Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor in Contextul Strategiilor de Dezvoltare Durabila

8/9/2019 Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor in Contextul Strategiilor de Dezvoltare Durabila

1/17

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TARGU MURESFACULTATEA DE TIINTE ECONOMICE, JURIDICE SIADMINISTRATIVEMASTERAT MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANEANUL UNIVERSITAR 2008-2009

Curs Soco-Eco!o"#

R#$#r%&

R#s'o!s%()&%% soc%)% % cor'or%&)or ! co!*&u)s&r%+)or # #.o)&%r# ur%()%

Po' /%(%1 L#o!&!%


2/17

CUPRINS

CAP. 1 . Conceptul de dezvoltare durabila. Scurt istoric. Rolulstatelor in dezvoltarea durabila. Strategia nationala a Romaniei in ceeace priveste dezvoltarea durabila.

CAP.2. Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor. Tipuri deresponsabiliti sociale ale corporaiilor. Responsabilitatea social acorporaiilor n contet european. Campanii de responsabilitatesociala.

2


3/17

3 Co!c#'&u) # #.o)&%r# ur%()%

Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea !ormelor "i metodelor de dezvoltare

socio#economic$ al cror !undament l reprezint n primul r%nd asigurarea unui ec&ilibru

ntre aceste sisteme socio#economice "i elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscut de!iniie a dezvoltrii durabile este cea dat deCo"s% Mo!%)4 '#!&ru

M#u 5 D#.o)&%r#/6CED1n raportul 7V&oru) !os&ru co"u!7, cunoscut "i sub numele

deR%'or&u) ru!&)%!'dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmare"te satis!acerea

nevoilor prezentului$ !r a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a#"i satis!ace

propriile nevoi'.

1.a. Scurt istoric

(e"i iniial dezvoltarea durabil s#a vrut a !i o soluie la criza ecologic determinat de intensa

eploatare industriala a resurselor "i degradarea continu a mediului "i cauta in primul rand

prezervarea calitii mediului ncon)urtor$ n prezent conceptul s#a etins asupra calitii

vieii n compleitatea sa$ "i sub aspect economic "i social.

*biectul dezvoltrii durabile este acum "i preocuparea pentru dreptate "i ec&itate ntre state$

nu numai ntre generaii.

Conceptul a !ost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale$ in special

a celor legate de energie de acum +, de ani. Termenul insusi s#a impus in vara lui 1--2$ dupa

Con!erinta privind mediul si dezvoltarea$ organizata de atiunile /nite la Rio de 0aneiro.

(urabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul incon)urator

si de resurse. Sanatatea$ siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in

de!inirea calitatii vietii. (iscutiile de la care s#a a)uns la dezvoltarea durabila au pornit lainceputul anilor ,. n 1-2$ Con!erinta privind 3ediul care a avut loc la Stoc4&olm a pus

pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului incon)urator in urma

activitatilor umane$ ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. n 1-5+$ isi incepe

activitatea Comisia 3ondiala pentru 3ediu si (ezvoltare 67C8(9$ condusa de :ro

;runtland$ dupa o rezolutie adoptata de Adunarea :enerala a atiunilor /nite.

(oi ani mai tarziu$ este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si$ prin

Conventia de la


4/17

dupa catastro!a de la Cernobil$ apare asa#numitul Raport ;rundtland$ al 7C8($ cu titlul

>


5/17

(ezvoltarea durabil se bazeaz pe principiile democratiei$ egalitatii de gen$ solidaritatii$

statului de drept si respectarii drepturilor !undamentale$ inclusiv libertatea si egalitatea de

sanse pentru toti.

Consiliile ationale pentru (ezvoltare (urabila s#au constituit in ma)oritatea tarilor$ dar ele

au structura$ componenta$ responsabilitate$ bugete di!erite in !unctie de tara.

Recomandarile /8 sunt de a cuprinde in structura C(( persoane si organisme din toate

domeniile de activitate$ din structurile guvernamentale si sa implice activ inclusiv societatea

civila.

Pe langa politicile elaborate de structurile statului si alte organisme o!iciale in domeniul

dezvoltarii durabile$ identi!icam tendinta de a creste rolul societatii civile ca !actor care poateda valoare adaugata e!orturilor de imbunatatire a conditiilor de trai si a utilizarii resurselor.

