N

r.5

/20

12

3

6 p

ag

iNi

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

revistã editatã de inspectoratul general al poliåiei de Frontierã

Ziua internaåionalã a poliåiilor de Frontierã din Europa

2 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 724

www.politiadefrontiera.ro

rEDaCÅia(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

redactor-æef:

subcomisar gabriel CrÃCiUN(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

redactori:inspector principal Ætefan aNDrEESCU

inspector principal iulian pUiCÃinspector Elena UrSaCHi

subinspector inginer petre BUCUr

Fotoreporter & layoutagent principal Mihai BEJENarU

abonamente, difuzareElena UrSaCHi

aDrESa: Str. rãzoare nr. 5, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FaX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista „FrONTiEra” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri pFr au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

responsabil de numãr:

gabriel CrÃCiUN

TipararT grOUp iNT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FaX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 5 iunie 2012

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

preå: 2 lei

- Ziua internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã din Europa 4-7- Direcåia Centralã de Imigrare æi Poliåie de Frontierã Italianã 9-11- Promoåia 1 iunie 2012 avansatã în grad 12- Certificarea sistemului de management al calitãåii al PFR 13- Ætiri 14-17- Floroaica-Satul eroului Constantin Muæat 20- Ziua poråilor deschise pentru copii 24- Responsabilitatea noastrã æi temeiul viitorului – copiii 25- La fruntariile României, acum 92 de ani... 26-27- Alcoolul -„duæmanul” ce poate fi învins 30- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Din sumar

În perioada 7–11 mai, Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi a gãzduit un exerciåiu comun pentru instruirea specialiætilor moldoveni, în utilizarea echipamentului mobil de detecåie a substanåelor nucleare. Exerciåiul este parte componentã a Programului „Second Line of Defence”, cu privire la prevenirea æi combaterea traficului ilegal de materiale nucleare æi alte substanåe radioactive, program implementat de o delegaåie a Departamentului Energiei a SUA (DoE), în persoana domnilor Robert Lowery æi David Alexander.

La acest eveniment au participat 8 colegi din Republica Moldova, din partea Serviciului Grãniceri

(4 reprezentanåi) æi Direcåiei de Investigare a Fraudelor din Ministerul de Interne (4 reprezentanåi). Au onorat cu prezenåa æi reprezentanåi ai Misiunii Uniunii Europene de Asistenåã la Frontiera moldo-ucraineanã (EUBAM), ai Centrului de Aplicare a Legii din Sud-Estul Europei (SELEC), ai Comisiei Naåionale pentru Controlul Activitãåii Nucleare (câte un reprezentant). Din partea MAI din România s-au implicat 7 specialiæti aparåinând IGPF, Gãrzii de Coastã, IGP æi Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Poliåiei de Frontierã Iaæi.

Reprezentanåii Grupului de Nave Constanåa au realizat instruirea tuturor participanåilor în ceea ce priveæte utilizarea echipamentului mobil de detecåie, furnizat de cãtre Departamentul

Energiei din Statele Unite ale Americii. De asemenea, au realizat prezentãri privind activitatea desfãæuratã de cãtre PFR în

cadrul Programului SLD, modul de exploatare a ech ipamente lo r mobile de detecåie, precum æi activitãåi concrete realizate de PFR. Un alt aspect al activitãåii a vizat desfãæurarea unui exerciåiu practic în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni.

D e l e g a å i a americanã a reliefat

rolul asumat de cãtre PFR în combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare æi radioactive în regiune, apreciindu-se eforturile depuse, pânã în acest moment, pentru implementarea programului æi modul de folosire al echipamentelor donate.

Responsabilitatea æi eficienåa cu care a fost organizatã æi derulatã activitatea au condus la decizia reiterãrii acestei activitãåi, pe viitor, tot la Æcoala Iaæi.

gabriela BUÆaga

program internaåional de pregãtirepe linia combaterii traficului ilicit

de substanåe radioactive

3F R O N T I E R A Nr. 5/2012

European Day for Border GuardsIt is the third time when FRONTEX celebrates European border guards/border policemen, on the 24th of May 2012, in Warsaw, Republic of Poland, at the headquarters of the Agency, within the festivities of European Day for Border Guards. This year, same as the previous years, through the voice of the Executive Director of Frontex, Mr. Ilkka Laitinen, the message of appreciation and recognition of the difficult and challenging work was extended to our colleagues working in the border crossing points, within the border surveillance teams, border seamen, criminalistics specialists, analysts, operational officers, operators, to those working in the support structures and to all who contribute to ensuring an integrated security of all European citizens, through the protection of EU external borders. page 4

General presentation of Italy and of the Central Directorate for Immigration and Border Police. This Directorate was set up through Law nr. 189 from 30 July 2002, also known as Bossi-Fini Law, on the legislation referring to immigration and asylum: The Directorate is subordinated to the Public Security Department within the Ministry of Interior. The new organization of the Directorate intends to create a structure which will develop specific intervention strategies regarding the migration phenomenon, to ensure a more rapid and efficient border control, as well as to train its personnel in the field of public security. page 8

Certification of the Quality Management System of Romanian Border Police – RBP is the first authority of public order and security which obtained the certification of the quality management system, according to ISO standard (The International Certification Network) 9001:2008, a global network, made up of the most important certification bodies worldwide. page 13

Cases detected and solved by border policemen in the field of stolen vehicles, cigarettes smuggling and migration. page 14, 15, 16, 17, 21,22;

International exhibition BSDA 2012 – the Ministry of Administration and Interior participated in period 16-18 May 2012, at the fourth International Exhibition dedication to Defence, National and Private Security and Aeronautic Industry – „Black Sea Defence and Aerospace” – BSDA 2012 page 18-19

Special insights in the activity of border guards, elite army corps, in the period which witnessed the realization of the long yearned for dream of Romanian people, the unification of all Romanian. page 26-27

Alcohol - an enemy which can be defeated: about the effects of constant alcohol consume on individuals and society page 30-31

Leisure, cross-words and sudoku. page 34-35

Summary

Ziua Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã

din Europa

Nr. 5/2012F R O N T I E R A 4

Eveniment

Rolul Agenåiei FRONTEX, la nivel european, se manifestã atât în asigurarea managementului cooperãrii operative între Statele Membre în securizarea frontierei externe ale Uniunii Europene, cât æi în promovarea culturii profesionale æi organizaåionale, pentru oamenii care lucreazã în acest domeniu, fie cã se numesc poliåiæti de frontierã, grãniceri sau marinari ai gãrzilor de coastã.

Este pentru a treia oarã când FRONTEX sãrbãtoreæte poliåiætii de frontierã/grãnicerii europeni, la data de 24 mai 2012, în Varæovia, Polonia, unde se aflã æi sediul Agenåiei, în cadrul manifestãrilor organizate cu ocazia Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã - EDBG. Æi de aceastã datã, ca în fiecare an, prin vocea directorului executiv al FRONTEX, Ilkka Laitinen, mesajul de apreciere æi recunoaætere, a muncii dificile æi pline de responsabilitate, se adreseazã celor ce muncesc în punctele de trecere ale frontierei, celor ce fac parte din patrulele pentru supravegherea frontierei, marinarilor frontieriæti, specialiætilor criminaliæti, analiætilor, ofiåerilor operativi, operatorilor, celor din structurile suport æi tuturor celor ce contribuie la asigurarea unei securitãåi integrate tuturor cetãåenilor europeni, prin protecåia frontierelor externe ale UE.

În anul 2010, Agenåia Frontex a instituit, pentru întâia oarã - Ziua Europeanã a Autoritãåilor de Frontierã - eveniment desfãæurat la Varæovia, în onoarea a cinci ani de la înfiinåarea Agenåiei Frontex.

EDBG este celebrat prin douã tipuri de manifestãri æi anume:

Cine suntem noi?În incinta locaåiei de desfãæurare a

activitãåilor se organizeazã o expoziåie în care fiecare Stat Membru din UE îæi prezintã structura/structurile, care au competenåã în asigurarea managementului frontierelor la nivel naåional, alãturi de expuneri ale FRONTEX, prin proiectarea a câte unui stand. Acest lucru s-a fãcut prin popularizarea bunelor practici æi experienåa acumulatã

æi prin desfãæurarea sau participarea la activitãåi æi proiecte coordonate de cãtre Agenåia Frontex, la frontierele externe ale Uniunii Europene. Totodatã, s-a urmãrit ca participanåii sã afle prioritãåile pentru perioada imediat urmãtoare, modul acestora de abordare æi punere în practicã.

Cea de-a III -a ediåie a Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã a avut 550 de participanåi, incluzând 27 de state expozante, 29 de expozanåi din industria privatã æi, pentru prima datã, 5 organizaåii internaåionale.

Poliåia de Frontierã Românã a avut ca æi mesaj pentru anul 2012 – pFr securizeazã 2.070 km din frontiera externã a Uniunii Europene. Documentele de prezentare, materialele promoåionale æi de suport au fost menite sã transmitã faptul cã poliåiætii de frontierã români lucreazã într-o instituåie modernã, funcåionalã æi eficientã, europeanã prin culturã æi naåionalã prin conætiinåã, în care cetãåenii români æi cei europeni pot avea deplinã încredere cã aceasta le poate asigura securitatea la frontierele externe ale UE.

Standul a fost deschis pe toatã durata zilei, fiind cel mai vizitat stand de cãtre participanåii æi invitaåii la manifestare. S-au distribuit materiale promoåionale sub formã de broæuri, pliante, reviste, tricouri, æepci æi produse de biroticã, imprimate cu însemnele Poliåiei de Frontierã Române. Întreaga activitate a Poliåiei de Frontierã Române, cât æi materialele promoåionale au fost apreciate de cãtre gazde æi participanåi. Standul Poliåiei de Frontierã Române a fost proiectat de Serviciul Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale prin Punctul Naåional de Contact FRONTEX æi a fost prezentat de cãtre inspector Mihai Iosif æi agent-æef Nicoleta Sbîrnoaie.

Despre ce discutãm noi?Paralel cu activitatea de expoziåie, în

sala de conferinåe au avut loc o serie de dezbateri pe diferite teme de interes pentru securizarea frontierelor, proces ce intrã în atribuåia exclusivã a statelor membre în conformitate cu prevederile legislaåiei europene în domeniu.

ilkka LaiTiNEN - directorul executiv al agenåiei FrONTEX la standul pFr

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 5

Eveniment

Rolul Agenåiei FRONTEX, la nivel european, se manifestã atât în asigurarea managementului cooperãrii operative între Statele Membre în securizarea frontierei externe ale Uniunii Europene, cât æi în promovarea culturii profesionale æi organizaåionale, pentru oamenii care lucreazã în acest domeniu, fie cã se numesc poliåiæti de frontierã, grãniceri sau marinari ai gãrzilor de coastã.

Este pentru a treia oarã când FRONTEX sãrbãtoreæte poliåiætii de frontierã/grãnicerii europeni, la data de 24 mai 2012, în Varæovia, Polonia, unde se aflã æi sediul Agenåiei, în cadrul manifestãrilor organizate cu ocazia Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã - EDBG. Æi de aceastã datã, ca în fiecare an, prin vocea directorului executiv al FRONTEX, Ilkka Laitinen, mesajul de apreciere æi recunoaætere, a muncii dificile æi pline de responsabilitate, se adreseazã celor ce muncesc în punctele de trecere ale frontierei, celor ce fac parte din patrulele pentru supravegherea frontierei, marinarilor frontieriæti, specialiætilor criminaliæti, analiætilor, ofiåerilor operativi, operatorilor, celor din structurile suport æi tuturor celor ce contribuie la asigurarea unei securitãåi integrate tuturor cetãåenilor europeni, prin protecåia frontierelor externe ale UE.

În anul 2010, Agenåia Frontex a instituit, pentru întâia oarã - Ziua Europeanã a Autoritãåilor de Frontierã - eveniment desfãæurat la Varæovia, în onoarea a cinci ani de la înfiinåarea Agenåiei Frontex.

EDBG este celebrat prin douã tipuri de manifestãri æi anume:

Cine suntem noi?În incinta locaåiei de desfãæurare a

activitãåilor se organizeazã o expoziåie în care fiecare Stat Membru din UE îæi prezintã structura/structurile, care au competenåã în asigurarea managementului frontierelor la nivel naåional, alãturi de expuneri ale FRONTEX, prin proiectarea a câte unui stand. Acest lucru s-a fãcut prin popularizarea bunelor practici æi experienåa acumulatã

æi prin desfãæurarea sau participarea la activitãåi æi proiecte coordonate de cãtre Agenåia Frontex, la frontierele externe ale Uniunii Europene. Totodatã, s-a urmãrit ca participanåii sã afle prioritãåile pentru perioada imediat urmãtoare, modul acestora de abordare æi punere în practicã.

Cea de-a III -a ediåie a Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã a avut 550 de participanåi, incluzând 27 de state expozante, 29 de expozanåi din industria privatã æi, pentru prima datã, 5 organizaåii internaåionale.

Poliåia de Frontierã Românã a avut ca æi mesaj pentru anul 2012 – pFr securizeazã 2.070 km din frontiera externã a Uniunii Europene. Documentele de prezentare, materialele promoåionale æi de suport au fost menite sã transmitã faptul cã poliåiætii de frontierã români lucreazã într-o instituåie modernã, funcåionalã æi eficientã, europeanã prin culturã æi naåionalã prin conætiinåã, în care cetãåenii români æi cei europeni pot avea deplinã încredere cã aceasta le poate asigura securitatea la frontierele externe ale UE.

Standul a fost deschis pe toatã durata zilei, fiind cel mai vizitat stand de cãtre participanåii æi invitaåii la manifestare. S-au distribuit materiale promoåionale sub formã de broæuri, pliante, reviste, tricouri, æepci æi produse de biroticã, imprimate cu însemnele Poliåiei de Frontierã Române. Întreaga activitate a Poliåiei de Frontierã Române, cât æi materialele promoåionale au fost apreciate de cãtre gazde æi participanåi. Standul Poliåiei de Frontierã Române a fost proiectat de Serviciul Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale prin Punctul Naåional de Contact FRONTEX æi a fost prezentat de cãtre inspector Mihai Iosif æi agent-æef Nicoleta Sbîrnoaie.

Despre ce discutãm noi?Paralel cu activitatea de expoziåie, în

sala de conferinåe au avut loc o serie de dezbateri pe diferite teme de interes pentru securizarea frontierelor, proces ce intrã în atribuåia exclusivã a statelor membre în conformitate cu prevederile legislaåiei europene în domeniu.

robert STrONDL, fostul preæedinte al Consiliului Director al agenåiei FrONTEX, chestor-æef ioan BUDa, inspectorul general al pFr, comisar-æef andreea NiCULiU, æeful S.a.E.r.i. – i.g.p.F. æi ralf gOBEL, actualul

preæedinte al Consiliului Director al agenåiei FrONTEX

Comisar-æef Tomiåã DOgarU - æeful serviciului Supraveghere æi Control Naval i.g.p.F., georgios VOUrEKaS, æeful Sectorului Frontiere Maritime din cadrul agenåiei Frontex æi comisar Marius

CHiriLÃ din cadrul gãrzii de Coastã

6 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

EvenimentÎn deschidere, sub titulatura „Poråi sau

poduri? Viitorul controlului de frontierã” a luat cuvântul directorul executiv FRONTEX, Ilkka Laitinen, care a apreciat activitatea poliåiætilor de frontierã/grãnicerilor europeni æi a prezentat principalele ameninåãri æi provocãri actuale la adresa securitãåii frontierelor externe ale UE.

Au urmat discuåii pe temele: Schimbul de informaåii în managementul frontierei, Frontiere inteligente æi Dimensiuni etice ale folosirii tehnologiei. De remarcat este faptul cã, în cadrul dezbaterii - Scopurile multiple ale operaåiunilor maritime comune - Poliåia de Frontierã Românã a fost reprezentatã de subcomisarul Adrian Sbarcea, din cadrul Serviciului de Supraveghere æi Control Naval din IGPF.

În cadrul activitãåilor, au fost acordate diplome pentru comisar-æef Cãtãlina Harabagiu æi agent principal Roxana Munteanu din cadrul ÆFICPPF Iaæi æi comisar-æef Dan Barbacariu – ITPF Iaæi, pentru contribuåia la actualizarea versiunii Programei Comune pentru Pregãtire de Bazã (CCC).

În ziua premergatoare celebrãrii Zilei Europeane a Autoritãåilor de Frontierã, a avut loc a 39-a întâlnire a Consiliului Director al Frontex. România a fost reprezentatã de æeful Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, membru titular în Consiliul Director al Agenåiei æi comisar- æef Andreea Niculiu, æeful SAERI, membru alternat. Aceastã întâlnire se organizeazã trimestrial, de cãtre Agenåie, cu scopul de a analiza acåiunile derulate, stadiul cooperãrii operative între statele participante în domeniul supravegherii æi controlului graniåelor, precum æi a mãsurilor comune ce vor fi luate în viitor de cãtre Statele Membre sub egida FRONTEX. Cu ocazia reuniunii s-a analizat situaåia operativã privind fenomenul migraåionist la frontierele externe ale UE, fiind subliniat faptul cã:

frontiera terestrã între Grecia æi Turcia continuã sã reprezinte principala poartã de intrare a migranåilor ilegali în UE (peste 90% din totalul migranåilor ilegali intraåi în UE),

se înregistreazã semne de activare a rutelor secundare de migraåie din Grecia, una dintre acestea afectând æi România,

este posibil sã se reactiveze ruta Mediternaneanã de Sud-Est pentru frontierele maritime ale UE.

Un punct important l-a reprezentat aprobarea celor 13 profiluri ale poliåiætilor de frontierã, care sunt parte componentã a Echipei Europene a Poliåiætilor de Frontierã æi numãrul total al acestora. În perioada iunie-octombrie 2012 se desfãæoarã un proiect pilot, privind selecåia æi detaæarea primilor 12 poliåiæti de frontierã europeni dintre care 5 sunt selecåionaåi de cãtre FRONTEX din România.

În cadrul aceleiaæi întâlniri, preæedinåia Consiliului Director al FRONTEX a fost preluatã de reprezentantul Germaniei, Ralph Goebels, nou ales în aceastã funcåie. Întreg consiliul Director FRONTEX a adus un omagiu deosebit lui Robert Strondl, reprezentantul Austriei, care a predat aceastã funcåie, pentru meritele deosebite avute în promovarea unui climat de cooperare æi conlucrare pentru implementarea obiectivelor comune între toåi reprezentanåii statelor membre ale UE æi statelor asociate.

Începând cu anul 2012, FRONTEX are un nou logo ce reprezintã o idee de integrare æi de interconectare a eforturilor de securizare a frontierelor externe ale UE, pentru toate tipurile de frontierã – terestrã, maritimã æi aerianã - simbolul celor trei poduri aflate în legãturã.

