Mihai Gheorghiu

Reversul istoriei

Eseu despre opera lui Mircea E1iade

Editia a II-a.,

EIiloI[2016

871

t-uprlns

Cuvint inainte ..............7

CapitolulI.

,,Pariul" eliadian. Schig[ pentru o ruathesis unhtersalisinlumea spiritu1ui...............11

Cogito-ul eliadian......... ..............11' Teroarea istoriei 9i necesitatea reconstrucfiei ontologice a umanului... .......34

CapitolulII.Literatur[ si autenticitate. Romanul congtiinlei nefericite ................49

Autorul ca personaj total.............. ...................49

De ce scriu roman? ....................58

Romanul adolescentului mio!. Necesitatea romanului..... ........66

Apologia lipsei de temeiuri........ ......................77

Cutia cu unelte ........... .............104

Maitreyi sau vraja eficace.......... .....................108

CapitolulIII.Mitic gi epic in proza fantasticl....... ..........................115

Mutalia valorilor metafizice ...,.............,........115

Mutalia valorilor epice....... ......119

Noaptea de sanziene. Romanul condiliei umane ................. 123

Un realism permanent subminat de mitic........ ...................127

Mizele fantasticului la Eliade. Poetica miraculosului .........732

in cdutarea absolutului......... .............132

Nara/iune $ metafzitd......... ............737

Autenticitate arhetipala........ .............740

Experienla timpului. Timp, tntpralitate si ini|iere........ ..............144

Eros, magie $ thanatos......... .............157

Schimbarea/mutafia sfiectului unan........... ........................167

Dramaturgia ......771,

Iphigenia, Oameni;i pietre, Cla;u -::31iii........ ......................771,

872

CapitolulIV.Nae Ionescu:7 ater et magister """"""'773

O postfa1l.... ,""176

Mo9tenirea... .""'185

,Funcliunea epistemologicd a iubirii"........ ......""""'187

Cursuldefilozofieareligiei (1924-1925) """"""'189Cursul de metafiilcil- Problema salvrlii in Faust (19 25 -19 26).. " " " " " " " " " "' 194

Cursul de istorie a logicii, 7929-1930 .......""""""796

Cursul de istoria metafizicei. t93O-7937 ..,,""""202

CapitolulV.Itinerariu spirituat. 1921-1945 . """"""277

Apotigia nirilitdlii ...........'..,."' 240

d cahtorie iniliatic[ 9i urmlrile sale...........'.... ......""""""'250

Solitoc'uii........ """"""'251Oceanografe.. """"""'256Romknia in eternitate... .........""""" 266

Fragmentarium.................. """""""297Insila lui Euthanasius ........,............'294

Yoga. Essai sur les origines de la mystigue indienne........ """"""""'303O prefali, patru studii 9i o trecere spre clasicitate """"""" 308

Publicistica legionari..'.... """"322Salazar $ revolutia in Portugalia.. """""""""""""363

CapitolulVI.Ideologie, politicl, traditionalism gi ortodoxie

in cimpulintelectual din perioada interbelici.......'...'..... """"""""367Antimodernii..................... ......398

Contrailuminismul romdnesc................... ""'474Nicolag lorga-profetu1........ """""419ConstantirRldulescu Motru - un conservator antiiorghist' ""'439Nae Ionescu - doctor patriae. """"" 442

Conceptul de politiciaNae lonescu.. .."""""""""454Nichifor Crainic - un misiontrr ritlcit in politici """""""""""472Dumitru St[niloae - tcologic ;i nnlionalism """"478Cioran, mitul salvirii llornirtici ""'483

873

CapitolulVII.Istoria riligiilor, filozofia istoriei, hermeneuticl gi iegirea din nihilism. ' ...........""497

Arhaicitate, modernitate gi transcendenli. ,,Teroarca istoriei". .............""497

Ce este religia?; Sacrul gi profanul;Arhetipuri, mituri 9i simboluri' .,",521Arheologia conceptului de sacru la Eliade """""'521'Simbolul, intre ontologie gi hermeneuticl.."'.'....'.'. ..........""""'541

Arhetipul, semnificagie gi interpretare """""""""549Structura si funcliile mitului .....""'555

Dosarul influenlei $colii Tiadiliei Primordiale"........'."...... """562Hermeneutica eliadianl. Istorie, fenomenologie, comparatism """"""""581,,Sfhrgitul epocii Eliade" .........'.......... """"""520,,Moartea lui Dumnezeu". Nihilism 9i speranli escatologici'.. " " " " " " " "' 650

Adversus Nietzrhe, Marx et Freud......... """"""""650Eliade gi respingerea existenlialismului .'.'............. """"""'674Eliade, antimodernul ..""""""'679

Capitolul\4II.

