Reţeaua hidrografică şi

lacurile Europei

http://juanbascon.blogspot.ro/2011_09_01_archive.html

Volga este cel maimare fluviu al Europei.Prezintă afluenţi (Oka, Veatka, Kama) şi canale prin intermediul cărora face legătura între M. Caspică şi M. Baltică

Dunărea este cea mai importantă arteră de comunicaţii şi transport între Europa Centrală şi Europa de Est.

Rinul leagă centrul Europei de Marea Nordului. Portul Rotterdam, situat la gura sa de vărsare, este cel mai activ din Europa.

RRâurile endoreiceâurile endoreice – aparţin bazinului M. – aparţin bazinului M. Caspice (Ural, Volga cu Kama);Caspice (Ural, Volga cu Kama);

Râurile exoreiceRâurile exoreice se varsă direct în oceane (Arctic, Atlantic) se varsă direct în oceane (Arctic, Atlantic)

sau prin intermediul mărilor mărginaşe sau prin intermediul mărilor mărginaşe (Baltică, Nordului, Mânecii); (Baltică, Nordului, Mânecii);

se varsă în M. Mediterană (G. Lyon, M. se varsă în M. Mediterană (G. Lyon, M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara etc.M. Marmara etc.

Regimul de scurgere al râurilorRegimul de scurgere al râurilorRâurile cu regim simplu – reflectă legătura cu Râurile cu regim simplu – reflectă legătura cu condiţiile climatice.condiţiile climatice.

Tipul nordic:Tipul nordic:Râuri cu debite bogate, alimentate din lacuri, Râuri cu debite bogate, alimentate din lacuri, mlaştini, topirea zăpezii: Peciora, Mezen, Dvina mlaştini, topirea zăpezii: Peciora, Mezen, Dvina de Nord, Neva;de Nord, Neva;

Tipul atlantic:Tipul atlantic:Râurile prezintă văi largi cu terase, sunt Râurile prezintă văi largi cu terase, sunt alimentate cu apa provenită din precipitaţii; se alimentate cu apa provenită din precipitaţii; se caracterizează printr-un caracterizează printr-un regim relativ uniformregim relativ uniform, , dar cu un dar cu un debit mai ridicat iarnadebit mai ridicat iarna, când , când alimentarea este mai bogată; Sena, Loire, alimentarea este mai bogată; Sena, Loire, Garonne, Meuse, Tamisa etc.Garonne, Meuse, Tamisa etc.

Tipul mediteranean:Tipul mediteranean: regimul de scurgere este influenţat de regimul de scurgere este influenţat de climatul cu două anotimpuriclimatul cu două anotimpuri; ; debitele maxime se înregistrează iarnadebitele maxime se înregistrează iarna,, datorită ploilor bogate; datorită ploilor bogate; râurile sunt scurterâurile sunt scurte, prezintă , prezintă praguripraguri, din acest motiv sunt mai puţin , din acest motiv sunt mai puţin

importante pentru navigaţie; importante pentru navigaţie; vara pot seca complet (vara pot seca complet (fiumarefiumare - Italia); ex. - Italia); ex. Arno şi Tibru Arno şi Tibru (cel mai (cel mai

frecvent); pe cursurile inferioare seacă Ebru, Segura, Vardar, frecvent); pe cursurile inferioare seacă Ebru, Segura, Vardar, Mariţa etc.Mariţa etc.

Tipul central-european:Tipul central-european: Izvorăsc din zone muntoaseIzvorăsc din zone muntoase, aspect ce determină şi debite bogate , aspect ce determină şi debite bogate

(alimentare din topirea zăpezii şi ploile de primăvară); (alimentare din topirea zăpezii şi ploile de primăvară); se constată un se constată un minim la sfârşitul veriiminim la sfârşitul verii, când evaporaţia este mai , când evaporaţia este mai

ridicată, dar acest inconvenient, de multe ori, este compensat de ridicată, dar acest inconvenient, de multe ori, este compensat de apele provenite din lacuri şi mlaştini apele provenite din lacuri şi mlaştini (Coteţ, 1967, p. 44);(Coteţ, 1967, p. 44);

Accentuarea gradului de contineAccentuarea gradului de continenntalism talism se oglindeşte în regimul de se oglindeşte în regimul de scurgere;scurgere;