Organizarea „Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã” a urmãrit consolidarea comunitãåii europene a poliåiilor de frontierã pentru securizarea frontierelor externe ale UE æi îmbunãtãåirea muncii celor peste 400.000 de poliåiæti de frontierã din Europa.

andreea NiCULiUFoto: Ætefan aNDrEESCU

Centru – comisar adrian Sbarcea în cadrul dezbaterii „Scopuri multiple ale operaåiunilor

maritime comune”

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 7

EvenimentÎn deschidere, sub titulatura „Poråi sau

poduri? Viitorul controlului de frontierã” a luat cuvântul directorul executiv FRONTEX, Ilkka Laitinen, care a apreciat activitatea poliåiætilor de frontierã/grãnicerilor europeni æi a prezentat principalele ameninåãri æi provocãri actuale la adresa securitãåii frontierelor externe ale UE.

Au urmat discuåii pe temele: Schimbul de informaåii în managementul frontierei, Frontiere inteligente æi Dimensiuni etice ale folosirii tehnologiei. De remarcat este faptul cã, în cadrul dezbaterii - Scopurile multiple ale operaåiunilor maritime comune - Poliåia de Frontierã Românã a fost reprezentatã de subcomisarul Adrian Sbarcea, din cadrul Serviciului de Supraveghere æi Control Naval din IGPF.

În cadrul activitãåilor, au fost acordate diplome pentru comisar-æef Cãtãlina Harabagiu æi agent principal Roxana Munteanu din cadrul ÆFICPPF Iaæi æi comisar-æef Dan Barbacariu – ITPF Iaæi, pentru contribuåia la actualizarea versiunii Programei Comune pentru Pregãtire de Bazã (CCC).

În ziua premergatoare celebrãrii Zilei Europeane a Autoritãåilor de Frontierã, a avut loc a 39-a întâlnire a Consiliului Director al Frontex. România a fost reprezentatã de æeful Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, membru titular în Consiliul Director al Agenåiei æi comisar- æef Andreea Niculiu, æeful SAERI, membru alternat. Aceastã întâlnire se organizeazã trimestrial, de cãtre Agenåie, cu scopul de a analiza acåiunile derulate, stadiul cooperãrii operative între statele participante în domeniul supravegherii æi controlului graniåelor, precum æi a mãsurilor comune ce vor fi luate în viitor de cãtre Statele Membre sub egida FRONTEX. Cu ocazia reuniunii s-a analizat situaåia operativã privind fenomenul migraåionist la frontierele externe ale UE, fiind subliniat faptul cã:

frontiera terestrã între Grecia æi Turcia continuã sã reprezinte principala poartã de intrare a migranåilor ilegali în UE (peste 90% din totalul migranåilor ilegali intraåi în UE),

se înregistreazã semne de activare a rutelor secundare de migraåie din Grecia, una dintre acestea afectând æi România,

este posibil sã se reactiveze ruta Mediternaneanã de Sud-Est pentru frontierele maritime ale UE.

Un punct important l-a reprezentat aprobarea celor 13 profiluri ale poliåiætilor de frontierã, care sunt parte componentã a Echipei Europene a Poliåiætilor de Frontierã æi numãrul total al acestora. În perioada iunie-octombrie 2012 se desfãæoarã un proiect pilot, privind selecåia æi detaæarea primilor 12 poliåiæti de frontierã europeni dintre care 5 sunt selecåionaåi de cãtre FRONTEX din România.

În cadrul aceleiaæi întâlniri, preæedinåia Consiliului Director al FRONTEX a fost preluatã de reprezentantul Germaniei, Ralph Goebels, nou ales în aceastã funcåie. Întreg consiliul Director FRONTEX a adus un omagiu deosebit lui Robert Strondl, reprezentantul Austriei, care a predat aceastã funcåie, pentru meritele deosebite avute în promovarea unui climat de cooperare æi conlucrare pentru implementarea obiectivelor comune între toåi reprezentanåii statelor membre ale UE æi statelor asociate.

Începând cu anul 2012, FRONTEX are un nou logo ce reprezintã o idee de integrare æi de interconectare a eforturilor de securizare a frontierelor externe ale UE, pentru toate tipurile de frontierã – terestrã, maritimã æi aerianã - simbolul celor trei poduri aflate în legãturã.

Organizarea „Zilei Europene a Autoritãåilor de Frontierã” a urmãrit consolidarea comunitãåii europene a poliåiilor de frontierã pentru securizarea frontierelor externe ale UE æi îmbunãtãåirea muncii celor peste 400.000 de poliåiæti de frontierã din Europa.

andreea NiCULiUFoto: Ætefan aNDrEESCU

8 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

prezentare

La polizia dell’immigrazione e delle Frontiere

italia - prezentare generalãItalia, oficial Republica Italianã, este un stat suveran european,

situat, în cea mai mare parte, în Peninsula Italicã, cuprinzând æi câteva insule la Marea Mediteranã, cele mai importante fiind Sicilia æi Sardinia. Este înconjuratã de Marea Adriaticã la nord-est, Marea Ionicã la sud-est, Marea Tirenianã la sud-vest æi Marea Liguricã la nord-vest. Are o suprafaåã totalã de 301.340 km2 æi o lungime a frontierei terestre de 1899,2 km. Se învecineazã cu Franåa (488 km) la nord-vest, Elveåia (740 km) æi Austria (430 km) la nord æi Slovenia (199 km) la nord-est. De asemenea, înconjoarã douã enclave independente: San Marino (39 km) æi Vatican (3,2 km), are æi o exclavã înconjuratã de Elveåia numitã Campione d’Italia.

Munåii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeazã un arc, închizând Italia în nord. Aici se aflã æi o lagunã aluvionarã mare, Laguna din Veneåia, strãbãtutã de Râul Po æi de mulåi afluenåi ai sãi, care curg dinspre Alpi, Apenini æi Dolomiåi. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul, Adige æi Arno. Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociatã cu doi faimoæi vulcani: acum adormitul Vezuviu, în apropriere de Napoli æi activul Etna în Sicilia.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci æi romani, æi al miæcãrilor culturale moderne, cea mai notabilã fiind Renaæterea. În Vatican este sediul Bisericii Romano-Catolice æi a fost pentru o perioadã lungã centrul civilizaåiei occidentale.

Italia este în general o omogenitate lingvisticã æi religioasã.

Totuæi, cultura, economia æi politica sa sunt diferite. Italia, ca densitate a populaåiei europene ocupã locul al cincilea cu 196 de persoane pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germanã, în Tirolul de Sud æi cel de limba slovenã, lângã Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale paråiale sunt cele franceze în Valle d’Aosta; cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomiåi æi cele friuliene în regiunea Friuli-Veneåia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus, existã alte câteva minoritãåi locale mici, ca æi cele vorbitoare de limba occitanã în sudul vãii Piemontului; limba catalanã în oraæele Alghero æi Sardinia; limba albanezã în anumite sate din Calabria æi Sicilia æi de dialecte greceæti vechi în satele din Calabria.

Istoria Italiei este probabil cea mai importantã în privinåa dezvoltãrii culturale æi a dezvoltãrii sociale din Mediteranã. Åara a fost o gazdã pentru importante activitãåi în timpurile preistorice, æi de aceea sãpãturi arheologice pot fi gãsite în multe regiuni: Lazio æi Toscana, Umbria æi Basilicata. Dupã Magna Grecia, Civilizaåia etruscã æi Imperiul Roman care a venit sã domine aceastã parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul æi Renaæterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei æi artei europene. Oraæul Roma, capitala åãrii, conåine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernã a devenit un stat-naåiune efectiv - pe 17 martie 1861 - când statele Peninsulei æi cele douã Sicilii au fost unite de cãtre regele Victor Emmanuel al II-lea din Dinastia de Savoia. Arhitectul unificaåiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul-ministru al lui Victor Emmanuel.

9F R O N T I E R A Nr. 5/2012

prezentareRoma însãæi a rãmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finalã a unificãrii italiene.

Dictatura fascistã a lui Benito Mussolini, care a început în 1922, a condus la o alianåã dezastruoasã cu Germania æi cu Japonia numitã Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) æi la înfrângerea finalã a Italiei, în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi Constituåii, pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost trimiæi în exil datoritã asocierii lor cu regimul fascist.

Constituåia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un Parlament Bicameral, constând din Camera Deputaåilor æi Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciarã æi una executivã (condusã de un prim-ministru). Preæedintele Republicii este ales pe 7 ani de cãtre Parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaåi regionali. Preæedintele nominalizeazã prim-ministrul, iar acesta propune ceilalåi miniætri. Consiliul de Miniætri în mod general, dar nu necesar, este compus din membri ai Parlamentului æi trebuie sã pãstreze secretele ambelor camere. Camerele Parlamentului sunt populare æi proporåionale fiind alese în mod direct printr-un sistem mixt majoritar.

Astãzi Italia este o Republicã democraticã æi o åarã dezvoltatã, ocupând a æaptea poziåie, conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitãåii vieåii æi a douãzecea conform indicelui dezvoltãrii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene æi unul dintre membrii în Grupul celor Opt, NATO æi ai Consiliului Europei. De asemenea, s-a alãturat grupului de creætere a unificãrii politice æi monetare din Europa de Vest, în 1999. În data de 1 ianuarie 2002 Euro a devenit monedã oficialã.

Direcåia Centralã de imigrare æi poliåie de Frontierã. În Italia atribuåiile referitoare la controlul la frontierã æi

fenomenul de migraåie revin Direcåiei Centrale de Imigrare æi Poliåie de Frontierã.

Aceastã Direcåie a fost înfiinåatã prin Legea nr. 189 din 30 iulie 2002, cunoscutã sub numele de legea „Bossi-Fini”, privind modificarea legislaåiei referitoare la imigraåie æi azil. Direcåia funcåioneazã în cadrul Poliåiei Naåionale (Polizia di Stato) æi se subordoneazã Departamentului Siguranåã Publicã din cadrul Ministerului de Interne.

Prin crearea unei Direcåii Centrale, total dedicatã imigrãrii æi frontierelor, s-a dorit urmãrirea obiectivului dublu: de promovare a dezvoltãrii unei strategii inovatoare æi a eficienåei în combaterea imigraåiei ilegale, cu o importantã proiecåie æi la nivel internaåional dar æi de gestionare a problematicii legate de prezenåa strãinilor în åarã.

Noua organizare a Direcåiei æi-a propus realizarea unei structuri care sã dezvolte strategii specifice de intervenåie privind fenomenul de migraåie, realizarea unui control de frontierã mai rapid æi mai eficient, precum æi formarea æi specializarea personalului în domeniul siguranåei publice.

O altã noutate semnificativã, apãrutã în Legea nr. 189 din 2002, este atribuirea exclusivã cãtre Direcåia Centralã de Imigrare æi Poliåie de Frontierã a coordonãrii activitãåii de combatere a migraåiei ilegale de pe frontiera maritimã, reglementatã prin Decretul Interministerial din 14 iulie 2003, în materie de combatere a migraåiei ilegale. Direcåiei Centrale îi revine sarcina de culegere æi analizare a informaåiilor legate de activitatea de supraveghere, prevenire æi combatere a migraåiei ilegale pe mare, precum æi cooperarea în cadrul unor intervenåii operative cu Marina Militarã, Poliåia Naåionalã, precum æi cu Cãpitãnia Porturilor.

Poliåia de Frontierã Italianã este responsabilã cu patrularea æi, dacã este cazul, cu intervenåia în porturi æi aeroporturi. Evident, nu se limiteazã doar la controlul documentelor de cãlãtorie ale persoanelor care sosesc æi pleacã, ci æi a tuturor bunurilor, care intrã sau ies, zilnic, la bordul navelor, avioanelor æi autovehiculelor. În ceea ce priveæte eliberarea permiselor de æedere, aceastã sarcinã revine în competenåa Oficiului pentru Imigrãri din cadrul Secåiilor de Poliåie.

Deæi în urma acordului Schengen, controlul la multe dintre frontierele Italiei s-a desfiinåat, Poliåia de Frontierã este în

10 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

prezentare

11F R O N T I E R A Nr. 5/2012

prezentarecontinuare prezentã în zonele de frontierã æi efectueazã controale sistematice sau prin sondaj. În cadrul aeroporturilor este responsabilã cu securitatea, controlul paæapoartelor æi verificarea migranåilor (bagajele æi persoanele care tranziteazã sunt verificate de companii private sub supervizarea Poliåiei de Frontierã).

În cadrul Direcåiei Centrale de Imigrare æi Poliåie de Frontierã se regãsesc trei structuri:

Biroul JuridicAcest birou are ca atribuåii Planificarea obiectivelor,

managementul resurselor umane æi materiale ale Direcåiei Centrale, instruirea, cercetarea în domeniul tehnologic æi informatic dar æi colectarea, prelucrarea æi analiza datelor referitoare la fenomenul de imigraåie. Biroul este împãråit la rândul lui în trei compartimente: Juridic, Management æi Organizare, Administrativ æi Contabilitate.

Serviciul de imigrãriGestioneazã activitatea administrativã æi operativã pentru

combaterea migraåiei ilegale, atât pe teritoriul naåional, precum æi în cadrul cooperãrii internaåionale poliåieneæti. Serviciul este constituit din trei compartimente:

Primul coordoneazã toate activitãåile legate de combaterea migraåiei ilegale æi de prezenåa strãinilor ilegali, cu misiunea de expulzare, repatriere æi cazare în centrele speciale. Al doilea compartiment coordoneazã serviciile de prevenire a infracåionalitãåii transfrontaliere maritime. Acesta asigurã æi ofiåeri de legãturã pentru gestionarea fenomenului internaåional al migraåiei ilegale. Al treilea compartiment gestioneazã relaåiile internaåionale cu åãri comunitare sau extracomunitare.

Serviciul poliåie de Frontierã æi StrãiniAcest serviciu este responsabil cu funcåionarea Poliåiei de

Frontierã: securitatea porturilor æi aeroporturilor, mãsurile de siguranåã legate de æederea strãinilor, aplicarea procedurilor referitoare la acordarea cetãåeniei, recunoaæterea dreptului de azil æi a statutului de refugiat.

Æi acest serviciu se împarte în douã compartimente. Unul coordoneazã æi planificã întreaga activitate a celor opt zone ale Poliåiei de Frontierã, care au în subordine 18 sectoare æi 35 de porturi sau aeroporturi. Celãlalt gestioneazã toate activitãåile legate de permisele de æedere aplicând anumite proceduri privind vizele de intrare, cetãåenie æi azil, coordonând în total 103 birouri de imigrare din cadrul secåiilor de poliåie.

Poliåia de Frontierã este împãråitã în opt zone geografice (Zona Torino, Zona Milano, Zona Udine, Zona Roma, Zona Napoli, Zona Palermo, Zona Bologna, Zona Bari), 11 sectoare la frontiera verde, 13 birouri la frontiera maritimã, 15 birouri la frontiera aerianã æi 12 birouri de Poliåie de Frontierã în cadrul porturilor æi aeroporturilor.

Ca numãr de angajaåi, în cadrul Direcåiei Centrale de Imigrare æi Poliåiei de Frontierã, activeazã aproximativ 6.000 de poliåiæti de frontierã.

De asemenea, mai existã 108 birouri de poliåie cu atribuåii de birouri de poliåie de frontierã dintre care 23 de comandamente ale Poliåiei, 53 de secåii de poliåie æi 32 de comandamente ale carabinierilor.

În ceea ce priveæte Poliåia Naåionalã, aceasta are un total de 105.000 angajaåi. Admiterea se face doar prin concurs public. O parte din posturile de poliåiæti sunt rezervate pentru agenåii de poliåie, care au îndeplinit stagiul militar voluntar de 3 ani. Funcåiile se ocupã prin diferite concursuri.

personalulExistã 4 categorii de personal:1) Agenåii au aceleaæi atribuåii ca æi colegii din România æi au

urmãtoarele grade profesionale: agente, agente scelto, assistente, assistente capo; Pentru aceste funcåii de agenåi, care reprezintã aproximativ 50% din totalul personalului, se organizeazã concurs din sursa externã. Cei declaraåi admiæi, urmeazã apoi un curs de formare de 12 luni.

2) „sovrintendentii” pot coordona mici unitãåi operative æi au urmãtoarele grade profesionale: vice sovrintendente, sovrintendente, sovrintendente capo; aceastã categoria reprezintã aproximativ 20 % din totalul personalului. Accesul la acest nivel se poate face doar printr-un concurs intern, rezervat agenåilor,

cu cel puåin 4 ani vechime în serviciu. Cursul de formare profesionalã al acestei categorii dureazã 6 luni.

3) Inspectorii coordoneazã unitãåi operative mai mari æi Birouri. Pentru funcåia de inspector se organizeazã un concurs public cu candidaåi din viaåa civilã. Cei declaraåi admiæi urmeazã un curs de formare cu durata de 18 luni. Inspectorii reprezintã 20% din total æi au urmãtoarele grade profesionale: vice ispettore, ispettore, ispettore capo, ispettore superiore æi sostituto commissario. Într-un aeroport, de obicei, aceætia sunt æi æefii de turã.

4) În ceea ce priveæte cea de-a patra categorie, cea a funcåionarilor, sunt cuprinæi: „comissari” (commissario capo æi vice questore aggiunto) æi „dirigenti” (primo dirigente, dirigente superiore æi dirigente generale).

În categoria „funcåionari” sunt cuprinse funcåii începând de la æef de serviciu æi pânã la director general. Pot ocupa aceste funcåii candidaåii care au diplomã de absolvire a facultãåii de 5 ani în ætiinåe juridice sau politice. Aceste funcåii se pot ocupa prin concurs public organizat anual cu candidaåi din viaåa civilã. Cei admiæi urmeazã apoi un curs de 2 ani academici la Æcoala Superioarã de Poliåie.

Existã æi un alt concurs intern, organizat tot anual, dar cu mai puåine locuri, rezervat poliåiætilor din celelalte grupe, cu cel puåin 4 ani de vechime.

Nu în ultimul rând, existã æi personal tehnic, în care sunt incluæi experåi æi asistenåi în informaticã æi telecomunicaåii, chimiæti, etc.

Material realizat cu sprijinul Biroului ataæatului de interne, de pe lângã ambasada italiei la Bucureæti

12 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Eveniment

Vineri, 1 iunie, începând cu ora 9, la sediul Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea a fost mare sãrbãtoare æi prilej de bucurie cu ocazia festivitãåii de avansare la primul grad profesional a promoåiei de agenåi de poliåie de frontierã „1 iunie 2012” ai æcolii.

La aceastã activitate au participat: chestor de poliåie Vasile Guæatu-directorul Direcåiei Resurse Umane din IGPF, col. Zelimir Mrdalj-director adjunct al Centrului de Pregãtire a Poliåiei din Sremska Kamenica – Serbia, lt. col. Laszlo Lovei-director adjunct al Æcolii Medii de Ordine Publicã din Miskolc – Ungaria, maior Ferenc Koczo, director adjunct-Æcoala Medie de Ordine Publicã din Szeged – Ungaria.