1.c. Strategia Nationala a Romaniei pentru Dezvoltare Durabila

Prin aderarea Romaniei la /niunea 8uropeana$ Romania si#a asumat indeplinirea obiectivelor

convenite la nivel comunitar. Ast!el$ a !ost elaborata Strategia aionala pentru (ezvoltare

(urabil 6S((9. @ucrarea reprezint un proiect comun al :uvernului Rom%niei$ prin

3inisterul 3ediului "i (ezvoltrii (urabile 633((9 "i al Programului aiunilor /nite

pentru (ezvoltare 6P/(9$ prin Centrul aional pentru (ezvoltare (urabil.

Se porne"te de la constatarea c$ la s!%r"itul primului deceniu al secolului $ dup o lunga

perioada de tranzitie la economia de pia$ Rom%nia mai are de recuperat decala)e

considerabile !a de celelalte state membre ale /niunii 8uropene$ simultan cu nsu"irea "i

transpunerea n practic a principiilor "i practicilor dezvoltrii durabile n contetulglobalizrii.

Cu toate progresele realizate n ultimii ani$ este evident ca Romania se bazeaza inca pe

consumul intesiv al resurselor naturale$ acestea !iind a!ectate de deteriorari care pot !i

ireversibile.

Strategia stabile"te obiective concrete pentru trecerea$ ntr#un interval de timp rezonabil "i

realist$ la o dezvoltare sustinuta a economiei bazata pe te&nologii moderne$ imbunatatireacalitatii vietii in deplina armonie cu mediul natural.

D


6/17

O(#c&.#)# s&r%+c#pe termen scurt$ lung si mediu sunt

Orizont 2013: ncorporarea organic a principiilor !i practicilor dezvoltrii durabile "nansamblul programelor !i politicilor publice ale Rom#niei ca stat membru al $%.

Orizont 2020: &tingerea nivelului mediu actual al 'rilor $niunii %uropene la principaliiindicatori ai dezvoltrii durabile.

Orizont 2030: &propierea semni(icativ a Rom#niei de nivelul mediu din acel an al 'rilormembre ale $% din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile.

=


7/17

23 R#s'o!s%()&%% soc%)% % cor'or%&)or /Cor'or% Soc%)R#s'o!s()&;1

n timp ce dezvoltarea durabila este un concept macroeconomic$ Responsabilitatea Sociala a

corporatiilor este un concept microeconomic si poate !i eplicat prin contributia mediului dea!aceri la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila.

(e#a lungul timpului diversi specialisti au incercat sa eplice si sa argumenteze scopul

a!acerilor si rolul companiilor in societate. /nii dintre ei 6(r. 8laine Sternberg9 sustin ca

scopul a!acerilor este strict acela de a !ace pro!it pentru actionari$ pe cand altii sustin ca

a!acerile eista tocmai pentru ca eista nevoi care trebuie satis!acute$ deci scopul ar !i acela

de a acoperi aceste nevoi sociale 6@aura as&9$ iar pro!itul este recompensa pentru cei care

satis!ac la un nivel multumitor aceste nevoi.

Abordarile eticii in business sunt legate nu numai de aspectele legale ale a!acerilor$ dar si de

implicatiile a!acerilor asupra societatii$ mai ales in conditiile in care globalizarea si etinderea

relatiilor sociale s#au intensi!icat$ iar problemele globale nu mai pot !i solutionate strict la

nivel local.

3ai mult decat atat$ consecintele negative asupra mediului si asupra societatii datorate

anumitor activitati ale companiilor sau a deciziilor administratiilor$ nu sunt evidente imediat si

nu sunt vizibile doar acolo unde se produc.

ntrucat rolul statului in a!acerile trans#nationale este diminuat$ companiile sunt cele care

trebuie sa !aca e!orturi in scopul abordarii a!acerilor nu numai prin prisma dimensiunii

economice$ dar si prin prisma implicatiilor sociale. Cresterea economica nu poate avea loc

!ara sa se tina cont de !elul in care este a!ectat mediul$ societatea.

(e cele mai multe ori$ evenimentele au dovedit !aptul ca reglementarile eistente sau masurile

luate de gurvern nu au reusit sa stopeze impactul negativ al activitatii unor corporatii asupra

mediului sau asupra societatii.