Jurnale, memorialisticl, biografie, confesiuni.

Prozl autoscopicl gi simbolism al experientei persona1e,...... """""7131ndia............. """775

$antier-roman indirect....... ""'719jurnalul portughez..... """""""729Jurnat 7i47-79b5................ ......743

Jurnallg70'7985.............'. """770inrrrtorro labirintului """""""'/ /5

Memorii....... """797Mansarda..... """793

Bibliografie Generah...... """""""823

Cnprrorur I.

,,Pariul" eliadian. Schilfl pentru o rnathesis

univ ers ali s in lumea spiritului

I.1. Cogito-aleliadian

,,Mi-am spus: dacd Dumnezeu nu existd,

atunci tztul e sJhr;it, totul e absurd!..."

(Mircea Eliade, Jurnal, L958)

Eliade este un autor cu o operi uriagi, dar politropia sa fecundl gi generoasi

are ca nucleu o matrice extrem de riguroasl a gindirii. Ipoteza mea este ciEliade igi dezvoltd opera dintr-un nucleu originar, care este o structurl noeticicarevrzeazd, obiective foarte clare. Acest cogito dezvoltd' o axiomaticl care face

ca intreaga sa creafie si fie unitar[ din punct de vedere morfologic 9i substanlial,

tocmai pentru cI asupra eipreildeazd genetic axiomatica riguroasi a spirituiuieliadian. Opera eliadianl se construieste astfel ca intreg, ca sistern al unei gindiri

;i a unei existenfe care se centreazd.pe sine in aceastl gindire.Opera se dezvoltd astfel organic gi coerent pe toate planurile morfologice care

sunt atinse de congtiinla auctoriah. Cogitod eliadian devine astfel atit origine,

cit si logicl pragmaticl a crealiei carc generezzd, qi formeazd totodat[ demersul

epistemic concret. Istoricul, fenomenologul, hermeneutul, prozatorul, jurnalistul,

diaristul sunt tofi supugi acestei logici qi acestei pragmatici operagionale gi genetice

totodati. Autorul se dezvolti, apare in urma acestei cuceriri interioare a congtiingei

epistemice 9i auctoriale, el este produsul acestei cuceriri interioare care survine

in urma unui proces, dar gi in urma unei simple voinle care se implinegte in

12 MihaiGheorghiu

pragmatica auctoriali a demersului de a scrie, deci de a comunica si se comunica.AutorulEliadq c re aparc cu destuli repeziciune, este de fapt aceastl instanti care

cucereste si se lasi cuceriti de acest cogito alsinelui 9i totodati al operei, pentru ciin cazul autorului sinele este dublu, sine al persoanei gi sine al operei, analogon si

epitoml ale persoanei. Ceea ce pune la dispozigie opera prin dezvoltarea sa este

tocmai prezeflta prin semne a acestui cogito, carc se autoformeazd, neincetat pesine si odatl cu el, opera insisi. Eliade este sistemul Eliade, iar sisternul Eliade se

construieste odat5. cu Eliade insusi.