Au participat, de asemenea, Ilie Bolojan – primarul municipiului Oradea, Claudiu Pop - prefectul Judeåului Bihor, æefi æi comandanåi ai structurilor MAI æi MApN din Garnizoana Oradea, reprezentanåi ai instituåiilor locale cu care æcoala coopereazã, reprezentanåi ai mass-media, înalte feåe bisericeæti æi, nu în ultimul rând, pãrinåii, rudele æi prietenii absolvenåilor, sosiåi din toate colåurile åãrii.

Festivitatea de absolvire a fost condusã de cãtre comisar-æef de poliåie Ovidiu Stanciu, directorul Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea care a avut, la adresa absolvenåilor, cuvinte de laudã, actuala promoåie obåinând rezultate foarte bune situându-se astfel între promoåiile fruntaæe ale Æcolii. Aprecierea æi recunoaæterea meritelor actualei promoåii a fost arãtatã æi în cuvântul domnului director „Prin strãdania voastrã continuã, prin comportamentul dumneavoastrã de zi cu zi, aåi obåinut ceva extrem de preåios: respectul æi admiraåia noastrã, a celor care v-am fost alãturi”.

De asemenea în cuvântul chestorului de poliåie Vasile Guæatu, reprezentantul IGPF, s-au regãsit cuvinte de apreciere æi încurajare a tinerilor absolvenåi „Dumneavoastrã vã revine frumoasa æi onoranta misiune de a contribui alãturi de ceilalåi la ridicarea prestigiului Poliåiei de Frontierã Române în plan intern æi internaåional, scopul final fiind acela de aderare a României la spaåiul Schengen. Fiecare dintre dumneavoastrã va avea un rol important în îndeplinirea misiunilor specifice Poliåiei de Frontierã, pentru cã agenåii constituie æi vor constitui baza activitãåii operative a instituåiei noastre”.

Cu toate cã fizic nu mai sunt de mult copii, aceæti tineri sunt æi rãmân copiii pãrinåilor lor æi de aceea aceastã zi de 1 Iunie este cu atât mai specialã. Este, de asemenea, o zi specialã deoarece, dupã aproape un an de la terminarea studiilor, au fost

gãsite fondurile necesare pentru încadrarea acestei promoåii, cea de a 19-a promoåie de la revenirea æcolii noastre în municipiul Oradea. Impactul æi emoåia momentului absolvirii æcolii æi al mesajelor transmise de cei care au luat cuvântul au fost simåite atât în rândul absolvenåilor, cât æi al pãrinåilor æi rudelor, care au dorit sã fie alãturi de ei la acest eveniment unic din viaåa lor.

Actuala serie de absolvenåi reprezintã cea de-a 92-a promoåie de elevi pe care a dat-o æcoala orãdeanã de-a lungul timpului. Aceasta a avut durata de æcolarizare de 2 ani, perioadã în care elevii au fost æcolarizaåi în municipiul Oradea. Toåi cei 95 elevi, 24 de fete æi 71 bãieåi, care au susåinut examenul de absolvire

în perioada 21– 29 mai 2012, au trecut cu bine acest examen care a constat în susåinerea mai multor probe de evaluare a competenåelor din curriculumul de pregãtire asociat standardului de pregãtire profesionalã astfel:

Pregãtire specificã de specialitate - Controlul, supravegherea frontierei æi intervenåie poliåieneascã, pregãtire juridicã de specialitate, Informaticã æi una din limbile strãine studiate (francezã, rusã, germanã), Executarea unei æedinåe de tragere;

Comisia examenului de absolvire a fost condusã în acest

an de cãtre comisar-æef de poliåie Barbu Iuliana, împuternicit al æefului Serviciului Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului din cadrul IGPF.

În urma centralizãrii rezultatelor examenului de absolvire, media generalã a promoåiei „1 IUNIE 2012” a fost de 8,81. De asemenea, în cadrul festivitãåii de absolvire a avut loc acordarea de diplome de merit primilor zece elevi cu rezultate meritorii în cadrul examenului de absolvire. Premierea acestora a fost fãcutã de cãtre chestor de poliåie Vasile Guæatu, directorul Direcåiei Resurse Umane din IGPF în faåa formaåiei, a rudelor æi a invitaåilor. Primii trei clasaåi au fost, în ordine, urmãtorii: æef de promoåie - agent Dana-ionela iordache - cu media 9,67, locul al II-lea, agent Cristina - ionela gheorghe - cu media 9,62, locul al III-lea, agent alexandru - Marius Nan - cu media 9,57.

Absolvenåii au fost repartizaåi în ordinea mediilor în cadrul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliåiei de Frontierã la frontiera externã a României ca debutanåi pentru o perioadã de 6 luni.

Eugen MiCHEÆ

promoåia 1 iunie 2012 avansatã în grad

13F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Evaluare

Poliåia de Frontirã este prima autoritate de ordine æi siguranåã publicã din România care a obåinut certificarea sistemului de management al calitãåii, în conformiate cu standardul ISO (The International Certification Network) 9001:2008, acesta fiind cea mai importantã reåea globalã, formatã din cele mai importante organisme de certificare pe plan mondial.

De ce a fost necesar pentru o autoritate a statului român, cum este poliåia de Frontierã, sã facã dovada conformitãåii sistemului de management, cu standardul iSO 9001:2008?

Ca urmare a mediatizãrii excesive a cazurilor de corupåie înregistrate la nivelul unor structuri de frontierã, având în vedere gradul de afectare a imaginii publice a PFR, faåã de cetãåeanul contribuabil, faåã de celelalte autoritãåi ale statului român, partenerii FRONTEX, GIRMIFS, autoritãåile poliåieneæti ale altor state, am considerat o chestiune de onoare sã facem dovada eforturilor noastre, în sensul îmbunãtãåirii situaåiei înainte de a aætepta îndreptarea lucrurilor de la sine. Dacã experåii strãini au concluzionat cã Poliåia de Frontierã îndeplineæte cerinåele tehnice pentru a face parte din spaåiul Schengen, considerãm cã trebuia sã vinã æi rândul românilor, prin organizaåii civile independente sã aibã prilejul de a evalua (în baza unor criterii obiective) o instituåie de stat æi de a-æi formula propriile concluzii æi convingeri.

Certificarea sistemului de management al calitãåii la nivelul entitãåilor Poliåiei de Frontierã, oferã garanåii suplimentare cetãåeanului æi instituåiilor din România ori din mediul extern, asupra faptului cã, prin noi, se bucurã de „frontiere sigure”. Tot la capitolul avantaje mai putem aminti: alinierea activitãåilor la cerinåele operaåionale, legislaåia europeanã æi naåionalã în domeniul gestionãrii frontierelor; asigurarea condiåiilor optime de control intern/managerial asupra proceselor æi activitãåilor care se organizeazã æi desfãæoarã la nivelul structurilor PFR; îmbunãtãåirea actului decizional a cãrui finalitate este datã de implementarea unor practici profesionale unitare; îndeplinirea cerinåelor prevãzute în Strategia naåionalã de ordine publicã 2010-2013 referitoare la implementarea managementului calitãåii în instituåiile din domeniul siguranåei æi ordinii publice; acordarea respectului reciproc organizaåiilor civile care participã la achiziåiile publice organizate de Inspectoratul General al PFR, în situaåia în care întotdeauna am solicitat de la acestea, dovada calitãåii bunurilor æi/sau serviciilor oferite.

Care au fost etapele parcurse pentru implementarea æi certificarea sistemului de management al calitãåii în structurile pFr?

Primul lucru æi cel mai important, dupã pãrerea mea, este dorinåa managerilor de a adopta o schimbare care sã dureze în timp (planificarea obiectivului de a practica un management de calitate de cãtre echipa managerialã - adoptarea politicii de calitate) æi de a orienta procesele de reorganizare, astfel încât costul schimbãrii sã fie minim, sau altfel spus, partenerii sociali (pãråile interesate: cetãåenii, statul român, cu instituåiile

sale precum æi organele de cooperare internaåionalã, partenerii FRONTEX) sã nu fie afectaåi în niciun fel. Cea de-a doua etapã, o reprezintã cãutarea, identificarea surselor de finanåare. În cazul nostru, am folosit oportunitatea accesãrii fondurilor europene (programul general „Solidaritatea æi Gestionarea Fluxurilor Migratorii”. Fondul pentru Frontierele Externe). Urmeazã apoi, în ordine: realizarea proiectelor, aprobarea, organizarea procesului de achiziåie, în conformitate cu legislaåia æi reglementãrile în vigoare; pregãtirea personalului implicat în gestionarea sistemului de management al calitãåi, respectiv: pregãtirea unui numãr de 12 „manageri ai sistemelor de management al calitãåii” æi a 34 ofiåeri de poliåie de frontierã în „auditor în domeniul calitãåii”; emiterea æi difuzarea manualului sistemului de calitate al P.F.R. având în vedere legislaåia aplicabilã æi misiunea de bazã a instituåiei; implementarea prevederilor manualului în activitatea personalului P.F.R. de la cel mai înalt nivel, pânã la cel mai nou angajat æi invers; prezentarea dovezilor: fapte æi înscrisuri în cadrul auditului extern din care rezultã cã structurile organizatorice ale Poliåiei de Frontierã au implementat æi menåin

un sistem de management al calitãåii; obåinerea certificatelor SRAC æi IQNet, care atestã cã procesele de bazã ale P.F.R. „supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat terestre, maritime, fluviale æi aeriene æi combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere” sunt conforme cu standardului ISO 9001:2008.

Organismul de certificare are obligaåia de a retrage certificatul, în situaåia în care structurile evaluate ulterior, în cadrul auditurilor de supraveghere, nu oferã dovada îmbunãtãåirilor continue.

Certificatul SRAC pe care Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, Garda de Coastã æi Inspectoratele Teritoriale ale P.F.R. l-au obåinut, are numãrul 9003 æi este valabil pânã la data de 11 mai 2015. Certificatul IQNet (The International Certification Network) obåinut împreunã cu certificatul SRAC, oferã recunoaætere internaåionalã a calitãåii, IQNet fiind cea mai importantã reåea globalã formatã din cele mai importante organisme de certificare pe plan mondial.

Bogdan – Mihail iVÃNESCU

Certificarea sistemului de management al calitãåii al pFr

14 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

ÆtiriFalsuri depistate la trecerea frontiereiPoliåiætii de frontierã arãdeni au depistat douã persoane care

au încercat sã treacã ilegal frontiera de stat folosind documentele altor persoane.

Astfel, în ziua de 17 mai, în jurul orei 15.30, la PTF Nãdlac, s-au prezentat pentru a ieæi din åarã, ca pasageri într-un autoturism, marca Volskwagen, înmatriculat în România, cinci cetãåeni care au prezentat la controlul de frontierã cãråi de identitate româneæti.

Cu ocazia efectuãrii controlului, poliåiætii de frontierã au constatat cã douã persoane, din cele cinci, nu sunt aceleaæi cu cele din fotografiile titularilor, motiv pentru care au fost conduse la sediul sectorului. În urma cercetãrilor, s-a constat cã persoanele suspecte sunt cetãåeni sirieni, cu vârstele de 16, respectiv 18 ani, æi au declarat cã intenåionau sã ajungã în Germania, fiind ajutaåi în acåiunea lor, pentru suma de 200 de euro de cãtre cetãåeanul român Amet E., de 24 de ani, prezent, în autoturism.

Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor în cauzã æi i-au cercetat pe cei doi sirieni sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de fals privind identitatea, uz de fals æi tentativã de trecere a frontierei de stat, iar cetãåeanului român Amet E. i s-au întocmit actele de cercetare penalã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trafic de migranåi, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Migranåi ascunæi în trenÎn luna mai, în PTF Curtici, judeåul Arad, la controlul de

frontierã s-au constatat 12 cazuri de tentativã æi 5 cazuri de trecere ilegalã a frontierei de stat, având ca mod de operare

ascunderea în mijloacele trenurile de marfã care transportã autoturisme pentru export. Majoritatea persoanelor reåinute sunt algerieni, tunisieni æi marocani. În cele 17 cazuri au fost implicate 84 de persoane, astfel: 69 de persoane reåinute æi 15 persoane trecute ilegal. Aceætia provin în special din centrele de cazare din åarã (Timiæoara æi Galaåi) æi au urmãtoarele moduri de operare:

- urcã din gara C.F.R. Timiæoara Est, pe garniturile de tren care transportã autoturisme, cunoscând faptul cã acestea pleacã la export în åãri din vestul europei (Germania, Franåa, Belgia);

- vin cu mijloace de transport (taxiuri, microbuze) pânã în zona de responsabilitate a S.P.F. Curtici æi urmãresc (în special noaptea) garniturile de tren care transportã autoturisme pentru a se urca în ele;

- se deplaseazã pânã în triajul staåiei C.F.R. Curtici æi în momentul în care trenul porneæte se urcã în acesta din mers.

Un astfel de caz a avut loc în data de 10 mai, când poliåiætii de frontierã de la SPF Curtici, au efectuat formalitãåile de ieæire din åarã asupra unei garnituri de tren încãrcate cu autoturisme. Trenul avea ca destinaåie finalã localitatea Dodendorf (Germania). Cu aceastã ocazie, au depistat pe platforma vagoanelor, ascunse sub autoturismele transportate, æaisprezece persoane care încercau sã iasã ilegal din åarã.

Acestea au fost conduse la sediul sectorului, iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã grupul era format din 12

cetãåeni algerieni, doi tunisieni æi doi marocani, cu vârste cuprinse între 18 æi 36 de ani.

Din primele cercetãri a rezultat cã persoanele în cauzã au urcat în tren, în triajul staåiei CFR Timiæoara Nord, cu intenåia de a ieæi ilegal din România pentru a ajunge în Germania.

Migranåi reåinuåi la frontierãPoliåiætii de frontierã arãdeni au depistat æi reåinut cinci

persoane care încercau sã treacã ilegal frontiera româno-ungarã pentru a ajunge în Spaåiul Schengen.

În data de 20 mai, o patrulã formatã din poliåiæti de frontierã de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Turnu, a depistat, cu ajutorul autospecialei de termoviziune, cinci bãrbaåi care se deplasau pe jos, peste câmp, spre frontiera cu Ungaria. Cei cinci au fost reåinuåi la, aproximativ, 300 de metri faåã de linia de frontierã.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã este vorba de cinci cetãåeni marocani cu vârstele cuprinse între 21 æi 28 de ani, care intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen.

Dan MarCEL

Traficanåi de migranåi reåinuåiPoliåiætii de frontierã bihoreni au desfãæurat o acåiune specificã

ce s-a finalizat cu reåinerea unor traficanåi de migranåi.Astfel, în ziua de 13 mai, la nivelul ITPF Oradea s-a declanæat

o acåiune privind combaterea migraåiei ilegale în zona de responsabilitate a SPF Valea lui Mihai æi SPF Diosig.

La intrarea în localitatea Valea lui Mihai, poliåistul de frontierã din dispozitiv a efectuat semnalul regulamentar pentru oprirea autoturismului. Deoarece acesta nu a oprit, ocolind poliåistul, s-a trecut la urmãrirea autoturismului, iar dupã, aproximativ, 700 de metri o persoana, din autoturismul urmãrit, a sãrit de pe bancheta din spate fiind imediat imobilizat. În acelaæi timp, poliåistul de frontierã de pe autospeciala de serviciu, a blocat autoturismul urmãrit dupã aproape încã 500 de metri.

Autoturismul æi persoanele din acesta au fost conduse la sediul SPF Valea lui Mihai, unde au fost identificate ca fiind doi cetãåeni români de 53, respectiv 43 ani, doi cetãåeni palestinieni æi unul libanez, având vârste cuprinse între 19 æi 24 ani.

În urma audierilor æi verificãrilor efectuate a rezultat faptul cã cele trei persoane strãine au fost preluate de cei doi cetãåeni români æi transportaåi cu autoturismul pânã în localitatea Valea lui Mihai, de unde intenåionau sã treacã ilegal frontiera de stat în Ungaria, pentru a se deplasa, ulterior, în Austria.

Faåã de toate aceste persoane, s-au întocmit lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar faåã de cãlauze, pentru infracåiunea de trafic de migranåi.

Dan LaZÃr

15F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Ætiri

• În data de 16 mai, o patrulã de supraveghere a frontierei de stat din cadrul Sectorului poliåiei de Frontierã grãdinari, iTpF Timiæ, a observat cinci persoane, toåi bãrbaåi, care se deplasau pe jos, pe DN 57. Cei cinci, toåi de origine afro-asiaticã, au fost depistaåi în zona de competenåã, în apropierea statului vecin.

În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã persoanele sunt cetãåeni din India æi Maroc, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 ani æi intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen. Cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat cu autoturisme de ocazie pânã la frontiera sârbo-românã. Cei cinci au recurs la aceastã metodã pentru cã nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.

• Un alt caz a avut loc în cursul nopåii de 28 spre 29 mai, când poliåiætii de frontierã din cadrul Sectoarelor Lunga æi Jimbolia au depistat, în zona de competenåã, cinci grupuri de migranåi, formate din æaisprezece bãrbaåi.

Aceætia nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu vorbeau limba românã, astfel cã poliåiætii de frontierã, bãnuind cã sunt migranåi, i-au condus la sediile sectoarelor poliåiei de frontierã, pentru a se clarifica situaåia. Dupã cercetãri, poliåiætii de frontierã au stabilit cã persoanele depistate sunt cetãåeni din Algeria, Maroc, Egipt æi Irak, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 de ani, care au trecut ilegal frontiera din Serbia în România.

În cadrul primelor cercetãri, persoanele în cauzã au declarat cã au ajuns cu mijloace de transport în comun pânã la frontiera sârbo-românã æi de acolo æi-au continuat cãlãtoria pe jos, peste câmp, pânã în momentul reåinerii de cãtre poliåiætii de frontierã.

Pe numele celor în cauzã au fost întocmite lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie luate mãsurile legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul poliåiei de Frontierã Boræ au depistat æi reåinut douã persoane care încercau sã treacã ilegal frontiera romano-ungarã.

În data de 2 mai a.c. ora 11.30, poliåiætii de frontierã de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Boræ au observat doi bãrbaåi care se deplasau pe jos, spre frontierã.

Aceætia au fost reåinuåi pentru identificare la aproximativ 200 metri de linia de frontierã, pe rambleul de cale feratã care face legãtura cu R.Ungarã.

Persoanele în cauzã au fost conduse la sediul sectorului, iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã este vorba de doi cetãåeni algerieni cu vârste cuprinse între de 32, respectiv 36 de ani, care intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen.

Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Dan LaZÃr

poliåiætii de frontierã gãlãåeni au depistat æi reåinut în luna mai 22 de persoane care au trecut ilegal frontiera dintre Republica Moldova æi România.