Ast!el$ mediul de a!aceri a inceput sa#si autoreglementeze activitatile sau sa colaboreze cu

organismele de stat in scopul diminuarii consecintelor negative ale activitatilor.

Constientizarea Responsabilitatii Sociale a Corporatiilor$ a dus la introducerea unui conceptde E;une Practici? pentru o dezvoltare durabila$ in domenii precum


8/17

invatarea continua

organizarea muncii

egalitatea la sanse

incluziunea sociala

dezvoltarea sustinuta

/na dintre de!initiile date CSR este EResponsabilitatea social a corporaiilor este obinerea

succesului comercial ntr#o manier etic$ cu respect !a de oameni$ comuniti "i mediu.

Aceasta nseamn a rspunde a"teptrilor legale$ etice$ comerciale sau de alt natur pe care

societatea le are !a de companii$ "i a lua decizii care s pun n balan nevoile celor ce au

un rol n viaa companiei?.

2.a. )ipuri de responsabilit'i sociale ale corpora'iilor

n mod !iresc apare intrebarea care ar !i responsabilitatea sociala a corporatiilor 633$

organizatii$ intreprinderi cooperatiste$ etc.9 !ata de societate si mediu.

Cel mai elaborat model este cel numit > model cvadripartit al responsabilitii sociale

corporatiste?$ propus iniial de ctre Arc&ie Carroll n 1-- "i per!ecionat ulterior.

Mo#)u) c.%r'%r&& %) r#s'o!s%()&4


9/17

respnsabilitatile legale

responsabilitatile etice

responsabilitatile !ilantropice

R#s'o!s%()&%% #co!o"c4 #r.% ! r%&u!#% #*s! co"'%!)or3

Actionarii unei companii doresc sa castige din investitiile lor$ au anga)ati care doresc la randul

lor sa aiba locuri de munca sigure si bine platite$ iar clientii asteapta de la companii produse

de calitate$ la preturi accesibile.

R#s'o!s%()&%% )#+%)4 este impusa de convingerile morale ale societatii$ prin intermediul

legilor sau al altor reglementari.

8ste$ de asemenea$ o responsabilitate sociala pretinsa$ impusa de societate.

R#s'o!s%()&%% #&c4 obliga corporatiile sa !aca ceea ce este )ust$ corect si ec&itabil$ c&iar

daca legile nu interzic un anumit lucru. (e eemplu$ Compania S&ell a !ost victima unei

campanii organizate de :reenpeace si a !ost nevoita sa renunte la instalarea unei plat!orme

marine in 3area ordului$ desi avea aprobarile necesare ale guvernului britanic pentru

!orarea marina. Responsabilitatile etice sunt ceea ce asteapta consumatorii de la corporatii$

c&iar in a!ara cerintelor legale sau economice.

R#s'o!s%()&%% $)%!&ro'c%3 Cel de#al patrulea nivel are in vedere situatiile in care

compania are libertatea de a decide$ !ara constrangeri din eterior$ sa se implice in aciuni care

vizeaza imbunatatirea calitatii vietii in ansamblu.

Aceste actiuni nu sunt pretinse sau asteptate$ dar sunt dorite de societate.

2.b. Responsabilitatea social a corpora'iilor "n conte*t european

Conceptul de responsabilitate social a corporaiilor s#a dezvoltat cu deosebit vigoare n Statele

/nite$ ar din care provin ma)oritatea autorilor care s#au preocupat de aceast problematic. Fn

8uropa occidental$ conceptul responsabilitii sociale a corporaiilor a !ost ns mai puin in!luent$

date !iind di!erenele de climat social$ economic "i cultural !a de mediul de a!aceri american.

Fn S/A$ responsabilitatea economic este puternic !ocalizat pe pro!itabilitatea companiei "i$ ca atare$

se de!ine"te$ n primul r%nd$ prin obligaiile acesteia !a de acionari. 3odelul de capitalism din marea

ma)oritate a rilor din 8uropa continental este oarecum di!erit. Acest model accept o de!iniie multmai larg a responsabilitii economice "i ia mult mai mult n considerare obligaiile companiilor !a

de anga)ai "i comunitile locale.

-


10/17

Responsabilitatea legal este privit n 8uropa ca baz a tuturor celorlalte !orme de responsabilitate

social$ mai ales datorit rolului proeminent al statului n reglementarea activitii corporaiilor.