Ce este acest cogito suveran al autorului Eliade? Cogin-uleste origine gi proces

totodatl, prin care autorul si opera se formeazd ca realitate si producere a raportuluicu lumea al cirei sens trebuie descifrat. Autorul ,,citegte" lumea prin gdndirea sa,

gindire care se transform[ in operi prin vointl auctoriah. Cogito-ulconstruiestein si prin gdndire persona autorului, care este acela care va ,,citi" lumea prin chiardes{Xsurarea operei sale. Autorul va cunoaste lumea prin operi, iar noi cunoastem

opera ca dimensiune a autorului, a persoanei sale si, mai departe, vom intelegelumea prin operl, dac[ vom adera la axiomatica care preforme azd. aceastS.operi gi

la opera insigi ca exerciliu de descifrare a lumii. Eliade se construieste pe sine ca

autor gi ca gdnditor in exercigiul pragmatic al operei insesi. Nu il putem ,,descifra"pe Eliade, decdt prin opera sa. Care este deci evidenta inconturnabild a cogito-

ului eliadian?l Cogito ergo Deus est.Lumea este o cucerire a constiinlei, numai

1 Yeil aici si programul lui LP. Culianu: ,,Voim doar s[ traslm coordonatele crealiei vaste gi

multiforme a istoricului religiilor, cit si a scriitorului Mircea Efiade. De multe ori s-a observat cie vorba de doul forme de expresie interdependente si complementare, desi, psihologic vorbind,cele doul stiri de creatie corespund respectiv,,veghei" si activit[fii,,onirice", cea din urmi, desigur,traducindu-se in forme literare (roman, povestire, teatru). linind cont de faptul ci activitateaistoricului religiilor este ,,de naturi criticil', in timp ce relaliile scriitonrlui ,,with the characters are ofan imaginary... nature", credem ci, operind,demitizarca" corectd. a operei literare, se poate ajungechiar la antropologia filozofici pe care Mircea Etade a conturat-o in opera-i gtiintifici. Nu e vorbade a imprumuta o metodologie ready made pentn a unifica doul forme de expresie diferite, ci de

a recunoaste, de asemenea, autonomia imaginatiei creatoare fati de strucrurile ralionale 1a care

ajunge istoricul religiilor. Existd totugi un,,centru" comun pe care voim si-l scoatem in evidengi inaceste pagini, iar acest ,,centru" este constituit de inslsi personalitatea autorului, pe care sub nici unmotiv n-o putem socoti scindati.Trebuie spus mai intAi ci, thrl a neglija marele merit al criticilor,,formaligti" ai literaturii (prin care nu-i inteleg doar pe ,,formali9tii" rugi, ci orice tentativl de a

aplica literaturii principiile lingvisticii sincrone a lui De Saussure), credem ci demersul lor este sortitegecului de indati ce trebuie efectuat,,saltul" din planul concatenirilor morfo-sintactice in planulsemantic si, de acolo, in planul simbolic a1 unei opere.Tocmai din acest motiv intelegem si procedimexaminAnd caracteristicile ,,lumii autonrlui" (R. Ingarden), ale acelei Wltanschauung implicite inopera-i literarl, fatd de datele crealiei Etiinlifice a lui Mircea Eliade. Ne aflrm dinaintea unui caz

Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade 't3

lrcntru ci aceastl lume preexistl, este dati congtiinlei prin creatie, prin aceastl

lrrczentl a sacrului care face ca lumea sI existe 9i s[ semnifice. ,,Oamenii vot cu

rrrice pre!, si iasi din zonele neutre, nesemnificative. Daci as avea curajul sI-mi

..lrrc gindul p6'n5,la capit, ag spune ci oamenii - gi astl,zi ca gi intotdeauna -rkrresc iesirea din,,profan", din zonele neutre si atingerea,,sacrului", adic[ realitlEii

rrltirne. Nu e vorba numai de strivechea dorinll a omului pentru un ,,sacru" de

rraturi sociali. O asemenea simplisti explicagie sociologici nu mI mul1ume9te.

Mi se pare ci in tendinta generah a omului citre concret, cltre sacru - intr-un

r'uvint, in instinctul lui ontologic - setrideazd. chiar sensul existenfei: care este

rrnificarea (totaltzarca) Cosmosului despicat in doui (micro-macro-cosmos) prin

Creatie. Sacru, real - nu poate fi decit Unul, Totalul. Cercetirile mele din acest

ln m-au pus pe urmele unei noi metode de a explica riturile, simbolurile 9i ideile

tuturor culturilor arhaice. Dar asupra acestor,,cercetiri secrete" - cum sPunea

l')usenio d'Ors despre angeologia sa - ,,deocamdati ticere"l"2latd-|pe Eliade, inlg3T,latreizeci de ani, anunlandu-gi metoda, acea clavis uniaersalis c[utatl incltlirr adolescenlI, dar este de fapt incheierea procesului de formare a cogito-ului.La

t rcizeci de ani Eliade este in s{hrgit sigur ci a gisit ceea ce ciuta, capacitatea de a

citi lumea printr-o grih universald, o ntathesis universalis prrn care si interpreteze