În urma acåinuilor specifice desfãæurate poliåiætii de frontierã gãlãåeni au depistat æi reåinut 22 de persoane care au trecut ilegal frontiera dintre Republica Moldova æi România cu ajutorul unor bãrci pneumatice, cu scopul de a ajunge în Spaåiul Schengen, în vederea gãsirii unor locuri de muncã. Majoritatea erau cetãåeni din Bangladesh, cu vârste cuprinse între 17 æi 37 ani.

În aceste cazuri, cercetãrile s-au desfãæurat în comun cu autoritãåile de graniåã ale statului vecin, în vederea stabilirii implicãrii æi altor persoane în sfera infracåionalã.

Poliåistii de frontierã au întocmit persoanelor lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat.

Denis LaZÃr

16 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Ætiripoliåiætii de frontierã doljeni au

avut o activitate intensã în punctele de trecere. Trei autoturisme æi zece autocamione, care figurau ca fiind neînmatriculate, au încercat sã treacã frontiera, în decursul a douã zile.

În ziua de 12 mai, la pTF Bechet, judeåul Dolj, s-au prezentat pentru a efectua formalitãåile de frontierã, la diferite intervale de timp, zece cetãåeni bulgari, cu vârste cuprinse între 30 æi 49 de ani, care conduceau câte un autocamion, marca Mercedes Benz, cu numere de înmatriculare provizorii, nemåeæti.

De asemenea, în cursul zilei de 14 mai, poliåiætii de frontierã din cadrul SpF Calafat, judeåul Dolj, au oprit în trafic, în zona de competenåã, doi cetãåeni bulgari, Peter B., în vârstã de 52 ani æi Minchov Y., în vârstã de 49 ani, care conduceau câte un autoturism, marca Volkswagen, æi pe cetãåeanul român Raul P., în vârstã de 28 ani; care conducea un autoturism, marca Hyundai Coupe.

În urma verificãrilor a rezultat cã toate cele trei autoturisme æi cele zece autocamioane figureazã neînmatriculate, din data de 11.05.2012.

Poliåiætii de frontierã au întocmit, persoanelor în cauzã, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de punere în circulaåie sau conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

Mihaela SiMiON

Un autoturism Skoda Octavia, în valoare de 10.000 de euro, a fost confiscat de cãtre poliåiætii de frontierã mehedinåeni, dupã ce a fost identificat, în trafic, la intrarea în municipiul Turnu Severin, ca fiind furat.

În cadrul unei acåiuni informativ operative, pe linia combaterii traficului internaåional de autoturisme furate, în dupã amiaza zilei de 15 mai, poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi ai Compartimentului de Sprijin Operativ, aparåinând Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Mehedinti, l-au oprit pentru control, la intrarea în municipiul Drobeta Turnu Severin, pe conducãtorul unui autoturism marca Skoda Octavia, despre care aveau date cã este semnalat ca fiind furat din municipiul Bucureæti.

La controlul documentelor autoturismului, conducãtorul acestuia, M. Lucica, în vârstã de 33 de ani, cu domiciliul în localitatea Strehaia a prezentat, poliåiætilor de frontierã, contractul de închiriere al autoturismului, contract de închiriere ale

cãrui clauze expiraserã, acesta trebuind sã predea autovehiculul societãåi de leasing din anul 2008.

Autoturismul aparåinea unei societãåi de închirieri auto din Bucureæti, fiind fabricat în anul 2005, cu o valoare de 10.000 de euro.

Continuând cercetãrile æi verificãrile, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind dat

în urmãrire naåionalã din anul 2009, societatea de închirieri fãcând o plângere, în acest sens, cãtre organele de poliåie.

M. Lucica a declarat cã nu a fost atentã la termenii contractuali æi a uitat sã-æi prelungeascã contractul de închiriere.

Persoanei în cauzã i s-a întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirii infracåiunilor de abuz de încredere æi tentativã la înæelãciune.

Autoturismul a fost indisponibilizat, urmând ca, la definitivarea cercetãrilor, sã fie înapoiat proprietarului de drept.

Valeriu pEra

Poliåiætii de frontierã din cadrul gãrzii de Coastã au verificat, în data de 1 mai, în jurul orei 12.00, pe sensul de ieæire din åarã al punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche, un autoturism, marca Porsche Cayenne Turbo, înmatriculat în Federaåia Rusã æi condus de un cetãåean rus, în vârstã de 57 ani. Dupã efectuarea verificãrilor s-a stabilit faptul cã autoturismul figura ca fiind furat din Moscova, din data de 23 iulie 2009.

În autoturism se mai aflau trei femei, de cetãåenie rusã æi ucraineanã, una dintre acestea declarând cã a achiziåionat respectivul autoturism de la un târg auto din Moscova, în luna martie 2012, pentru care a achitat suma de 25.000 de euro.

Autoturismul, evaluat la, aproximativ, 107.500 lei, a fost ridicat, în vederea indisponibilizãrii la sediul Grupului de Nave Mangalia.

Pe numele persoanei de sex feminin, care a declarat ca autoturismul îi aparåine, S. Alla, de 58 ani, cetãåean al Federaåiei Ruse, a fost întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt.

Marius NiCULESCU

17F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Ætiri

În perioada 25 - 27 mai, în pTF albiåa / iJpF Vaslui, pe sensul de intrare în România, pentru valorificarea unor informaåii, echipa comunã de control formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali a efectuat unele controale amãnunåite asupra mai multor mijloace de transport, ocazie cu care au fost descoperite 9.660 åigarete de provenienåã R. Moldova, în valoare totalã de 1.942 lei.

Metodele de ascundere a acestor produse accizabile au fost dintre cele mai diverse: în cabina æi în remorca mijocului de transport prezentat la control, în bagajele personale ale pasagerilor diverselor mijloace de transport, în colete æi în cutii de suc æi în cozonac.

Cetãåenii care au încercat sã introducã în åarã respectivele produse accizabile, fãrã sã le declare æi încercând sã le ascundã în diverse locaæuri din mijoacele de transport, cu care s-au prezentat la controlul de frontierã, sunt de cetãåenie românã æi R. Moldova æi au vârste cuprinse între 24 æi 36 de ani.

Autoritatea vamalã a luat mãsura confiscãrii întregii cantitãåi de åigãri æi a sancåionat persoanele în cauzã cu câte o amendã contravenåionalã în cuantum de 5.000 lei æi, în douã dintre cazuri, a dispus indisponibilizarea mijloacelor de transport pânã la plata amenzii.

irina gHEUCÃ-MiriCÃ

În data de 4 mai, poliåiætii de frontierã din cadrul gãrzii de Coastã, sub coordonarea parchetului de pe lângã Curtea de apel Constanåa, cu suportul tehnic, informativ æi de supraveghere al Dgipi – Sipi Constanåa, cu participarea lucrãtorilor din cadrul grupãrii Mobile de Jandarmi Constanåa, a reprezentanåilor DraOV Constanåa æi ai gãrzii Financiare Constanåa, au descins în mai multe locaåii de pe raza judeåului Constanåa æi ialomiåa, în cadrul unei acåiuni complexe de combatere a contrabandei cu åigãri.

Au fost efectuate 18 percheziåii, în vederea descoperirii unor locaåii despre care exista bãnuiala cã erau depozitate åigãri de contrabandã spre a fi valorificate în mod ilegal. În urma percheziåiilor, au fost reåinute în vederea confiscãrii 292.965 pachete de åigãri.

Åigãrile de diferite mãrci (Kent, Viceroy, Ashima, Capital, President, Winston æi Vigor) au fost descoperite în mai multe depozite clandestine de pe raza localitãåilor Valea Ciorii (jud. Ialomiåa), mun. Medgidia æi mun. Constanåa, provenite din contrabandã

æi destinate comiterii infracåiunii de contrabandã.

În urma percheziåiilor a mai fost descoperit un arsenal de arme æi muniåii, constând în 4 arme de foc cu glonå, echipate cu dispozitive de ochire æi vedere pe timp de noapte, o armã cu aer comprimat, o arbaletã profesionalã cu sãgeåi, un binoclu militar cu infraroæu, un dispozitiv de vedere pe timp de noapte tip OVN, dispozitive de bruiaj æi antiinterceptare, un baston telescopic metalic, sãbii, cuåite, topoare, macete æi peste 1.200 de cartuæe cu glonå calibru 5,5 mm, 7,62 mm, 9 mm æi 16 mm.

În locul în care a fost descoperitã cea mai mare parte a armelor æi muniåiei a fost identificatã o clãdire folositã pe post de poligon, în care se regãseau urmele a peste 200 de cartuæe trase, dovadã fiind tuburile gãsite pe o razã de 30 de metri.

Poliåiætii de frontierã au mai ridicat, în vederea confiscãrii, 4 autoturisme, din care un autoturism de lux marca Audi Q7, 2 Skoda Octavia, un Renault Megane, o autoutilitarã, 34 de telefoane

mobile de ultimã generaåie, precum æi 60.896 lei æi 3.385 euro.

În prezent sunt cercetate 15 persoane suspecte de implicare în activitãåi de contrabandã cu åigãri, nerespectarea regimului armelor æi muniåiilor, pentru 8 dintre ele a fost dispusã mãsura de reåinere æi a prezentãrii acestora la Judecãtoria Constanåa cu propunerea arestãrii preventive pentru 29 de zile.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin neplata accizelor, taxelor vamale æi a TVA-ului pentru bunurile reåinute în vederea confiscãrii este de aproximativ 3.060.896 lei æi 101.385 euro.

Bunurile, valorile æi înscrisurile au fost ridicate de poliåiætii de frontierã, transportate la sediul Gãrzii de Coastã cu douã camioane în vederea confiscãrii æi continuãrii cercetãrilor.

Marius NiCULESCU

Åigãri, arme æi muniåie

18 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

FotoreportajMinisterul Administraåiei æi Internelor

a participat în perioada 16–18 mai, la cea de-a IV Expoziåie Internaåionalã dedicatã Apãrãrii, Securitãåii Naåionale æi Private æi Industriei Aeronautice - „Black Sea Defence and Aerospace” – BSDA 2012.

Vizitatorilor le-au fost prezentate, la Expoziåia Internaåionalã ce a avut loc la sediul ROMAERO, tehnicã æi armament din dotarea Poliåiei de Frontierã, Poliåiei, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã æi Inspectoratului General de Aviaåie, precum æi exerciåii demonstrative privind modul de intervenåie a acestor structuri.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã în cadrul expoziåiei cu echipamente æi tehnicã de supraveghere æi controlul trecerii frontierei, dar æi cu mijloace de mobilitate terestrã æi navalã.

În cursul zilei de joi, 17 mai, zi dedicatã Ministerului Administraåiei æi Internelor a fost pregãtit pentru publicul vizitator o serie de exerciåii demonstrative, în cadrul cãrora a fost evidenåiat modul de acåiune al foråelor Ministerului în cadrul intervenåiei în situaåii deosebite: salvarea de la înãlåime, prezentarea tehnicii de descarcerare, prinderea unor suspecåi în cazul luãrii de

Expoziåie internaåionalã BSDA 2012

19F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Fotoreportaj

ostatici æi intervenåii antiteroriste, precum æi evoluåii de mãiestrie în pilotaj.Astfel, Centrul Chinologic Sibiu, din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române,

în colaborare cu Inspectoratul General de Aviaåie, a prezentat publicului un exerciåiu al unui echipaj canin. Echipa de desant de intervenåie, formatã dintr-un câine-poliåist æi instructorul acestuia, a coborât dintr-un elicopter, pentru anihilarea unui suspect violent.

În continuare, Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã a prezentat o serie de exerciåii demonstrative, constând în salvarea unor persoane aflate la etajele superioare ale unei clãdiri cuprinse de flãcãri, precum æi acordarea primului ajutor medical de urgenåã, pentru salvarea unei victime încarcerate într-un autoturism, ca urmare a producerii unui accident de circulaåie.

La final, cei prezenåi au asistat la un exerciåiu demonstrativ al specialiætilor Detaæamentului Antiterorist, din cadrul Brigãzii Speciale de Intervenåie „Vlad Åepeæ” a Jandarmeriei Române, care a simulat salvarea unor ostatici dintr-un autobuz în cazul unui atac terorist. Jandarmii Brigãzii Speciale au fost sprijiniåi din aer de cãtre un elicopter MI 8, de mare capacitate, alãturi de unul de tip EC-135.

petre BUCUr

20 F R O N T I E R A

EvenimentFloroaica-satul eroului

Constantin Muæat

A devenit deja o tradiåie ca ziua de Înãlåare, de Ziua Eroilor, sã o sãrbãtorim într-o localitate din Bãrãgan, satul Floroaica, comuna Vâlcelele.

Pentru cei ca noi, care trãiesc înconjuraåi de furia Bucureætiului sau a altor oraæe mari, sãrbãtorile se pierd undeva între serviciu æi hypermarket, mulåumindu-ne cu o sãrbãtoare-surogat, servitã de posturile de televiziune.

Credeam cã ploaia va strica, în acest an, desfãæurarea evenimentelor, dar, ca prin minune, aceasta a încetat la puåin timp înainte de începerea acestora.

Satul Floroaica are, pentru Poliåia de Frontierã, o

însemnãtate deosebitã. În acest sat a trãit eroul grãnicer Constantin Muæat. Grãnicerul a rãmas în conætiinåa poporului nostru ca fiind „grenadierul cu o singurã mânã”, cel cãruia, deæi i-a fost amputat braåul, în urma rãnilor suferite pe front, a ales sã continue lupta.

Despre acesta, Regele Ferdinand, consemna: „Cu multã bãrbãåie æi însufleåit de cele mai frumoase sentimente de dragoste de åarã, numitul soldat a stãruit sã nu fie reformat æi sã fie retrimis pe front ca aruncãtor de grenade, având mâna dreaptã în bunã stare. Cinste lui pentru pilda frumoasã, ce dã camarazilor de arme”.

Primarul comunei, Vasile Iliuåã, aætepta æi anul acesta, sosirea invitaåilor de la Bucureæti, ætiind cã alãturi de noi, redactorii Revistei „Frontiera”, veneau douã personalitãåi ale armei

Grãniceri æi ale Poliåiei de Frontierã: generalul (r.) Emil Talpã æi contraamiralul (r.) Anatolie Zemba.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã la manifestãri, ca în fiecare an, fiind gardã de onoare la Monumentul Militar al Eroului Grãnicer.

Monumentul de la Floroaica a fost dezvelit în ziua de 30 octombrie 1994, bustul eroului fiind opera sculptorului Florin Mustea, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei. În ziua de 28 mai 1998, moment al cinstirii eroilor neamului românesc, pe soclul monumentului au fost montate crucea æi placa omagialã, pe care sunt imortalizate numele fiilor satului jertfiåi pe altarul datoriei militare în rãzboaiele din 1916-1918 æi 1941-1945. În 2009, au fost primite de la MApN douã tunuri, care strãjuiesc monumentul æi îi conferã titlul de monument militar naåional.

Din partea Poliåiei de Frontierã a participat æeful ITPF Giurgiu, comisar-æef Marius Poparã, æeful STPF Cãlãraæi, comisar-æef Mihai Ætefan æi

comisarul-æef Vasile Chiru.Un sobor de preoåi, de la Parohia din Vâlcelele æi de

la Protoieria Cãlãraæi, a oficiat slujbe de comemorare, la Monumentul Eroilor din comuna Vâlcelele æi la monumentul Eroului Grãnicer Constantin Muæat.

Elevii de la æcoala „Florenåa Albu”, din comuna Vâlcelele æi cei ai Colegiului Economic Cãlãraæi, au susåinut, cu aceastã ocazie, mai multe momente artistice. Au fost prezentate cântece æi poezii cu tematicã patrioticã, precum æi melodii æi dansuri tradiåionale româneæti.

Primarul Vasile Iliuåã a dorit sã aminteascã participanåilor cã sufletul acestor manifestãri, precum æi cel care a dat imboldul construirii monumentului eroului grãnicer Muæat, a fost colonelul farmacist Dumitru Rãducanu, în memoria acestuia, dar æi a celorlalåi eroi, pãstrându-se un moment de reculegere.

iulian pUiCÃpetre BUCUr

„Eu cred cã veænicia s-a nãscut la sat.Aici orice gând e mai încet,

æi inima-åi zvâcneæte mai rar, ca æi cum nu åi-ar bate în piept,

ci adânc în pãmânt undeva.Aici se vindecã setea de mântuireæi dacã åi-ai sângerat picioarelete aæezi pe un podmol de lut”.

Lucian Blaga

Nr. 5/2012

21F R O N T I E R A

Ætiri

poliåiætii de frontierã doljeni au descoperit, într-un autocamion marca MaN, 150 de pungi, în care se aflau peste 170 kg de canabis, ce urmau sã ajungã pe piaåa din Olanda æi germania.

În data de 28 aprilie, în jurul orei 11.30, s-a prezentat pentru a intra în åarã, prin punctul de Trecere a Frontierei Calafat,

judeåul Dolj, un cetãåean bulgar conducând un a u t o c a m i o n î n m a t r i c u l a t în Bulgaria, ce transporta diferite bunuri, printre care æi pahare din plastic, cu destinaåia Olanda æi Germania.

Din studiul documente lo r prezentate la

controlul de frontierã æi în urma unei analize de risc efectuate, poliåiætii de frontierã au selectat autocamionul respectiv în vederea efectuãrii unui control amãnunåit.

Cu ocazia efectuãrii controlului, s-a constatat cã în interiorul acestuia se aflau 5 paleåi cu 80 de cutii de carton, în care se gãseau

pahare de plastic. În urma verificãrii conåinutului cutiilor au fost descoperite, ascunse printre pahare, mai multe pungi închise ermetic în care se afla un material vegetal ce pãrea a fi canabis.

S-a luat, astfel, mãsura efectuãrii unui control total, împreunã cu autoritatea vamalã, asupra tuturor cutiilor transportate, ocazie cu care au fost descoperite 150 de pungi ce conåineau material vegetal, cu o greutate totalã de peste 170 kg.

În urma prelevãrii de probe, s-a constatat cã materialul vegetal transportat este canabis, ce are o valoare totalã pe piaåa drogurilor de, aproximativ, 800.000 de euro.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã au procedat la sesizarea Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi Terorism – Biroul Teritorial Dolj, în vederea dispunerii mãsurilor legale.

Mihaela SiMiON

Fumatul ilegal prevenit lapunctul de Trecere a Frontierei Calafat

poliåiætii de frontierã vasluieni au depistat, într-un autovehicul, articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte destinate comercializãrii în r. Moldova, în valoare de 33.250 lei pentru care æoferul, cetãåean din r. Moldova, nu avea documente justificative.

În data de 3 mai, în jurul orei 6 dimineaåa, poliåiætii de frontierã ai STpF Vaslui, din cadrul Biroului Combaterea Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, împreunã cu poliåiæti din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ au organizat æi desfãæurat o acåiune punctualã pe linia combaterii evaziunii fiscale æi a fraudelor vamale.

