rakoczy a fost Grigore Pintea” (Alexandru Filipaæcu, Istoria Maramureæului, Ed. Gutinul, Baia Mare, 1997, p. 120) sau atunci când, referindu-se la evenimentele importante ale sfâræitului de secol XVII, menåioneazã în lucrarea sa cã „în acest timp îæi face apariåia æi Grigore Pintea din Budeæti, eternizat de legende sub numele de Pintea Viteazu” (Ibidem, p. 98).

Din datele menåionate în Monografia municipiului Baia Mare, rezultã cã „mama lui Pintea provenea dintr-o familie de åãrani de pe Valea Izei” (*** , Monografia municipiului Baia Mare, 1972, p. 180) æi o chema Mãlina, nãscutã Costan (Se poate lua în calcul varianta aducerii ei din Maramureæul istoric ca norã în familia Cupæa. Aceastã afirmaåie nu surprinde dacã luãm în considerare cã Pintea face parte din a treia generaåie de la înfiinåarea satului Mãgoaja (1588), iar obiceiul era ca bãrbaåii sã-æi ia neveste de dincolo de deal, din Maramureæul de unde au venit, ca sã întemeieze satul. De abia pe la mijlocul secolului al XVIII-lea existau destule familii neînrudite în localitate, ca sã se poatã face cãsãtorii locale). Se vorbeæte æi despre un strãbunic al haiducului din partea mamei, care a fost ridicat la rangul de nobil pentru faptele sale de vitejie sãvâræite în luptele purtate împotriva turcilor. Nu este exclus ca acesta sã fi fãcut parte din familia Pintea

de Budeæti, cea la care se referea istoricul Ioan Mihaly de Apæa.

Tradiåia popularã, prin poveætile æi legendele adunate din satele Maramureæului Istoric, confirmã cele relatate mai sus, fixând originea lui Pintea în aceastã parte a åãrii, Budeæti. În alte povestiri populare aflãm cã Pintea ar fi fost adus aici, în Budeæti, de mic copil æi a fost dat de slugã. Existã æi alte pãreri populare conform cãrora Pintea s-ar fi nãscut chiar æi în alte sate ale Maramureæului Istoric, ca de exemplu localitatea Vad, Sãpânåa etc. În acest context putem reåine ca dovadã folcloricã în genere, aæa cum o socotesc unii (Liviu Patachi, Cãpitani de cete militare æi haiduci români la începutul veacului al XVIII-lea, în „Studii æi articole de istorie”, 1957, p. 141. a se vedea æi Tache Papahagi, Poezia liricã popularã, Ed. Pentru Literaturã, 1967, p. 227-228), introducerea unei des citate variante a baladei Pintea, intitulatã „Veræul lui Pintea Viteazul“, culeasã în Ieud æi Viæeu: De unde-i Pintea de feli? Din Magoji din Ardeali, etc. (Ion Pop Reteganu, Ceva despre Pintea Viteazul, în „Gazeta gazetalvaniei”, XL (1897), nr. 20, p. 1).

Studiind pãrerile mai multor autori de seamã conform cãrora Pintea ar fi originar din Budeæti, faptul cã de foarte multe ori este menåionat în documentele istorice ca îndreptându-se cãtre aceste meleaguri

Originea haiducului pintea Viteazul

Ordinul Împãratului Leopold i pentruasasinarea lui pintea Viteazul – 23 aprilie 1701

Laurenåiu BaTiN

Nr5.2014.indd 26 05.06.2014 12:19:42

27F R O N T I E R A Nr. 5/2014

istorietocmai dupã anumite acåiuni de amploare, dar având în vedere nu numai pãstrarea cãmãæii de zale æi a coifului în biserica satului (În 1860 autoritãåile maghiare au dus cãmaæa în capitala Ungariei. Budeætenii au plãtit 1000 de florini pentru a rãscumpãra cãmaæa lui Pintea readucând-o la biserica din satul lor), ci mai cu seamã pãstrarea unor toponime din zonã cum sunt: Izvorul Pintii, Casa lui Pintea, Fântâna lui Pintea, Æatra Pintii, Vârfu Pintii sau Peætera lui Pintea (Aceste toponime sunt mãrturii sigure ale traseelor æi popasurilor pe care cetele de haiduci ale lui Pintea le-au întreprins), putem trage concluzia cã Pintea ar putea fi originar din aceastã localitate maramureæeanã. De asemenea, vine în sprijinul nostru æi rezultatul unor deplasãri constante efectuate în zonã de cãtre unii specialiæti care, în urma intervievãrii unui numãr mare de sãteni în vârstã, ne confirmã aceeaæi origine a haiducului.

Cu toate acestea, oricât ne-am dori noi, cei din Maramureæul Istoric, sã-l aducem pe haiducul Pintea pe meleagurile noastre, nu putem sã nu åinem cont æi de pãrerile altor istorici de marcã æi autori care îmbrãåiæeazã o altã versiune bazându-se, de asemenea, atât pe documente arhivistice cât æi pe tradiåie.

2. Potrivit acestei versiuni, Pintea ar fi fost de fel din satul Mãgoaja, din pãråile Lãpuæului, aparåinând azi de comuna Chiueæti, judeåul Cluj.

Cel care a susåinut pentru prima datã public aceastã ipotezã, de altfel în treacãt, între diverse „suveniri de cãlãtorie“ publicate într-o gazetã de la Timiæoara (Vasile Rebreanu, De ici colea din åiara Ardealului. Suveniruri de cãlãtorie, în „Gazeta Poporului”, III (1887), nr. 37), a fost învãåãtorul folclorist Vasile Rebreanu, tatãl scriitorului Liviu Rebreanu. Apoi, Ion Pop Reteganul, impulsionat de apariåia „cãlãtoriilor“ lui Rebreanu, publicã æi el în 1884 în aceeaæi gazetã („Gazeta poporului”, III (1887), nr. 45-47), niæte „Amintiri de cãlãtorie“ în care îæi povesteæte drumul, cãlare, la Lãpuæ, „peste deal“. Zãbovind cu descrierea sa asupra comunei Strîmbul æi a megieæiei spune cã: „mãgojenii sunt fãloæi de a numãra dintre ei pe un Pintea Viteazul [...], iatã, ce auzii, stând în Strîmbul [subl. ns. R.N.], despre Pintea al Mãgojenilor: Numele lui a fost Pintea Cupæia, va sã zicã era din o familie fruntaæã din Mãgoaja“. Deci, dupã cei cinci ani de cercetãri la faåa locului, efectuate cu privire la originea haiducului, Ion Pop Reteganul concluzioneazã cã acesta s-ar numi, ,,Pintea Cupæa, nãscut în Mãgoaja aproape de oraæul Dej, localitate aæezatã la poalele unor coline aparåinãtoare Munåilor Lãpuæului” æi cã ar fi ,,descendent din familia nobiliarã a Cupæenilor din fostul judeå Someæ” („Gazeta poporului”, III (1887), nr. 45-47). Dariu Pop îl considerã æi el pe Pintea originar din Mãgoaja æi „dupã versiune coborâtor din familia Botenilor æi Cupæenilor” (Dariu Pop, Pintea Viteazul, în revista „Familia”, Seria III, I (1934), nr. 8, p. 86).