Elba, Weser, Odra, Vistula etc;Elba, Weser, Odra, Vistula etc;

Tipul est-european:Tipul est-european: prezintă debite reduseprezintă debite reduse,, impuse de predominarea impuse de predominarea climatului climatului

temperattemperat--continetal excesivcontinetal excesiv; ; vara debitul este scăzutvara debitul este scăzut, datorită , datorită seceteisecetei, , iarna este redus, datorită îngheţului iarna este redus, datorită îngheţului persistent; persistent; vara râurile vara râurile seacă, iar iarna îngeaţăseacă, iar iarna îngeaţă; alimentarea se face din topirea zăpezii ; alimentarea se face din topirea zăpezii primăvara, apa este reţinută în lacurile de acumulare; Prut, Nistru, primăvara, apa este reţinută în lacurile de acumulare; Prut, Nistru, Nipru, Don, Volga.Nipru, Don, Volga.

Tipul alpin:Tipul alpin: în regimul de scurgere un rol important îl deţin în regimul de scurgere un rol important îl deţin

relieful de munţi înalţi şi prezenţa gheţarilor;relieful de munţi înalţi şi prezenţa gheţarilor; Râurile au debite bogate varaRâurile au debite bogate vara, determinate de , determinate de

topirea gheţurilor topirea gheţurilor şi şi debite scăzute iarnadebite scăzute iarna, , datorită datorită îngheţuluiîngheţului; cursurile superioare ale Rinului şi ; cursurile superioare ale Rinului şi RhRhôônului, afluenţii Dunării din M. Alpi: Iller, Lech, nului, afluenţii Dunării din M. Alpi: Iller, Lech, Inn, Enns, Mur;Inn, Enns, Mur;

Râurile cu regim complex:Râurile cu regim complex: SuntSunt,, în general în general,, mari, traversează regiuni variate mari, traversează regiuni variate

din punct de vedere morfologic şi climatic; din punct de vedere morfologic şi climatic; Dunărea, Rinul, RhDunărea, Rinul, Rhôônul;nul;

Râurile mari ale Europei sunt navigabile, legate între ele prin Râurile mari ale Europei sunt navigabile, legate între ele prin canale;canale;

Canale:Canale: Canalul Nordic – face legătura între M. Albă, L. Onega, L. Canalul Nordic – face legătura între M. Albă, L. Onega, L.

Ladoga şi M. Baltică prin Neva;Ladoga şi M. Baltică prin Neva; Canalul Volga - Moscova;Canalul Volga - Moscova; Canalul Volga - Don;Canalul Volga - Don; Canalul Nipru - M. Azov;Canalul Nipru - M. Azov; Canalul GCanalul Gööta (NE - ta (NE - StockholmStockholm - L. M - L. Määlaren – L. Vlaren – L. Väättern - ttern -

L.VL.Väänern - nern - GGööteborg teborg - SV);- SV); Canalul Kiel (Germania – leagă M. Nordului de M. Baltică);Canalul Kiel (Germania – leagă M. Nordului de M. Baltică); Canalul Ems-Weser-Elba (Canalul Mitteland);Canalul Ems-Weser-Elba (Canalul Mitteland); Canalul Rhin-Main-Dunăre;Canalul Rhin-Main-Dunăre; Canalul RhCanalul Rhôône-Rhin;ne-Rhin; Canalul Midi (Canalul Garonne-RhCanalul Midi (Canalul Garonne-Rhôône);ne); Canalul Brest-Nantes;Canalul Brest-Nantes; Canalul Caledonian;Canalul Caledonian; Canalul Tamisa-Avon;Canalul Tamisa-Avon; Canalul Mersey-Tamisa;Canalul Mersey-Tamisa; Marele Canal (Irlanda)Marele Canal (Irlanda) Canalul Korint;Canalul Korint;

Lacurile EuropeiLacurile Europei

Lacuri glaciare formate datorită glaciaţiunii de Lacuri glaciare formate datorită glaciaţiunii de calotăcalotă: :