Pe timpul acåiunii, poliåiætii de frontierã vasluieni au oprit în trafic, pentru control, la ieæirea din municipiul Huæi cãtre Albiåa, un autocamion marca MAN cu remorcã, înmatriculat în R. Moldova æi condus de Eugeniu R., cetãåean al R. Moldova, în vârstã de 28 de ani.

Deoarece existau suspiciuni cã autocamionul ar transporta, bunuri achiziåionate fãrã documente de provenienåã, poliåiætii de frontierã au informat, în mod operativ, lucãtorii din cadrul Direcåiei Judeåeane pentru Accize æi Operaåiuni Vamale, în vederea efectuãrii unui control autovehiculului în cauzã.

În jurul orei 7.00, autovehiculul a fost condus, de ofiåeri de poliåie judiciarã din cadrul biroului CMIIT, în municipiul Vaslui, la sediul Direcåiei Judeåene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale cu scopul efectuãrii controlului fizic æi documentar.

Controlul mãrfii transportate a durat aproximativ 30 de ore, iar în urma controlului s-a stabilit cã pentru o parte din marfa

transportatã, constând în articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, în valoare totalã de 33.250 lei, æoferul nu posedã documente de provenienåã.

Autoritatea vamalã a dispus ridicarea bunurilor în cauzã, în vederea confiscãrii æi a sancåionat cotravenåional firma exportatoare cu o amendã în cuantum de 8.000 lei.

Poliåiætii de frontierã vasluieni au întocmit dosar penal cetãåeanului Eugeniu R., sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de folosire de acte nereale la autoritatea vamalã.

Mijlocul de transport, în valoare de 120.690 lei, precum æi întraga marfã transportatã, în valoare de 402.300 lei, au fost indisponibilizate, în vederea continuãrii cercetãrilor pentru stabilirea întregii arii infracåionale.

irina gHEUCÃ-MiriCÃ

Evaziune fiscalã la frontiera cu Moldova

Nr. 5/2012

22 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Ætiri

poliåiætii de frontierã din cadrul gãrzii de Coastã au identificat æi reåinut o ambarcaåiune sub pavilion românesc, la bordul cãreia se aflau 5 cetãåeni ucraineni, care a fost surprinsã alimentând 5 tone de motorinã de la un tanc petrolier, aflat în apele teritoriale ale r. Ucraina.

În data de 16 mai, în jurul orei 22.20, în zona de competenåã a SPF Isaccea, în dreptul milei marine 61 a fluviului Dunãrea, poliåiætii de frontierã au monitorizat, în baza analizei de risc, activitatea unei nave ælep motor sub pavilion România, care a acostat lângã un tanc petrolier, aflat în apele teritoriale ale R. Ucraina, unde a demarat activitãåi de alimentare cu combustibil.

Dupã terminarea alimentãrii cu combustibil, nava ælep motor sub pavilion românesc a revenit în apele teritoriale româneæti continuându-æi deplasarea spre Tulcea.

O ambarcaåiune a Gãrzii de Coastã a plecat în urmãrirea navei ælep, reuæind sã o reåinã în dreptul milei marine 57 pe fluviul Dunãrea, unde o echipã de abordaj a urcat la bordul ei.

Verificãrile au stabilit faptul cã la bord se aflau 5 marinari cetãåeni ucraineni, cãrora nu li s-a efectuat controlul la ieæirea æi intrarea în åarã, iar în cele douã tancuri de combustibil s-a descoperit o diferenåã de 5.000 de litri motorinã pentru care comandantul nu a putut prezenta documente justificative.

Cantitatea de motorinã descoperitã a fost evaluatã la,

a p r o x i m a t i v , 30.000 lei.

Cei cinci m a r i n a r i ucraineni sunt cercetaåi pentru s ã v ã r æ i r e a infracåiunilor de „intrare sau ieæire din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat” æi „colectarea, d e å i n e r e a , p r o d u c e r e a , transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea æi vânzarea bunurilor sau a mãrfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând cã acestea provin din contrabandã sau sunt destinate sãvâræirii acesteia”, fapte prevãzute æi sancåionate de art. 70, alin.1 din O.U.G. 105/2001 cu aplicarea art. 33 Cod Penal, respectiv art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificatã æi completatã de O.U.G. 54/2010.

Marius Ovidiu NiCULESCU

Marinari ucraineni cercetaåi pentru trecere frauduloasã a frontierei æi activitate de contrabandã cu motorinã

poliåiætii de frontierã mehedinåeni au confiscat, în cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii contrabandei, evaziunii fiscale æi a traficului cu produse accizabile, 310 de litri de alcool etilic, de provenienåã sârbeascã.

În cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit cu produse accizabile, desfãæurate în seara zilei de 4 mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului poliåiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin au oprit, la un filtru organizat la intrarea în localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul unui autoturism Audi, despre care deåineau date cã se ocupã de traficul cu produse accizabile.

La controlul autoturismului, aparåinând lui P. Georgian, în vârstã de 49 de ani, din municipiul Oræova, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au depistat, în interiorul autovehiculului æi în portbagaj, cantitatea de 310 de litri de alcool etilic pentru care acesta nu avea acte de provenienåã.

P. Georgian a declarat cã a cumpãrat alcoolul din localitatea

Gura Vãii cu suma de 3.000 de lei, cu scopul de a-l comercializa în satele æi c o m u n e l e a d i a c e n t e m u n i c i p i u l u i Oræova.

Lui P. Georgian i s-a întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de deåinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, farã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor peste limita de 40 de litri de alcool etilic.

Întreaga cantitate de alcool, în valoare de 4.500 de lei, a fost indisponibilizatã, în vederea confiscãrii.

Valeriu pEra

alcool, fãrã documente de provenienåã, confiscat de poliåiætii de frontierã din Mehedinåi

Noaptea de 14 spre 15 mai, în jurul orelor 2.30, pe timpul executãrii unei misiuni specifice în zona de competenåã, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Botoæani au observat, cu ajutorul aparaturii de supraveghere pe timp de noapte, la malul râului Prut, douã autoturisme de teren. Având în vedere cã la aceea orã târzie, cele douã maæini nu îæi justificau prezenåa în locul respectiv, politistii de frontierã au procedat la interceptarea lor, în timp ce

se deplasau dinspre malul râului Prut cãtre interiorul åãrii, pe direcåia localitãåii Crasnaleuca.

Conducã to r i i celor douã autoturisme de teren, înmatriculate în Irlanda, respectiv Marea Britanie, au

ignorat semnalele legale ale poliåiætilor de frontierã, încercând sã profite de terenul accidentat æi sã fugã din zonã, fapt pentru care colegii noætri au fost nevoiåi sã tragã 10 focuri de avertisment în plan vertical, iar 12 spre anvelopele celor douã autoturisme, respectându-se prevederile legale.

În urma acåiunii desfãæurate, cele douã autoturisme au fost blocate de poliåiætii de frontierã, fãrã a fi înregistrate victime.

În timpul cercetãrilor efectuate, poliåiætii au stabilit cã cei doi æoferi sunt cetãåenii români VH æi SM, în vârstã de 19, respectiv 31 ani, ambii domiciliaåi în judeåul Botoæani.

Totodatã, s-a mai stabilit cã în maæini se aflau 26 de colete cu åigãri, care conåineau cantitatea de aproximativ 40.000 pachete åigãri introduse ilegal în România peste râul Prut cu ajutorul unei ambarcaåiuni.

Cercetãrile continuã în comun cu autoritãåle de frontierã din R. Moldova pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Minodora rÃCNEa

23F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Ætiri

O delegaåie compusã din cms. æef de poliåie Ciprian Varadi, insp. pr. Judit Schmaus æi sinsp. Cosmin Ionaæcu, a participat în perioada 2-4 mai, în cadrul parteneriatului dintre Æcoala Medie de Ordine Publicã Miskolc-Ungaria æi Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã din Oradea, la activitatea „Prezentarea activitãåii Biroului de învãåãmânt”.

Delegaåia din Ungaria a fost compusã din cms. Lövei László – directorul adjunct, scms. Kovács Tamás æi dr. Vereckeiné Pogonyi Gyopár.

La aceastã activitate a mai participat o delegaåie din Slovacia, de la Æcoala de Poliåie din Kosice.

Cu aceastã ocazie s-a urmãrit structurarea biroului învãåãmânt,

organizarea æi funcåionarea acestuia, precum æi organizarea æi desfãæurarea examenului de admitere. De asemenea, s-au analizat documentele de planificare a învãåãmântului æi modul de elaborare a graficelor metodice æi a programului orar al elevilor æi cursanåilor æi, totodatã, a fost urmãritã activitatea îndrumãtorului de an, a diriginåilor æi efectul acestei activitãåi asupra claselor de elevi.

În programul celor trei zile au fost cuprinse o serie de acåiuni, printre care vizitarea æcolii æi participarea la susåinerea probelor fizice de cãtre o serie de candidaåi; desfãæurarea activitãåii de control sprijin æi îndrumare a activitãåii personalului didactic; organizarea æi desfãæurarea stagiului de practicã; elaborarea

Curriculumului, a Graficului metodic æi a Programului orar; activitatea æefilor de an æi a diriginåilor. Activitãåile de dupã-amiazã au avut ca scop vizitarea centrului istoric al oraæului Miskolc æi a cetãåii din localitatea Eger.

La final, în cadrul unei mese rotunde, au fost evaluate acåiunile desfãæurate. În acest context s-a concluzionat cã, prin activitãåile desfãæurate, s-au acumulat o serie de cunoætinåe din domeniile prezentate æi dezbãtute, fiind preluate, cu aceastã ocazie, cele mai bune practici.

Vizita s-a desfãæurat în condiåii bune, fiind, la final, apreciatã de cãtre toåi participanåii.

Schmaus JUDiT

Vizitã la Æcoala Medie de Ordine publicã Miskolc – Ungaria

La 22 de ani de la „Podul de Flori”, dintre Republica Moldova æi România, s-a desfãæurat la Colegiul Naåional de Grãniceri Ungheni - Republica Moldova, prima întâlnire de lucru dintre reprezentanåii Serviciului de Informare æi Relaåii cu Publicul al Serviciului Grãniceri din Republica Moldova æi cei ai Biroului de Informare æi Relaåii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã Române.

Din delegaåia Republicii Moldova a fãcut parte maior Daniela Mînzatu – locåiitorul æefului Serviciului de Informare æi Relaåii cu Publicul, plutonier Raisa Noviåchi æi plutonier Ion Strugaru - specialiæti în comunicare æi relaåii cu publicul. Delegaåia românã a fost formatã din subcomisar de poliåie Fabian Bãdilã - æeful Biroului de Informare æi Relaåii Publice, inspector principal de poliåie Denis Lazãr - purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Teritorial

al Poliåiei de Frontierã Iaæi, subcomisar de poliåie Ion Irimia - purtãtor de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Galaåi, inspector de poliåie Irina Gheucã-Miricã - purtãtor de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Vaslui, inspector de politie Minodora Rãcnea - purtãtor de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Botoæani.

Cooperarea eficientã, în domeniul operativ, între cele douã instituåii de

la frontierã, a impus organizarea acestei activitãåi, pe linia comunicãrii æi relaåiilor publice, pentru a se asigura informarea corectã a opiniei publice, cu privire la misiunile comune desfãæurate la frontiera dintre România æi Republica Moldova. Participanåii au fãcut schimb de informaåii, fiecare a bifat bunele practici descoperite în activitatea celorlalåi, s-au stabilit canalele de comunicare æi au fost identificate, în caz de nevoie, instrumentele de gestionare a situaåiilor de crizã.

Reuniunea care s-a desfãæurat într-o atmosferã constructivã, în spiritul cooperãrii æi înåelegerii reciproce s-a încheiat cu convingerea cã au fost puse bazele solide ale unei cooperãri în domeniul comunicãrii æi relaåiilor publice.

Denis LaZÃr

„podul de cuvinte”

aniversare

Nr. 5/2012F R O N T I E R A 24

Vineri, 1 iunie, cu ocazia „Zilei Internaåionale a Copilului” unitãåile Ministerului Administraåiei æi Internelor æi-au deschis poråile primindu-i pe copii, pentru a sãrbãtorii ziua lor într-un mod interesant æi distractiv în acelaæi timp.

Bucureæti: Tonul l-a dat aparatul central al MAI, unde copiii au vizitat clãdirea Ministerului, cele mai reprezentative încãperi – Sala de Marmurã, Sala de Colegiu, Sala de Briefing – Cabinetul ministrului, precum æi celebrul balcon al Revoluåiei din 1989.

De asemenea, cei prezenåi au avut posibilitatea de a se întâlni cu ministrul administraåiei æi internelor, Ioan Rus, æi de a se familiariza cu specificul instituåiei, cu istoricul acesteia æi al structurilor sale componente.

La standurile expoziåionale amenajate au fost prezentate vizitatorilor uniforme æi documente de epocã, arme, autovehicule æi mijloace specifice de intervenåie.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã cu douã ambarcaåiuni de patrulare æi intervenåie, o autospecialã cu termoviziune æi un ATV, care i-au atras în mod deosebit pe micuåii vizitatori.

Nici unitãåile teritoriale ale PFR nu au rãmas mai prejos, fiind organizate acåiuni de acest gen pe toatã frontiera åãrii.

iTpF Timiæoara - a organizat, la Baza Sportivã, „Ziua Poråilor Deschise pentru Copii”.

Pentru cei mici au fost amenajate standuri expoziåionale, în cadrul cãrora au fost prezentate armament, tehnicã æi alte materiale din dotarea Poliåiei de Frontierã. Cu aceastã ocazie au fost organizate exerciåii sportive ale câinilor de serviciu æi s-au prezentat tehnici de autoapãrare. De asemenea, copiii au putut sã se joace cu câinii dresaåi ai poliåiætilor de frontierã æi au învãåat cum se ridicã amprentele, folosind trusa criminalisticã. Pe faåa celor mici s-a putut citi bucuria æi curiozitatea, iar la plecare o parte dintre ei au promis cã vor învãåa æi cã, atunci când vor

creæte mari, vor deveni poliåiæti de frontierã.iJpF Vaslui - peste 250 de copii de vârstã æcolarã æi preæcolarã,

din municipiul Huæi, au fost musafirii poliåiætilor de frontierã vasluieni. Copiii au fost încântaåi de dotãrile poliåiætilor de frontierã æi au urmãrit cu viu interes trei exerciåii demonstrative susåinute de: Linda, câine de detectare a substanåelor stupefiante, Micax, câine de detectare tutun æi Foxy, câine de pazã æi intervenåie.

ppF albiåa - aceastã zi a avut o dublã ocazie: „Ziua Internaåionalã a Copilului” æi celebrarea a 20 de ani de la înfiinåarea Serviciului Grãniceri al R. Moldova. La iniåiativa grãnicerilor moldoveni, în data de 2 iunie, cele douã autoritãåi de frontierã au organizat æi desfãæurat un eveniment comun la frontiera de est a României. Evenimentul a constat în vizitarea celor douã puncte de trecere a frontierei, Leuæeni æi Albiåa, de cãtre un grup format din 20 de copii ai grãnicerilor din R. Moldova æi 20 de copii ai poliåiætilor de frontierã vasluieni. Dupã ce au vizitat cele douã puncte de trecere, la linia de demarcaåie a frontierei comune a celor douã åãri, situatã la mijlocul podului rutier Albiåa – Leuæeni, copiii au fãcut schimb de æepcuåe, inscripåionate cu siglele autoritãåilor de frontierã ale R. Moldova æi României, dãruite de cele douã autoritãåi de frontierã, ca suvenir.

STpF Botoæani. Copiii din Botoæani æi de la Centrul de zi pentru prevenirea eæecului æcolar pentru copiii aflaåi în dificultate, au petrecut, o parte din Ziua Internaåionalã a Copilului la Sediul Poliåiei de Frontierã din Botoæani. Echipamentele poliåiætilor de frontierã, autovehiculele din dotare, autospeciala cu termoviziune, aparatele de vedere pe timp de noapte, dar æi poliåiætii de frontierã, care au prezentat echipamentele de luptã, au constituit tot atâtea puncte de atracåie pentru copii.

1 Iunie-Ziua Porţilor Deschise Pentru CopiiBucureæti-piaåa revoluåiei

Botoæani

ppF Leuæeni - r. Moldova

Timiæoara

Ziua internaåionalã a Copilului, ca æi concept, a fost pusã în discuåie, pentru prima oarã, la Conferinåa Mondialã de la Geneva, în anul 1925, ocazie ce a prilejuit celor 54 de state participante sã adopte Declaraåia pentru Protecåia Copilului.

Sãrbãtorirea acestei zile, urmare recomandãrilor UNICEF, din 1954, a fost adoptatã de cãtre fiecare stat membru, dar nu toate au stabilit aceeaæi datã. Astfel, peste 30 de åãri au ales ziua de 1 iunie ca Ziua Internaåionalã a Copilului, altele, precum Turcia, India, Japonia, Mexic, Germania, Singapore etc. , au ales, fiecare, altã zi pentru a o dedica sãrbãtoririi copilului.

Importantã, însã, nu este data, ci scopul pentru care a fost desemnatã o datã sau alta, æi anume protejarea æi bunãstarea copilului, promovarea drepturilor lui.

Copilul, ca personalitate distinctã, ca individ cu drepturi sociale, a intrat în atenåia forurilor internaåionale încã din 1924, când Liga Naåiunilor Unite a adoptat Declaraåia Drepturilor Copilului, iar dupã câåiva zeci de ani, în 1989, Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite a adoptat, la 20 noiembrie, Convenåia privind Drepturile Copilului, Convenåie ce a fost ratificatã æi de România, în septembrie 1990, devenind, conform Constituåiei, parte integrantã a dreptului intern. În sprijinul respectãrii drepturilor copilului, la 1 ianuarie 2005, la noi în åarã, s-a constituit Autoritatea Naåionalã pentru Protecåia Drepturilor Copilului (ANPDC).

Dintre drepturile esenåiale ale copilului, declarate æi stipulate în aceastã Convenåie, amintim:

-copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cãuta, de a primi æi de a difuza informaåii æi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã, scrisã, tipãritã sau artisticã, ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului;

-statele pãråi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conætiinåã æi religie;

-ambii pãrinåi au responsabilitãåi comune pentru creæterea æi dezvoltarea copilului. Pãrinåii sau, dupã caz, reprezentanåii sãi legali sunt principalii responsabili de creæterea æi dezvoltarea copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului;

-protejarea copilului împotriva oricãror forme de violenåã, vãtãmare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenåã, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual;

-pentru copiii handicapaåi fizic æi mental trebuie sã se asigure o viaåã, împlinitã æi decentã, în condiåii care sã le garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia æi sã le faciliteze participarea activã la viaåa comunitãåii;

-dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai, care sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã æi socialã;

-dreptul copilului la educaåie; -dreptul la odihnã æi la vacanåã, dreptul de a practica activitãåi

recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaåa culturalã æi artisticã;

-dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice æi de a nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã vreun risc potenåial sau care este susceptibilã sã îi compromitã educaåia ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale;

-statul va lua toate mãsurile necesare pentru a preveni rãpirea, vânzarea æi traficul de copii în orice scop æi sub orice formã;

-nici un copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante.