8uropenii au tendina de a atribui statului rolul de a impune regulile )ocului economic$ pe c%nd n

concepia nord#american reglementrile guvernamentale sunt privite mai degrab ca ni"te ingerine

nedorite$ ntruc%t limiteaz libertatea individual "i iniiativa privat.

3a)oritatea dezbaterilor din 8uropa privind activitatea corporaiilor sunt aate pe responsabilitatea

etic. Fn comparaie cu americanii$ europenii sunt mult mai suspicio"i !a de marile corporaii. (e

aici$ o permanent stare de alert a publicului !a de buna credin a !irmelor de mare anvergur$ a

cror legitimitate moral este mereu pus sub semnul ntrebrii$ c&iar dac aspectele economice "i

legale din activitatea lor sunt n bun regul. (in acest motiv$ probleme precum energia nuclear$

ingineria genetic sau testarea produselor !armaceutice pe animale au st%rnit n 8uropa dezbateri mult

mai aprinse dec%t n alte pri ale lumii. (e eemplu$ scandalul public privind importul de alimente

modi!icate genetic "i etic&etarea lor a pus mari probleme corporaiilor europene ncep%nd din 1---$ n

vreme ce aceea"i problem a avut un impact minor n Statele /nite.

Fn ceea ce prive"te responsabilitateafilantropic$ n 8uropa ea a !ost implementat pe calea

unor reglementri legislative. Pentru c taele "i impozitele pltite de corporaiile din 8uropa sunt mai

mari dec%t cele pltite de companiile americane$ susinerea !inanciar a creaiei artistice$ a educaiei

superioare sau a serviciilor comunale$ printre altele$ nu au !ost niciodat n 8uropa o sarcinprimordial a corporaiilor$ ci a czut n seama guvernului. Fn mod similar$ legislaia muncii din statele

europene a ncura)at acordarea de bene!icii sociale salariailor "i !amiliilor acestora$ nels%nd aceste

aspecte la latitudinea Egenerozitii? !ilantropice a corporaiilor.

n ceea ce prive"te responsabilitatea economic a firmelor romanesti este greu de spus c o ma)oritate

semni!icativ de companii rom%ne"ti$ dintre puinele de anvergur care eist deocamdat$ sunt

preocupate de articularea "i realizarea unor strategii pe termen lung de cre"tere "i diversi!icare a

!ormelor de activitate comercial. Cei mai muli ntreprinztori auto&toni sunt vdit preocupai dea obine pro!ituri imediate$ !r orizont de viitor$ "i nu au c%tu"i de puin intenia de a !urniza produse

competitive sau de a asigura locuri de munc stabile pentru salariai.

Problema cea mai acut a ntreprinztorilor rom%ni este responsabilitatea legal$ n condiiile n care$

mediul de a!aceri neprietenos ii determina sa >ocoleasca? legea. u este pentru nimeni un secret !aptul

c$ n prezent$ cea mai acut problem n economia privat rom%neasc este respectarea legalitii$ pe

de o parte din cauza incoerenei sistemului legislativ$ pe de alt parte din cauza nevoii de a crea pro!it

"i de a >cre"te? a!acerea$ pe de alt parte din cauza ambiiilor personale a ntreprinztorilor de a#"i crea

un anume statut prin prisma realizarilor !inanciare. Cu toate acestea$ eemplul unor companii

1,


11/17

multinationale$ politicile /8 care trebuie transpuse in practica$ legislatia care in unele domenii impune

masuri sociale la nivelul !irmelor$ dorinta de a crea o imagine !avorabila a activitatii lor$ determina tot

mai multe companii sa adere la principiile responsabilitatii sociale.

8perienele unor ri din /8 dovedesc c$ !r constr%ngeri$ prin CSR$ se pot obine rezultate

care s contribuie la bunstarea populaiei proprii sau a celei din eterior. Rom%nia$ nu are

nc o structur instituional care s se ocupe de problematica CSR$ are ns iniiative din ce

n ce mai numeroase. 8ist !undaii corporatiste$ programe de voluntariat corporatist$

iniiative de mar4eting relaionat cu cauza$ programe de donaii "i c&iar campanii sociale

susinute de companii. A crescut numrul dezbaterilor$ al seminariilor$ de + ani eist%nd si

competiii ale unor proiecte care promoveaz atitudinea de responsabilitate sociala

corporativ. A !ost iniiat de Camera de Comer American n Rom%nia 6AmC&am9$ primul

Program din 8uropa de 8st pe tema importanei integrrii n cultura organizaional a

ntreprinderilor a conceptului CSR s#au instituit premii pentru proiecte CSR acordate !irmelor

care integreaz ast!el de proiecte n politica lor de dezvoltare.