Afirmaåia este reluatã, câåiva ani mai târziu, de Nicolae Nilvan, jurist, militant cultural æi animatorul ziarului „Gutinul” de la Baia Mare. Avocatul din Æomcuta Mare a publicat în 1898 în revista „Gutinul” un studiu în care a insistat, printre altele, asupra originilor eroului nostru. El se bazeazã atât pe tradiåie cât æi pe unele documente istorice din arhivele oraæului Baia Mare (Cãlin Felezeu, Pintea Viteazul între legendã æi adevãr istoric, Ed. Proema, Baia Mare, 1988, p. 18). Privitor la originea lui Pintea, Nilvan menåioneazã faptul cã „dupã tradiåiune, Pintea Viteazul s-a nãscut în comuna Mogoja nu departe de Lãpuæul unguresc în comitatul Solnoc-Dobâca, înse murindu-i pãrinåii æi remânend orfan l-a luat la sine æi l-a crescut familia Raå din Pitiiritea (Peteritea este o localitate româneascã din Åara Lãpuæului), o comunã româneascã nu departe de Mogoja” (Nicolae Nilvan, Pintea Viteazul, în „Gutinul”, I 1898, nr. 32, p.1. Acest articol a fost republicat integral de cãtre Ion Pop Reteganul în revista „Familia”, nr. 6, anul XXXI (1895), p. 68). În acelaæi studiu, autorul, referindu-se la determinativul numelui „hollomezei” întâlnit în documentul din 14 august 1703 referitor la moartea haiducului, aratã cã „hollomezei înseamnã ori predicatul nobilitar, ori locul naæcerei, ci eu probabilitatea din urmã o cuget a fi mai temeinicã, pentru cã satul Mogoja în care dupã tradiåiune s-a nãscut Pintea, æi astãzi se numeæte ungureæte Hollomezo” (Ibidem, p. 2). Referitor la calitatea nobiliarã a haiducului, chiar în lipsa unor date categorice, Nilvan afirmã urmãtoarea idee: „cu toatã probabilitatea deduc, cã æi Pintea Vitezul a fost nãscut nobil, æi pote cã pentru acea s-a crescut ca orfan, dupã tradiåiune, în casa familiei nobile de Raå…” (Ibidem). Dacã Nilvan rãmâne la ideea cã „hollomezei” indicã locul naæterii haiducului, apreciatul istoric preotul Gavril Hango precizeazã cã ,,predicatul Hollómezei, pus înaintea numelui propriu, aæa cum apare el în documentele maghiare”, certificã, de fapt, titlul nobiliar a lui Pintea. Totodatã, el acceptã cã acest predicat desemneazã æi originea haiducului, adicã satul Mãgoaja în care este atestat la 1588 voievodul Ioan Bota (Gavril Hango, Încã ceva despre Pintea Viteazul, în „Telegraful Romîn”, XLVI (1898), nr. 107, p. 431). Acelaæi autor, nãscut din acelaæi sat æi bun cunoscãtor al tradiåiei æi a familiilor nobile locale, sublinia la 1898 cã existã posibilitatea ca Pintea sã se înrudeascã, dupã mamã, cu familia Cupæa, descendentã din familia Bota, coborâtoare din neamul Botenilor. Argumentul invocat în acest sens de cãtre preot se referã la casa în care s-ar fi nãscut haiducul, æi care s-a pãstrat pânã la sfâræitul veacului al XIX-lea în proprietatea unor descendenåi ai familiei Cupæa (Ibidem, nr. 113, p. 53). În aceeaæi perioadã, aratã preotul Hanga, tradiåia popularã din localitatea respectivã menåioneazã æi o altã proprietate a familiei Cupæa, respectiv casa Stupului, un gospodar înstãrit la care Pintea ar fi slujit în pruncie.

Gavril Hango recunoaæte totuæi cã „nu se ætie cu pozitivitate familia [din Mãgoaja - n.ns.] din care s-a nãscut“ (Ibidem, nr. 106) æi de aceea urmãreæte depistarea documentarã a numelui Pintea, sens în care identificã o ipotezã sugestivã. Astfel, într-un transumpt al Conventului din Cluj-Mãnãætiur, obåinut în anul 1734 de fraåii Nicolae æi Grigore, fiii lui Grigore Pap alias Markus, în care se cuprinde o diplomã armalistã de nobilitate datã de Mihail Apafi la 16 mai 1689, între mai multe nume de înnobilaåi Hango gãseæte în diverse contexte pe:

„Nobiles Gregorium Pop als (alias) Markus et Ioanem Markus als Literatum, Fratres Germanos.

Gregorii Pop alias Markus et Ioanni Markus aliass Literato, ut et Theodor Pintje ac Eliae antelati Gregorii Pap filiis“.

Acestui transumpt, preotul Hango îi alãturã raportul comisarilor executori privitor la introducerea numiåilor impetratores în domeniul donat lor de principe æi care consemneazã pe:

„Gregorium Pap alias Markus et Ioannem Markus aliass Literatum, ut et Theodorum ac Eliam ejusdem Gregorii Markus alias Pap filios“ (Susana Andea, Avram Andea, Haiducul Pintea æi lumea sa: 1693-1703, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2003, p.75-78).

Pornind de la aceste date, istoricii Susana æi Avram Andea ne precizeazã cã, dacã acceptãm pãrerea lui Hango referitoare la legãtura lui Pintea cu familia Marchiæ, plus cea pe linie maternã cu Cupæa, æi dacã s-ar mai lua în considerare inexistenåa unui alt Pintea fie în familia Marchiæ, fie în ramurile familiei Bota, atunci ar putea fi admisã identitate între haiducul Grigore Pintea æi Teodor Pintea a lui Grigore Pap alias Marchiæ. Ei mai precizeazã cã în aceste condiåii s-ar explica æi varianta tradiåiei orale locale care l-a pãstrat în amintire nu pe Simion Pintea ci pe Grigore Pintea, adicã pe Pintea a lui Grigore (numele de Simion ar putea fi unul fictiv datã fiind practica haiducilor de-a folosi nume false) (Ibidem, p.79).

De asemenea, istoricul Hango citeazã în nr. 106 din Telegraful Român al anului 1898, un alt document din 1762 în care figureazã un Bota Pintye. Dupã pãrerea sa, acesta ar putea fi unul æi acelaæi cu un Pintea care apare într-o genealogie, nedatatã, figurând ca „strãnepot al unuia Costin“ impetratores cu diplomã de nobleåe din 1607.

Aceste douã pasaje izolate sunt singurele care în pachetul de documente deåinut de Gavril Hango consemneazã numele Pintea (Radu Niculescu, Spre o poeticã a baladei populare româneæti, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, 2012, p. 33).