Câåi dintre copii se bucurã de aceste drepturi? Cât de receptivi suntem, noi, adulåii, pãrinåi sau nu, faåã de problemele cãrora trebuie copiii sã le facã faåã? Cât ne asumãm din responsabilitatea pe care o avem faåã de ei? În ce mãsurã sunt adoptate politici în scopul protecåiei æi siguranåei copilului, æi dacã da, sunt respectate?

Sunt câteva dintre multe alte întrebãri cãrora trebuie sã le rãspundem, dacã vrem sã asigurãm un viitor acestei lumi æi nu unul aleatoriu, ci unul în care binele sã fie bine, frumosul sã fie frumos, prietenia sã fie prietenie, iubirea sã fie iubire, grija pentru semenii noætrii sã fie realã.

Æi ce rãspunsuri putem sã dãm, decât prin implicarea conætientã în toate aceste aspecte, prin maturitate în gândire æi acåiune, prin afecåiune æi grijã faåã de orice copil ce are nevoie de ajutorul fiecãruia dintre noi. Important este sã conætientizãm cã ziua copiilor este, de fapt, în fiecare zi æi sã avem grijã sã fie aæa mereu.

La mulåi ani, copii!

aniversare

Elena UrSaCHi

responsabilitatea noastrã æi temeiul viitorului - copiii

Æi micuåii din zona Stânca, româneæti, Darabani, Dorohoi æi rãdãuåi prut au fost în atenåia poliåiætilor de frontierã. Fiecare dintre cele cinci sectoare ale Poliåiei de Frontierã æi-a deschis poråile pentru copii. Dacã pânã acum Ziua Poråilor Deschise era organizatã de 1 Iunie doar la sediul Poliåiei de Frontierã din Botoæani, în acest an a fost æi rândul copiilor din zona de frontierã sã viziteze sediile sectoarelor PF æi sã afle amãnunte despre meseria de poliåist.

iTpF giurgiu a organizat, cu ocazia „Zilei Internaåionale a Copilului”, vernisajul expoziåiei de picturã intitulat ,,Suflet de copil”.

Lucrãrile în culori pline de viaåã æi speranåã, prezentând imaginaåia copiilor, dezvoltatã într-o exprimare plasticã, cât mai aproape de vârsta tinerilor expozanåi au fost o modalitatea expresivã, inspiratã æi originalã prin care 20 de copii, cu vârste cuprinse între 5 æi 17 ani, sub îndrumarea profesoarei Petra Æerbãnescu, din cadrul Centrului Cultural Ion Vinea æi Æcoala Popularã de Arte æi Meserii Giurgiu, ureazã ,,La mulåi ani tuturor copiilor!”

iulian pUiCÃ

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 25

Bucureæti - Mai

26 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

istorie

Vom continua sã prezentãm unele aspecte inedite din activitatea grãnicerilor, corp de elitã al armatei în perioada în care s-a înfãptuit idealul de veacuri al poporului român, unirea tuturor românilor în cadrul României „dodoloaåã”, cum plastic a numit-o marele poet æi filozof român Lucian Blaga, în volumul apãrut postum, în anul 1965, „Hronicul æi cântecul vârstelor” (termenul de dodoloå este un regionalism preluat din zona de naætere a poetului – Lancrãm – æi are înåelesul de rotund; poetul a participat la Marea Unire de la Alba Iulie din 1 Decembrie 1918, când avea vârsta de 23 de ani æi a rãmas impresionat de faptul cã în drum spre casã, dintr-o curte a auzit strigãtul unui copil: „Trãiascã România dodoloaåã” - n.a.)

Dacã vom analiza un „Tablou” cu descoperirile pe linie de contrabandã, din perioada 1919-1920, vom observa cã tutunul era la mare cãutare æi în acea perioadã ca æi astãzi, alãturi de alte produse æi bunuri alimentare, de îmbrãcãminte æi materiale ca æi petrol, benzinã, medicamente, armament æi muniåii, alcool æi bãuturi alcoolice, valute æi acåiuni ale bãncilor ungare æ.a.m.d. Nu este lipsit de importanåã sã realizãm faptul cã, æi în acele timpuri, România se confrunta cu mari lipsuri de bunuri alimentare æi de larg consum, ca urmare a rãzboiului la care a luat parte, a distrugerilor æi a jafurilor mari, care au avut loc, în timpul cât douã treimi din teritoriul Regatului Român, Muntenia, Oltenia æi Dobrogea au fost ocupate de cãtre foråele armate ale Germaniei, Austro-Ungariei, Turciei æi Bulgariei. Teritoriile respective au fost puse sub umbrela unui guvernãmânt militar german, condus de mareæalul Mackensen æi care æi-au pus amprenta asupra

greutãåilor vieåii de zi cu zi a românilor, într-o lume în care speculanåii æi contrabandele înfloreau spectaculos.

revista grãnicerilor, an 1, nr.2, 1 Mai 1920,pag.14

La fruntariile României, acum 92 de ani...

(Partea a II-a)

27F R O N T I E R A Nr. 5/2012

istorie

La pagina 7 din nr.2 al revistei, regãsim un articol interesant cu privire la stabilirea zilei înãlåãrii Domnului, de cãtre Ministerul de Rãzboi ca fiind Ziua Eroilor (sãrbãtoare naåionalã la acea datã), la pagina 10, un articol despre faptele de vitejie ale unui soldat grãnicer, care a fost ucis de un contrabandist, când se afla în „serviciu pe linia de demarcaåie”, iar la pagina 8 un articol preluat din ziarul elveåian „La Gazette de Lauzanne”, referitor la vitejia soldatului român în luptele duse împotriva armatei lui Bela Kun.

Sigur cã, cei care iubesc istoria noastrã æi a armei din care facem parte, vor putea sã citeascã toate numerele revistei apãrute între anii 1920-1922 æi sã-æi facã o imagine despre activitãåile specifice, misiunile æi problemele de la fruntarii, acum 92 de ani, datoritã site-ului www.dacoromania.ro.

Pe acest site, împãtimiåii culturii æi istoriei României vor gãsi, de asemenea, multe cãråi, documente, publicaåii æi alte scrieri rare, care, cu siguranåã, am fi dorit sau dorim sã le citim pentru a ne cunoaæte trecutul. Pentru ce este necesar sã ne cunoaætem trecutul, într-o lume a globalizãrii, a luptei acerbe pentru existenåa zilnicã, în lumea internetului æi a telefoanelor mobile,

ar putea întreba oricine æi poate cã îæi pun aceastã întrebare æi colegii noætrii, cititori ai acestei reviste, continuatoare a „Revistei Grãnicerilor”? Rãspunsul ar putea fi catalogat ca simplu, ori trivial, dar el este, în opinia mea, acesta: cunoscând cât mai bine trecutul, putem pregãti, în prezent, cât mai bine viitorul! Æi nu este puåin lucru sã-åi cunoæti istoria armei din care faci parte, ca sã poåi înåelege mai bine rolul æi locul tãu, al poliåistului de frontierã aflat în slujba cetãåenilor æi al åãrii noastre, ai cãrei slujbaæi loiali, mândri æi modeæti trebuie sã fim.

În ultima parte a introspecåiei în trecut, la fruntariile României Mari, voi face referire la activitatea din punctele de control trecere a frontierei, activitate care a fost documentatã cu sprijinul d-lui colonel (r) Petru Neå, un împãtimit istoric al punctelor de control trecere frontierã, de când acestea existã. Pe aceastã cale, doresc sã-i mulåumesc pentru sprijinul acordat æi sã-l asigur de înalta æi modesta mea consideraåiune, alãturi de marele respect ce-l port pentru munca istovitoare depusã în vederea documentãrii æi prezentãrii istoriei armei noastre.

Lucian-Teodor priCHiCi

28 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Documentar

Anual, începând cu 2008, åinând, desigur, cont de morbiditatea psihologicã, întâlnitã la nivelul structurilor Poliåiei de Frontierã din judeåul Mehedinåi, s-a derulat câte un program de psihoprofilaxie generalã (adresat tuturor categoriilor de personal, fãrã a fi focalizat pe lucrãtorii cu antecedente de sãnãtate sau de comportament), menit sã asigure personalului o educaåie psihologicã obiectivã, lipsitã de prejudecãåi faåã de tot ceea ce înseamnã intervenåie psihologicã la nivel individual æi organizaåional æi, astfel, sã previnã îmbolnãvirile de facturã psihicã æi abaterile disciplinare.

În cadrul acestor programe, etapa cea mai importantã æi de amploare a constat în organizarea anualã a câte unui simpozion cu aceeaæi denumire ca cea a programului demarat, acreditat de Colegiul Psihologilor din România, audienåi fiind poliåiætii de frontierã æi familiile lor. Aceste simpozioane au reunit, de fiecare datã, specialiæti (medici, psihologi, sociologi) din mai multe domenii de activitate, atât internã, cât æi externã activitãåii MAI (IPJ, ISU, IJJ, Penitenciare, DGASPC, CJRAE, Serviciul de Probaåiune de pe lângã Tribunalul MH, Centrul de Prevenire, Evaluare æi Consiliere Antidrog MH, Centrul de Sãnãtate Mintalã MH, cabinete individuale, reprezentanåi ai Bisericii creætine etc.), fiind puse în dezbatere teme psihologice de interes social, la nivel mondial. Reamintim aceste teme: 2008 – „Depresia æi suicidul – fenomene îngrijorãtoare pentru societatea româneascã actualã”, 2009 – „Dependenåa patologicã – cauze, riscuri, consecinåe. Impactul dependenåei patologice asupra personalitãåii umane”, 2010 – „Personalitatea umanã în contextul social actual”, 2011 – „Stresul, o problemã de sãnãtate pe care o poåi evita!”. Cu aceste ocazii, s-au prezentat studii de caz pentru ca lucrãtorii sã poatã înåelege simptomatologia/manifestarea tulburãrilor, cauzele, consecinåele/riscurile la nivel individual, instituåional æi social, precum æi modalitãåi concrete de prevenire æi de tratament.

Anul acesta, având în vedere stresul major æi de duratã la care au fost supuæi lucrãtorii MAI, ca urmare a reducerilor de personal, la nivelul zonei de responsabilitate a judeåului Mehedinåi s-a demarat, începând cu ianuarie 2012, programul de psihoprofilaxie generalã intitulat „Reåeaua de suport psihologic – condiåie sine qua non a menåinerii echilibrului psihic în situaåii de crizã individualã”. În cadrul acestuia, în ziua de 10 mai a.c., la sediul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi din Dr. Tr. Severin, în Sala de Tradiåii æi Culturã General Maior „Nicolae Soare”, s-au desfãæurat lucrãrile simpozionului cu tema: „Profesia, familia æi prietenii în societatea modernã - Corelaåii psiho-sociologice la nivel individual”, precum æi workshop-ul cu tema: „Dezechilibre ale balanåei familie-profesie” susåinut de domnul cms. æef Darius Turc, formator în cadrul Asociaåiei de Psihologie Aplicatã în Domeniul Securitãåii Naåionale din România.

Poliåiætii de frontierã, prezenåi la acest eveniment profesional, au avut ocazia sã înåeleagã, prin expuneri, prezentãri de caz, speåe practice æi dezbateri libere, ce este o crizã psihologicã, care sunt cauzele ce ne pot conduce la o crizã psihologicã individualã, care este traseul/paæii de instalare, de la producerea unui eveniment negativ æi pânã la manifestarea deplinã, unde se poate interveni cu promptitudine pentru a preveni riscurile majore ale unei crize psihologice (suicidul, omucidul, dezechilibre psihice majore), cum trebuie sã gândeascã evenimentele critice (paralelã între

gândirea iraåionalã æi cea raåionalã, erorile perceptive rezultate din abordarea pesimistã æi avantajele gândirii optimiste). Audienåii au fost îndrumaåi sã facã distincåia între suportul nespecializat (familie, profesie/colegi, prieteni), dar absolut necesar în prima fazã a confruntãrii cu un eveniment psihotraumatizant (când încã nu se instaleazã æi devin obositoare trãirile negative, iar persoana poate, astfel, sã gestioneze stresul, receptivitatea æi acceptarea feedback-ului dat de proximitate, fiind esenåiale în aceastã fazã de debut) æi suportul specializat (psiholog, medic, preot-consilier spiritual), absolut necesar pentru restabilirea echilibrului psihic

(când persoana este dominatã de trãiri negative, încep sã se contureze ideile suicidare, recurge la compensaåii – alcool, droguri, etc., începe sã se instaleze sentimentul neputinåei, inutilitãåii, înfrângerii, etc.). Totodatã, audienåii poliåiæti de frontierã au avut ocazia sã înåeleagã cum sã ne formãm o reåea de suport psihologic pentru a putea beneficia de ea în timp optim, aceasta fiind strict legatã de abilitãåile noastre de comunicare, de respectul æi încrederea pe care o avem în semeni, în specialiæti, de gradul æi calitatea convieåuirii/comuniunii sociale la care noi recurgem, încã, din perioada în care funcåionãm normal din punct de vedere psiho-somatic, precum æi de receptivitatea noastrã vizavi de pregãtirea psihologicã.

În calitate de iniåiator de programe æi de organizator al acestor evenimente profesionale, doresc sã aduc sincere mulåumiri æefului ITPF Timiæoara, chestor Ioan Handra æi æefului STPF Mehedinåi, comisar-æef Ion Mirescu pentru sprijinul æi încrederea acordate, aprobând desfãæurarea acestor activitãåi de amploare, precum æi pentru receptivitatea faåã de activitatea de psihologie, în general.

De asemenea, mulåumesc liderilor: SNPPC Mehedinåi – comisar Ion Chisãr, CNP Mehedinåi, comisarului-æef Nicuæor Bololoi æi IPA – Regiunea 2 Mehedinåi, comisar-æef Gheorghe Toma, care, prin sumele modice acordate, au persmis desfãæurarea activitãåii în condiåii optime æi, mai ales, au fãcut posibilã imprimarea pe suport magnetic a tuturor materialelor psihologice furnizate de specialiætii participanåi cu lucrãri, astfel încât poliåiætii de frontierã audienåi sã-æi poatã completa pregãtirea psihologicã profilacticã prin studiu individual æi, totodatã, sã poatã transmite informaåiile æi temele dezbãtute colegilor care nu au putut fi prezenåi la simpozion, din diferite motive.

Mariana CENEa

prOFESia, FaMiLia Æi priETENii ÎN SOCiETaTEa MODErNÃ - COrELaÅii pSiHO-SOCiOLOgiCE La NiVEL iNDiViDUaL

29F R O N T I E R A Nr. 5/2012

aniversare

Comisarul-æef Mircea Andelin Chiorean, fost purtãtor de cuvânt al fostei DPF Oradea, actualmente ofiåer specialist în cadrul Poliåiei Judeåului Bihor, a „recidivat” din nou æi a trudit o carte, foarte interesantã æi originalã: „gnoseologia frontierei”, apãrutã la Editura „Primus”, Oradea, 2012.

Cartea are un subiect, drag nouã frontieriætilor: frontiera, care strãbate spaåiul abordãrilor pluridisciplinare, de la cele teoretice, din cadrul geografiei politice, istoriei, filozofiei æi literaturii, pânã la cele practice, întâlnite în cadrul relaåiilor internaåionale bilaterale æi multilaterale dintre state.

În primul capitol intitulat - Delimitãri conceptuale: „limitã”, „graniåã”, „hotar”, „margine”- autorul, folosind o bogatã sursã de documentare, îæi defineæte, foarte precis æi fãrã echivoc, alfabetul æi termenii specifici utilizaåi în lucrare, dar fãrã a îngrãdi, încercând sã nu fixeze „frontiere” între el æi cititor, iar, dacã cumva, acestea au fost create involuntar, ele sã uneascã, nu sã dezbine.

În urmãtoarele 3 capitole, Frontiera în Antichitate, Frontiera în Evul Mediu æi Frontiera în Epoca Modernã, autorul fixeazã reperele istoriografice ale frontierei în funcåie de organizarea societãåii umane, de la începuturile acesteia, în ginåi æi triburi, regate æi imperii, pânã în prezent, când statul a ajuns la o formã superioarã de organizare a vieåii sociale æi politice.

În capitolul 5, intitulat „Frontierele României. Descriere, istoric, caracteristici”, autorul realizeazã o descriere de facto æi de jure a frontierei României, într-o manierã foarte accesibilã, prin folosirea unor date statistice oficiale, a istoricului delimitãrii æi trasãrii frontierei României cu åãrile vecine, Ungaria, Ucraina, Moldova, Bulgaria æi Serbia, precum æi a problematicii specifice frontierei cu Marea Neagrã. Subiectul nu este de absolutã noutate,

el a fost tratat în mai multe cãråi apãrute pânã acum, dar el asigurã trecerea la aspectele practice, profesionale, ale specificului frontierei naåionale - parte integratã în viitorul Schengen, cea internã, iar cea externã, frontierã a Uniunii Europene.

Capitolul 6 al lucrãrii, „Frontierele UE-între extindere æi fragmentare”, reprezintã o abordare interesantã a construcåiei europene actuale, atât sub aspect geopolitic, cât æi noile „concepte europene”, folosite de åãrile dezvoltate ale UE pentru

a face distincåie între ele æi celelalte åãri, mai puåin dezvoltate, care, în opinia autorului, duc la fragmentarea UE (o simåim æi noi pe pielea noastrã, prin neadmiterea, încã, a României în Spaåiul Schengen, pe baza unor reguli schimbate, în timpul jocului - n.a.). Concluziile autorului sunt deosebit de pertinente æi pragmatice deæi, unele dintre ele, intrã puternic în sfera filozofiei.

Cartea are 427 note de subsol, dintre care foarte multe note de autor, 170 de repere bibliografice, ceea ce denotã marea pasiune æi dragoste a autorului pentru frontierã - chiar dacã acum este mai departe de ea - dar æi reuæita acestui demers ætiinåific, care pune la dispoziåia

specialiætilor, dar æi a nespecialiætilor un instrument eficient, cu ajutorul cãruia sã poatã înåelege mai bine reperele teoretico-practice, care stau la baza activitãåii poliåiætilor de frontierã.

Am considerat util sã prezint, pe scurt, aceastã carte a cms. æef Mircea Andelin Chiorean æi datoritã faptului cã am avut onoarea sã-l am alãturi, ca æi coleg, în cadrul fostei DPF Oradea, unde am trudit mai bine de patru ani de zile în cadrul Biroului Cabinet, dar æi pentru cã aceastã carte a avut lansarea la Oradea, la Æcoala Agenåi Poliåie de Frontierã „Avram Iancu” æi a fost bine primitã de tinerii viitori agenåi ai Poliåiei de Frontierã.