,'xcrnplar din multe ratiuni: cea principah este, dupd noi,cL Mircea Eliade aforrnulat tn o?era sa

ltiinlillcd o antrolologieflozafcd ce reflectd. acelea;i canstante ?rlclanaate intr-o manierd diferita tn o?era

,,t literar,i.Dac1,istoricul religiiior anafizeml stmbolurile, scriitorul produce e1 insusi niste simboluri

,,rrlc nu sint diferite de cele dintii. Scriiton-rl descoperl spontan simboluri care,,se afll acolo spre a-i

:ilrrli"; dar nu poate ,,inventa" unele noi 9i ,,originale". Asa cum remarca Jung, un simbol este cu atit

r rriri tipic cu cit deplgegte subcon;tientui personal al autorului, activind,,inconstientul colectiv", zona

lriulspersonah pe care fiecare o poartl in sine ca pe o lume cu toruI ,,alta'fap de lumea diurn[ 9i 1a

( iuc accesul nu e ufor. Este vorba, asadar, de a reglsi in creatia lui Mircea Eliade: 1. datele comune

olrcrci literare si stii.ntifice,,,antropologia fi\ozofrcil' ce reprezinti, in ultiml instanli, rezultatul unei

ir)trcgi experiente existenliale; 2. modalitilile tipice expresiei literare 1a Mircea Eliade, fe1ul siu

,lc 'l concepe naratiunea si, mai departe, ce-gi propune aceasti naratiune si descopere in lumea

trrnsfigurati pe care o smulge din existenti ca s-o inteleagl in sine, a1t{elzis,o dati cu HenryJames,

,,r hc ligure in the carpet" pe care cititorul iui Mircea Eliade trebuie si se strlduiasc[ s-o regiseascl;

;ii, in sfirsit,3. marile linii de dezvoltarc ale operei literare a lui Eliade, de la experienfl la cunoastere

;i, trccind prin acestea, la ritualul ascuns de initiere care constituie acel ,,Grund" al fiecirei existente

rr deschisi ontic (ca si-l repetim pe Heidegger) cdtre fin1f',I.P. C'ilxr:u,Studiirorndnelti,vol.I,pp.,D9-231,.Nu este dificil de remarcat c[ programul lui Culianu a rimas nelinalizat, ci Eliade nu se

I rucuri pini acum de o monografie care s[ dea seama de totalitatea operei sale, pe care foarte multi

ruu ir.rruit-o ca fiind unitarl.

' Mircea Eliade,Jurnal de vacanld, Editura Garamond, Buc., f.a., edi$e de Mircea Handoca.

li'rgmentul este din articolul apinttinVremea,anX, (1937), august 15, nr. 500, pag.5.

14 MihaiGheorghiu

devenirea lumii gi omului. Evidentei originare i se adaugl o mathesis, o stiinli a

semnelor gi simbolurilor, un mod de des{hsura ceea ce stL inflsurat in conceptulinigial, in viziunea initiah, carc era o afirmatie puternicl, o evidenli originari,dar atdt. Intreg efortul congtiingei eliadiene este de a da substantl si form[ acestei

evidenge originare, de aici efortul imens de a deveni erudit, pentru ci totul trebuiedemonstrat, cu certitudinea adevlrului stiingific, Adevirul pe care il posedlconstiinta trebuie integrat cunoasterii generale, comunicat gi explicat in termeniiculturii, vehiculat in termenii paradigmei moderne a culturii stiinfifice.

