Mircea Muthu

Repere culturaletransilvane

il.

Alte contribulii istorico-literare

$coala Ardeleand & Scriptor

Cluj-Napoca, 2018

SUMAR

PRO MEMORIA

Continuitili gi polariz lri / 9

Circumscrieri

,Nobilis romanus civis de Caransebes" (Mihail Halici)/oz .

Revolugia gi mitul / 74

,Ochi luminogi, ca doui minuni" (Andrei $agana) / 82

,Precursorii" (Octavian Goga) /: 88

,Strinepot de rizvririgi gi de iobagi" (Aron Cotru$ / 94

.Ardelencele" (Al. Cistelecan) / tOtLiviu Rebreanu la timpul viitor / rc5

INSERTII CONTEMPORANE

-C.rrvintele crapi ln guri" (Ion Mureg an) / Ll7-Vremea pe care o creim privind-o... " (Mircea

Ivinescu) / 125

,,in ruinele unui grai locuiesc numele divine" (DanDamaschin) / tlt

,,Sunt o potcoavi de pe un drum din Ardeal"(George Vulturescu) / 139

,Jucul Nobil e Transilvania..." (Mircea Petean) / t46,,Fotografii de familie" (Vasile G. DXncu) / 154

,,Vad Siberia / ater|r;brrdpe dealuri" ffasile Da".") / 157

t

,,Trilogia virgulei" (Florina Ilis) / 160

,,... I se spunea Medio Monte" (Marian llea) / 170

,... De ce are Cenugireasa pantofiori de sticli?" ($tefanBorb6ly) / 17s

intre doul conspecte (Al. Cistele can) / 193

ADDENDA

Spiritul transilvan (Un interviu consemnat de OvidiuPecican) / 205

PRO MEMORIA

t

ContinuiteEi 9i poladzari

I

in Transilvania, cu mult inainte de prima conflagra-gie mondiah, continuitlgi gi numeroase polarizirri au

apirut gi s-au dezvoltat in condifile existenlei unorsrructuri sociale mai inchegate decAt acelea din VechiulRegat, dar, totugi, in absenga unei aristocragiirominegti, tnlocuiti cu una eminamente rnaghiari, dargi de origine saxoni (gvabii gi sagii). Astfel, structurilerominegti au fost girate, direct sau indirect, de pre-?::nlatutelari a s at u 1u i transilvan, cu specificitililesrle psiho- sociale, unele ancestrale, permanent tzate et-

nologic, iingvistic Ai.cutumiar. Or, pe acest fundal al

&tei, cum numea Nicolae Iorga satul ca ,,unitate de

Em', continuitatea genezici romAneasci poate fire"nplificati cu,,fertilitatea Pugciregtilor". Ea fusese

rcnstituiti de un urma$ de marci, Sextil Pugcariu

$8n-1948), .rr. rispundea printr-o elaborati mono-gnfie la un chestionar trimis, in 1933, de cltre Institu-d de IWwA din Cluj. Lucrarea genealogicl acoperi.doue veacuri gi zece generalii", pentru cL * preciza

l0 Mircea Muthu

savantul bolnav gi aflat la senectute - ,,am vrut sI fac

ceea ce lipseqte cu desavArgire: sl urmeresc o familieromAneasci din Transilvania, fiindcl m-am gindit ca

exemplul meu ar putea fi urmat gi de al1ii gi am avea

astfel, peste cAtva timp, un gir de monografii genea-

logice ce ne-ar ajuta sa ingelegem sporul sinltos gi inil-larea neamului romAnesc". in consecinli, intre 1767 gi

1939,,,adicl in curs de o sutl gaptezeci gi gapte de ani",sunt inventariate zece genera[ii, dintre care ,,cinci gene-

ralii de preod care s-au urmat din tata in fiu" gi nu mai

pulin de alte ,,cinci genera[ii cuprinzAnd peste douizecide invagatori gi invalitoare [dintre care] cei mai mulliau rlmas tn satul ]or cu casele risipite"'. Acte de nag-

terel deces, ocupagiile gi domiciliul de rezidenla,lacarese adauga ,,cei rlmagi a{ari din tablouri", aduc la vedere