Lucian-Teodor priCHiCi

Întâlnirea membrilor Cenaclului Societãåii Scriitorilor Militari, din 26 aprilie, a întrunit douã aniversãri de suflet: sãrbãtorirea a 15 ani de la înfiinåarea Cenaclului æi omagierea a 75 de ani de viaåã a confratelui nostru, scriitorul Corneliu Blându.

Un grup de literaåi - actual cadre militare în retragere æi foæti redactori la redacåia Viaåa Armatei - la iniåiativa colonelului Nicolae Boghian, pun bazele, la sfâræitul lunii aprilie 1997, primului Cenaclu al Scriitorilor Militari, dupã decembrie 1989. Amintim câåiva dintre membrii fondatori: Viorel Domenico, Nicolae Boghian, Liviu Viæan, Radu Voinescu, Vasile Moldovan, Vasile Preda, Constantin Strunã, Ion Jianu, Ioan Luca etc. La prima æedinåã, ce s-a desfãæurat în cadrul redacåiei, a citit scriitorul Vasile Moldovan, pe atunci redactor la Observatorul Militar. Moderatorul cenaclului a fost, æi este în continuare, scriitorul æi criticul literar Radu Voinescu, care ætie, prin mãiestria æi puterea cuvântului, sã ne facã momentele petrecute împreunã cât mai interesante æi plãcute.

Ulterior, cenaclul æi-a schimbat locul de activitate la Rotonda Scriitorilor, de la Cercul Militar Naåional, unde a început sã fie frecventat, din ce în ce de mai mulåi oameni de condei, militari din structurile MI, MApN, cadre active æi în rezervã, precum æi civili.

Cenaclul æi-a dovedit utilitatea cu prisosinåã æi, în prezent, îæi desfãæoarã activitatea sub auspiciile Cercului Militar Naåional æi face parte integrantã din Societatea Scriitorilor Militari, condusã de poetul Liviu Viæan. Aici s-au prezentat operele scriitorilor de toate genurile literare æi s-au ælefuit multe nestemate, ce vor strãluci în bibliotecile personale æi instituåionale ale României, unele chiar æi peste hotare.

Sub egida Editurii Societãåii Scriitorilor Militari, dar æi al altor edituri, membrii cenaclului nostru au scos sute de volume,

cu literaturã de toate genurile, afirmându-se, astfel, în lumea scriitoriceascã.

Cenaclul Scriitorilor Militari, cuprinde peste o sutã de membri, a cãror prezenåã este consecventã, fiecare membru considerând-o ca o necesitate, ca o îndatorire de onoare. Aæa cum spunea scriitorul Liviu Zamfirescu, ,,Participarea la cenaclu, este ca æi cum ai participa la o terapie prin cuvânt, care te vindecã”. Multã dreptate are!

Dorim cenaclului, din tot sufletul, viaåã lungã!A doua parte a cenaclului a fost marcatã de emoåia transmisã

de scriitorul Corneliu Blându, care a împlinit 75 de primãveri. Prezentând câteva dintre lucrãrile sãrbãtoritului, cum ar fi: „Cãlugãriåa Catedraleiei Gotice” - poezie scurtã, 1999; „Maica Ecaterina-Furigiaåii” - roman, 2000; „Îngânarea Îngânãrii” - prozã scurtã, 2001; „Zipera” - prozã scurtã, 2003; „În cãutarea sinei”(1) - versuri, 2004; „Taverna urzicenilor” - prozã, 2005; „Abisurile clipei” - prozã scurtã, 2006; „În cãutarea sinei” (2) - versuri, 2007; „Complexul soldatului” - prozã, 2007; „Femeia mamei” - roman, 2008; „Maica Ecaterina-Furigiaåii”, Ediåia a-II-a revizuitã æi adãugitã - roman, Radu Voinescu a conturat, pe scurt, portretul literar al scriitorului, „...este un scriitor complet, care ætie sã se joace cu sine, cu opera lui æi cu cititorul, Corneliu Blându are umor, dar æi sobrietate.”

Poetul sãrbãtorit a recitat douã balade din creaåia sa, care l-au emoåionat pânã la lacrimi, în aplauzele confraåilor sãi. Omagierea a continuat prin cuvântul participanåilor, începând cu fiica sa æi membrii cenaclului, care i-au cunoscut mai bine opera scriitorului Corneliu Blându: Ion Jianu, Firiåã Carp, Liviu Viæan, Grigore Buciu, Octavian Mihalcea, Constantin Ardeleanu, Liviu Zamfirescu, Horia Mocanu. Mulåi dintre vorbitori, pe lângã aprecieri, i-au dedicat poeme æi catrene epigramatice (Madrigal), pe care le-au citit, emoåionându-l pe sãrbãtorit. Ca un corolar, actriåa Doina Ghiåescu, pe lângã urãri, în final, a interpretat douã cântece din binecunoscutul repertoriu românesc.

La mulåi ani æi sãnãtate domnule Blându!Constantin STrOE

an ive r sa re de su f l e t

„gnoseologia frontierei” - apariåie editorialã

30 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Consiliere

Este normal, sã ne întrebãm: De ce mai consumãm alcool, dacã suntem conætienåi de consecinåele lui nefaste, chiar æi în doze mici æi rare?

Desigur, consumatorii dau rãspunsuri diverse. Consumul de alcool este o metodã rapidã æi plãcutã de a modifica emoåiile, sentimentele, stãrile de dispoziåie în general. Mai exact, consumatorii percep unele beneficii în planul lor afectiv-emoåional æi relaåional æi pun în evidenåã o serie de motive umane: supãrarea, bucuria, povara singurãtãåii sau povara psihologicã a responsabilitãåilor, îmbunãtãåirea relaåiilor cu ceilalåi, socializarea, alungarea temporarã a stresului, apãrarea împotriva sentimentelor neplãcute, curajul de a spune ceva, stimulare sexualã temporarã, dorinåa de recompensare, plãcere, etc. Prin urmare, la baza consumului de alcool, ca de altfel la baza oricãrei dependenåe, stã nevoia de evadare dintr-o realitate pe care o percepem ca fiind crudã, din sentimentele pe care le resimåim ca fiind apãsãtoare, din trãirile negative, din emoåii puternice, din stresul cotidian.

În realitate, avem cu toåii aceastã nevoie de evadare pentru a ne reîncãrca „bateriile”. Desigur cã putem face acest lucru într-o mie de feluri (dormind, mergând la un teatru, vizionând un film, fãcând sport, desfãæurând activitãåi gospodãreæti relaxante, citind o carte, scriindu-ne gândurile, jucându-ne cu copiii, plimbându-ne, etc). Trebuie sã recunoaætem cã alcoolul este simplu de procurat æi la îndemâna oricui æi, mai ales, beneficiul aæteptat se obåine rapid æi fãrã efort fizic. De aceea, consumul este prioritar celorlalte modalitãåi de destindere, de relaxare care necesitã efort, concentrare, rãbdare.

Având însã în vedere faptul cã alcoolismul este o toximanie care diferã de celelalte datoritã marii rãspândiri a consumului de bãuturi alcoolice æi existenåei unui consum normal æi integrat, prin particularitãåi clinice privitoare la toleranåã, pentru prevenirea riscurilor personale, profesionale æi sociale este necesar:

1. sã ne limitãm la a consuma alcool ocazional æi foarte puåin constant, fiind conætienåi de dezavantajele consumului asupra sistemului nervos;

2. sã fim foarte bine informaåi cu privire la ce este cu adevãrat alcoolul æi care sunt efectele/riscurile unui consum regulat; doar prin informare ne putem ajuta colegii sau chiar membrii familiei;

3. dacã în familie tatãl sau mama au suferit de alcoolism, ereditatea joacã un rol important æi atunci este necesarã abstinenåa pentru a nu duce mai departe „blestemul”;

4. sã nu consumãm niciodatã alcool când suntem cu maæina, stresaåi, supãraåi, obosiåi pentru cã alcoolul ne accentueazã trãirile negative, ne slãbeæte cenzurile dintre inconætient æi subconætient, scoåând la ivealã comportamente de care nu ne-am crede niciodatã capabili sã le practicãm în alt context;

5. sã primim feed-back de la medic sau de la cei din jur (dacã ni se atrage atenåia asaupra consumului de cãtre cineva drag, sã luãm imediat mãsuri de renunåare);

6. sã ne cunoaætem reacåiile individuale la consum, iar dacã ne-am confruntat cu reacåii agresive, antisociale minore, este necesarã abstinenåa totalã;

7. sã ne cunoaætem pragul de toleranåã la consum æi sã nu-l depãæim niciodatã. Numai aæa ne menåinem autocontrolul æi

echilibrul intern æi mental;8. dacã ne confruntãm cu probleme legate de consumul de

alcool sã le acceptãm, sã le recunoaætem æi sã ne mobilizãm resursele interioare pentru a lupta cu ele apelând la specialiæti (medici, psihologi, preoåi);

9. sã gestionãm la timp, imediat, conflictele, stresul din viaåa noastrã (cu cât ne complacem în aceste situaåii de conflict, de stres, de emoåii negative, cu atât nevoia noastrã de defulare, de compensare, este mai mare;

10. sã gestionãm emoåiile (sã le comunicãm deschis, asertiv, sã nu ni le reprimãm, sã le înfrângem abordând asertiv persoanele faåã de care le manifestãm, sã cunoaætem tehnici de abordare a persoanelor dificile, sã ne apãrãm drepturile, sã învãåãm sã ne „cicatrizãm rãnile” cu metode civilizate, sociale æi morale).

Referitor la reacåiile individuale, acestea pot apare la orice consumator, chiar dacã nu vorbim de o instalare a dependenåei æi sunt diverse: sunt persoane care dorm dupã ce consumã alcool, altele devin agresive, impulsive, capãtã un curaj de invidiat în acåiunile lor, nemaipercepând limita dintre legal æi ilegal (conduc autoturismul cu vitezã, se angreneazã în relaåii extraconjugale, în relaåii sexuale ilegale, imorale, tulburã liniætea publicã, divulgã secrete de serviciu, etc. ), devin influenåabile, iar altele, dimpotrivã, sunt chiar simpatice, oferind un adevãrat „deliciu” presei de senzaåie.

Un lucru este însã cert: cu cât consumul are o frecvenåã crescutã, cu atât aceste reacåii, chiar dacã sunt nonagresive, sunt percepute, de cei apropiaåi, ca fiind abuzuri emoåionale determinate de: dezamãgiri produse de promisiuni, ce implicã „întreruperea consumului”, încãlcate, consum de alcool æi comportament nepotrivit în timpul aniversãrilor în familie (zile de naætere, Crãciun etc.), sacrificarea altor nevoi ale familiei (bani, timp) pentru consumul substanåei, schimbarea responsabilitãåilor familiale datoritã incapacitãåii fizice (mai mult timp petrecut în pat, lipsa motivaåiei/conducerii auto), schimbãrile de dispoziåie induse de substanåa chimicã creeazã sentimente de nesiguranåã, fricã, furie æi suspiciune între membrii familiei, certuri, conflicte fizice, despãråiri, ameninåãri de divorå, etc., deteriorarea relaåiilor æi/sau pierderea prietenilor datoritã comportamentului anti-social, absenteism, întârzieri la serviciu datorate mahmurelii, pierderea promovãrilor datoritã slabei performanåe profesionale, retrogradare

Mar

iana

Cen

ea

aLCOOLUL - „DUÆMaNUL”

CE pOaTE Fi ÎNViNS(partea a ii-a)

datoritã comportamentului necorespunzator, avertismente, ameninåãri de încetare a contractului de angajare, pierderea serviciului, conduitã dezordonatã, deranjarea ordinii publice, încãlcãri ale regulamentului rutier, accidente auto, implicarea în activitãåi ilegale pentru suplimentarea veniturilor æi a resurselor financiare destinate consumului, etc. De aceea familia luptã, dar la un moment dat renunåã, iar alcoolicul devine un singuratic, facilitându-æi, astfel, decãderea moralã.

Se impun, în consecinåã, mãsuri de prevenire, cum ar fi:- sancåiuni disciplinare prompte, atât pentru consum, cât

æi pentru pãsuire;- constituirea zonalã, la nivelul MAI, a unor grupãri interne

de genul „Alcoolicilor anonimi” care sã fuincåioneze periodic (în funcåie de cazuisticã) æi stimularea participãrii la întruniri a personalului sancåionat pentru consum de alcool;

- pregãtirea æi specializarea unor psihologi clinicieni care sã se ocupe de aceste grupuri åintã;

- campanii de conætientizare realizate de cãtre psihologi æi medici, cu întreg personalul MAI (expuneri, dezbateri pe alcool, stres, echilibru, autocontrol, etc, prezentãri de cazuri, filme, interviuri, implicarea celor care au avut probleme în urma consumului în aceste campanii de conætientizare, realizarea de afiæe, organizarea de simpozioane, invitarea unor specialiæti, activitãåi cu Biserica pentru regãsire spiritualã, etc.);

- încheierea unor contracte de cooperare cu Direcåia Medicalã în acest sens, dar æi pentru programe de dezintoxicare æi dezalcoolizare pentru cei dependenåi, având în vedere faptul cã pot fi profesioniæti, cu experienåã (alcoolismul nu are vârstã, studii, poziåie, oricine îi poate pica pradã într-un moment de vulnerabilitate);

- gestionarea surselor de stres (cunoaæterea acestora, dezvoltarea comunicãrii interne, oportunitãåi de relaxare a personalului, etc.);

- acordarea unui spaåiu din pregãtirea profesionalã a personalului, strict pentru pregãtirea psihologicã, altfel campaniile de conætientizare nu pot fi desfãæurate. Receptivitatea faåã de informaåiile psihologice este scãzutã în prezent întrucât, una din sursele de stres majore ale personalului este multitudinea de cerinåe profesionale care le rãpesc din timpul liber.

Opinii eronate despre alcoolism

• Se spune cã oamenii beau pentru cã au necazuri. De fapt, în marea majoritate a cazurilor este exact invers: necazurile apar datoritã bãuturii.

• „Când sunt bãuåi, oamenii îæi aratã adevãratul caracter”. De fapt, adevãrata lor faåã o aratã atunci când sunt faåã în faåã cu evenimente critice æi nu au consumat alcool.

• „Dacã oamenii ar bea cu mãsurã, nu ar deveni alcoolici”. Mulåi bãutori „responsabili” au devenit alcoolici, pentru cã alcoolul provoacã dependenåã.

• „Bãuturile naturale nu sînt dãunãtoare”. În fapt, ele conduc în aceeaæi mãsurã la alcoolism.

• „Berea, fiind slabã ca tãrie, nu dãuneazã”. Fiecare bãuturã are mãsura sa (paharul potrivit). Într-o halbã de bere se aflã mai mult alcool decât într-un pãhãrel de vodcã.

• „Alcoolul dã putere”. Adevãrul este cã alcoolul slãbeæte organismul. De exemplu, nu simåi normal nevoia de a trage aer în piept. Ca urmare, creierul æi inima nu sunt suficient oxigenate, ceea ce produce probleme de sãnãtate pe termen lung.

• „Alcoolul încãlzeæte”. De fapt, alcoolul amoråeæte o parte a senzorilor pielii, ceea ce te face sã nu simåi frigul pe moment. Acesta este motivul pentru care mulåi alcoolici adorm liniætiåi iarna în zãpadã, pãrându-li-se cald, æi pânã dimineaåã mor îngheåaåi, sau suferã degerãturi grave. Alcoolul elibereazã, este drept, cãldura din interior, la nivelul pielii, care se încãlzeæte, antrenând de fapt o pierdere de cãldurã a organismului.

• „Alcoolul dezleagã limbile”. De fapt, în scurt timp, le împleticeæte, cãci aburii alcoolului învãluie creierul.

• „Alcoolul îndepãrteazã inhibiåiile”. Adevãrul este cã te face sã te poråi altfel de cum eæti de fapt. De ce este nevoie sã fugi de tine?

F R O N T I E R A Nr. 5/2012 31

Alvin Toffler, autorul cãråii „Æocul viitorului” a fãcut o remarcã îngrijorãtoare, referitoare la starea actualã a mediului: „Pentru prima datã o civilizaåie consumã din capitalul naturii, în loc sã trãiascã din dobânzile pe care le dãdea acest capital”.

Este o alarmã ce ne îndeamnã la adoptarea unui comportament care sã contribuie la pãstrarea calitãåii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitãåii umane, la remedierea treptatã a mediului, utilizarea raåionalã a resurselor existente, precum æi elaborarea de programe æi mãsuri de protecåie, deoarece trebuie sã conætientizãm faptul cã Pãmântul este o planetã vie æi, cât timp va rãmâne aæa, noi, oamenii, vom avea viitor.

Aniversarea Zilei Mondiale a Mediului, pe 5 iunie, a fost stabilitã în anul 1972, la prima Conferinåã Mondialã a Naåiunilor Unite, consacratã problemelor protecåiei mediului æi este marcatã, în fiecare an, prin acåiuni de conætientizare æi sensibilizare asupra problemelor de mediu, cu scopul de a-l proteja æi a reduce efectele exploatãrii neraåionale. La Conferinåã au participat 113 naåiuni, reprezentate prin foruri politice, ætiinåifice, tehnice, culturale, guvernamentale æi neguvernamentale, care au prezentat fapte, probleme, idei, soluåii.

În cadrul acestei conferinåe, s-a luat hotãrârea înfiinåãrii unui mecanism internaåional de coordonare æi supraveghere pentru mediu al ONU – UNEP (Programul Naåiunilor Unite pentru Mediu), cu sediu la Nairobi æi s-a adoptat primul plan de acåiune pentru protecåia mediului. A mai fost, de asemenea, semnat un document – Declaraåia comunã – care cuprinde 26 de principii, primul statuând cã OMUL are dreptul fundamental la l ibertate, egalitate æi condiåii c o r e s p u n z ã t o a r e de viaåã, într-un mediu de o calitate ce permite o viaåã demnã, bunãstare æi tot el are responsabilitatea de a proteja æi îmbunãtãåii mediul pentru generaåiile prezente æi viitoare.

Definind mediul, acesta „reprezintã totalitatea factorilor naturali æi ai celor creaåi prin activitãåi umane, care, în strânsã legãturã, influenåeazã echilibrul ecologic, determinând condiåiile de viaåã pentru om æi pentru dezvoltarea socialã”.

UNEP propune zece domenii în care noi putem acåiona pentru pãstrarea, dar æi îmbunãtãåirea calitãåii vieåii, prin acåiuni de protejare æi exploatare echilibratã a resurselor, acestea fiind: agriculturã, energie, apã, producåie æi industrie, construcåii, deæeuri, transporturi, turism, pescuit, silviculturã.

La nivel internaåional au fost create mai multe organisme cu rol în adoptarea unor soluåii pentru protejarea mediului, ceea ce implicã menåinerea, ameliorarea, dezvoltarea æi utilizarea raåionalã a factorilor de mediu. Cu toate acestea, tot mai mult ia amploare fenomenul de poluare a atmosferei, an de an dezvoltarea industriei generând milioane de tone de materiale poluante ce afecteazã echilibrul atmosferic, cea mai pregnantã schimbare fiind cea climaticã.

