eseu reguli

5/10/2018 eseu reguli - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-reguli 1/17

Universitatea Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Eseu

REGULILE DE AUR ÎNCOMPORTAMENTUL

PROFESIONAL

A efectuat: ACCIU Adriana, BM31



A verificat: BÂRSAN Gheorghe

Chişinău 2011

Cuprins

PREAMBUL .................................................................................................................. 2

COMPORTAMENTUL PROFESIONAL ............................................................................. 3

REGULILE DE AUR ÎN COMPORTAMENTUL PROFESIONAL ........................................... 6Personalitatea ......................................................................................................... 9

FACTORI DE INFLUENȚĂ ASUPRA CONDUITEI PROFESIONALE .................................. 13

CONSECINŢELE UNUI COMPORTAMENT CONTRAR ETICII.......................................... 14

CONCLUZII................................................................................................................ 15

CITATE ...................................................................................................................... 16

SITUAŢIE-PROBLEMĂ ................................................................................................. 16

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ......................................................................................... 16

Motto:”Oamenii de succes în acestă lume sunt aceia care

se trezesc şi caută circumstanţele pe care le doresc. Dacă

nu le pot găsi,ei le produc singuri,fără să stea prea mult

pe gânduri.”

(George Bernard Shaw)

PREAMBUL

Regulile de conduită” sau „regulile de comportare” la care se referă etichetacontribuie la buna desfăşurare a relaţiilor din societate, în general, şi la odesfăşurare normală a activităţii in afaceri în special. Este foarte importantăcunoaşterea şi aplicarea acestor reguli de către fiecare partener, dat fiind că

necunoaşterea sau ignorarea lor pot duce, uneori, la interpretări eronate, lacomplicaţii relaţionale care depăşesc sfera relaţiilor strict personale ale celor în

2



cauză. Nu se pot concepe relaţii între parteneri fără contactul uman necesar şi, încadrul acestui contact, fără respectarea unor reguli de etichetă.

COMPORTAMENTUL PROFESIONAL

Comportamentul profesional în mediul i la locul de muncă este determinat deș către trasaturile de personalitate ale individului (temperamentul său, abilită ile,ț aptitudinile, caracterul, creativitatea, motiva ia în muncă). Performan a în muncăț ț este condi ionată tocmai de către comportamentul profesional. Atunci cand seț întrunesc premisele optime pentru realizarea performan ei în muncă, este foarteț important să intervină intărirea comportamentală.

Normele de conduită în via a profesională sau oficială sunt acelea i ca în via aț ș ț

socială sau particulară. Nu exista decât o forma de a ti să te por i frumos. Se poateș ț însă ca în anumite profesiuni, să existe o serie de reguli speciale necesare acompleta aceste norme generale.

Să re inem mai întâi ca arta de a trăi, aplicată la via a profesională, nu e numaiț ț cel mai bun mijloc de a facilita rela iile umane ci i cel mai bun mod de a evolua,ț ș de a ajunge cineva. Daca oricum o parte importanta din viata noastra ne-o

petrecem la serviciu e necesar s-o facem onorabil si cu placere. Necesitatea integrării valorilor etice în activitatea profesionalăa magistratului

Valorile etice constituie o parte majoră a ceea ce generic numim „culturamorală”. Aceasta vine în sprijinul omului în lămurirea sa asupra gravelor problemexistenţiale: Încotro să se îndrepte? Care să-i fie ţinta/ idealul în viaţă?Cum să seîndrepte către idealul de viaţă şi cel profesional pentru care a optat? Cum săechilibreze raportul dintre ceea ce trebuie, vrea şi poate, ca individ, funcţie i deș exigenţele şi oportunităţile mediului social? Cum să se comporte în domeniul

profesional? Căror imperative (şi) de ordin moral se cade a se supune, tocmai pentru a avea şansa reuşitei şi a satisfacţiei profesionale?ş.a. Unor astfel de

întrebăâri, o minimă cultură etico-deontologică le vine în întâmpinare,oferind oadecvată orientare fiecăruia dintre noi, înlesnind înscrierea noastră conştientă într-oordine la care participăm ca fiinţe responsabile,în cunoştinţă de cauză, bineintenţionate, creatoare. Accesarea şi însuşirea valorilor etice fundamentale se impunîndobândirea profesionalismului; ele constituindu-se, împreună cu ansamblulnormelor şi principiilor morale, într-o veritabilă propedeutică , într-un organon

pentru buna desf ăşurare a mecanismelor implicate de exercitarea profesiei.Comportamentul reprezintă totalitatea faptelor, actelor, reacţiilor (motorii, verbale,

afective) prin care o persoană răspunde solicitărilor de ordin fizic sau social alelumii exterioare.