Aceasta va fi aventura constiintei eliadiene, transformarea unei evidenteoriginare in evidentl comunicati si demonstrati celoilalti, livrati celorlal1i, unadevir care devine al celorlalti prin puterea spiritului propriu, este implrtlsit, deci

recunoscut, si odati. cu el si autorul demonstraliei imposibil de respins. Eliade tdn[rva fi mereu cucerit de mitul eroului intelectual care aduce comunitltii vestea cea

buni a descifrlrii misterului universal.

in incercarea labirintuluiEliade povesteste una din cele mai vechi amintiri ale

sale, este vorba despre camera interzisl a copil[riei sale, pe care o descoperl dinintdmplare si care ii prilejuieste o experientl uluitoare, o trecere dincolo, intr-unalt spatiu, cu o alti lumin[, un spatiu care se opune spaliului profan: ,,Ceea ce m-aimpresionat, era atmosfera, o atmosferi parudiiluLcl,, acel verde, acel verde auriu.Si apoi linistea, linistea absoluti. Iar eu pltrund it aceazond,,in acel spatiu sacru.

Spun nsacru, fiindcl spaliul acela avea o calitate cu totul deosebitl; nu avea nimicprofan, nimic cotidian. Nu era universul meu de toate zilele, cv tata) cu mama,fratele, curtea, casa...Nu, era cu totul altceva. Era ceva paradiziac."3 Aceastlexperient[ descrie una dintre primele experiente ale sinelui, experienti care se

centreazd,injrrul descoperirlilui dincolo, a trecerii unei limite care, odatd lisati inurmi, conduce la o initiere intr-o tainl. Clutarea initierii, a descoperirii taineloqa traversirii limitei va fi permanent tensiunea esenlial[ a spiritului eliadian. $iaici, in rclatarea acestei experiente, domin[ constiinta unei elecliuni primordiale,date de clutarea deplgirii limitelor cunoscutului, de orientarea dupl centralitateaspaliului gi dupl experienta sacrului, care este aici exprimati in special de perceptia

unei lumini extraordinare: ,,Era experienta unei anumite lumini."a Maitdrziuvamlrturisi cI era obsedat din adolescentl de experienta totalitltii, de experienga

abolirii contrariilor, de sacrul trlit prin puterea sinelui de a experimenta eliberarea

3 Mircea Eliade, incercarea labirintului. Conoorbiri cu Claude- Henri Rocguet, trtdtcere si note de

Doina Cornea, Dacia, Cluj, 7990,p.16.a lbidem,p.17.

Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade 15

tlt: contingenfd: ,,Nici dupi ce m-am imbrlcat in dothi, sau m-am retras in acel

Irrtiar din Himalaia, nu mi-am plrlsit tradigia occidentali. Vedeli deci, visul

n rctr de a totaliza contrariile era prezent gi in timpul uceniciei mele."5 Experienla

lirrrdamentah a sinelui este pentru Eliade inilierea: ,,Iar eu cred ci labirintul

cstc imaginea prin excelentl a inilierii..." Inilierea este drumul congtiintei spre

:,irrc inslsi, spre adevirul pe care il poate reglsi. Viala este o continui iniliere, o

, ontinul orientare spre centru. Discipiinele ascetice ;i mistice pe care le va studia,

1,c unele va incerca si 1e gi experimenteze) sunt toate misura clutlrii de sine gi a

r rrrrtlrii experienlei adevirului. Adevirul este posibil s[ fie experimentat pentru cI('slc nu o teorie sau o propozilie, c\o realitate care se impune spiritului uman, daci

,rr'csta face minimul efort de smulgere din contingenl[. Experienla adevlrului este

rrrlotdeauna o experienti in sfera sacrului, o experienli caretniyiazd. in libertate.

l')libcrarea este experienla fundamentali pentru om, iar libertatea nu poate fi,rh(inuti in contingent. Adevirul, inseamnd pentru Eliade, eliberarea, oblinerea

lilrcrtltii, iesirea din timp: ,,Cred ci interesul meu pentru fi7ozofia9i asceza hindusi

',,' cxplici astfel: India a fost obsedatd de libertate, de autonomia abso1ut6. Nu

,lt' o manierl naivl, veieitar[, ci linind seama de condilionlrile flri numir ale