Localitatea Mãgoaja este aæezarea originarã a haiducului æi pentru folclo-ristul Victor Oniæor (Victor Oniæor, Pivniåa lui Pintea, în „Tribuna”, XIII (1896), nr. 39: „(Comunicare) cetitã în æedinåa din 26 ianuarie 1894 a Societãåii Petru Maior din Budapesta“). De asemenea, istoriograful Lucian Petrescu este de aceeaæi pãrere cã

Nr5.2014.indd 27 05.06.2014 12:19:42

28 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

istoriehaiducul „s-a nãscut în Mãgoaja, Solnoc Dobâca, din familia nobilã Bota, respectiv Cupæa.” (Lucian Predescu, Enciclopedia României - Material românesc. Oameni æi înfãptuiri, Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureæti, 1940, p.661, reeditatã în 1999). Acelaæi lucru îl susåine æi publicistul Corneliu Diaconovici, redactorul principal al primei enciclopedii române apãrute la Sibiu, în 1904 ” (Corneliu Diaconovich, dr., Enciclopedia Românã, tomul III, Editura æi tiparul lui W. Krafft, Sibiu, 1904, p. 604).

Este destul de limpede cã din perspectiva celor arãtate mai sus cu privire la localitatea de origine a lui Pintea, veridicitatea versiunii Mãgoaja pare greu de pus la îndoialã. În sprijinul acestei ipoteze vine æi un document (S.J.A.N. Maramureæ, fond Liceul reformat Sighet, act nr. 44, anul 1698-1703, Depoziåii de mãrturie privind haiducul Pintea, p. 3-5), de la arhivele maramureæene, nepublicat pânã în prezent, referitor la audierea lui Pintea æi a altor haiduci care au participat lor la un atac asupra oraæului Kossow din Polonia, situat în apropierea frontierei cu Maramureæul. Date fiind dimensiunile acestui atac, la audierea ce a avut loc la Satu Mare în 10 aprilie 1700 au participat æi doi iluætri magistraåi polonezi. Prima întrebare adresatã haiducilor a fost urmãtoarea: „Cine este? Dupã numele æi numele de familie. De unde este? De când tâlhãreæte? Æi dacã a fost în preajmã la atacul de la Kossow”.

La aceastã întrebare cãpetenia haiducilor, cel de-al æaselea audiat, a dat urmãtorul rãspuns: „Cupæa Pintea, Conducãtorul tâlharilor (haiducilor), nobil din Transilvania din satul Mãgoaja. A rãspuns cã de 2 ani este haiduc (praedones, tâlhar)”.

Dupã cum putem observa, acest rãspuns vine æi ne limpezeæte cu privire la mai multe aspecte legate de Pintea, mai exact aflãm numele sãu întreg - Cupæa Pintea -, originea sa nobilã, originea sa din satul Mãgoaja æi cã este cãpetenia haiducilor.

Dacã cu privire la locul naæterii lui Pintea lucrurile sunt clarificate, ne mai rãmâne doar sã elucidãm data naæterii æi originea lui socialã.

Referitor la cele douã aspecte, deæi originea sa nobilã rezultã clar din documentul arhivistic menåionat mai sus, avem totuæi opinii ale mai multor autori, astfel:

• Petru Cupæa, nãscut în localitatea Mãgoaja, citându-l pe Tudor Mihailul, autorul lucrãrii „Oæteanul de la Baia Mare”, menåioneazã faptul cã „Grigore, fiul drept al lui Cupæa Pintea æi al Mãlinei, nãscut Costan, botezat întru Domnul în ziua de 25 fãurar anul 1670 dupã Hristos, la Mãgoaja, în Åara Lãpuæului” (Petru Cupæa, Adevãruri uitate, adevãruri redescoperite, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, p. 23).

• Cãlin Felezeu, în urma cercetãrilor pe care le întreprinde, ne spune cã Pintea Viteazul „s-a nãscut la 25 februarie 1670, copilãria petrecându-æi-o în satul natal

æi aiurea” (Cãlin Felezeu, op.cit, p. 44).

• Preotul din satul Mãgoaja, în lucrarea sa „Monografia satului Mãgoaja” ne oferã o foarte bunã documentare cu privire la data naæterii haiducului. El precizeazã cã „Grigore Pintea Viteazul s-a nãscut în Mãgoaja, în locul numit Rãstoacã, la data de 25 februarie 1670, din familia Cupæa a Lãscãienilor” (Petru Cupæa, op. cit., p. 23).

• Istoricii Susana æi Avram Andea în cartea lor „Haiducul Pintea æi lumea sa”, susåin, luând în considerare unele mãrturisiri ale unor apropiaåi ai haiducului, cã acesta ar fi avut în iulie 1701 aproximativ 7-8 ani de haiducie, æi ca atare considerã cã Pintea ar fi avut între 30 æi 40 de ani (Susana Andea, Avram Andea, op. cit., p. 84). De asemenea, cei doi renumiåi istorici au cercetat mai multe ipoteze legate de originea lui nobiliarã. Una ar fi cã este descendent dintr-o familie de militari cu blazon nobiliar precum Cupæa Bota din Mãgoaja, ori cã este rudã cu familia Marchiæ din aceeaæi localitate, iar „Pintea” ar fi fost doar o poreclã datã subliniind vitejia. Totodatã, istoricii mai sus amintiåi atrag atenåia asupra unui blazon nobiliar datat din 6 mai 1689, atribuit de principele Mihali Apafi unui Gregor Pintye, din pãcate nelocalizat, dar care pânã la proba contrarie, se considerã a fi aceeaæi persoanã cu haiducul Pintea (Ibidem, p. 76-77).

În concluzie, conform ultimelor documente arhivistice æi a interpretãrilor de ultimã orã ale unor istorici de marcã, suntem îndreptãåiåi a recunoaæte cã eroul nostru Pintea este originar din localitatea Mãgoaja, dar cel puåin dupã mamã æi aria vastã de acåiune pe meleagurile noastre, îl putem considera ca fiind fiu al Maramureæului Istoric.

Istoricii Susana æi Avram Andea subliniazã, referitor la Pintea, cã „ceea ce l-a ridicat în ochii semenilor sãi a fost agerimea minåii, simåul acut a ceea ce se petreceau în jur æi un adânc sentiment, dacã nu atât al dreptãåii sociale, cel puåin al onoarei cuvântului dat æi al jurãmântului prestat”. Haiducii æi-au continuat activitatea æi în deceniile ce

au urmat, iar unii æi-au însuæit numele de Pintea, aducând prin acest gest un omagiu fostului conducãtor.

Astfel, Pintea rãmâne prin excelenåã prototipul luptãtorului pentru care atât prezentul cât æi viitorul sunt încã datori.

Document inedit cu privire la originea lui pintea Viteazul (S.J.A.N. Maramureæ, fond Liceul reformat

Sighet, act nr. 44, anul 1698-1703, Depoziåii de mãrturie privind haiducul Pintea, p. 3)

Nr5.2014.indd 28 05.06.2014 12:19:43

aniversare

29F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Profesionalismul æi integritatea moralã sunt douã dintre atributele definitorii ale statutului de poliåist de frontierã, ce derivã din particularitãåile æi exigenåele acestei profesii. Calitãåile morale ale unui poliåist de frontierã sunt date de mãsura respectãrii standardelor de integritate, normelor, regulilor, principiilor æi valorilor impuse de exercitarea atribuåiilor legale ale profesiei.

Misiunea poliåiætilor de frontierã, aceea de supraveghere æi control al trecerii frontierei de stat în vederea respectãrii regulilor regimului de frontierã de cãtre cetãåenii paricipanåi la traficul transfrontalier, are ca obiectiv æi prevenirea æi combaterea unei forme de manifestare a infractionalitãåii transfrontaliere, æi anume, trecerea ilegalã peste frontierã.