3



La nivelul persoanei, comportamentul apare ca un traducător de atitudini, ceidoi termeni aflându-se în raporturi de complementaritate. Atitudinea este ovariabilă psihologică latentă, stabilă, structurată în timp, în cadrul relaţiilor dintre o

persoană şi ambianţa sa.Atitudinile se situează la intersecţia mai multor categorii de fenomene psihice

(cognitive, afective, voliţionale) fiind expresia organizării lor selective într-ostructură, care permite intuirea modului cum vor funcţiona procesele psihice aleunei persoane şi anticiparea conduitei posibile într-o anumită situaţie. Atitudineaeste o organizare durabilă de motive, emoţii, percepţii în raport cu un anumitaspect al universului individual.

Fiind cheia înţelegerii organizării comportamentului pe termen lung, atitudineanu se confundă cu comportamentul, între cele două categorii neexistând o relaţiedirectă şi liniară. Atitudinea se manifestă probabilistic în comportament, ceea ce îndeontologie, de exemplu, face să devină necesară elaborarea unor coduri etice saudeontologice, ca modele de concordanţă în exercitarea unei profesii anume.

Deşi esenţială pentru înţelegerea organizării comportamentului, atitudinea nueste singura variabila internă reprezentată în comportament. Deosebit deimportantă pentru înţelegerea comportamentului etic sunt motivele, cu rolul lor desuport energetic şi scopurile, ca modele ce prefigurează şi orientează anticipatcomportamentul uman.

Motivaţia este un concept fundamental în psihologie şi în general, în ştiinţeledespre om, cum este şi deontologia. El exprimă faptul că la baza conduitei umanese află întotdeauna un ansamblu de mobiluri (trebuinţe, tendinţe, afecte, interese,intenţii, idealuri) care susţin realizarea anumitor acţiuni, fapte, atitudini. Acestemobiluri reprezintă condiţii interne interpuse între stimulii mediului şi reacţiileorganismului, mediind, cerând, întreţinând un comportament sau altul.

Motivele arată că actele de conduită nu se produc niciodată mecanic,întâmplător şi gratuit. La baza lor există un complicat dispozitiv energetic, oconstelaţie de sensuri care face ca ele să varieze calitativ, în funcţie de persoană,moment şi situaţie. Aceasta reprezintă variabila motivaţională care explică moduldiferit de comportare în situaţii similare ale omului.

Deontologia operează cu forma cea mai înaltă a motivaţiei, cea internă, care senaşte atunci când activitatea, statusul profesional cu care interacţionează subiectul,devine el însuşi o necesitate. O astfel de motivaţie (internă) condensează în sinetrebuinţa de exercitare a unei profesii, valorificarea socială a activităţii cu care seocupă el şi conştiinţa fecundităţii sociale a muncii individuale.

Activitatea profesională oferă posibilitatea realizării de sine, generează dininterior satisfacţii, cu alte cuvinte, se realizează automotivaţia, omul contopindu-setot mai mult cu sarcinile în care se obiectivează.

4



Scopurile sunt o reprezentare anticipată a rezultatelor acţiunii umane.Scopul exercitării unei anumite profesii urmăreşte satisfacerea trebuinţelor materiale şi spirituale ale oamenilor. Fără a intra în detalii spunem că deontologiaface distincţie între scopurile individuale şi scopurile sociale ale existenţei şiexercitării unei anumite profesii.

Termenul de scop poate fi utilizat şi pentru adoptarea unui anumitcomportament etic. Adeziunea individului la anumite norme, reguli şi principiimorale referitoare la profesia sa se transformă într-un scop în sine. În teoriileorganizaţionale, scopul ca reprezentare mintală a unei stări viitoare, care orienteazăactivitatea membrilor unui anumit grup social este una din caracteristicilefundamentale a organizaţiilor.

Uneori între scopurile declarate şi cele reale ale organizaţiilor pot existadiscrepanţe. De asemenea, există şi posibilitatea deplasării scopurilor. Cel maifrecvent caz îl constituie inversarea raporturilor scop-mijloc, acesta din urmădevenind prioritar. O formă benignă de schimbare a scopurilor o constituiemultiplicarea şi extensiunea lor în vederea adaptării organizaţiei lacomandamentele sociale.

Caracterul, o altă componentă a personalităţii, reprezintă un ansamblu al

însuşirilor esenţiale şi calitativ specifice, psiho-morale ale omului, care se

manifestă în comportamentul şi în acţiunile sale, în atitudinea faţă de mediu şi de

propria persoană.

Caracterul este o componentă durabilă a personalităţii determinând un modconstant de manifestări ale acesteia. Important de reţinut este că el se formează în

procesul integrării individului într-un anumit sistem de relaţii sociale.În structura caracterului intră aspecte variate ale activităţii psihice, cognitive,

afective, volitive. Devin trăsături reale de caracter numai acele însuşiri, care deţinun loc dominant în structura persoanei şi exercită o influenţă constantă asupramodului de a gândi, simţi şi acţiona ale omului.