Norvegia:Norvegia: Lacuri glaciare situate în depresiuni-văi şi în circuri Lacuri glaciare situate în depresiuni-văi şi în circuri

glaciare (de eroziune);glaciare (de eroziune); Adâncimile mari Adâncimile mari care se întâlnesc frecvet la aceste care se întâlnesc frecvet la aceste

lacuri se datoresc lacuri se datoresc acţiunii puternice de subsăpare a acţiunii puternice de subsăpare a gheţarilor gheţarilor care au mulat văile preexistente sub care au mulat văile preexistente sub greutatea enormă a calotei glaciare. greutatea enormă a calotei glaciare. Adâncimea Adâncimea maximă se găseşte în partea din amontemaximă se găseşte în partea din amonte, acolo unde , acolo unde gheţarul cobora de pe panta muntoasă şi gheţarul cobora de pe panta muntoasă şi unde unde presiunea era cea mai marepresiunea era cea mai mare (Gâştescu, 1969, p.(Gâştescu, 1969, p. 272).272).

Lacuri de circ: Lacuri de circ: Flakevatn, Flakevatn, etc.etc. Vale glaciară cu baraj morenaic: Vale glaciară cu baraj morenaic: Lilvatn, MjLilvatn, Mjøøsa sa etc.etc.

Suedia:Suedia:

După topireaDupă topirea întregii întregii calote glaciarecalote glaciare, , teritoriul Pen. Scandinave s-a ridicat cu teritoriul Pen. Scandinave s-a ridicat cu 150-200 m deasupra nivelului mării actuale 150-200 m deasupra nivelului mării actuale în regiunile joaseîn regiunile joase, depresionare;, depresionare;

Depresiunile glaciare s-au umplut cu apă Depresiunile glaciare s-au umplut cu apă formând lacurile actuale formând lacurile actuale (Gâştecu, 1969, p. 270).(Gâştecu, 1969, p. 270).

L. ML. Määlaren laren L. VL. Väättern ttern L.VL.Väänern nern Toate au origini tectono-glaciare.Toate au origini tectono-glaciare.

L. ML. Määlarenlaren

În interiorul său se găsesc peste 1000 insule.În interiorul său se găsesc peste 1000 insule.

Lacul Lacul este un fost golf al M. Balticeeste un fost golf al M. Baltice, prin care , prin care corăbiile pătrundeau adânc în interiorul corăbiile pătrundeau adânc în interiorul Peninsulei Scandinave.Peninsulei Scandinave.

Datorită ridicărilor lente (30 cm/secol) suferite Datorită ridicărilor lente (30 cm/secol) suferite de scutul Baltic, după topirea calotei glaciare, de scutul Baltic, după topirea calotei glaciare, pătrunderea navelor în lac a devenit din ce în pătrunderea navelor în lac a devenit din ce în ce mai dificilăce mai dificilă, din , din cauza stâncilor de pe fundul cauza stâncilor de pe fundul lacului lacului (Gâştescu, 1969).(Gâştescu, 1969).

Finlanda:Finlanda:‘’‘’Ţara celor o mie de lacuri’’ (în realitate sunt Ţara celor o mie de lacuri’’ (în realitate sunt

peste 55.000 de lacuri);peste 55.000 de lacuri);

Lacurile sunt Lacurile sunt situate în depresiuni de baraj situate în depresiuni de baraj morenaic morenaic (neregularităţile morenelor de (neregularităţile morenelor de fund) şi în fund) şi în culoare tectoniceculoare tectonice modelate modelate intens de gheţari intens de gheţari (Gâştescu, 1969, p.(Gâştescu, 1969, p. 267).267).

Caracteristică este Caracteristică este legătura dintre aceste legătura dintre aceste lacuri lacuri prin prin canale naturale canale naturale (Gâştescu, 1969, p.267) (Gâştescu, 1969, p.267) şi şi existenţa a numeroase esker-uri (existenţa a numeroase esker-uri (harjuharju – – adevărate diguri naturale) care sunt folosite adevărate diguri naturale) care sunt folosite pentru căile de comunicaţie.pentru căile de comunicaţie.