Metodã folositã de cãtre persoanele care nu urmeazã calea legalã pentru a pleca în strãinãtate, migraåia ilegalã, este alternativa prin care acestea îæi asumã riscul nerespectãrii regulilor regimului de frontierã. Acestea, atunci când sunt prinse în flagrant delict, apeleazã la ingeniozitãåi infracåionale, cum ar fi mituirea poliåistului de frontierã pentru a le facilita trecerea prin nerespectarea prevederilor legii frontierei.

Agent principal de poliåie Lucian Podaru, din cadrul ITPF Iaæi, expert în supravegherea frontierei, împreunã cu un alt coleg, agent principal de poliåie Lian Stamate, au fost detaæaåi în Punctul Focal Roszke, în cadrul Operaåiunii Comune Frontex Puncte Focale Terestre 2014. Cei doi s-au confruntat, la sfâræitul lunii aprilie, cu un caz de tentativã de mituire din partea unui cetãåean din Kosovo. Acesta fãcea parte dintr-un grup de zece persoane aflate în trecere ilegalã a frontierei dintre Serbia æi Ungaria, ce a fost observat, cu ajutorul unei camere de termoviziune, în zona adiacentã Punctului de Trecere a Frontierei Asotthalom. La solicitarea æefului de turã, patrula comunã formatã din cei doi poliåiæti de frontierã români æi unul maghiar Mladin Istvan, a intervenit în zona indicatã, în care a fost identificat grupul de migranåi. Deæi, la vederea poliåiætilor de frontierã, migranåii s-au dispersat în teren, poliåistul de frontierã Lucian Podaru a

reuæit reåinerea unuia dintre ei, în vârstã de 25 de ani. Acesta i-a propus agentului de poliåie român, în limba englezã, suma de 50 de euro pentru a nu fi reåinut. Poliåistul de frontierã român i-a explicat persoanei respective cã, în astfel de cazuri, oferirea de bani constituie infracåiune æi cã fapta este pedepsitã de lege. Cu toate cã a fost avertizat asupra gravitãåii unui asemenea gest, respectivul a repetat oferta, sperând ca reprezentantul autoritãåii de frontierã va ceda.

Evenimentul, a fost adus la cunoætinåa coordonatorului local al Punctului Focal Roszke, maior Daniel Papp Peter, care, dupã ce a documentat cazul, a înaintat documentaåia structurii similare din România, fapta fiind încadratã ca tentativã de dare de mitã. Coordonatorul Punctului Focal Roszke, a precizat æi faptul cã va înainta cãtre ICC FRONTEX un „Serious Incident Report” cu privire la cele petrecute.

iNTEgriTaTE prOFESiONaLÃ

SÃrBÃTOri DE SUFLET Æi DE SpiriT

Începând cu anul 2010, ca urmare a prevederilor H.G.R. nr.467, din anul menåionat, se sãrbãtoreæte, pe 31 mai, Ziua Rezervistului Militar, ca o apreciere a autoritãåilor æi societãåii române faåã de cadrele militare în rezervã æi retragere, care æi-au servit cu onoare æi devotament poporul æi patria.

Fericitã apropiere, un alt eveniment, cu profunde reverberaåii în sufletele noastre, este sãrbãtorirea, pe 5 iunie, a Zilei Asociaåiei Cadrelor Militare în

Rezervã æi în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, care împlineæte 23 de ani de existenåã, 23 de ani de activitate pentru æi în interesul celor peste 25.000 de membri, care, la rândul lor activeazã în cele 41 de filiale, la nivel judeåean æi 147 de sucursale, cuprinzând foæti poliåiæti, jandarmi, pompieri, precum æi pe cei care provin din alte unitãåi æi formaåiuni ale ministerului nostru.

Ambele evenimente au profunde semnificaåii pentru cadrele militare în rezervã æi în retragere, care îæi aduc o real contribuåie în plan social æi obætesc, în cel al creaåiei culturale, ætiinåifice æi istorice, pecetluite de girul experienåei,

responsabilitãåii æi al dãruirii, al maturitãåii æi dragostei acestora, pentru glia strãbunã, pentru trecutul, prezentul æi viitorul åãrii noastre!

Astfel, atât la nivel central, cât æi la nivelul filialelor æi al sucursalelor s-au organizat æi desfãæurat multiple activitãåi, dintre care amintim adunãrile festive, simpozioanele, mesele rotunde, vizitele la obiective istorice æi turistice, la care au participat, pe lângã cadrele militare în rezervã æi retragere æi familiile

acestora, cadre din conducerea MAI, a unitãåilor centrale æi teritoriale ale ministerului nostru, membri ai asociaåiilor similare, personalitãåi ale vieåii publice centrale æi locale, ale instituåiilor æi firmelor care sprijinã activitatea filialelor æi sucursalelor asociaåiei.

Prezenåa în paginile unor publicaåii sau la posturi de radio æi televiziune, cu prilejul acestor douã evenimente, a reprezentat un demers benefic pentru creæterea rolului æi influenåei asociaåiei noastre în rândul cadrelor active æi al rezerviætilor, pentru o mai bunã cunoaætere a activitãåii asociaåiei de cãtre opinia publicã, de cãtre societatea în care trãim.

Exemplul cadrelor militare în rezervã æi în retragere, demnitatea æi responsabilitatea de care au dat æi dau dovadã în toate împrejurãrile se constituie într-un bun exemplu pentru cadrele active, dar mai ales, pentru generaåiile viitoare, cele care vor duce mai departe dragostea faåã de glia strãbunã, faåã de trecutul glorios, faåã de înaintaæii care au contribuit la apãrarea åãrii, la pãstrarea æi promovarea valorilor naåiunii române!

Colonel (r) alexandru SOFiCarU

Nr5.2014.indd 29 05.06.2014 12:19:43

30 Nr. 5/2014F R O N T I E R A

psihologie

Alcoolul æi locul de muncãAlcoolul æi locul de muncã

psiholog Mariana CENEa

partea a II-aConsumul de alcool æi comiterea unor

fapte pe fondul consumului de alcool, chit cã sunt sãvâræite extraprofesional, reprezintã o abatere disciplinarã gravã, o încãlcare a Codului de eticã æi deontologie a profesiei de poliåist. O simplã atenåionare nu-l ajutã pe lucrãtor sã conætientizeze fapta æi sã depunã eforturi pentru a nu o repeta. Evident, oricât ar fi de pregãtit, singur, psihologul nu poate face minuni, nu poate învinge fenomenul. Cãci, trebuie sã recunoaætem, æi noi ne confruntãm cu acest fenomen.

De la începutul anului 2014 pe fondul consumului de alcool s-au înregistrat douã accidente, din care unul s-a soldat cu decesul unei persoane æi vãtãmarea corporalã a alteia.