Trăsăturile de caracter pe care şi le propune să le dezvolte deontologia profesională sunt însuşiri superioare şi absolut necesare: colectivismul, umanismul,

corectitudinea, sociabilitatea, disponibilitatea, sinceritatea etc. Aceste trăsăturicare trebuie să domine caracterul unui profesionist, se opun celor negative ca:individualismul, indiferenţa, nesinceritatea, egoismul, grandomania etc.

Trăsăturile de caracter nu sunt înnăscute, ci reprezintă acea parte dominantă a personalităţii, care permit omului, fără a medita prea mult, să-şi exprime constant personalitatea în orice situaţie. Dar, fiecare individ uman are o „dotare iniţială”care îşi va pune pecetea asupra personalităţii sale şi asupra felului de a se comportaîn viitor de-a lungul vieţii.

5



Caracterul omului se materializează în comportamentul său în diferiteîmprejurări. De cele mai multe ori, caracterul nu se dezvăluie în mod automat,întrucât scopul omului de a se prezenta oamenilor este simulat „în permanenţă subo mască prietenoasă”.

A. Adler este autorul conceptului de „ideal al Eului” model sau prototip de perfecţiune umană la care aspiră un individ. Prin instrumentele sale, în specialcodurile etice, deontologia se raportează întotdeauna la un ideal etic.

Idealul este un model superior de realizare umană către care aspiră oriceindivid sau generaţie, cel mai înalt grad de desăvârşire concepută în plan material,

psihic, mintal şi spiritual, constituind ţelul fundamental ce motivează acţiuneaoamenilor în toate domeniile. Astfel, putem vorbi de idealul divin, idealul amoros,idealul estetic, idealul moral etc. şi, spunem noi, idealul deontologic.

REGULILE DE AUR ÎN COMPORTAMENTUL PROFESIONAL

Principiul cel mai important al bunelor maniere înmediul profesional este acelaal atentei analizări a intereselor şi sentimentelor celorlalţi. Cu alte cuvinte, trebuiesă demonstrezi prin tot ceea ce faci şi spui că ai la fel de multă grijă de persoana delânga tine ca de tine însuţi. Aceasta nu înseamnă să nu fii dur sau practic atunci

când este cazul. De exemplu, nimănui nu îi plac şi nimeni nu îi respectă pelinguşitorii care îşi flatează mereu colegii şi partenerii de afaceri. Este mai corectsă demonstrezi, prin felul în care te comporţi, că ai un sistem corect de valori

personale, bazat pe respectul faţă de ceilalţi şi care se reflectă în tot ceea ce faci.Deci, dacă va trebui să rezolvi un conflict, să pui la punct un subaltern sau săconcediezi pe cineva, modul în care o vei face va fi nu numai ferm şi corect, ci şi

plin de înţelegere faţă de problemele lor personale. În multe cazuri este nevoie deun efort real de voinţă pentru a-ţi înfrânge instinctul natural de a obţine avantaje de

pe urma unei persoane aflate într-o poziţie mai slabă. Dar dacă reuşeşti acest lucru,vei obţine nu numai respectul celorlalţi, ci şi propria încredere şi respectul faţă detine însuţi. Deci, dacă gândeşti din punctul de vedere al celuilalt înainte de aacţiona, vei obţine multe astfel de beneficii valoroase!

Dacă arăţi, prin felul în care te comporţi în sfera profesională, că ai grijă desentimentele celorlalţi, acest lucru poate fi indicat de “IMPACT”, cuvânt careînglobează regulile de aur:

6



Integritatea înseamnă să demonstrezi prin ceea ce faci şi spui că eşti o

persoană onestă, sinceră şi de încredere. Reputaţia de persoană integră se câştigă

greu şi se pierde foarte uşor. Integritatea este testată atunci când o persoană saucompania sa este provocată sau tentată să acţioneze mai puţin onest.Regula de aur a comportamentului profesional este aceea că integritatea ta

trebuie să fie deasupra oricărei îndoieli, căci nu vei putea ascunde în nici un fellipsa acesteia.

În literatura de specialitate există două sensuri etice ale integrităţii:• Atribut al caracterului

Integritatea este conceptualizată ca o ”virtute”, ca fiind expresia unui anumittip de trăsături caracteriale.• Faţetă a autonomiei şi demnităţii persoanelor

”acţionează întotdeauna astfel încât să tratezi umanitatea, atât în persoana ta,cât şi a altora, întotdeauna ca scop în sine, şi niciodată numai ca mijloc” (I.Kant)fiecare fiinţă umană are o demnitate (un statut moral) ca fiinţă umană; cualte cuvinte, este un întreg de sine stătător .Integritatea circumscrie ”nucleul dur” al angajamentelor valorice specificeunei profesii:

Ce înseamna a fi un judecător integru? Dar un profesor integru, sau unmedic, sau un cercetător?

7



Valorile unei profesii sunt rezultatul interacţiunilor în comunitateaepistemică a profesiei respective;

Care este relaţia dintre a fi un om integru şi a fi un profesionistintegru?