peste o mie gapte sute de antroponime extrase din regis-

tre bisericegti, notile autobiografice qi arhive cu deose-

bire bragovene, din publicagii istorice sau chiar din

,,gtirile rimase. prin tradilia oral|". Sunt de relinut, de

pildi, trei portrete emblematice, tratate biografic ai

apropiate, ca perioadi, autorului: Ioan Cavaier de

Pugcariu (1824-191.1), tatal savantului, Iosif Pugcariu

(1835-1922) gi Dr. Ilarion Pugcariu $8a2-D22):,,CAtegitrei s-au niscut intr-o vreme cAnd rezervele

nalionale acumulate in sate incepuseri si debordeze gi

se cereau valorizate in clocotul nou ce incepuse sifrimAnte societatea romAneasci [...]. Cei doi mai tineriau apucat gi RomAnia Mare, pe care au visat-o qi au

dorit-o cu atata ardoare gi pe care au pregitit-o viala

' Sextil Pugcariu, Spiga wnui neam din Ardeal. Edilie, note gi

glosar de Magdalena Vulpe [nepoata savantului], Editura Clusium,Cluj-Napoca, 1998, p. 77, 80 9i 268.

Repere culturale transiloane II

intreagi. ln biografiile lor se oglindegre o parre din isto-ria intelectualilor ardeleni tntre anii 1848 gi 191,8"2.

intr-adevlr, un Exegi monumentuTn ar trebui ridicatefortului de-o viagi al celor trei Pugcare$ri pentru recu-noa$terea, la Viena gi Budapesta, a drepturilorromAnilor transilvineni.

Ioan Pugcariu, bunloari,in calitatea sa de sfetnic alEpiscopului/Mitropolitului Andrei $aguna, al caruidestin este comparat astezi cu acela al lui InochentieMicu Klein, a contribuit de facto la intemeierea organi-zagiei Asocialiunea Transilvanl pentru LtteratrraRomlna gi Cultura Poporului RomAn (ASTRA, Sibiu,1860. in cadrul acesteia, intrunita la Bragov in 1862,amintitul Ioan Pugcariu a prezentat lucrarea Dateistorice priaitoare la familiele nobile romdne, definiti-vatl in doul volume (in 1892 9i 1895), cuprinzAnd5 000 de antroponime gi devansAnduJ, ca amplitudinegi iniliativl, pe urma$ul care il evoca - Sextil Pugcariu.Din aceeagi retrospectivl genealogici, pentru a da.unalt exemplu, strimoqul pe linie materna ,1 l.ri LiviuRebreanu a fost strlbunicul acestuia, $tefan Diugan,nascut in 1799 la Beclean, a$a cum se desprinde dinCronologia recuperate de Niculae Gherans.

E la fel de adevirat ci, la alt pol social, cel nobiliar,numeroase continuiteli genezice se ramifica, fiind, inplus, aprop rrate/ asimtlate de.celelalte etnii transilvane.De pilda, Nicolaus Olahus (1.493-1568), ,primul uma-nist de originea care, in lucrarea istoriografi cd Hungaria

: Ibidem, p.86.i Niculae Gheran, Rebreniana. Studii, articole, documente,

r-cl- I. Editura Academiei RomAne, Bucuregti, 2017." Cf. $tefan Bezdechi, Primul umanist de origine romLnd,

r-::::oasa Gori, 1939 9i idem, Familia lui Nicolae Olahus, in

1l

t2 Mircea Muthu

(1536), introduce o detaliata descriere a celor trei JariRomine5, fusese numit arhiepiscop de Esztergom

(Strigonium, in grafie latina), apoi regent (1562) qi

guvernator al Ungariei. Tatil lui, Stoian (sau $tefan),era de ,,oS domnesc" din Muntenia, iar mama

Elisabeta Szrlilgy -, maghiara. Mama tatilui, respectiv

bunica lui Nicolaus, fusese sora lui Iancu de Hunedoaraqi, in consecinli, umanistul devine nepot de vir cu al

treilea fiu al acestuia - viitorul rege Mathia Corvin(1443-1490) (id est: Huny6di Matiag), niscut la Cluj 9i

botezat in Catedrala ,,Sf. Mihail", ridicatl de saxoni.