Mergând pe modelul de prevenire al unor mari companii, ca psiholog, încã din anul 2008, am încercat, sã demarez programe de psihoprofilaxie menite sã previnã riscurile rezultate din diferite dependenåe. Am încercat sã analizez cât mai obiectiv posibil cauzele psihologice care l-ar determina pe un lucrãtor sã dea cu piciorul carierei profesionale. Nu pot spune cã am ajuns la o concluzie clarã æi finalã. Am întâlnit oameni care au declarat frustrãri profesionale, probleme personale sau familiale, lucrãtori care au declarat în familie „gena” alcoolismului, oameni care au sensibilitãåi în structura de personalitate. Am întâlnit æi poliåiæti care considerã cã, deæi nu au nicio problemã cu alcoolul, „scãparea” care le-a adus necazul cercetãrii se datoreazã... „ceasului rãu, pisicii negre”. Alåii au bãut æi-au fãcut-o „latã” de prea multã fericire. Nu am scãpat nici de teribiliæti (cei care au convingerea cã, a consuma alcool, te face mai bãrbat, iar a urca bãut la volan te face æi mai puternic). Puåini au recunoscut cã au început a consuma alcool ocazional, în cadrul unui anturaj, sub pretextul socializãrii.

Cauzele sunt, desigur, importante însã, problema majorã o constituie:

• lipsa unei proceduri, a unui program oficial (cu paæi concreåi, cãci numai aæa obligã poliåistul sã participe la æedinåe de pregãtire psihologicã æi, în eventualitatea constatãrii/suspiciunii unor probleme de consum alcool, sã se supunã în primul rând unor teste medicale, urmate de testarea psihologicã; de multe ori, testele psihologice nu evidenåiazã în clar consumul de alcool sau încetarea consumului, aæa cum o relevã analizele medicale de pildã);

• alocarea unor fonduri speciale pentru formarea psihologilor ca formatori pe diferite tipuri de intervenåie primarã, pentru susåinerea unor training-uri cu

lucrãtorii, dar æi pentru materiale didactice necesare acestor activitãåi de prevenire - afiæe, broæuri, etc;

• lipsa unei echipe de lucru formatã din medic, psiholog, reprezentant resurse umane, æef nemijlocit, fiecare membru având un traseu clar de acåiune pentru prevenire æi eventual, recuperare a lucrãtorului.

Nu întâmplãtor se zice cã... „nu existã pãdure fãrã uscãturi”. Prin urmare, pe lângã programele de prevenire, va trebui sã avem mereu pregãtite æi programe de gestionare eficientã a crizelor mediatice.

important de ætiut! (sursa iNTErNET)alcoolul si efectele sale

• Alcoolul din bãutura consumatã este absorbit de organism prin stomac æi intestinul suåire. Mâncarea încetineæte rata de absorbåie - de aceea sunteåi afectaåi mai repede de alcool dacã îl consumaåi „pe stomacul gol”. Alcoolul circulã prin intestine pânã la ficat, dupã aceea la inimã, creier, muæchi æi alte åesuturi. Acest lucru se întâmplã foarte repede. În general - dar nu întotdeauna - senzaåia este una placutã.

• Cea mai mare parte a alcoolului consumat este descompusã de ficat în dioxid de carbon æi apã, însã poate dura pânã la o orã æi jumãtate pânã când corpul dvs. ajunge la o stare în care alcoolul a dispãrut, dupã numai o bãuturã.

• De asemenea, în situaåia în care consumaåi alcool în cantitãåi mari, timp de mai mulåi ani, acest fapt poate duce în cele din urmã la creæterea dimensiunii inimii æi vã poate afecta ficatul æi alte organe.

• Chiar æi consumul excesiv într-o singurã ocazie poate provoca „intoxicaåia acutã cu alcool”, care poate fi fatalã.

alcoolul la volan• Alcoolismul la conducãtorii auto se

„construieæte” pas cu pas, câte un pahar la o gustare, la prânz, cu ocazia unei întâlniri între prieteni ori colegi, toate, la un loc, pot duce la depãæirea pragului de consum cu risc minim.

• Adesea, bãutorul îæi subestimeazã consumaåia æi se gândeæte cã nu existã nici un pericol, de vreme ce nu întrece mãsura.

• Pentru a conduce sigur ai nevoie de o vedere bunã, de o judecatã corectã æi de timpi rapizi de reacåie. Alcoolul distorsioneazã toate cele 3 simåuri menåionate, prin urmare, abilitatea de a conduce un autovehicul în siguranåã este diminuatã indiferent de cantitatea de alcool consumatã.

• Mesajul este clar: „alcoolul æi volanul nu se amestecã!”.

• Dacã vã urcaåi la volan dupã ce aåi consumat alcool existã un mare risc sã vã accidentaåi, fie pe voi înæivã, fie pe cei dragi vouã.

• De asemenea existã riscul de a fi amendaåi de poliåie sau chiar arestaåi pentru cã aåi condus în stare de ebrietate.

• Dacã vã duceåi la prieteni la cinã, ieæiåi la masã în oraæ sau pur æi simplu mergeåi sã beåi ceva, este important sã stabiliåi de la începutul serii ce persoanã va fi æoferul pentru drumul de întoarcere, care va consuma doar bãuturi non-alcoolice, sau sã aveåi la îndemânã numere de telefon pentru a comanda un taxi.

Sfaturi utile• Mãnâncã înainte sã ieæi în oraæ sau

în cursul serii;• Încearcã sã eviåi cumpãrarea

bãuturilor într-un grup mai mare de 2-3 prieteni. Dacã te afli în mijlocul unei runde de bãuturi dar simåi cã alåii beau mai repede decât tine - sau peste limitele recomandate - este OK dacã sari peste un rând sau dacã ieæi cu totul din rând;

• Bea apã în mod constant pentru a fi hidratat;

• Foloseæte-te de bãuturile rãcoritoare pentru a mai încetini ritmul;

• Åine minte cã prea multã bãuturã nu te va ajuta sã îmbunãtãåeæti aspectul fizic - arãåi suficient de bine fãrã sã consumi excesiv alcool;

• Este bine sã nu accepåi bãuturi de la strãini æi aæa nu îåi laæi bãutura ta nesupravegheatã - este foarte simplu pentru oricine sã îåi adauge alcool în bãuturã fãrã ætirea ta;

• Planificã cum ai de gând sã ajungi acasã înainte de a ieæi în oraæ. Dacã nu ai un æofer desemnat, asigurã-te cã ai un numãr de telefon de taxi sau cã ætii orarul mijloacelor de transport în comun - pãstreazã suficienåi bani deoparte pentru transportul spre casã;

• Dacã trebuie sã mergi pe jos spre casã, este de preferat sã alegi strãzile luminate æi sigure, evitând sã pleci singur (a). Nu îåi lãsa nici prietenii sã umble singuri pe strãzi, mai ales dacã sunt ÎN STARE DE EBRIETATE;

• Ai grijã de prietenii tãi æi asigurã-te cã au æi ei grijã de tine.

Nr5.2014.indd 30 05.06.2014 12:19:44

31F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Simpozion

Joi, 29 mai 2014, începând cu ora 9 în Sala de Tradiåii æi Culturã „Gr. Mr. Nicolae Soare”, din cadrul Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi a avut loc Simpozionul cu tema „Comunicarea eficientã - criteriu esenåial pentru sãnãtatea omului æi a organizaåiei”.

