Resursele Terapeutice Vatra Dornei

9
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA Facultate de Geografie si Geologie Specializare Geografia Turismului Resursele terapeutice și Amenajările turistice Balneare dintr-o stațiune balneară de interes național sau local din România -Vatra Dornei- Indrumator:Bulai Mihai Student: Condurachi Marian 1

description

resursele terapeutice vatra dornei

Transcript of Resursele Terapeutice Vatra Dornei

[Type text]

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZAFacultate de Geografie si GeologieSpecializare Geografia Turismului

Resursele terapeutice i Amenajrile turistice Balneare dintr-o staiune balnear de interes naional sau local din Romnia-Vatra Dornei-

Indrumator:Bulai Mihai Student: Condurachi Marian

Iai2015CuprinsI. Date geografice

1. Aezare geografic

2. Clim

3. Reeaua hidrografic

4. Flora

5. Fauna

6. Ci de comunicaii

II. Vatra Dornei trecut i prezent

III. Resurse terapeutice i amenajri turistice

Vatra Dornei-Date geograficeAezare geografic:n locul n care Dorna i mpreuna apele sale cu Bistria cea iute i aurie ,cum i-au zis localnicii,s-a ntemeiat vatra unei nfloritoare aezri.Oraul Vatra Dornei este situat n inina Carpailor orientali ,la egal distan fa de cele dou laturi ale lor (estic i vestic) n cadrul culoarului depresionar care desparte grupa nordic de cea central a acestora.Altitudinea oscileaz n jurul valorii medii de 800 m.Oraul este nconjurat de o serie de muni cu altitudine joas i mijlocie : n NE se ridic Brnrelul(1321m) ,n sud Dealu Negru (1302 m),iar n nord muntele Runc(1149 m).Clima:oraul se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale de cca 5C.Maxima absolut a fost nregistrat pe 18 iulie 1904 (+34,4C) ,iar minima absolut pe 13 ianuarie 1950 (-36,5C).Cantitatea medie anual de precipitaii are valori de peste 650 mm iar numarul de zile cu zpad este de 120 pe an lucru foarte important pentru turismul hivernal.Reeaua hidrografic: este foarte bogat,majoritatea rurilor fcnd parte din bazinul hidrografic al Bistriei (Dorna,Neagra arului,Argestru,prul Chiliei etc).Un aspect deosebit de important ,legat de carcteristica hidrologic a zonei ,l constituie prezena izvoarelor minerale ,care dau o nota specifica zonei.Apele carbogazoase apar la zi prin 37 de izvoare .Flora:este deosebit de abundent , de la ntinsele fnee viu colorate n timpul verii , la ntunecatele pduri de molid ce mbrac pantele munilor ,deasupra crora ncep punile alpine.Putem aminti de ciuboica cucului,molidul,jneapnul,merioarele ,zmeurul,scoru,afinul etc. O trstur aparte o dau mlatinile de turb care apar n mai multe puncte, cel mai important fiind la Poiana tampei .Aceste mlatini poart denumirea de tinoave.Fauna:Fauna este un foarte bogat cuprinzand numeroase specii de mamifere (urs,lup,cerb,mistre,vulpe),psri(cocoul de mesteacn,vulturul ),o fauna piscicol deosebit e bogat(lipanul,mreana,boiteanul,pstrvul i n trecut lostria).Ci de comunicaie: poziia oraului este deosebit de favorabil fiind strbtut de cea mai important cale ferat ce trece din Moldova spre Transilvania i de o serie de osele naionale care fac legatura prin mai mult pasuri cu zone importante(P. Tihua cu Transilvania,P. prislop cu Moldova,P.Mestecni).

Vatra Dornei-Trecut i prezentAdevrata dezvoltare a localitii Vatra Dornei a nceput dup ce calitile curative ale izvoarelor minerale i ale turbriilor din zon au nceput s fie cunoscute,nu numai de localnici ci i de autoriti.Dup ce n anul 1806 medicul Ignatz Pluschk a fcut analiza apelor de la Poiana Negri acestea au devenit n scurt timp celebre.Puin mai trziu sunt descoperite i calitile balneare ale apelor carbogazoase astefel c numeroase persoane ncep s vin aici pentru tratament.n anul 1845 se ridic i primul stabiliment balnear ,o construcie de lemn care nu a rezistat timpului.Dupa procesul de modernizare a staiunii , prin captri de izvoare i aplicarea primelor tratamente cu nmol de turb crete i importana oraului acesta cptnd un nume pe harta statiunilor balneare romneti.Valorificarea izvoarelor minerale din depresiunea Dornelor constituie principalul obiectiv al activitii industriale din zon.De asemenea vatra dornei are ntreprinderi importante n domeniul alimentar ,care perpetueaz activitatea secular a oamenilor de aici ,i anumecreterea animalelor i valorificarea produselor lactate ,iar o alta este reprezentat de comercializarea lemnului ,o activitate pe cat de profitabil pe att de duntoare pentru mediu.n trecut Vatra Dornei i zonele limitrofe erau renumite ca fiind una dintre cele mai importante zone miniere din Romnia ns acum ,evident aceast ramur a deczut foarte mult devenind aproape inexistent.