Principiile etice fundamentale formează împreună un cadru general pentruconduit etică în domeniul profesional; în cadrul acestora, integritatea este de fapt principiul de bază al conduitei profesionale deoarece fără integritate nimeni nu se poate baza pe activitatea profesională.

Se consideră că cele apte trăsături ale unei conduite integre sunt:ș

• să fii cinstit, onest şi sincer, inclusiv faţă de tine însuţi;• să negociezi cinstit (să tratezi oamenii pe aceeaşi bază, fără prejudecăţi);• să te conformezi spiritului şi literei legii şi reglementărilor;

• să iei în considerare interesul public;• să fii consecvent; să ai mintea deschisă şi gata să analizeze informaţii şi ideinoi;

• să întreprinzi acţiuni corective.Integritatea se referă la o calitate a caracterului unei persoane dar mesajul este

întotdeauna acelaşi „a face ceea ce trebuie”, mesaj vechi de peste 400 de ani cândfilozoful englez Francis Bacon arăta: „Nu ce mâncăm ci ceea ce digerăm ne face

puternici; nu ce câştigăm ci ceea ce economisim ne face bogaţi; nu ce citim ci ceeace ne aducem aminte ne face învăţaţi; nu ce pretindem că suntem ci ceea ce lucrămne oferă integritate”.

Câteva aforisme populare spun mult despre ce înseamnă, în fond, integritatea.Ea se leagă strâns de munca profesionistului în domeniu, adevărata „comoară aomului”, care doar el „sfinţeşte locul, nu locul pe om(ul)” care ştie bine că numerită„a da cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă”şi că dacă„are adunare cu cei fărăruşinare e tot într-o def ăimare”, manifestându-se cu un soi de crez întru aceeacă„faptele bune în lume las nemuritor nume”; că„numai aşa cum semănăm, aşamâncăm” în temeiul funcţionării unui principiu moral universal, al„faptei şi alrăsplatei”. Încât, coordonator normativ, care ne poate feri de rele, care ne poateajuta în a ne păstra integritatea este „regula de aur”:„ceţie nu-ţi place, altuia nuface”.

A fi integru (ca om şi ca profesionist) nu este, cu siguranţă, suficient pentru a fişi un bun profesionist .

Manierele sunt acele tipare de comportament care îi indică persoanei cu

care ai de-a face dacă se poate baza pe tine, că vei acţiona corect şi obiectiv atunci

8



când face afaceri cu tine. Dacă respectiva persoană crede că eşti un necioplit,egoist sau indisciplinat, relaţia voastră este puţin probabil că va prospera. În modsimilar, dacă vorbeşti sau acţionezi într-un mod rasist sau sexist sau dacă daidovadă de lipsă de loialitate faţă de compania ta sau faţă de colegii tăi, atuncimanierele tale vor fi considerate inacceptabile. Dar a evita aspectele negative

înseamnă a rezolva numai pe jumătate problema. Bunele maniere înseamnă,adesea, să acţionezi eficient pentru a-l face pe celălalt să se simtă bine în cadrulrelaţiei voastre. Manierele traduc caracterul.

Codul bunelor maniere include reguli pentru fiecare situatie si moment alrelatiei cu membrii colectivului profesional. O scurta trecere in revista arata casunt intotdeauna zeci de detalii de luat in calcul si o multime desituatiineprevazute. Totul porneste de la prima impresie, care implica si punctualitatea.De exemplu, anticiii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului deoarece eiconsiderau ca prin acestea individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului,gesturile trebuiau sa nu fie nici prea domoale, nici foarte iuti.

Politeţea a fost şi este indispensabilă fiecărui om, din orice timp, şi din oriceloc ar face parte. Un proverb indian spunea: „ Florii i se cere parfum, iar omului

politeţe”. Nu întâmplător, politeţea a fost comparată cu o cheie de aur, caredeschide toate porţile. Bunul simţ, respectul pentru semeni şi o viziune

binevoitoare asupra vieţii ne va ajuta enorm să stabilim relaţii armonioase cu ceidin jur şi să ne câştigăm reputaţia unei persoane cu o conduită civilizată. Este

posibil, însă ca acest comportament demn de stimă al nostru să nu cuprindă toatăvarietatea de circumstanţe în care v-aţi putea afla la un moment dat, iar nerecunoaşterea normelor de conduită într-o anume împrejurare să vă pună însituaţii jenante, făcând ca persoanele cu care intraţi în contact în astfel de cazuri şicare nu ştiu ce om cumsecade sunteţi, să vă judece, şi chiar cu asprime, exclusiv pe

baza conduitei dumneavoastră. În relaţiile noastre de muncă, de învăţătură, desocietate, ne dăm seama ce cale lungă mai au de făcut nu numai cei ignoranţi saucei mai puţini sensibili la normele bunei – cuviinţe, ci şi cei care sunt convinşi căau atins acest ideal şi că strălucesc în societate.