,,rrrrrlui, studiindu{e cu obiectivitate, experimentai (Yoga) gi silindu-se si glseascl

irrstrumentul care permite abolirea sau transcenderea 1or. Mai bine chiar decAt

r lcstinismul, spiritualitatea hindusi are meritul de a fi introdus Libertatea in( 'osrnos. Felul de a fi a\ cnui jivan-mukta nu este dat in Cosmosl din contra,

urlr-un Univers dominat de legi, libertatea absolut[ este de neconceput. India are

rrrclitul de a fi adiugat o noul dimensiune Universului: aceea de a exista liber."6

A, casti libertate este esenla fiinlirii umane, adevirul ei inaparent, ascuns, ocultat

tlc contingenll, in primul rind de istorie, de timp. Pentru Eliade a gindi subiectul

unuul) a se gindi pe sine in ultiml instantl, inseamn[ a gindi libertatea fiin1ei

un)unc, eliberarea ei de istorie. Sinele, pentru Eliade, se poate concepe pe sine

rrrsrrsi liber numai in experienla sacrului. Sistemui hermeneutic eliadian va cdtta

,rr ,,vcrifice" acest postulat la nivelul intregii fenomenologii religioase universale.

Categoria sacruiui este inainte de toate evidenla congtiinlei eliadiene, dar

rrrrrinte de a fi o categorie, este o prezentd, o eaiden/d, abia dupl aceea este ceva

,lc rrrdinul intelectului care face cuvenitele operalii ale inteligengei pentru a-gi

,liscca obiectul anahzei. Dar este gtiinla religiilor singura tnathesis care poate

lbile m,p.37.M ircea Eliade,/zrrnal,voll, 1947-7969,Humanitas, Buc., 1993, p. 388.

16 MihaiGheorghiu

vehicula aceste mistere descifrate? Convingerea lui Eliade a rlmas mult timpaceasta, desi sunt semne ci gindea gi in algi termeni despre ce gi cum ar putea

fi o matbesis uniuersalis.,,Mariaux imi spune ci Ortega y Gasset, vorbindu-i de

mine, i-a mirturisit ci numai un romd.n ar putea fi filozof mistic gi om de gtiinllin acelagi timp, cici noi suntem aproape de Orfeu, dar putem fi si cu privirile spre

Occident. Formula era: Eliade e un om de gtiinfl orfeizart. Eu i-am rlspuns cImd consider un cal troian in tablra gtiingificl si ci misiunea mea este de a puneo datl capit ,,rLzboiului toiei" care dureazd, de mult intre stiintl gi filozofie.Vreau si validez stiintificeste sensul metafizic alviegii arhaice: adicl sI conving

pe sociologi, comparatisti, etnografi 9i folcloristi cI studiile 1or nu-gi gisesc sens

decdt valorificind aga cum se cuvine, intelegindu{ aga cum este, omul culturilortradilionale. Cred cI numai in asemenea chip gtiingele etnoistorice pot iegi dinpenibilul impas in care se aflil".7 La distantl de gapte ani de afirmatia precedent[Eliade isi pune problema statutului propriei discipline si a sensului metafizical demersului sIu. Avem aici aceeasi intelegere in fond a necesititii translalieisemnificatiei originare intr-un vehicul general pentru oblinerea traducerii ideale.

Filozofia este aici asimiiatl metafizicii care se opune pozitivismului gtiinlei,Eliade insugi pariind pe metafizicd.. $tiinla este numai forma care trebuie s5lase

s[ transparI semnificagia adevdratd gi originard a sacrului pe care singur omularhaicT-a putut experim errta ca adevlr gi nu ca iluzie. Care este ,,penibilul impas"al disciplinelor etnoistorice? Tocmai aceastl incapacitate de accede la adevdrata

semnificatie metafiircd"a ontologiei arhaice, pierderea in puri etnografie, in demers

pozitivist sau comparatist, care rateazd. inlelegerea esenliali a frin,td.rii omuluiarhaic, care era o fiintd. metafizicd,,gi nu un primitiv lipsit de mijloacele tehniceadecvate pentru a deveni modern gi fericit. Exist[ aici exprimat clar p ariulmetafiircal operei eliadiene, sensul spiritual al demersuiui siu, gi nu doar rigoarea uneierudigii care cautl numai veracitatea unor premise 9i coerenla unei demonstragii.