Comisia 8uropeana a adoptat mai multe rezolutii privind responsabilitatea sociala$ a creat

parteneriate si recomanda membrilor sai sa spri)ine imbunatatirea sistemului de raportare al

nitiativei de Raportare :lobala privind orientarile pentru dezvoltare durabila ale grupului :+.

Sistemele de raportare :R$ care c&iar daca nu sunt in totalitate riguroase sau nu contin toti

indicatorii solicitati$ ne o!era in!ormatii valoroase despre actiunile intreprinse in scopul unei

dezvoltari durabile$ prin intermediul responsabilitatii sociale pe care si#o asuma.

11


12/17

:rupul de nitiativa pentru Raportare :lobala imbunatateste continuu sistemul de raportare$

iar cresterea numarului de companii care adera la aceasta actiune de monitorizare a

principalilor indicatori indica implicarea din ce in ce mai numeroasa a companiilor in

respectarea unor cerinte impuse nu neaparat de lege$ cat de sc&imbarea strategica a viziuniieconomice a vremurilor noastre.

ncepand din 2,,5$ !irmele care isi asuma responsabilitati sociale si de mediu vor putea

>purta? o >etic&eta? de standard calitativ G S* 2= ,,,$ responsabilitate sociala. n Romania$

responsabilitatea sociala corporativa 6CSR9 este un domeniu care a inceput sa se dezvolte.

Con!orm unei estimari a Saga ;usinessHCommunitI$ companie specializata in servicii sociale

si de mediu$ in 2,,D companiile au investit circa 1, milioane de euro in activitati CSR.

*rganizatia nternationala pentru Standardizare 6S*9 va lansa in 2,,5 un standard

international pentru responsabilitatea sociala. S* 2=,,, nu va !i un standard de certi!icare$ ci

va constitui un g&id pentru organizatii$ care il vor adopta pe baza de voluntariat.

S* doreste sa promoveze responsabilitatea sociala corporativa !ara a innabusi creativitatea si

dezvoltarea. Tocmai de aceea$ S* 2=,,, nu va !i obligatoriu. Scopul este de a incura)a

asumarea voluntara a unor responsabilitati sociale si de mediu pe baza unor concepte$ de!initii

si metode de evaluare comune.

3.c. +ampanii de responsabilitate sociala

n prezent companiile$ diverse organizatii$ des!asoara numeroase activitati de responsabilitate

sociala. 8emplul companiilor multinationale este urmat de tot mai multe societati romanesti$institutii de stat.

McDo!%)=sa avut o prim aciune caritabil n Rom%nia n 1--D$ c%nd a desc&is primul

restaurant. Fn 1--5$ compania a pus bazele propriei !undaii dup model occidental$ Fu!%


13/17

Fn 1---$ !undaia a derulat primul proiect social de amploare Operation Smile$ prin care s#a

sponsorizat venirea unei ec&ipe internaionale de medici c&irurgi plasticieni$ care au operat

gratuit aproimativ 2,, de copii rom%ni cu mal!ormaii congenitale !aciale$ n spitalul :rigore

Aleandrescu din ;ucure"ti.

/rmtorul proiect al Kundaiei pentru Copii Ronald 3c(onald a avut loc n 2,,,$ c%nd sepunea problema am%nrii nceperii anului "colar din cauza condiiilor precare n care se a!lau

"colile. Kundaia a preluat$ la acea dat$ din proprie iniiativ$ dou "coli din sectorul 2 pe care

le#a renovat$ investiia ridic%ndu#se la aproape un miliard de lei.

Fn 2,,1$ s#a derulat un alt proiect de mare amploare al !undaiei n colaborare cu 3inisterul de

nterne$ (irecia Poliiei Rutiere. Acest proiect a urmrit educaia rutier a copiilor. Compania

a realizat 1B, ,,, de pliante "i =,,, de postere care au !ost distribuite copiilor.