Personalitatea

Propria ta personalitate reprezintă ceea ce numai tu poţi domeniului profesional în care eşti implicat. Trebuie să urmăreşti mereu să faci totul pentru cafelul în care te comporţi să îţi ofere cea mai bună şansă pentru aprecierea calităţilor tale. De exemplu, poţi fi pasionat de afaceri, dar nu trebuie să fii sentimental; poţifi ireverenţios, dar nu trebuie să fii lipsit de loialitate; poţi fi amuzant, dar nulibertin în exprimare şi poţi să fii strălucitor, dar nu plictisitor. Nu trebuie ca prin

9



lipsa de consideraţie faţă de ceilalţi, prin acţiuni negândite sau lipsite de tact, prinnerespectarea cutumelor vieţii profesionale să fii catalogat drept deplasat.

In succesul profesional sunt implicate o serie de trăsături de personalitate aleindividului, toate punandu-şi amprenta asupra randamentului şi productivităţiiacestuia la locul de muncă. Dintre aceste trăsături de personalitate menţionăm :temperamentul, abilităţile, aptitudinile, caracterul, creativitatea, motivaţia inmuncă.

Astfel, fiecare dintre cele patru tipuri de temperamente in funcţie de trăsăturilecare le caracterizează se corelează cu anumite comportamente profesionale.Acelaşi lucru se poate observa şi in cazul tipurilor de personalitate (sangvinică,colerică, flegmatică, melancolică, respectiv extrovertă şi introvertă) la carecomportamentele şi atitudinile la locul de muncă şi in colectiv sunt dictate decaracteristicile acestora. Motivaţia poate fi şi ea un factor care contribuie lasuccesul profesional. Dintre factorii motivaţionali amintim: salariul, condiţiile demuncă, facilităţile, climatul psihosocial, cadrul organizatoric, etc. Aptitudinilecondiţionează performanţa şi succesul in muncă, şi reprezintă particularităţiindividuale ale oamenilor care constituie o condiţie a realizării anumitor activităţila un nivel superior.

Toate trăsăturile de personalitate menţionate mai sus determină un anumitcomportament profesional in mediul şi la locul de muncă care, la randul său,

condiţionează performanţele in muncă.In funcţie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de

comportament profesional:1. Ambiţiosul : are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează intr-un ritm

alert,avand un randament mare in muncă, işi asumă responsabilităţi, poziţia insistemul(organizaţia) din care face parte este importantă pentru el, manifestandtendinţe deascensiune socială

2. Conformistul : are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şiexprime ideile fiind de acord cu ceilalţi, este loial şefului, il preocupă beneficiilecompaniei şi caută căi de redcucere a costurilor, nu declenşează conflicte,manifestă dorinţa de a fi in asentimentul celorlalţi.

3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, avand nevoiedeun mediu securizant şi de un salariu fix, evită in mod sistematic situaţiiledecompetiţie, nu este preocupat de ascensiunea social.

4. Profesionistul : caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului de cunoştinţe de care dispune, in care meritele să-i fierecunoscute şi incare să existe condiţii pentru schimb de experienţă; vrea să fie incontact cu noile descoperiri; este creativ, preferă probleme abstracte, teoretice;

10



apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior; dispune de o motivaţiecognitivă

5. Omul companiei: vrea să lucreze intr-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şiutilităţi moderne, fără program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat;confortul,condiţiile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci cand caută unloc de muncă(birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plăcut)

6. Tigrul orientat spre sarcină : preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiiletensionate; este potrivit pentru activităţile care cer luarea deciziilor intr-untimp scurt, asumarea responsabilităţilor; obţine satisfacţii reale prin munca sa

7. Analistul: ii place să lucreze singur; este un spirit reflexiv,analizeazăproblemele in profunzime, căutand soluţia optimă; face totul cu pasiune,

preferand problemele interesante; in echipă este omul căruia i se cere frecventajutorul

8. Tehnicianul: este priceput in ceea ce face; execută operaţiile in ordine, preferăsă lucreze in probleme de natură aplicativă, să utilizeze indemanăriletehnice decat să descopere lucruri noi; doreşte o poziţie intr-un grup de lucru

permanent cu sarcinibine circumscrise9. Omul de echipă : işi pune cel mai bine in valoare aptitudinile cand lucrează

ingrup, in situaţii de rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bunăviziunede ansamblu; este bine organizat, găseşte soluţii de ieşire din situaţiidificile; este autonom; caută o profesie care să-i dea libertatea de care are nevoie(program lejer,climat de lucru liber); preferă o muncă in care să nu fie nevoit săadere la politicacompaniei; preferă situaţilei necompetitive, unde salariul şi

promovările vin automat10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic,

energic,preferă să lucreze intr-o organizaţie eficientă din punct de vedereadministrativ;preferă poziţia de lider sau de membru al unei echipe lider, esteinteresat politica firmei; işi exprimă ideile chiar dacă există divergenţe de opinie; ii

place să dezvolteidei şi tehnici noi.