L. Saimaa (Finlanda - tectono-glaciar), L. L. Saimaa (Finlanda - tectono-glaciar), L. PPääijijäänne (Finlanda - tectono-glaciar), L. nne (Finlanda - tectono-glaciar), L. Inari (Finlanda);Inari (Finlanda);

Rusia:Rusia:

Ladoga (tectono-glaciar) şi Onega (tectono-glaciar) din Ladoga (tectono-glaciar) şi Onega (tectono-glaciar) din regiunea Karelia; regiunea Karelia;

L. Imandra (Pen. Kola - tectono-glaciar);L. Imandra (Pen. Kola - tectono-glaciar);

Marea Britanie:Marea Britanie:

Scoţia:Scoţia: L. Lomond (Loch Lomond); L. Ness (Loch Ness – L. Lomond (Loch Lomond); L. Ness (Loch Ness – tectono-glaciar);tectono-glaciar);

Lacurile din Scoţia se numesc loch;Lacurile din Scoţia se numesc loch;

Districtul Lacurilor din Marea Britanie (M. Cumbrieni – 978 m)Districtul Lacurilor din Marea Britanie (M. Cumbrieni – 978 m) – format prin eroziune glaciară asociată cu factori tectonici – format prin eroziune glaciară asociată cu factori tectonici (Gâştescu, 2006);(Gâştescu, 2006);

Lacurile sunt denumite cu sufixul –water: Ullswater, Lacurile sunt denumite cu sufixul –water: Ullswater, DerventwaterDerventwater

Lacuri formate între valurile morenaiceLacuri formate între valurile morenaice

Regiunea lacurilor MazurieneRegiunea lacurilor Mazuriene

Este situată în Este situată în NE PolonieiNE Poloniei,, în regiunea cuprinsă între în regiunea cuprinsă între Vistula şi Narew (SE, S, V), Niemen (E, NE, N) şi ţărmul Vistula şi Narew (SE, S, V), Niemen (E, NE, N) şi ţărmul M. Baltice;M. Baltice;

Aici există 2700 lacuri (Aici există 2700 lacuri (ŚŚniardwy, Haniardwy, Hańńczacza);); Depresiunile dintre valurile morenaice se numesc Depresiunile dintre valurile morenaice se numesc

pradolinepradoline;;

Lacurile s-au format aici ca urmare a topirii calotei Lacurile s-au format aici ca urmare a topirii calotei glaciare şi a retragerii ei spre nord, datorită schimbării glaciare şi a retragerii ei spre nord, datorită schimbării climei climei (Gâştescu, 1969, p.(Gâştescu, 1969, p. 274).274).

Peisajul dominant este cel al lacurilor şi pădurilor de Peisajul dominant este cel al lacurilor şi pădurilor de conifere;conifere;

Lacuri glaciare formate datorită glaciaţiunii Lacuri glaciare formate datorită glaciaţiunii montanemontane: Geneva (L: Geneva (Lééman), Constanţa (Boden, man), Constanţa (Boden, Bodensee), ZBodensee), Züürich – lacuri de vale glaciară. rich – lacuri de vale glaciară.

ElveţiaElveţia: L. Neuchâtel – tectono-glaciar; Lacul : L. Neuchâtel – tectono-glaciar; Lacul celor Patru Cantoane – glaciar;celor Patru Cantoane – glaciar;

L. Maggiore (Italia, Elveţia), Garda (Italia) şi L. Maggiore (Italia, Elveţia), Garda (Italia) şi Como (Italia) numite şi Como (Italia) numite şi lacuri de margine sau lacuri de margine sau subalpinesubalpine, s-au format prin eroziune glaciară şi , s-au format prin eroziune glaciară şi baraj morenaic baraj morenaic (Gâştescu, 2006, p.44);(Gâştescu, 2006, p.44);

ItaliaItalia: L. Iseo, L. Lugano etc.: L. Iseo, L. Lugano etc.

Lacuri tectoniceLacuri tectonice: L. Balaton din Cp. Panonică; L. : L. Balaton din Cp. Panonică; L. Ohrid şi L. Prespa din Pen. Balcanică, Lacurile Ohrid şi L. Prespa din Pen. Balcanică, Lacurile Tuz (Anatolia) şi Van (Podişul Armenie).Tuz (Anatolia) şi Van (Podişul Armenie).