Psiholog comisar Mariana Cenea, a fost promotorul acestui eveniment, pentru a æaptea oarã, consecutiv. Æi în acest an, au fost supuse dezbaterilor libere dintre poliåiætii de frontierã, invitaåii æi specialiætii psihologi prezenåi, aspectele practice ale comunicãrii eficiente, cu scopul de a promova în rândul poliåiætii de frontierã o educaåie psihologicã menitã sã previnã îmbolnãvirile psihice, sã contribuie la optimizarea personalitãåii æi întãrirea autoritãåii lucrãtorului MAI, la eficientizarea muncii poliåiætilor de frontierã. „Nu întâmplãtor, în aceastã zi de mare sãrbãtoare pentru creætinii din întreaga lume - Înãlåarea Domnului, zi în care Dumnezeu ne transmite mesajul cã æi-a sacrificat Unicul Fiu pentru mântuirea noastrã æi cã existã viaåã dupã moarte pentru cei ce acceptã mântuirea, dezbatem o temã care ne defineæte ca fiinåe umane: comunicarea” - au fost cuvintele de deschidere ale Marianei Cenea. Tematica actualã, a comunicãrii eficiente, a completat,

practic, dezbaterile purtate la simpozioanele anterioare, respectiv: depresia æi suicidul, dependenåa patologicã, stresul, problematica complexã a personalitãåii umane, prevenirea efectelor crizei psihologice individuale æi eficienåa managerialã.

Ca urmare a implicãrii psihologului coordonator din cadrul IGPF Bucureæti, comisar-æef Mirela Turc, aceastã activitatea a fost creditatã de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile pentru: „Apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã”, „Psihologie clinicã” æi „Psihologie æcolarã æi educaåionalã”, tot mai mulåi psihologi par sã fie atraæi de acest eveniment profesional cu caracter naåional, devenit tradiåional la Poliåia de Frontierã din Mehedinåi. Dacã, în 2008 activitatea s-a susåinut cu numai 16 psihologi ce-æi desfãæurau activitatea strict pe raza judeåului, în acest an æi-au manifestat interesul 73 de psihologi proveniåi din mai multe instituåii din judeå æi din åarã. De asemenea, pe lângã specialiætii psihologi, reprezentanåi ai celorlalte instituåii MAI din judeå (ISU, IJJ, IPJ, DNA), au fost prezenåi la aceste evenimente profesionale æi Directorul Centrului de Psihosociologie al MAI, comisar-æef dr. Darius-Mihai Turc, precum æi Directorul Institutului de Studii pentru Ordine Publicã al MAI, comisar-æef Grigore Stolojescu.

Alåi doi psihologi - comisar-æef Nadina Frîncu din cadrul Centrului de Psihosociologie al MAI æi comisar-æef Violeta Bulgariu din cadrul ITPF Timiæoara, au susåinut workshop-urile „Tehnici æi metode practice de dezvoltare a

comunicãrii eficiente în instituåiile din domeniul securitãåii naåionale” æi „Comunicarea în stãrile de irascibilitate æi furie”.

La sfâræitul simpozionului a urmat un moment emoåionant, de muzicã clasicã, oferit de elevii Liceului de Artã „I. Æt. Paulian” din Dr. Tr. Severin, coordonaåi de profesorul Constantin Sîrboiu, precum æi un recital de muzicã popularã tradiåionalã oferit de micuåa vedetã Ingrid Boengiu, câætigãtoare a finalei „Next Star”.

gabriel CrÃCiUN

Comunicarea eficientã - criteriu esenåial pentru sãnãtatea omului æi a organizaåiei

Nr5.2014.indd 31 05.06.2014 12:19:46

Sport

32 F R O N T I E R A Nr. 5/2014

„Cupa regelui la Oinã”, a-ii-a ediåie

Duminicã, 11 mai 2014, începând cu ora 11.00, s-a desfãæurat, pe Stadionul Naåional de Rugby „Arcul de Triumf”, finala celei de a-II-a ediåii a competiåiei „Cupa Regelui la Oinã”, la startul cãreia s-au aliniat douã dintre cele mai bune echipe: echipa Frontiera Tomis Constanåa (câætigãtoarea Campionatului Naåional de Oinã æi a Cupei României în anul 2013) æi Straja Bucureæti (câætigãtoarea Cupei Federaåiei Române de Oinã, în anul 2013).

Evenimentul a fost un adevãrat regal de oinã pentru publicul bucureætean, prezent în numãr foarte mare în tribune, cele douã echipe prestând un joc spectaculos. Echipa declaratã învingãtoare a fost Straja Bucureæti, aceasta impunându-se cu scorul final de 23-19 (16-9 la pauzã) în faåa formaåiei Frontiera Tomis Constanåa.

Printre invitaåii de onoare ai evenimentului s-au numãrat æeful Casei Regale, Andrew Popper æi directorul Casei Regale Ion Tucã. Dupã prezentarea echipelor æi intonarea Imnului Naåional al României, în interpretarea sopranei Daniela Vlãdescu, æi a imnului Casei Regale,

pe podium, în palma de MallorcaPrintre competiåiile sportive la care participã iubitorii de sport

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, practicanåi ai uneia sau alteia dintre formele disciplinelor sportive, se evidenåiazã æi Futsal-ul. Versiuna de salã a fotbalului clasic, este jucat de cãtre douã echipe, fiecare formatã din câte cinci jucãtori, dintre care unul este portarul; echipele pot avea, în plus, æi rezerve.

Dezvoltarea Futsal-ului începe în anul 1930, la Montevideo, Uruguay, în acelaæi an în care Campionatul Mondial pornea la drum în Uruguay. Acest sport îæi are rãdãcinile în Sao Paulo, Brazilia æi a fost fondat de Juan Carlos Ceriani. Acesta a dorit o formã de fotbal care sã poatã fi jucatã atât afarã, cât æi în salã. Noul tip de sport a fost repede adoptat în toatã America de Sud, iar primele reguli specifice acestui sport au fost publicate în Sao Paulo, în 1936.

Luând amploare, a apãrut æi necesitatea înfiinåãrii unui for conducãtor care sã vegheze asupra jocului æi a campionatelor, astfel cã, în anul 1971 a fost creatã Federaåia Internaåionalã de Fotbal în Salã,

devenitã, mai târziu, Asociaåia Internationalã de Futsal (AMF). În 1989, activitatea asociaåiei a fost preluatã de cãtre FIFA, care a continuat organizarea turneelor în numele sãu, introducând æi noi reguli æi amendamente. Cea mai important schimbare a fost reducerea greutãåii mingii, ceea ce a facilitat dinamica jocului æi a dat posibilitatea marcãrii de goluri cu capul.

În perioada 8-12 mai a.c., în Palma de Mallorca - Spania, s-a desfãæurat Campionatul Mondial de Futsal, rezervat personalului ministerelor de interne, structurat pe trei categorii: bãrbaåi, bãrbaåi +35 ani æi femei. Anul acesta, la categoria +35 ani, din partea åãrii noastre a participat echipa de fotbal a IPA - Regiunea 11 Bucureæti-Poliåia de Frontierã. Aceasta a reuæit sã se claseze

pe locul al doilea, fiind învinsã în finalã, dupã executarea loviturilor de pedeapsã de la 6 metri, cu scorul de 4-3, de cãtre puternica echipã a Poliåiei din capitala Rusiei - Dinamo Moscova. Pe locul al treilea s-a clasat echipa Poliåiei din Serbia.