Resurse balneare i amenajri turisticeStatiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie n tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza n modernele baze de tratament.Factori naturali: Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si feruginoase Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2 Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativeIndicaii de tratament:1) Boli ale aparatului cardiovascular Boli ale miocardului Afeciuni valvulare Boli ale vaselor de snge

2) Boli ale aparatului locomotor(reumatismale i nereumatismale) Afeciuni articulare cu character inflamator Boli ale oaselor muchilor i tendoanelor

3) Boli ale sistemului nervos Afeciuni ale sistemului nervos periferic Afeciuni ale sistemului nervos central

4) Boli ale sngelui i organelorhematopoietice Anemiile hipocrome

5) Boli asociate Boli endocrine (hipertiroidii) Boli ginecologice

Cel mai imprtant complex turistic destinat n mod special tratamentului balnear ,este complex de hoteluri Bradul-Climani.Hotel Bradul este situat intr-o zona linistita, langa parcul statiunii si foarte aproape de partia de schi.Hotelul dispune de lift, restaurant, seif la receptie, sala de conferinte, piscina si sauna.Capacitatea de cazare este de 312 locuri repartizate astfel:-6 apartamente (dormitor si living);-25 camere cu pat matrimonial;-119 camere cu paturi twin.Hotelul Calimani intregeste ansamblul hotelier, avand culoar de legatura cu hotelul Bradul si cu baza de tratament si agrementCapacitatea de cazare este de 292 locuri dispuse in 4 apartamente (living si dormitor), 21 camere cu paturi matrimoniale si 121 camere cu 2 paturi.Facand parte din acelasi complex, cu acces direct din/spre cele doua hoteluri, baza de tratament si agrement a fost recent extinsa. modernizata si dotata cu aparatura medicala de ultima generatie. Combinatia de culori calde si vesele, acoperisurile de sticla tip piramida, muzica ambientala, luminozitatea spatiilor, creeaza o stare de confort, de buna dispozitie tuturor turistilor, fie ei si cu probleme de sanatate.Desigur terapiile noastre se adreseaza si persoanelor sanatoase si foarte active, supuse permenent stresului si suprasolicitarii, prin proceduri de relaxare si destindere:

hidrokinetoterapia in piscina incalzita dus subacvatic si dus Jacuzzi dus scotian masaj general solar sauna sala de fitnessSuntem la dispozitia turistilor nostri si cu posibilitatea realizarii de explorari functionale cu aparatura noua, ultraperformanta;-electrocardiografie-oscilometrie-osteodensitometrie-testare glicemiePe lng acestea mai exist numeroase hoteluri i pensiuni ns destul de puine au amenajri sau echpamente speciale pentru tratamentul balnear .Dintre acestea pot enumera: Pensiunea La Bella Vista dispune de 12 camere duble i 2 apartamente, buctrie, restaurant, sala de conferine, bar, sauna, salina, sala de fitness, curte amenajat cu spaii de parcare supravegheate. Hotel Dorna (cel mai bine cotat hotel din Vatra Dornei avnd patru stele) dispune de un centru ultra performant de tratament si pune la dispoziia turitilor diferite pachete speciale pentru vacane pentru gusturile ficruia.

Vatra Dornei a fost i este una dintre cele mai importante staiuni balneare din Romnia beneficiind de resurse naturale bogate dar i de o amplasare foarte bun.Totui, n spiritul caracteristic romnesc se pune problema dac va reui s rmn pe harta staiunilor importante deoarece n ultima vreme un management defectuos i diferite interese ascunse nu permit avansarea, ba mai mult, chiar reuesc s distrug ,nchid sau s lase n paragin cele mai importante monumente i resurse ale oraului.

Bibliografie Mic ndreptar turistic,Ion Popescu-Argeel,Nicolae Ursulescu www.vatra-dornei.info www.dornaturism.ro

3