Lacuri formate în sinclinale: Lacuri formate în sinclinale:

s-au format în cutele sinclinale ale catenelor montane, ulterior au fost s-au format în cutele sinclinale ale catenelor montane, ulterior au fost barate tectonic (L. Fbarate tectonic (L. Fäählen – Masivul Shlen – Masivul Sääntis – Elveţia; ntis – Elveţia; Lac de Joux – Lac de Joux – M. Jura M. Jura – cel mai tipic – cel mai tipic (Gâştescu, 2006, p.(Gâştescu, 2006, p. 34);34);

Lacurile carstice:Lacurile carstice: Lacurile din Alpii Dinarici tectono-carstice (Ohrid, Prespa); Lacurile Lacurile din Alpii Dinarici tectono-carstice (Ohrid, Prespa); Lacurile

Plitvice, Cascada Krka (carstice);Plitvice, Cascada Krka (carstice);

Lacurile carstice temporare (turloughs) din Cp. Irlandei (V de râul Lacurile carstice temporare (turloughs) din Cp. Irlandei (V de râul Shannon); Shannon);

Lacurile din Alpii Elveţiei;Lacurile din Alpii Elveţiei;

Lacurile din Anatolia (Lacurile din Anatolia (Capali Capali şi lacul de aven (şi lacul de aven (obrukobruk) – ) – KizKizöörenren, , situal la NE de Konya); Pamukkale (izvoare cu apă termală) – SV situal la NE de Konya); Pamukkale (izvoare cu apă termală) – SV Turciei, Regiunea Denizli;Turciei, Regiunea Denizli;

Lacurile de polii: Lacurile de polii: PopovaPopova (Herţegovina); în Pen. (Herţegovina); în Pen. Istria, PeloponezIstria, Peloponez, , ZătonulZătonul din Pod. Mehedinţi; lacurile din Carpaţi (L. din Pod. Mehedinţi; lacurile din Carpaţi (L. VărăşoaiaVărăşoaia – M. – M. Bihor; Bihor; Iezerul Ighiel Iezerul Ighiel – M. Trascău);– M. Trascău);

Lacurile din M. Apenini – Lacurile din M. Apenini – L. de dolină (L. de dolină (zubbizubbi) Trasimeno ) Trasimeno (tectono-(tectono-carstic), situat la obârşia fluviului Tibru (Perugia); Shkodcarstic), situat la obârşia fluviului Tibru (Perugia); Shkodëër (r (ScutariScutari) ) – Pen. Balcanică (Muntenegru-Albania);– Pen. Balcanică (Muntenegru-Albania);

Roci predominante: dolomite, calcare - vârstă Triasic, Cr; tufuri calcaroase – pleistocene.

Apa, combinată cu dioxidul de carbon din sol, formează acidul carbonic care dizolvă calcarul şi dolomitul. Apa râului se evaporă în lacurile pe care le traversează sau pierde dioxidul de carbon în zonele turbulente pe care traversează, cauzând precipitarea și apoi depunerea calcarului.

Praguri de travertin Praguri de travertin (tuf calcaros) – rocă formată prin (tuf calcaros) – rocă formată prin depunerea depunerea bicarbonatului de calciubicarbonatului de calciu. Travertinul se . Travertinul se depune continuu, procesul este lent (1 cmdepune continuu, procesul este lent (1 cm//an). an). Procesul de depunere este cu atât mai lent, cu cât cât Procesul de depunere este cu atât mai lent, cu cât cât temperatura apei este mai mică. Datorită acestui temperatura apei este mai mică. Datorită acestui proces de depunere a travertinului, peisajul se proces de depunere a travertinului, peisajul se modifică continuu în timp, dar foarte lent.modifică continuu în timp, dar foarte lent.

16 lacuri ce se succed în cascadă, separate de praguri de 16 lacuri ce se succed în cascadă, separate de praguri de travertin;travertin;

Primele douăsprezece lacuri sunt numite Primele douăsprezece lacuri sunt numite Lacurile superioare Lacurile superioare (Gornja Iezera), iar ultimele patru sunt numite (Gornja Iezera), iar ultimele patru sunt numite Lacurile Lacurile inferioare inferioare (Donja Iezera).(Donja Iezera).

Sectorul înalt, situat în sud, este format predominat pe Sectorul înalt, situat în sud, este format predominat pe dolomite, iar sectorul jos, situat în sud, este dezvoltat dolomite, iar sectorul jos, situat în sud, este dezvoltat predominant pe calcare. Acest lucru explică şi predominarea predominant pe calcare. Acest lucru explică şi predominarea lacurilor mari în sectorul nordic şi a celor mici în sectorul lacurilor mari în sectorul nordic şi a celor mici în sectorul sudic. Dolomitul este o rocă mai puţin permeabilă, comparativ sudic. Dolomitul este o rocă mai puţin permeabilă, comparativ cu calcarul, o rocă cu o permeabilitate mult mai mare. cu calcarul, o rocă cu o permeabilitate mult mai mare.