La categoria bãrbaåi, locul I a fost ocupat de echipa Rusiei - Sankt Petersburg, care a învins în finalã tânãra echipã a Iranului, scorul întâlnirii fiind de 5-2, iar campioana întrecerii feminine a fost echipa Norvegiei.

Ætefan iLiESCU

Nr5.2014.indd 32 05.06.2014 12:19:48

33F R O N T I E R A Nr. 5/2014

Sport

Campionatul de tir al Ministerului Afacerilor Interne, urmãreæte ca, instrucåia tragerii sã constituie o disciplinã de bazã, în procesul de pregãtire al personalului, care sã vizeze formarea æi perfecåionarea deprinderilor necesare îndeplinirii în bune condiåii a æedinåelor de tragere, formarea calitãåilor morale æi de luptã pentru îndeplinirea cu randament sporit a sarcinilor æi misiunilor încredinåate.

Dacã nu la æcoalã, atunci unde! De ce la æcoalã? Pentru cã la æcoalã, cultura organizaåional-profesionalã este motorul evoluåiei spre performanåã.

Credeåi cã este adevãratã afirmaåia „nimic nu este întâmplãtor”?

Da, noi, cadrele didactice de la Æcoala de Perfecåionare a Pregãtirii Personalului Poliåiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin, suntem pe deplin convinæi cã este adevãratã æi avem argumente sãnãtoase sã credem acest lucru. Nu de puåine ori în viaåã, ne dãm seama cã, dacã nu suntem la locul potrivit, în momentul potrivit, nu putem sã ne dezvoltãm atât pe plan familial, dar mai cu seamã profesional.

Da credem, pentru cã este æi cazul colegei noastre Mihaela Stan, agent principal la Catedra de Ordine Publicã, care anul acesta a confirmat pentru ea, dar æi pentru alåii, obåinând atât satisfacåia profesionalã dar æi recunoætinåa colectivului de cadre al æcolii, æi nu numai.

Anul acesta, Mihaela Stan, a devenit campioanã de tir cu pistolul din dotare, în condiåii meteo grele pentru concurs, cu vânt puternic æi alternanåã de luminozitate, soare puternic æi nor, clasându-se cu un punctaj de 191 de puncte din 200 posibile pe locul întâi la Campionatul de tir al Ministerului Afacerilor Interne.

Nu cu de mult timp în urmã, în anul 2007, agent principal Mihaela Stan, cu modestie, calitate care, pentru mulåi nu mai semnificã mare lucru în prezent, se muta la æcoala noastrã, la Compartimentul Financiar, licenåiatã fiind æi în acest domeniu.

Felicitãri Mihaela æi åine-o tot aæa! Nu este întâmplãtor cã te afli la o æcoalã a Poliåiei de Frontierã, la o catedrã de ordine publicã, cã ai muncit sã ajungi aici æi cã æcoala,tradiåia æi cultura organizaåional-profesionalã este motorul spre performanåã.

grigore pÃCaLÃ Valentin MODOraN

„Nimic nu este întâmplãtor”Andrew Popper a dat startul oficial al competiåiei. Trofeul pentru competiåia din acest an, definit prin originalitate deosebitã, a fost creat în æase exemplare, toate realizate din cristal, de cãtre binecunoscutul meæteæugar în domeniul prelucrãrii sticlei – Ion Tãmâian, din Æelimbãr, Sibiu.

La final, câætigãtoarea Cupei Regelui a jucat un meci demonstrativ cu o echipã formatã din actori, cântãreåi æi sportivi printre care s-au numãrat Marian Drãgulescu, Monica Iagãr, Ruxandra Dragomir, Matteo, Alina Dumitru, Andrei Duban, Haralambie Dumitraæ.

Anul acesta, Federaåia Românã de Oinã împlineæte un an de când se aflã sub Înaltul Patronaj al Majestãåii Sale Regele Mihai I, aceasta fiind cea de a-II-a competiåie desfãæuratã sub aceste auspicii.

Toåi cei prezenåi în tribunele Stadionului Naåional de Rugby „Arcul de Triumf” au primit materiale cu informaåii despre jocul de oinã, în plus, evenimentul a fost însoåit de comentarii în direct, realizate cu sprijinul specialiætilor în acest sport, astfel cã au putut sã se familiarizeze æi sã înåeleagã mai uæor regulile æi modul de desfãæurare a partidelor de oinã. La ediåia din acest an, a avut loc un târg de tradiåii, unde meæterii populari sosiåi din diferite colåuri ale åãrii, în parteneriat cu Muzeul Naåional al Satului „Dimitrie Gusti” æi Federaåia Românã de Oinã, au expus obiecte tradiåionale æi au invitat, totodatã, spectatorii sã se delecteze cu produse româneæti autentice.

„Cupa crap de baltã – Ediåia a iii-a 2014”Regiunea 2 Timiæ a Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætior, împreunã

cu ITPF Timiæoara, au organizat, în data de 9 mai 2014, pe balta Icloda din judeåul Timiæ, „Cupa Crap de Baltã - Ediåia a III-a 2014” o competiåie de pescuit sportiv cu participarea a 108 de membrii IPA din mai multe regiuni.

La festivitatea de premiere, Daniel Iordache, preæedintele IPA, Regiunea 2 Timiæ, a acordat premii care au constat în cupe, medalii æi diplome dupã cum urmeazã: locul I, cu un total de 34.25 kg - Nicuæor Tudor din cadrul IPA Regiunea 1 Timiæ; locul al II-lea cu un total de 30.99 kg - Mircea Cojocaru din cadrul IPA Regiunea 7 Timiæ; locul al III-lea cu un total de 18.42 kg - Claudiu Dãescu din cadrul IPA Regiunea 26 Bucureæti; marea capturã: Florin Teodorescu din cadrul IPA Regiunea 2 Timiæ - 5 kg.

Pentru susåinerea æi promovare activitãåilor desfãæurate, IPA Regiunea 2 Timiæ a acordat diplome de onoare preæedintelui IPA Regiunea 4 Timiæ - Vasile Foltuå, preæedintelui IPA Regiunea 5 Timiæ - Mihai Benga, preæedintelui IPA Regiunea 7 Timiæ - Ghilt Octavian, preæedintelui IPA Regiunea 1 Mehedinåi - Mihai Meteleaucã, preæedintelui IPA Regiunea 1 Caraæ-Severin - Lilicã Oncicã, preæedintelui IPA Regiunea 3 Caraæ-Severin - Petriæor Tarla æi reprezentantului IPA Regiunea 26 Bucureæti - Claudiu Dãescu.

Daniel iOrDaCHE

Nr5.2014.indd 33 05.06.2014 12:19:49

Divertisment

Nr. 5/2014F R O N T I E R A 34

regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SiNgUrà rEgULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

Soåia cumpãrã pentru el o duzinã de chiloåi de aceeaæi culoare. Soåul o întreabã:

- De ce de-aceeaæi culoare? Ca sã spunã lumea cã nu-mi schimb niciodatã chiloåii?