Desigur ci inventarele, hlrlile geografice sau mlsuri-torile cadastrale din Imperiul habsburgilor conlin, cu

o scrupulozitate recunoscuta gi astazi, informagii gi pe

linie genealogica, mai ales despre cele trei comunitllietnice recunoscute dupa prima Dtplomd Leopoldind

(1.69L),la care se vor adauga - intr-un tablou cvasicom-

plet - armenii (localizaTi, cu precldere, in Gherla gi

Dumbriveni), sArbii gi slovacii (in Banat gi Crigana),

comunitigile din Bucovina g.a. De obicei prtmeazicontinuitilile directe, mai lesne detectabile pe linia pi-rinte-copil-nepot etc., acestea fiind secondate insi gi

,,Anuarul Institutului de Istorie Nalionala", V, 1928-1930. Cf.

Matia Corvinul. 565 de ani de la naStere Si 550 de la incoronare, inDocumenta, supliment al revistei ,,Tribuna", 1.6-31 oct.2008; cf.

Maria Caporanu, Nicolaus Olabus euro?ednul, Editura Libra,

Bucuregti, 2O0O (cuprinde gi un numir impresionant de epistoie

adresate de citre N. Olahus marilor umanigti ai vremii, in special

lui Erasmus din Rotterdam).5 Cf. Nicolaus Olahus, Opere, vol. I. Hungaria si Cbronicon.

Edigie bilingva, latina gi romina. Traducere gi prefali de MariaCapoianu, Editura Fundaliei Culturale Libra, Bucureqti, 2002, incap. XIV (Despre Transiloania), ,,i., ,...t Principat existi patrunaliuni de etnie deosebiti: unguri, secui, sagi, romAni" b. 147).

Repere cuburale tansilz;ane II

de alternativa mixti, antroponimici, lingvisticl, apoimentalitari gi culturala.

1r, ,."rt cadru, de cregtere gi descregtere a ,,neamu-lui" majoritar sau minoritar, se poate vorbi gi de

continuitatea profesionali, sintetizabili tipologic aiprecumpinitor pe palierul duratei medii. Culturascrisi, tradigionali dar gi moderni, a fixat memorabilincubatorul satului romAnesc reprezentat de pdranul

stratificat social, apoi de darcal gi preot. Mai tArziu, inoragul de provincie mai ales, au apirut intelectualii:aztocatul, ziaristul gi, odata os $coala Ardeleand., istoriculde profesie. Alte tipologii, dominante sau oficializate,p oprtleazi spaliul Imp eriului, literatura fiqi onali extrl-gind, cu diferite accente, o triada semnificativi: prela-

tul, funcpionarul gi militarul, tn mod frecvent dinnt^td-n fiu". Verigile ,,lan1ului" depigesc, totugi, rareoritrei sau patru generalii, deoarece crizele multiple, riz-boaiele tn general, nu cruli aceste continuite!t, zestrea,

si spunem, geneticl, dar gi profesionall e suspectatl gi

adeseori dispare in orizontul unui alt traseu istoric.Continuitatea profesionala, gi ma refer, aici, gi la

5 c o al a romAneasci din Marele Principat al

Transilvaniei, circumscrie, tn pofida condigiilor vitre-ge de existen[i, o continuitate institugionali. A fostde-a dreptul un miracol faptul cI Gheorghe $incai,profesor la Blaj gi apoi director al gcolilor de limbiromini coordonate de Biserica uniti, a reugit si con-struiascl nu mai pulin de 300 de gcoli. Nu miri, de

rceea, emolionanta cuvAntare rostiti de TimoteiCipariu in anul 1855, cu ocazia centenarului gcolilordin Blaj (1754-1854) gi care incepea astfel: ,,IJna suri& ani s-au implinit tn momentul cAnd luai pana sI;criu aceste linii, de cAnd aici, in acest loc neinsemnat,

t3

t4 Mircea Muthu

se pune {undamentul unui institut ce, pe lAnga toatinepirtinirea imprejurarilor, fu de un efect nepreluit incultura nagiunei romine in Transilvania gi inca maideparte"u. Tot aici, ,,marele Cipar", cum il va evoca

poetic George Coqbuc, igi prelungea - intr-un legatum

sui-generis - existenga spirituali in fiinla neamului:

,,Sufletul meu va via intru acest popor, pe care

Providenga mi l-a asemnat ca si-mi fie pre planAntplrinte gi frilietate gi de care nici dupa moarte nu mivoi despirgi".