S N

Lacurile vulcanice:Lacurile vulcanice:Lacuri instalate în cratere:Lacuri instalate în cratere:

Masivul Central Francez Masivul Central Francez – îndeosebi cele din – îndeosebi cele din bazinul bazinul Le Puy Le Puy (L. Godivelle d’en Haut);(L. Godivelle d’en Haut);

Lacuri de crater: Lacuri de crater: Bolsena, Bracciano Bolsena, Bracciano – Italia – Italia peninsulară (Lazio – situate la N de Roma);peninsulară (Lazio – situate la N de Roma);

Anatolia: L. Tuzla;Anatolia: L. Tuzla; M. Carpaţi: L. Sf. Ana (Ciomatu Mare, M. M. Carpaţi: L. Sf. Ana (Ciomatu Mare, M.

Harghitei); Harghitei);

Lacuri de baraj vulcanic:Lacuri de baraj vulcanic: Curgerile de lavă, materialele piroclasitice au barat Curgerile de lavă, materialele piroclasitice au barat

văile;văile; L. ChambotL. Chambot din Masivul Central Francez; din Masivul Central Francez;

Lacuri situate între încreţiturile lavei:Lacuri situate între încreţiturile lavei: Islanda, Masivul Central Francez;Islanda, Masivul Central Francez;

Maarele Maarele – sunt – sunt cratere de explozie cratere de explozie datorate datorate degajării degajării gazelorgazelor, nu au aparat vulcanic la suprafaţă, au forma , nu au aparat vulcanic la suprafaţă, au forma unor gropi adânci, cu suprafeţe mici şi sunt situate în unor gropi adânci, cu suprafeţe mici şi sunt situate în regiuni de podiş;regiuni de podiş;

Masivul Şistos Rhenan Masivul Şistos Rhenan – regiunea clasică a maarelor – regiunea clasică a maarelor (masivul Eifel – L. Laacher, L. Pulver);(masivul Eifel – L. Laacher, L. Pulver);

Masivul Central Francez Masivul Central Francez (L. Chauvet, Sevi(L. Chauvet, Sevièère, re, Bouchet);Bouchet);

Câmpia Romana (Italia) - Câmpia Romana (Italia) - Albano, Nemi Albano, Nemi (ambele (ambele situate la S de Roma);situate la S de Roma);

Islanda – maare;Islanda – maare; Anatolia (Anatolia (Lacul Aci Lacul Aci situat lângă conul vulcanului Dasituat lângă conul vulcanului Dağği);i);

Lacuri localizate pe sare:Lacuri localizate pe sare:

Lacul Ursu – Sovata (Depres. Colinară a Transilvaniei);Lacul Ursu – Sovata (Depres. Colinară a Transilvaniei); Lacurile din Delta RhLacurile din Delta Rhôônului;nului; L. Besse, L. Marele, L. Lautien - departamentul Var L. Besse, L. Marele, L. Lautien - departamentul Var

(Franţa) (Franţa) (Gâştescu, 2006);(Gâştescu, 2006); L. Mansfelder (SV Saxoniei);L. Mansfelder (SV Saxoniei);

Lacurile localizate pe gips:Lacurile localizate pe gips: Ins. Sicilia (L. Pergusa, L. Cannarella, L. Gaspa);Ins. Sicilia (L. Pergusa, L. Cannarella, L. Gaspa); Alpii Francezi: L. Girotte;Alpii Francezi: L. Girotte; Alpii Dinarici: L. Campa, L. Slava, L. Castella.Alpii Dinarici: L. Campa, L. Slava, L. Castella.