Fara indoiala, imaginea personala conteaza extrem de mult in relatiile dintreoameni si in viata noastra sociala, iar impactul ei se extinde si asupra parcursuluinostru professional.

A pariţia (înfăţişarea) poate nu este cea mai bună calitate a ta, dar nu

trebuie niciodată să fie un defect! Dacă eşti bine îngrijit, te îmbraci cu haineadecvate, stai în picioare sau aşezat într-o poziţie corectă şi te îngrijeşti din punct

11



de vedere fizic, toate acestea vor constitui elementecheie în formarea şi păstrareaunei bune impresii în faţa partenerilor din mediul professional. Cu toţii reacţionăm,fie numai subconştient, la modul în care arată oamneii cu care avem de-a face. Nulăsa înfăţişarea să te dezavantajeze!

Regula privind vestimentaţia indiferent de ocazii este o ţinută corectă, îndeplină armonie cu conformaţia corpului şi momentul în care este purtată. Înaceasta constă şi adevărata eleganţă. Vestimentatia conteaza pentru ca ea este unfel de carte de vizita personala si a companiei pentru care lucrezi. In masura in carehainele pe care le purtam nu sunt nici prea ostentative si nici prea sterse, acestea ne

pot reprezenta cu succes. Atat la barbati cat si la femei, incaltamintea este un atuimportant, pantofii lustruiti, la barbati, sau cei cu toc, in cazul femeilor, constituindun indicator al statutului profesional. O vestimentatie strict profesionala nu trebuiesa fie in pas cu moda. Este suficient ca hainele sa fie elegante si de bun gust, dinmateriale de calitate, in croieli simple si in culori clasice, de preferinta cele maiinchise pentru ca acestea confera credibilitate si asigura un look impecabil si

profesional. Foarte importante in cazul femeilor sunt si accesoriile, farmecul lor constand in simplitate si eleganta. Imbracamintea in sine este un limbaj codat pecare ceilalti il interpreteaza ca atare. Prin urmare, trebuie sa purtam haine care necaracterizeaza si care sunt in concordanta cu marimea pe care o purtam. O camasanu trebuie nici prea larga, nici prea stramta, iar tinuta noastra per ansamblu trebuiesa arate ingrijit, din cap pana-n picioare. Felul in care ne imbracam releva siatitudinea noastra fata de munca si impune respect celor din jur

Consideraţia faţă de ceilalţi este principiul fundamental care subliniază

toate bunele maniere mediul profesional. Obiectivul este simplu: să fii gata sărăspunzi noilor iniţiative atunci când apar.

Considera ia înseamnă pur i simplu să- i piese de ceilal i i să te gindesti laț ș ț ț ș

felul în care-i va afecta comportamentul tau. Consideraţia este aşteptarea care primeşte răspunsul dorit. Consideraţia, respectul pot exista numai între oamenisuperiori care îşi înţeleg în mod corect drepturile şi obligaţiile, ţinuta morală şi

profesională cu care se angajează în societate. Orice altă alternativă care presupuneabdicarea înseamnă altceva: milă, dispreţ, ambiguitate, confuzie, cădere înderizoriu.Si atunci depinde de fiecare dintre noi cât de jos putem să-l punem pe cel pe care

până atunci îl tratam cu consideraţie. Consideraţia există pentru caractere, pentru

demnitate, pentru verticalitate. Lucrând numai cu alb şi negru poţi fi orice între prinţ şi cerşetor.

12



În acest context pot atribui cuvintele lui Erich Fromm, i anume că:ș ”Respectul

este abilitatea de a vedea o persoană aşa cum este, de a fi conştient de

individualitatea sa unică. Respectul înseamnă grija ca cealaltă persoană să

crească şi să se dezvolte aşa cum este.”

Tactul este ultima, dar nu şi cea din urmă regulă de aur, deoarece el

trebuie să fie un fel de “paznic” , care ne protejează de cuvinte şi acţiuni negândite.Toţi oamenii de afaceri cunosc tentaţia de a reacţiona imediat la o provocare sau dea obţine un avantaj întrezărit, dar şi

regretele care apar atunci când suntem călăuziţi de impuls. Tactul nu înseamnă

doar să punem problemele neplăcute într-o manieră acceptabilă. Acesta implicăanalizarea atentă a intereselor celorlalţi şi abia apoi alegerea celei mai acceptabileforme de exprimare. Ceea ce trebuie să subînţelegi din această regulă de aur estecă, atunci când ai dubii, nu trebuie să spui nimic!