Revenind la ASTRA, anticipata de Societatea filoso'f*trd a neamului romknesc din Mare Principatu Ardealului(1795), aceasta a fost un exemplu pilduitor de continuitate

+institugionala. Inceplnd cu anul 1867, ASTRA a contri-buit gi la fondarea Academiei RomAne, dar scopul siuprincipal era restaurarea autonomiei Transilvaniei. Princomplexitatea formelor de manifestare, Asociayiunea

porne$te, de fapt, de la tradigia $colii Ardelme, precum gi

de la programul revolugiei pagoptiste ce formula dezide-

ratul unei ,,academii de drepturi" chiar daca, in veacul al

XD(-lea, in Transilvania nu s-a reugit infiinlarea unei

universitali romAnegti, din cauza refuzului Universitaliislsegti din Sibiu de a introduce, de exemplu, la solicitarea

lui Cipariu, cursuri de drept in limba romAni. Aga se face

ci inigiativele Asociapiunii au germinat la fel, adic[ insti-

tugional, in gcoli, editwra gt presd.. in Statutele acesteia -elaborate de George Bariliu, Ioan Pugcariu, TimoteiCipariu gi primul slu pregedinte, episcopul Andrei

6 T. Cipariu, Memorii (1855), in Arhivele Statului dinCluj-Napoca (fondul Cipariu). Cf. 9i restituirea concludenta facuta

de Ana Tatai gi Cornel Tatai Balti in Anuarwl Licewlui de baieyi

greco-catolic din Blaj (1853-1949),Editura ALTIP, Alba Iulia, 2016.

Repere cuhurale transilz.tane II 15

$agunaz -, s-a decis crearea celor trei secgii definitivatein 1,877: filologica (T. Cipariu), istorici (G. Bariliu) 9i

,,gtiin1e fizico-naturale" (Pavel Vasici), la care s-au

adiugat, ulterior, secliile gcolara gi economici pentruca numlrui acestora sI se amplifice semnificativ inpolariz5;ri fertile, adici in,,despl4lmintele" infiinlatedeja in 1,869 - la inceput ca o modalitate a intelectua-lilor pentru a-i sprijini pe lirani in exploatarea moder-na a pimAntului 9i in invilarea de noi meserii. ASTRA,menginAnd in acelaqi timp gi caracterul de popularizareal culturii gi gtiinlei, a depagit, geografic vorbind, spa-

liul transilvan. Editura proprie a lansat colecgii precumBiblioteca poporald a Asocizpiunii sa:u Biblioteca Asua gi

a tipLrit, tot la Sibiu, Enciclopedia romdnd in treivolume (189S-1904), coordonati de CorneliuDiaconovici.

De asemenea, presa culturall n-a fost neglijata,revista ,,Transilvania", longevivi (1868-1945), a adu-nat o adevirati pleiadl de semnituri cu valoare de re-pere morale gi estetice. Este de amintit aici ci,'tnTransilvania, presa culturali a circumscris, pe aceeagi

linie de continuitate, gi cele t.rei generapii literare confi-

- Cf. Romulus Cindea [istoric, universitar de anvergura la

Crrnauli, Cluj 9i Sibiu, 1886-t947), Andreiu $aguna (1923), in idem,hadii Si articole. Edigie tngrijita de Mircea Tomu;, Editura-{cademiei RomAne, Bucuregti, 201,5, p. 179-187; de asemenea,ll{-ircea Popa, Andrei $aguna - Primul presedinte al Astrei sau

cmul de la rd.scrucea istoriei, in idem, Regd.siri cregtine, EdituraE*on, Cluj-Napoca,2014; tot aici: ,,Daci Birnugiu a fost ideolo-ruJ. revoluliei, Avram Iancu geful sau militar, $aguna a fost diplo-

=atul versat, sub conducerea gi indrumarea ciruia s-au purtat

-ele gi insistente lupte pentru smulgerea unor drepturi vitale:-::iunii romAne" (p. t+t;.