Coc% Co)% Ro">!%ncura)eaz "i organizeaz aciuni de voluntariat ale anga)ailor si. Fn

2,,+$ !irma Coca#Cola Rom%nia a mobilizat n )ur de 2D, de anga)ai n ora"ele n care are

!abrici ;ucure"ti$ Ploie"ti$ Timi"oara$ *radea "i Constana.


14/17

S vorbim despre etic la Coca-Cola a avut loc la Academia de Studii 8conomice ;ucure"ti$

!iind susinut de ctre A!zaal 3ali4$ Public A!!airsHCommunication (irector pentru 8uropa

Central$ 8urasia "i *rientul 3i)lociu al companiei.

Gru'u) A?D P@%r"%$ din care !ace parte !irma Sensiblu$ a creat n martie 2,,2 Fu!%


15/17

"i la lucrri de ntreinere a cldirii. Printre spectacolele realizate cu colaborarea dintre P&ilip

3orris$ Teatrul aional ;ucure"ti "i trupa


16/17

Avon Cosmetics Rom%nia pe parcursul anului 2,,+ a !ost de 1DB ,,, de dolari "i s#au colectat

de asemenea !ondurile necesare pentru ac&iziionarea unui detector ganglionar cu raze gamma

n valoare de D, ,,, de euro.

r%$& Foos Ro"%!%a dezvoltat un program de mar4eting comunitarmpreun pentru

copii$ n anul 2,,2. Acest proiect a pornit de la un studiu asupra nevoilor prioritare dinRom%nia "i n urma unor consultri cu anga)aii$ "i a constat n renovarea "i dotarea cu

mobilier a unor spitale de pediatrie prin utilizarea unei parti din venitul obinut din v%nzrile

produselor companiei. @a !inalul proiectului$ n colaborare cu 3inisterul Sntii$ au !ost

alese "ase spitale de pediatrie din Pite"ti$ ;oto"ani$ Sibiu$ ;%rlad$ Clu)#apoca "i a"i. Peste

2,, ,,, /S( au !ost destinai mbuntirii condiiilor de tratament "i spitalizare a copiilor

din Rom%nia$ suma provenind din vanzarile pe piata romaneasca a produselor purt%nd sigla

ra!t Koods. Kiecare spital a primit prin acest proiect c%te un miliard de lei$ sum pe care a!olosit#o pentru renovarea "i dotarea seciilor de pediatrie.

Compania So$&B!deruleaz proiectul O zi pentru comunitate$ o campanie de

responsabilizare social care implic voluntariatul anga)ailor. Campania se des!"oar lunar

"i provine dintr#o iniiativ de voluntariat a anga)ailor So!tQin care$ n acea zi$ "i dedic

timpul "i eperiena unei cauze caritabile !acilitarea integrrii re!ugiailor n comunitatea

rom%neasc 6prin iniierea lor n !olosirea programelor de e#learning a limbii rom%ne9$

colaborarea cu 11 elevi "i studeni care au petrecut ziua de 2, !ebruarie n mi)locul companiei$

lucr%nd cot la cot cu anga)aii.

So!tQin "i R(S 6Romania (ata Sistems9$ av%nd ca partener media Prima T


17/17

dezvoltat "i implementat acest proiect$ av%nd "i rolul de a administra sistemul de so!t care

permite gestionarea datelor.

()o+r%$#:

3 S&r%+% N%&o!%)% % Ro"%!# 'r.! D#.o)&%r#% Dur%()% Gu.#r!u)

Ro"%!#

23 Pr##!&%r# GRI Co!$#r!&% I!r!%&o!%)% # M#u, C@c%+o 200

3 Co"u!c%r# !s&&u&o!%)% - Pro$3u!.3r3 A!+#)% ROGOJANU Pro$3u!.3r3A)#*%!ru TASNADI L#c&3u!.3r3 D%!% A!r#% RISTACE

3 6H'#% co!c#'& #.o)&%r# ur%()%, s&orc

3 Curs R#s'o!s%()&% soc%)% ASE ucur#s&

1

Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor in Contextul Strategiilor de Dezvoltare Durabila

Documents

Transcript of Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor in Contextul Strategiilor de Dezvoltare Durabila