Lacuri localizate pe loess (stepă):Lacuri localizate pe loess (stepă):Lacurile de crov sau sinkhole (literatura anglo-saxonă);Lacurile de crov sau sinkhole (literatura anglo-saxonă); Lacurile din Cp. Română (L. Tătaru, L. Plaşcu, L. Movila Lacurile din Cp. Română (L. Tătaru, L. Plaşcu, L. Movila

Miresei, L. Inca, L. Plopu), Cp. Panonică (NeusiedlerMiresei, L. Inca, L. Plopu), Cp. Panonică (Neusiedler//FertFertöö – graniţa Austria-Ungaria);– graniţa Austria-Ungaria);

Lacul NeusiedlerLacul Neusiedler//FertFertöö- Situat în - Situat în depresiunea depresiunea BratislavaBratislava,,lacul se află într-un lacul se află într-un stadiu stadiu avansat deavansat decolmatarecolmatare şi uşoară şi uşoară sărăturare sărăturare (salmastru), (salmastru), datorită faptului că nu are datorită faptului că nu are scurgere naturală şi se scurgere naturală şi se găseşte într-un climat stepic.găseşte într-un climat stepic.- Reabilitare ecologică;- Reabilitare ecologică;- Un important loc de popas - Un important loc de popas pentru pentru păsările migratoare (berze).păsările migratoare (berze).

Lacurile de la ţărmul mărilor şi oceanelor:Lacurile de la ţărmul mărilor şi oceanelor:

Ţărmuri cu lagune: Ţărmuri cu lagune: între estuarul Gironde şi M. Pirinei - între estuarul Gironde şi M. Pirinei - Golful BiscayaGolful Biscaya – Etang – Etang

d’Aureilhan (Oc. Atlantic);d’Aureilhan (Oc. Atlantic);

Ţărmul M. Mediterane între Pirinei şi M. Alpi - Ţărmul M. Mediterane între Pirinei şi M. Alpi - Golful Lyon - Golful Lyon - Etang Etang de Leucate, Etang de Vaccares, Etang de Berre;de Leucate, Etang de Vaccares, Etang de Berre;

Marea AdriaticăMarea Adriatică: Laguna Veneţiei;: Laguna Veneţiei;

M. BalticăM. Baltică: Laguna Oderului, Laguna Vistulei, Laguna Kursk;: Laguna Oderului, Laguna Vistulei, Laguna Kursk;

M. Nordului: Lacul Ijssel M. Nordului: Lacul Ijssel (Ijssel meer) – reprezintă un rest din fosta (Ijssel meer) – reprezintă un rest din fosta lagună Zuiderzee. Închiderea golfului Zuiderzee s-a realizat în 1932. lagună Zuiderzee. Închiderea golfului Zuiderzee s-a realizat în 1932. Râul Ijssel este o ramură a Rinului. Râul Ijssel este o ramură a Rinului.

M. Neagră: complexul Razim-Sinoie; Laguna Siutghiol;M. Neagră: complexul Razim-Sinoie; Laguna Siutghiol; M.Azov: laguna Sivaş.M.Azov: laguna Sivaş.

Limanele maritime:Limanele maritime: Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia;Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia; Limanul Bugului, Nistrului;Limanul Bugului, Nistrului;

Depresiunile lacustre formate prin baraje construite de Depresiunile lacustre formate prin baraje construite de castori:castori:

Sunt specifice Sunt specifice SuedieiSuediei, unde sunt realizate de , unde sunt realizate de Castor Castor fiberfiber. Aceste . Aceste activităţi instinctuale activităţi instinctuale au loc pe râurile au loc pe râurile mici din mici din pădurea de conifere pentru realizarea pădurea de conifere pentru realizarea locuinţelor subacvatice locuinţelor subacvatice (Gâştescu, 2006, p. 62);(Gâştescu, 2006, p. 62);

Lacurile de acumulare (antropice):Lacurile de acumulare (antropice): Samara, Rîbinsk, Saratov, Volgograd pe Volga Samara, Rîbinsk, Saratov, Volgograd pe Volga

(Rusia);(Rusia);

Ţimliansk pe DonŢimliansk pe Don; în condiţii normale alimenta M. ; în condiţii normale alimenta M. Azov cu apă dulce. În prezent, prin reţinerea apelor Azov cu apă dulce. În prezent, prin reţinerea apelor în lacurile de acumulare, M. Azov este foarte poluată.în lacurile de acumulare, M. Azov este foarte poluată.

Orbigo, Jukan (Spania);Orbigo, Jukan (Spania);

Mlaştinile:Mlaştinile: Bazinul Pripet (turbă);Bazinul Pripet (turbă); Delta Rhinului;Delta Rhinului; Delta RhDelta Rhôônului;nului; Delta Dvinei de Nord, Peciorei, Delta Dvinei de Nord, Peciorei,

Volgăi;Volgăi;