t6 Mircea Muthu

gurate dupi $coala Ardeleana: generatia ,,Familiei", apoigeneralia ,,Tribunei" gi generalia ,,Luceafirului"8.Mesianismul cultural 9i politic al ASTREI, impargitlin ,,despi4iminre", s-a manifesrar in diferite feiuri,dacd. ar fi sa amintesc doar aloculiunea lui IustiniuPopfiu (1841-1882), rosriti in 1867,,,cu ocaziuneaadunirii generale a Asociagiunii", gi tipiriti in 1820,cu titlul O priz;ire fugitiod preste literatura romLnd Silipsa unei istorii critice a literaturii romAne'sau activi-tatea despi4amAntului Reghin, care a organizat doub,Adunlri Generale ale ASTREI, in 1875 Si 1890.Asociayiuned. s-a reinventat in perioada interbelicilo,tutelata, dupl Unire, de efervescenla poliedrici a

Clujului, gi asta pini cAnd a fost desfiingata in 1948/1950 de citre autoritilile comunisre. Se mai poareexemplifica cu DespdrydmAntul Asta (1869-19a8) dinIbagfaliu (astizi Dumbriveni), reinfiingat recent tnproximitatea Liceului centenar Timotei Cipariu gi a

bustului ilustrului filolog. Condus, in primii ani, de unComitet organizator alcatuit din Alexandru Morariu(doctor in drept), Ilarie Holom (avocat), DionisieChendi (preot), Nicolae Negruliu (profesor) g.a., Des-

8 Cf. Ion Breazu, Generayiile literare ale Transiloaniei, in,,Echinox", 1,976, nr. 3, 4, 5-6,7-8 gi 9-10: ,,Ceie trei generalii aureugit si sincronizeze viala literara a Ardealului cu aceea a Jariilibere".

e Volumul, editat in 2017 de Ion Simu1, .a stArnit, in epoci,critica 9i ironia lui Titu Maiorescu, in special pentru expresiilelatinizan'r.e, dar s-a bucurat, in schimb, de comentariul aplicat ailui Nicolae Florescu, in Istoriografia literaturii romine oechi, vol.I, Editura ,Jurnalul literar", Bucuregti, 7996, p. tLB-119.

'c Cf. G. Preda, Actiaitatea ,,Astrei" i.n 25 ani d.e la [Jnire(1918-1943), ASTRA, Sibiu, 1944.

Repere cuburale transilaane II

parpdmkntul a sprrjinit, nu doar propagandistic, revol-ta din 1,871 a celor LO6 familii din orag abonate la,,Gazeta Transilvaniei" qi care s-au opus demolarii bi-sericii de lemn, monument istoric; a organizat, de ase-

menea, primirea lui Aurel Vlaicu cu prilejul zboruluiacestuia in zona TArnavelor etc. Astfel, creAnd gi alu-vionAnd alte institulii, ASTRA rlmAne ,,cu adeviratr epr ezettativl pentru Transilvania, dincolo de stratifi-carea sociala sau deosebirile confesionale pregatindemanciparea politica gi Unirea din 1918"11.

Continuitatea confesionali romAneasca a fost inschimb polarizatil tn mod dramatic, cu deosebire

dupa eqecul Semiiunii, obligata si se retragi, treptat,geopolitic vorbind, de la po4ile Vienei. Reamintim ca

schisma cre$tinismului de la t054 n-a fost doar eclesio-

logica, ci, in aceeagi mlsuri, una politica, juridica gi,

aproape concomitent, culturall. Bizanpl, reprezentatde vulturul bicefal Qd. est: unitatea duall a puteriispirituale qi temporale) simbolizAnd ,,simfonia puteri-lor" se deosebeqte profund de ,,Roma celor doui sibii",caracterizati prin lupta dintre cele doua Puteri cu

coduri qi jurisdicqii independenle - Biserica gi Statul.Or, de-a iungul secolelor, niciuna dintre cele doua ecle-

siologii, orientald gi occidentala, n-art respectat intrutotul principiul ,,Da1i Chesaruiui ce-i al Chesarului gi

lui Dumnezer ce-i a lui Dumn ezerl" (Matei, 22,21).incregtinitatea occidentall,, cezaropapismul sau pdpocezd-

rismul semnifica adesea instrument alizarea unei puteride citre cealaltl. Tot aici apar a$a-numitele Concordate,

considerate ,,un capitol de istorie politici" gi care -

tt Dicgionarul literaturii romine de la tnceputuri pind la 1900,

Editura Academiei R.S.R., Bucuregti, 1979, p. 64.

t7