În concordan ă cu cele expuse mai sus,ț Jean Cocteau afirma:” Tactul,

inseamnă a ti cât de departe se poate merge.”ș

Tactul adică ştiinţa de a ne comporta înţelept cu oamenii, este de obicei dovadaunei maturităţi decugetare şi a unei îndelungate experienţe, care vine odaia

cu înaintarea în vârstă; Tactul reprezinta priceperea de a fi calm, retinut. A aveatact înseamna sa stii sa te stapânesti, a sti sa asculti cu atentie, a raspunde calm latoate problemele solicitate, a nu-l întrerupe pe interlocutor, a te comporta în asa felîncât întotdeauna sa fii util, sa stii când sa te retragi din discutii.

FACTORI DE INFLUEN ĂȚ ASUPRA CONDUITEI PROFESIONALE

Factorii juridici si institutionali se manifesta prin numarul si calitateareglementarilor legale, a gradului de concordanta cu specificul mediului national

precum si prin modalitatile de aplicare a acestor legi. Acesti factori pot favorizasau obstructiona comportamentele morale sau imorale din institutii si firme.

Codurile etice ale institutiilor/ firmelor constituie adevarate carti de vizita aleimaginii pozitive pentru asa numitele corporatii de excelenta. Aceste coduri continelementele definitorii ale succesului in mediul concurential prin incurajarea

principiilor morale si a sistemului valorilor etice. Ele se adreseaza atat salariatilor

cat si partenerilor institutiei/firmei.Caracteristicile individuale ale membrilor grupului organizational reprezinta

un set propriu de valori pe care il dezvolta fiecare persoana inca din copilarie.

13

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Erich+Fromm

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Erich+Fromm



Acest set de valori este influentat de familie, scoala, prieteni, societate etc. Fiecare persoana invata sa distinga intre “bine” si “rau”, intre “corect” si “incorect”,structura psihica individuala si sistemul de educatie avand cel mai puternic impactasupra stabilitatii acestui set de valori.

Reglementarile interne ale institutiei/firmei reprezinta regulamentele deorganizare si functionare, regulamentele de ordine interioara, diverse norme internespecifice unor activitati precum si fisele posturilor pe care le elaboreaza si leadopta echipele manageriale in scopul ordonarii conduitei si activitatii salariatilor.Aceste reglementari au caracter imperativ asupra salariatilor.

Presiunea sociala reprezinta grupul de factori care au o influenta esentialaasupra eticii profesionale si a responsabilitatilor sociale asumate de institutii/firme.

CONSECINŢELE UNUI COMPORTAMENT CONTRAR ETICII

Utilizând anumite practici neetice o organizaţie sau o persoană poate obţinecâştiguri, însă doar pe termen scurt. Pe termen lung, cu toate că un comportamentetic poate "costa" organizaţia, sau persoana, acesta nu va obţine rezultatele desucces dacă cultura sa dominantă precum şi valorile sale nu sunt convergente cucele ale societăţii. O cultură atît organizaţională cît şi individuală, care

promovează comportamentul etic nu va fi doar compatibilă cu valorile culturale

predominante, ci, totodată, va da un sens "bun" (corect) afacerilor şi carierei.Sociologia postulează că în ceea ce fac agenţii economici, există o raţiune caretrebuie găsită şi care permite explicarea unor comportamente incorecte. Agenţiieconomici nu fac acte gratuite, nemotivate. Comportamentul uman are, cuadevărat, drept scop, un rezultat. Agenţii economici sunt puternic marcaţi descopurile lor, de profituri maxime, etc. Totul este raportat la scopuri economice,de eficienţă şi eficacitate.

Eroarea conştiinţei umane îşi are izvorul, în principal, în ignoranţa invincibilă

(provine din împrejurări mai puternice decât voinţa noastră, fiind izvor al rătăciriiconştiinţei noastre) şi în ignoranţa vincibilă (poate fi înlăturată).Un succes obţinut prin înşelăciune, de cele mai multe ori, costă:

• risipa de energie pentru a nu se afla, a nu fi prins, a nu fi şantajat;

• păstrarea atentă a unor documente secrete, găsirea unor ascunzătorisigure;

• existenţa unor conversaţii telefonice periculoase, înregistrate;

• speranţe că organele fiscale nu vor afla, nu vor sesiza;

• obligarea unor oameni pentru a păstra secretele, etc.Consecinţele unui comportament neetic, pentru firmă, pot fi:

14



• pierderea încrederii partenerilor şi angajaţilor, comunicare redusă,lipsă de implicare, loialitate redusă;

• pierderea reputaţiei: vestea despre un produs prost se răspândeşte mairepede decât cea despre un produs bun;

•

pierderea renumelui, a imaginii firmei, a clienţilor şi colaboratorilor valoroşi;

• pierderea unor sume imense pentru avocaţi, procese, daune, litigii;

• scăderea vânzărilor şi a profiturilor, etc.Consecinţele unui comportament neetic, pentru un individ (angajat), pot fi:

• pierderea unor promovări, avantaje, premii, aprecieri;

• pierderea locului de muncă, a unor procente din salariu;

• pierderea încrederii, a respectului şi demnităţii;

• retrogradări;• pierderea aprecierilor din parte şefului, prietenilor, colegilor, familiei,

etc.În consecinţă, un comportament contrar eticii dăunează grav şi societăţii, în

ansamblu, ducînd la apariţia unor flageluri create de viaţa modernă (crimă,abuzuri, discriminări, trafic de droguri, trafic de influenţă, corupţie etc), laagresiuni împotriva organismului (suferinţe, boli, etc), la prejudicierea condiţieiumane (mizerie materială şi sufletească), etc.