In termenii lui Max Weber, demersul lui Eliade nu este wertfrei, nu este neutru gi

obiectiv fat[ de demersul epistemologic, este interesat de o valoare care transcende

cimpul stiinlific. Care este valoarea care transcende aceast[ epistem[? Chiarobiectul de demonstrat, care se demonstreazdsingur sau este nedemonstrabil prindefinigie, gi anume divinitatea, divinul, sacrul. Dar Eliade nu va renunfa niciodatlia camuflare, niciodatd nu va trece intabfua,,traditionalistilor", desi va mirturisi

7 MirceaEliade,Jurnalulportughez;ialtescrieri,vol. I,Humanitas,Buc.,2006,p.223.

Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade 17

: *:lic o anumitl admiragie pentru demersul 1or, iar pe A. K. Coomaraswami il',; --ita deseori in lucrIrile sale de istoria religiilor.

De ocamdati, ceea ce trebuie refinut este acest pariu rnetafzi pe care Eliade il:.J.inoaste ca {Xcind parte din armltura construcfiei sale interioare. Pariu pe care

i';. asuma qi mai tirziu: ,,Vedea foarte bine c[ scopul meu este numai de a face

-::::ligibile lumii moderne - fie occidentale, sau orientale, fie in India precum gi

--i Tokio sau la Paris - crealiile religioase sau filozofice pufin cunoscute sau prost

:::rentate. Pentru mine inlelegerea valorilor religioase tradilionale este primul::s spre treireaspirituali. In timp ce oameni ca Watts, 9i al1ii ca el, credeau - 9i:,: iie au dreptate - ci te poti adresa maselor cu ceva care seaminl cu un ,,mesaj", 9i

;..:el sa le trezegti. Insi eu cred cI noi - care suntem un produs al lumii moderne,

;::ltem ,,condamnati" sI primim orice revelalie prin cultur[. Nur,''i prin formele

;: .rucrurile culturale putem regisi izvoalele. Suntem ,,condamnati" sl invdldm gi

;i.:ie trezim laviayaspirituah prin cI4i. In Europa nu mai existl invilimint oral

;:::ici creativitate folclorici. De aceea, carte, cred eu, are o covirsitoare importanfi,:.: numai culturah dar gi religioas[, si spiritualI.".8 In cartea de convorbiri cu

i.:.:quet, Eliade este ca niciieri altundeva foarte liber 9i comunicativ intr-un mod

:,: ;are nu-l va mai experimenta decdt in filmul lui Paul Barblneagri. Ce este

i::=l pariu metafiitc, ce inseamni spirit pentru acest Eliade interior, secret? O', i :pune tot in convorbirile cu Rocquet: ,,Visul celor doi bltrini...Daci nu existl):mnezeu, totul este cenusi. Daci nu este absoiut, care sI dea semnificatie si

r.; oare existenlei noastre, in acest caz existenfa nu are sens. $tiu c[ sunt filozofi:.:e gandesc akfel, daq pentru mine, ar fi, nu numai deznldejdea insigi, ci 9i un felj: :ri.dare. Pentru c[ acestlucru nu e adevirat, gi eu gtiu ci nu este adevlrat. Daci;.':rgem s[ credem aceasta, inseamnl c[ e vorba de o crtzd. atit de profunde, ca,

:::colo de deznldejdea personali, lumea ,,se frdnge", cum spune Gabriel Marcel".e

--r,:ci este de g[sit semnul cogito-ului eliadian.1o Eliade se repetl pe sine lnsugi,

-::-o identitate a ciutirii si gisirii unei solugii metafizice 1a misterul existenlei, $i:.': o formuli ametafrzic\r, ci o solulie existenliali si spirituall eficace in ordinea

:-r.istentei, nu a discursului. In acest sens Eliade este coerent cu sine insuqi timp de

' ]lircea Eklrde,incercarea labirintului. Convorbiri cu Claude- Henri Rocguet,traducere si note de

):ha Cornea, Dacia, Cluj, 7990,p.59." Ibid.,p.62.

i. P. Cu[anu sustine teza evolutiei eliadiene, a schimbirii, tezl care nu cred c[ este demonstrabil[j:rarece Eliade nu face decit s[-si modifce mistile, nu structura esenliah a sistemului siu de