- Care lume?Tãcere…

- Memoreazã fiule! Omul deætept

pune totul la îndoialã, nimic nu ia de bun, în toate se îndoieæte. Numai prostul nu se îndoieæte æi este absolut convins în ceva.

- Eæti convins de asta, tatã?- Absolut, fiule! Absolut.

- Colegu', ce cadou ai cumpãrat pentru æeful tãu?

- O cravatã.

- Nu-i un cadou prea ieftin?- Ba da, dar îi lipesc pe spate preåul de

la un laptop.

- Dragule, eu de azi încep dieta, am sã mãnânc numai homar, caviar æi trufe!

- Da ce te zgârceæti în aæa hal, draga mea? Mai bine începe sã mãnânci direct bani.

Diverse

• Dupã ce au bãut, bãrbaåii vorbesc inutil, devin emoåionali, conduc prost, înceteazã sã mai gândeascã, se bat pentru nimic. Femeile pot face toate acestea fãrã sã bea.

• Femeia este o fiinåã foarte bunã la suflet. Ea poate sã ierte un bãrbat chiar dacã acesta nu este vinovat.

• Alcoolul mã ajutã uneori sã uit de toate. De exemplu, asearã la club, am uitat cã-s însurat.

• Câteodatã înåeleg femeile care au dulapurile pline de haine æi tot n-au cu ce sã se îmbrace, cã æi eu am agenda telefonului plinã æi tot n-am cu cine face sex.

• Ce diferenåã este între un teolog æi un geolog?De la cer la pãmânt.• Ieri soåia mea, care este brunetã, æi-a vopsit pãrul în

blond, iar seara mi-a fãcut scandal, cã de unde este pãr de brunetã la noi în pat.

• Nevastã-mea mi-a luat numele când ne-am cãsãtorit. Apoi casa, banii æi maæina, când am divoråat.

• Astãzi i-am adus soåiei mele flori. Acum, când stau cu ele în faåa uæii nu îmi mai amintesc de ce le-am luat: s-a purtat

ea bine sau m-am purtat eu rãu?!• Vreåi sã aveåi copii frumoæi? Strãduiåi-vã atunci sã aveåi

vecini frumoæi!• Nu ætiu ce este mai nasol: faptul cã mi-a trimis un

mesaj pe mobil: „Vreau sã ne despãråim” - sau faptul cã, douã minute mai târziu, mi-a mai trimis unul: „Scuze, nu era pentru tine“?!

• În ce lunã vorbesc femeile cel mai puåin?Februarie.• Vrei o iubitã fotomodel? Vrei un Ferrari nou nouå? Vrei

o vacanåã în Hawaii? Vrei bani sã nu-i poåi numãra? Vino la noi în magazin! Aici gãseæti cea mai mare varietate de cuie în care sã-åi pui pofta!

• Pânã la urmã, s-a dovedit cã bebeluæul pe care îl creæteam de douã sãptãmâni, nu era al meu. Cicã a fost nu ætiu ce încurcãturã la spital. Sincer sã fiu, m-am gândit æi eu la treaba asta, cã doar eu mã dusesem acolo ca sã-mi scoatã ghipsul.

• Ca sã vinzi un lucru greu vandabil, spune-i unei femei cã e un chilipir æi unui bãrbat cã e deductibil...

Nr5.2014.indd 34 05.06.2014 12:19:51

Divertisment

35F R O N T I E R A Nr. 5/2014

MAÆINÃ

CAMPION

MAÆINÃ

CARE!

PE OSII

NETOT

PRODUS DE

EÆAPAMENT

ALBA(auto)

MIOARE

DIN NOU

HÃZOÆI

TRASEE AUTO

CARO!

DEMNITAR

ENGLEZ

TOM

INTRARE ÎN

BUZÃU!

MAÆINÃ

BLINDATÃ

DOCUMENT

AUTO

PARADIS

OPRIRI AUTO

UITAT

CAIA!

CONTROL

AUTO

MAÆINI

GRELE

DÃ ÎN BILÃ

MUNTENI

CURSE

AUTO

10x10 MP

CAPELE!

ADEVÃRATE

ELEMENTE

EXTREME!

1-2

PISTOANE!

DETALIU LA

CUSUT

MAÆINÃ

AUR(simb.)HAINÃ

ÎN ZBOR!ORGAN DE

MAÆINÃ

MÃRGEAN

ASIA!

OFERÃ OBÅIUNI

INS

CONTRA

ÆOFEAZÃ PE

STâNGA!

DANS PE

MARGINI!

TRAGE ÎN

TIBET

SPAIMA

ÆOFERILOR

CIOLAN

VLAGÃCURELUÆE MIAZÃZI

A U t o t U R i S m E P E t R A S E Ude Dumitru MOCaNU

Soåia, cãtre soå:- Ai amante peste tot! Ætii ce înseamnã

asta?- Cã sunt dezordonat?

Discuåie între soåi:- De ce m-ai înæelat?- Voiam sã mã conving cã tu eæti cea

mai bunã!- Æi, de ce de atâtea ori?- Vroiam sã mã asigur cã nu este o

eroare!

- Eæti fãrã bun simå! De fiecare datã când vorbesc cu tine, te ia cãscatul!

- Iubito, nu cãscam! Încercam sã zic

æi eu ceva…

Se întâlnesc douã prietene. Prima observã:

- Iar eæti însãrcinatã, cã de-abia ai divoråat? Cu cine?

- Cu fostul meu soå. A venit sã-æi cearã scuze pentru cã m-a lãsat singurã cu doi copii!

- De ce bei, amice?- Am trei bãieåi æi toåi sunt la armatã!

Dar tu, de ce bei?- Eu am trei fete æi toatã armata-i la

mine!

- Bunã, scumpo! Ce-ai mai fãcut azi?

- Am citit ceva foarte interesant.- Serios? Ce anume?- Email-urile tale.

Doi æoferi sunt opriåi la vamã æi întrebaåi:

- Ce transportaåi?- Calculatoare!Li se controleazã camionul æi în el

se gãsesc pistoale, mitraliere, grenade, ...

- Astea sunt calculatoare?- Pãi, la noi, aæa se fac socotelile!

Soåia se duce la Poliåie sã-æi declare soåul dispãrut.

- Ce mesaj sã-i transmitem, în cazul în care îl vom gãsi?

- Spuneåi-i cã mama nu mai vine la noi, s-a rãzgândit!

- Asearã, la cinematograf, a fost timp de 10 minute panã de curent.

- Æi, nu s-a produs panicã?- Panicã s-a produs când a venit din

nou lumina!

Un bãrbat se duce la o ghicitoare:

- Soåia dumitale va fi frumoasã, deæteaptã æi bogatã.

- Minunat, dar ce fac cu actualã?

- Soåul dvs. este într-o stare depresivã gravã æi, de aceea, are nevoie de multã liniæte.

- D-le doctor, asta-i spun æi eu, de mii de ori pe zi!

- Am cumpãrat soåiei mele, pentru ziua ei de naætere, un lanå.

- Bine ai fãcut, prietene, æi eu abia o åin pe a mea.

Nr5.2014.indd 35 05.06.2014 12:19:52

1 Iunie - Poråi deschise pentru copii

Nr5.2014.indd 36 05.06.2014 12:19:53