Din pãcate, la nivel de individ, un comportament vizibil protector pentru mediu se manifestã doar când are loc sãrbãtorirea zilei care marcheazã grija pentru mediu.

Firesc este ca fiecare zi, pe care o petrecem pe acest pãmânt, sã fie ziua mediului, de la o zi la alta trebuie sã fim mai atenåi la cum ne folosim de elementele din mediul natural, la cât de mult ar trebui sã ne doarã fiecare „ranã” pe care o provocãm pãmântului, la cum ætim sã mulåumim naturii, cãreia îi datorãm existenåa.

De fapt, ce este esenåial de ætiut? Existenåa omului este imposibilã în afara mediului, de aceea este vitalã acåiunea lui responsabilã, de protejare a acestuia, ca necesitate a supravieåuirii æi progresului.

Elena UrSaCHi

Ziua mondialã a mediului

32 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Sport

În preambulul activitãåilor pentru deschiderea Jocurilor Olimpice din Londra 2012, prevãzutã pentru data de 27 iulie, autoritãåile greceæti, urmând tradiåia anticã a evenimentului, au organizat, în lungul traseu pe care flacãra olimpicã îl urmeazã pânã la locul de desfãæurare al competiåiilor sportive, în data de 14 mai, ora 12:00, trecerea flãcãrii olimpice, prin PTF Kipi (GR/TR), din Grecia în Turcia, dupã care, înapoi în Grecia, pentru a-æi continua drumul spre Londra, unde va poposi pânã în data de 12 august.

Cu aceastã ocazie, autoritãåile elene au ales pe agentul principal Raluca-Mihaela Hamza,

aflatã în misiune Frontex în Grecia, în cadrul Operaåiunii Comune Puncte Focale 2012, sã fie purtãtoarea toråei cu flacãra olimpicã de la linia de demarcaåie a frontierei Greciei cu Turcia æi pânã în afara PTF Kipi, în interiorul Greciei.

La sfâræitul evenimentului, jurnaliætii, care însoåeau caravana flãcãrii olimpice, au realizat un scurt interviu în care reprezentanta PFR æi-a exprimat bucuria æi mândria cã a avut onoarea de a fi purtãtoarea efemerã a acestui simbol antic.

Toråa flãcãrii olimpice conåine 80.000 de inele, reprezentând numãrul total al atleåilor participanåi la competiåia sportivã din Londra.

rãzvan-Claudiu iLiCa

Flacãra Olimpicã purtatã de un poliåist de frontierã

Frontiera Tomis Constanåa a câætigat a cincea Supercupã a româniei la OinãÎntr-o frumoasã zi de 6 mai a acestui an, s-a derulat, la Baza

sportivã „Cotroceni” din Bucureæti, ediåia a Vi-a a Supercupei româniei la Oinã, competiåie organizatã de Federaåia de specialitate, în parteneriat cu Agenåia Naåionalã pentru Sport æi Tineret æi BNR.

La start s-au aliniat echipele „Frontiera Tomis” Constanåa (câætigãtoarea campionatului æi a Cupei României în anul 2011), Straja Bucureæti (câætigãtoarea Cupei Federaåiei în 2011) æi „Biruinåa” gherãieæti Neamå (câætigãtoarea Cupei Satelor în 2011).

Starea foarte bunã a terenului de joc a contribuit la succesul competiåiei, presãratã cu numeroase faze spectaculoase de joc, care au fost îndelung aplaudate de suporterii prezenåi în arenã. Constãnåenii, conduæi admirabil de cãpitanul Mihai Georgescu, nu au lãsat nicio æansã adversarilor, cucerind al cincilea

trofeu al Supercupei României, la capãtul unui æir de victorii concludente.

Rezultatele consemnate au fost urmãtoarele: Frontiera Tomis Constanåa – „Biruinåa” Gherãeæti 22-9, „Straja” Bucureæti – „Frontiera Tomis” 6-15, „Straja” - „Biruinåa” 23-15, „Biruinåa” - „Frontiera Tomis” 15-28, „Frontiera Tomis” - „Straja” 19-13, „Biruinåa” - „Straja” 12-17.

Clasamentul final a avut urmãtoarea configuraåie: locul i Frontiera Tomis, locul al ii-lea Straja æi locul al iii-lea Biruinåa.

Festivitatea de premiere a fost oficiatã de conducerea Federaåiei Române de Oinã, împreunã cu foste glorii ale acestui sport, care a întregit un spectacol aparte. Au fost acordate, din partea Federaåiei, medalii, cupe æi diplome tuturor echipelor participante, iar Banca Naåionalã a României, prin reprezentantul Marius Mãciucã,

a oferit tuturor jucãtorilor æi antrenorilor cartea „Fascinaåia oinei – jocul românilor de pretutindeni”, scrisã de prof. univ. Nicolae Postolache.

Reprezentantul IGPF, ipp. Florin Popescu, a primit o plachetã pentru implicarea constantã în sprijinirea oinei la nivelul structurilor Poliåiei de Frontierã Române, reprezentatã, în special, de „Frontiera” Tomis Constanåa, multiplã campioanã naåionalã.

Preæedintele FRO, comisar-æef de poliåie Nicolae Dobre, a åinut sã aducã mulåumiri directorului Gãrzii de Coastã, comisar-æef de poliåie Radu Dumitru, care a creat cadrul propice pregãtirii poliåiætilor de frontierã componenåi ai echipei Frontiera Tomis.

Marius NiCULESCU

33F R O N T I E R A Nr. 5/2012

Sport

Douã locuri I au fost obåinute de doi poliåiæti de frontierã mehedinåeni la Campionatul Mondial de Kempo din Antalia, respectiv la Campionatul Naåional de Tir organizat de Ministerul Administraåiei æi Internelor.

• La sfâræitul lunii aprilie æi începutul lunii mai, doi poliåiæti de frontierã din cadrul STpF Mehedinåi au participat la douã competiåii de anvergurã, care au strânsã legãturã cu pregãtirea poliåieneascã.

Astfel, în perioada 8–11 mai, în municipiul Suceava a avut loc Campionatul Naåional de Tir organizat de MAI, la care au participat cei mai buni poliåiæti de frontierã, poliåiæti, jandarmi æi pompieri - campioni la competiåiile de tir din structurile operative ale ministerului.

Din echipa Poliåiei de Frontierã Române a fãcut parte æi agentul principal Corina Moraru, poliåist de frontierã în cadrul Biroului de Supraveghere æi Control Naval din cadrul STPF Mehedinåi. La competiåia de tir individual, fete, aceasta a ocupat locul i, obåinând 199 de puncte din 200 posibile. Ag. pr. Corina Moraru participã la competiåiile de tir ale MAI de aproximativ 3 ani, obåinând mereu locuri pe podium la concursurile judeåene æi regionale. Este angajatã din sursã externã, lucreazã în PFR de 6 ani, iar în anul 2011 a obåinut competenåe ca instructor de tir în poligon.

• La sfâræitul lunii aprilie, subinspectorul Daniel asaftei, tot din cadrul Biroului de Supraveghere æi Control Naval aparåinând STPF Mehedinåi, a obåinut titlul de campion mondial la Campionatul Mondial de Kempo din Antalia, la individual, categoria 70 de kilograme câætigând 10 meciuri, din tot atâtea disputate.

Daniel Asaftei este absolvent al Academiei Navale „Mircea cel Batrân” promoåia 2011, practicã kempo de 6 ani æi, în aceastã perioadã de timp, a obåinut trei titluri de campion mondial la

Veneåia (2006), Sankt Petersburg (2010) æi Antalia (aprilie 2012). Daniel Asaftei are în palmares æi trei meciuri profesioniste de MMA cu, 2 victorii æi o înfrângere.

Kempo este un sport de contact care îmbinã tehnici de luptã din box, kick-boxing (K1), lupte, judo æi jiu-jitsu. Loviturile în kempo sunt permise atât în picioare, cât æi în lupta la sol, de aceea acest sport este cunoscut ca æi o artã maråialã mixtã (MMA). Subinspectorul .

Valeriu pEra

poliåiæti de frontierã mehedinåeni - sportivi de performanåã

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinåarea Serviciului Grãniceri al R. Moldova, instituåia de dincolo de Prut, a organizat Campionatul Cupa Prieteniei, care s-a desfãæurat în data de 26 mai, în localitatea Chiæinãu, R. Moldova.

Un numãr de 20 poliåiæti de frontierã vasluieni, legitimaåi la clubul sportiv „A.S. Frontiera Vaslui” au rãspuns invitaåiei colegilor din R Moldova. Din partea Serviciului de Grãniceri al R. Moldova, la competiåie au participat 20 de grãniceri din cadrul

Direcåiei de Supraveghere æi Control a Frontierei de Stat Leova. Deschiderea oficialã a competiåiei sportive a avut loc pe

stadionul „Dinamo” din Chiæinãu, într-o atmosferã de fast æi sãrbãtoare, subliniatã de intonarea imnurilor de stat ale celor douã åãri participante. Festivitãåile au fost prezidate de Roman Revenco - Directorul General al Serviciului Grãniceri al R. Moldova, maior Ion Corneliu Radu - Æeful DRSCFS Leova, comisar-æef de poliåie Dorel Tudose - æeful delegaåiei poliåiætilor de frontierã æi æef al STPF Vaslui æi inspector de poliåie Cornel Ursan – preæedinte al clubului sportiv „A.S. Frontiera Vaslui”.

Competiåia s-a desfãæurat pe trei discipline: æah, tenis de masã æi fotbal, cu participare individualã æi pe echipe din cadrul

ambelor autoritãåi de frontierã.Poliåiætii de frontierã vasluieni au avut

o prestaåie excelentã la tenis de masã æi fotbal, unde au învins, competiåia æahistã terminându–se la egalitate.

Întregul campionat s-a desfãæurat într-o atmosferã de voie bunã æi fair play.

Activitatea s-a dovedit un succes, iar ambele autoritãåi de frontierã æi-au propus sã continue aceastã formã de cooperare, devenitã deja tradiåie.

irina gHEUCÃ-MiriCÃ

Sport transfrontalier româno-moldovean

34 F R O N T I E R A Nr. 5/2012

3,14

SPORT

FOTBAL CLUB

SPORT

ÆAH.. FINAL

CãIT!

SPORT

CURMãTURã...

PRIMII LA

FUGã

ASIA!LA NAVã!

TRIAÅIOU CU UNT!

SPORT

SUBIECT

DESTUL

BATE RIGA

STERS

ÎNTRETAIE

LINIA

CLOR(SIMB)

O „ÅARã”

NOTA 3

PLAT

MISIUNE

PUNCT LA...

PLASã

PICã LA... ÆAH

SPORTIVI

MINIFOTBALMICUL VAS

INTRARE LA

HOCHEI!

GAZ NOBIL

TRAG CU

URECHEA

VULCAN

SAU...

REDUS!

UN EVREU

TINãSPORTDOI PE SCENã

VIOI

UMFLã

VELA

SPORT

ÎN HIBãÎN PLOP!

DOUã

TONE!

SPORT

SPORTPAROLã

PE FIR

REZULTAT FINAL

S P o R T de Dumitru MOCaNU

Divertisment

Maxime• Ce face un cal pe o pajiæte cu canabis? Paæte fericit!• Nu-mi mai merge internetul prin wireless de douã zile. Cred

cã vecinul iar a uitat sã plãteascã factura.• Astãzi am încercat sã evit vodca, dar e cu 40% mai tare decât

mine.• Existã 3 lucruri importante în viaåã: sexul, secretul æi prietenia.

Aæadar, faceåi sex, pãstraåi secretul æi rãmâneåi prieteni.• Bãrbaåii æi femeile sunt de acord într-o singurã privinåã: n-au

încredere în femei.• A pleca mai devreme de la locul de muncã, este un semn rãu.

Unul, de la noi, a plecat odatã mai devreme æi... a divoråat!• Deoarece Dumnezeu nu reuæeæte sã urmãreascã chiar totul, a

creat bãtrânele æi bãncile din curte.• Bãrbaåii sunt precum pantofii:- cei care îåi plac, te costã;- foarte puåini meritã pãstraåi mai mult de un sezon;- dacã nu îi iei potriviåi, s-ar putea sã te batã;- cei comozi nu te atrag, iar cei care te atrag nu vor sã intre;- oricât le-ai vorbi, nu devin mai maleabili;- unul singur nu e de ajuns, decât pentru cenuæãrese;- unii meritã lãsaåi la uæã;- lumea te judecã în funcåie de ei;- alte femei te invidiazã pentru ai tãi, iar tu invidiezi alte femei

pentru ai lor;- cei æireåi trebuie legaåi;- æi ca o regulã de aur: toåi trebuie cãlcaåi în picioare!• Dacã n-ar pune întrebãri, copiii n-ar afla niciodatã cât de puåin

ætiu pãrinåii.• Toåi ne naætem uzi, goi æi flãmânzi. Æi acesta e doar începutul.• Banii pentru salariile æi pensiile mari ajung întodeauna. Nu ajung

banii pentru salariile æi pensiile mici.

Judecãtorul întreabã martorul la proces:

- La ce distanåã v-aåi aflat de locul accidentului?

- La 6 metri æi 75 de centimetri.- Æi cum de ætiåi, aæa de exact? - Când am vãzut accidentul, mi-am dat

seama, pe loc, cã voi fi întrebat la proces de vreun tâmpit æi am mãsurat...

Se întâlnesc doi prieteni:- Mã, asearã aproape cã l-am vãzut

pe taicã-tãu.- Cum adicã mã aproape, pãi ori l-ai

vãzut, ori nu.- Pai mã, nu lucreazã el în garã?- Ba da.- Æi în echipa lui nu au salopete de

alea galbene cu numere pe ele?- Ba da.- Æi taicã-tãu nu are numãrul 55?- Ba da.- No, pãi d-aia zic, eu l-am vãzut pe

ãla cu numãrul 54.

Într-o dupã-amiazã, un vânãtor trece prin pãdure æi, deodatã vede un tip legat la mijloc cu o sfoarã, atârnat de o cracã. Vânãtorul întreabã:

- Ce faci mã, atârnat acolo?- Uite, m-am spânzurat...- Pãi sfoara trebuie sã åi-o pui în jurul

gâtului, prostule!- Am încercat, dar mã sufoc!

35F R O N T I E R A Nr. 5/2012

B A N C U R I

regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SiNgUrà rEgULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

Divertisment

Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU æi Petre BUCUR

Æeful meu mi-a zis:- Crezi cã poåi sã vii sâmbãtã la

serviciu? Ætiu cã e weekend æi poate ai alte planuri, dar am nevoie de tine.

- Sigur, nicio problemã, am zis, dar e posibil sã întârzii. Sâmbãta, dupã cum ætiåi, e un trafic infernal.

- Ok, când crezi cã o sã ajungi?- Pai, cred cã luni!

Un tip la un fast food:-Bunã ziua, vreau 4 shaorma la

pachet, vã rog, 2 cu pui, 2 cu vitã. În cele cu pui vreau puiul pe o parte ars, pe o parte crud æi pita arsã. La o shaorma cu vitã vreau carnea crudã în sânge, pita arsã pe o parte æi numai cu castraveåi, iar în cealaltã cu vitã, vreau carnea cãrbune, pita arsã æi numai cu ceapã!

- Dar, domnule, ce îmi cereåi e foarte greu de fãcut!

- Pãi, æi ieri cum ai reuæit?

Soåul intrã rapid în casã, se aruncã cãtre soåie, o sãrutã æi primeæte ca rãspuns un sãrut fierbinte.

- Acum, spune soåul, spune-mi cum arãt fãrã mustaåã?

- Ah! Tu erai?!

Un credincios merge la preot sã se spovedeascã:

- Pãrinte, am pãcãtuit!- Cu cine, fiule?- Ætiåi pãrinte, nu pot sã vã spun... îmi

este forte greu!- Cu femeia primarului?- Nu...- Cu femeia veterinarului?- Nu, pãrinte...- Dar cu cine?- Pãrinte, nu cred cã sunt încã

pregãtit sã mã spovedesc, voi veni în altã zi.

Ieæind de la spovedanie, omul nostru se întâlneæte cu un prieten, care-l întreabã mirat:

- Ce ai fãcut la spovedanie?- Am luat niæte informaåii

utile.

Mãmico, mi-ai spus cã îngerii au aripi æi pot zbura, da?

- Desigur, scumpa mea.- Asearã, când tu nu erai, am auzit

cum tata îi spunea menajerei „Îngeraæ”. Ea când o sã zboare?

- Mâine dimineaåã, scumpo, mâine dimineaåã!

Un bancher discuta cu prietenul sãu:

- Îåi închipui, m-am îndrãgostit! Ea are 20 de ani, eu 65! Ce crezi, æansele mele vor creæte dacã îi voi spune cã am 50?

- Æansele tale vor creæte dacã îi vei spune cã ai 80!

Un angajat, intrã în biroul æefei lui, o plesneæte peste fund æi îi zice:

- Ce faci, pãpuæã, mai merge una

micã?Æefa, indignatã:- Domnule, dar cum vã permiteåi ?- Uite... aæa vorbesc eu cu tipele cu

care am dormit împreunã!- Da când am dormit noi doi împreunã, stimabile?, replicã indignatã æefa.

- Ieri, la æedinåa de analiza a rezultatelor departamentului nostru...

Dupã un chef teribil cu bere rece ca gheaåa, Costicã a rãguæit æi merge la prietenul lui de pahar, Vasile.

Sunã æi în uæã apare soåia acestuia.

- Vasile e acasã? abia putu æopti cu vocea rãguæitã Costicã.

La fel de misterios, doamna æopteæte:

- Nu, intrã repede sã nu ne vadã careva.

Într-un orãæel, un preot are nevoie la baie æi intrã într-un club, cautã baia, dar nu o gãseæte æi întreabã

barmanul:- Mã scuzaåi, domnule, unde este

baia?- Îmi pare rãu, pãrinte, dar nu vã

recomand sã intraåi în baie.- Dar, de ce?- Fiindcã în baia bãrbaåilor este o

statuie cu o femeie goalã æi singurul lucru care acoperã pãråile ei intime e o frunzã.

- E ridicol, chiar credeåi cã pot fi ispitit? O sã mã uit în cealaltã direcåie.

Muzica æi dansul continuã æi, dintr-o datã, luminile s-au stins. Toåi din club aplaudã æi se bucurã, iar când iese preotul, e aplaudat æi salutat de toåi.

- Nu înåeleg de ce sãrbãtoriåi cã am intrat la toaletã.

- Fiindcã acum sunteåi de-al nostru!

- Mã tem cã, încã, nu înteleg.

Barmanul spune râzând:- Sã vã explic, de fiecare

datã când cineva ridicã frunza, luminile se sting.

La mulåi ani, tuturor copiilor!