CONCLUZIIÎn concluzie, însuşirea şi respectarea unor reguli de eticheta pot şi trebuie să

constituie o sarcină de ordin professional. Necunoaşterea acestor reguli poate ficonsiderată, în ultimă instanţă, o lipsă de competenţă profesională a unei persoanechemate să reprezinte interesele unei părţi pe planul relaţiilor specifice..

Idiferent de postul ocupat intr-o firma, principiile etice trebuie sa stea la bazaactiunilor tale.

Trebuie sa stii ca esti responsabil de toate actiunile tale si ca trebuie sa-ti asumitoate compromisurile. Toate abaterile de la regulile morale ale institutiei se vor rasfrange in imaginea pe care incerci sa o creezi in ochii colegilor si sefilor tai.

Valorile, caracterul si integritatea sunt cele care te ajuta sa promovezi, numicile "siretlicuri" de moment. Oferind propriul exemplu colegilor tai poti pretindede la acestia acelasi comportament.

Gandeste-te la binele tau, dar si la al celor din jurul tau. Lucrurile pot lua ointorsatura, neasteptata, cand te astepti mai putin. Persoane cu care intri putin incontact sau pe care le domini managerial iti pot deveni parteneri oricand.

15



Respecta-ti credintele si principiile. Nu le incalca doar penru oportunitati demoment. Respecta-ti colegii si sefii pentru o relatie profesionala eficienta.

CITATE

Comportamentul etic al omului ar trebui bazat doar pe simpatie, educaţie şilegături sociale; nu e nevoie de nicio bază religioasă. Omul s-ar afla într-o poziţie

proastă dacă ar trebui constrâns de frica pedepsei şi speranţa răsplatei după

moarte.(Albert Einstein)”Poartă-te în a a fel încât oricare din faptele tale să devină o regulă universal ș

de conduit”.( Imanuel Kant)„O persoană este integră atunci când stabileşte un sistem de valori conform

căruia îşi judecă întreaga viaţă”. (V. Gilbert Beers)

„Acolo unde trebuie să încetez să mai fiu moral nu mai am nici o putere” (J.W. Goethe)”Să nu faci ce face popa ci să faci cum zice popa”. (proverb românesc)

SITUAŢIE-PROBLEMĂ

Eşti rugat să îţi dai sprijinul la găsirea unui înlocuitor pentru un angajatcare este retrogradat din funcţie; acesta îţi este un prieten apropiat. Şeful îţicere ca acţiunea să rămână confidenţială, însă prietenul tău vrea să ştie ce se

întâmplă. Ce faci în acest conflict personal?

a. Nu îi spui nimic prietenului tău şi cauţi un înlocuitor. b. Nu îi spui nimic prietenului tău dar tărăgănezi căutarea unui înlocuitor.c. Faci în aşa fel încât prietenul tău să afle adevărul fără ca tu să îi spui ceva şi

amâni căutarea unui înlocuitor.d. Îi spui adevărul prietenului tău.e. Refuzi să participi la căutarea unui înlocuitor pentru prietenul tău.Argumentează-ţi opţiunea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

16

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Albert+Einstein

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Albert+Einstein



1. ARGHEZI T., Manual de morală practică , Editura Albatros,Bucureşti 1997.

2. BAYLES M., The Professional-Client Relationships, în Ethical Issues

in Professional Life,Ed. Callahan, 1988;3. BURCU A., COMPORTAMENTUL PROFESIONAL: etichetă şi

comunicare, Fundaţia Cultural- tiinţificăȘ Mercur , 2002;4. CAPCELEA V.. Etica, Editura Arc, Chişinău 2003.5. CĂTINEANU T., Elemente de etică , vol. I, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1982;6. DALAI L., Etica noului mileniu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1999.7. LAZĂR C., Autoritate si deontologie, Editura Licorna, 1999;8. MARIAN L., Etica profesională şi bazele comunicării,Ciclu de

prelegeri, Chişinău, U.T.M.2008;9. OMER Ioana, Curs de psihologia muncii ( format PDF );10. PITARIU H, Psihologia muncii şi organizaţională , Curs laFacultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca,1999;11. SÂRBU T., Etică: valori şi virtuţi morale, Editura SocietăţiiAcademice „Matei Teiu Botez” Iaşi, 2005.

17

eseu reguli

Documents

Transcript of eseu reguli