dorntd de Simona MODREANU si Livia IACOB

cnlrrgtianu

ecii Nalionale a RomAniei

uri citre noapte / Novalis; ed. lev., ingrij. qi

rad-, note gi pref. de Ioan Constantinescu;

c studiu introd. de Puiu lonild - Iagi: Cartea

,2019

trad., pref.)

)

Rom6neascd Educalionalba RomAneasci Educali onal, 2019

neasca-ro/ecredu.ro

NOVALIS

CAntece religioaseImnuri citre noapte

Edilie revdztttd, irgrijit6 9i addugitd de Livia IACOB

Traducere, note qi prefali de Ioan CONSTANTINESCU

Studiu introductiv de Puiu IONITA

Postfatd de Anton RAUSCHER

Cartea RomdasasciEPUCATIONAL

I faptul dac[ oamenii qi popoarele vorn!/ se pune ?rrtrebarea: ce este omul qirH o societate cu adevdrat umand? Cupunea, Novalis s-a impotrivit tendinleinumai cr ,,dfrltl" ralionalitdlii. ,,Feno-rmitor este propria fiinli. Cea mai maretgi". Se va sufoca omul in secularitateai de biseric5) sau igi va g[si drumu1lE ci el este,,chip al lui Dumnezeu", cdi de qi intru Dumnezeu? Nu ne aflamre pierde sufletul dacX ne lep[d5m deug'tt?dtorul (qi editorul) care face accesibiler citeva dintre operele capitale ale g6n-rvalis. Cine lasd sd acfioneze asupra luiacela prinde curaj intru angajamentul

ntru innoirea in credintd.

Anton RAUSCHER

Cuprins

Prefald: Despre actualitatea lui Novalis(Ioan CONSTANTINESCU) / 7

Studiu introductia: Simboluri mistice la Novalis gi Eminescu(Puiu IONITN tsz

I. CANTECE RETIGIOASE (1799-1800) /59I. Ce-ag fi fost oare fird tne? I 61

II. Departe-n risdrit se fac zori I 65IIII. Cine-i singur in a lui c]tiIie I 67IV. Dintre orele seninemli I 69V. Pe El de L-ag avea 172VI. CAnd toli cu necredinld-lisunt I 74

VTI.Imn 176VI[. Se phng trebui', s[ plAng iatd lT9IX. Spun fiecdrui cd e viu / 81

X. Sunt timpuri ingrijate / 83XI. Nu gtiu ce-ag mai c[ta eu incd / 85XII. A lumii mAngAiere - unde e$ti / 88XIII. CAnd in ore ingrijate / 91

XIV. Cin'Te-a privif Maic[-adoratd l92XV. Te vdd in dulce chipuri lrrli I 94

II.IMNURI CATRE NOAPTE (L7I}.T8OOI I951. Ce fiinld vie, ralional6 nu iubegte l9Z2. Dimineala trebuie sd revind mereu / 993. Odinioard vdrsam aici lacrimi amare / 1004. Acum gtiu cAnd va fi ultima dimineald / 1015. Asupra neamurilor imprdgtiate / 1046. Dor de moarte / 111

III. ALTE CANTECE RETIGIOASE / 115inviere / 117

197

La ziua de nagtere a Sophiei / 119Inceput I 121Striinul / 123Cunoaqte-te pe tine insuli I 726Dragoste dinwrmd 1727Flori I 1281. A venit timpul / 1282. Geniu cel muritor / 1283.Pdmdnt 1129Strdinul obosit a dispirut / 130Lui Tieck / 131

Iuliei / 134CAntecul mortilor / 135

IV. CANTECE RELIGIOASE DIN HEINRICH VONOFTERDINGEN (1799-1800) / 141

v. CRESTTNATATEA SAU EUROPA (t7ss) I llsl_

NOTE / 177

Postfnld (Anton RAUSCHER) / 195

198

Ofutaz religioase. Imnuri cdtre noapte

I

C"-ug fi fost oare firi tine?Spaimelor ursit ce n-aunume,Spre ce m-aq fi-ndreptat, spre cine?Singur aq fi in larga lume.Singur, nimic n-ag Sti, nici ce-ag iubi,Al meu MAine-ar fi o genune;De inima-mi adAnc s-ar mAhni,Grijile mele cui i le-aq spune?

Mistuit de iubire gi dor,Mi-ar pdrea orice zi tnnoptatd;In lacrimi ag urma tAnguitorCursul vielii sdlbatec de-alt' dat6.Ag gdsi neliniqte-n tumult$i acas' mAhniri fXr-alinare.In cer, fdrd prietery prea mult.Ar irrdura - Si-n lume cine oare?

Mi s-a aritat aici Cristos,De El's-incredinfat gi mAntuifCum fluxul vietii mistuie luminoslintunericul cel nesfArgit.Sunt om cu-adevdrat abia prin El,Prin El soarta-mi se fdcu senine,

1 19-20: amintesc de Ioan 1., 4, S:,,lntru El era lumina oamenilor. $ilumina lumineazd in intuneric Ai intunericul nu a cuprins-o".

10

15

20

H

67

NOVALl,'

$i-n nord India tlebr,ri' pentru Ce12

Mult Iubit sa-r-ii-loreascd-n lumin5.

Viala se fdcu ceas de iubire,Dragoste, bucurii's al iumii glas.Fiece piept pJin,liber respire,Pentru-orice rand creste-o iarb5-acas'.Pentru-ale sale daruri toate, mii,RdmAn ai Sdu copil prea umilit:,Doar doi de suntem adunali, si gtiia,Putem aici s-avemu-L negreqit.

Mergeli pe-orice drum, in lumea toatd,

$i-aduceli-i pe ritdcili'napoi,Intindefi-le mAna deodat5,Cu bunivoie chemafi-i la noi.Cerul este aici pe plmAnt.Cu evlavie privim la el;Celor ce de-o credinli cu noi sunt$i lor li se deschide la fel.

2 23-24: aluzie transparentX la legendara ucenicie a lui Isus in India.in acelagi timp ins6, India apare aici, ca gi la Eminescu, drept tararomanticd a poeziei gi a iubirii. A. Lesie Willson merge mult maideparte, in cartea sa intitulatd Mythical lmage. Tl.Le ldeal of India inGerman Romanticism (Durham 7954, p. 54, apud Schulz, p. 546),

atunci c6nd afirmd cd Novalis face aici aluzie la o sintezd a creqtinis-mului qi a reLigiei (religiilor) hrdiei sau chiar la esenF.ala unitate a

turturor religiilor. Un pasaj dtn Cregtindtatea pare sd-i dea dreptate:

,,Pentru ca lndia (lndia cea impodobitd) si fie, in mijlocul globuluipdmAntesc, aqa de caldd gi de minunatd..."

3 30: aminteqte de loan 72, 36:,,CAt aveli lumina, credeli in Lumin6,ca sd fili fii ai luminii".

4 3L-32 trimit la Matei 1.8,20 ,,C6, unde sunt doi sau trei in numeleMeu, acolo sunt gi Eu in mijlocul lor".

o/

25

30

35

+0

$ui'pentru Cel2reas{A-nlumind.

de iubire,'s al lumii glas.ber respire,creqte-o iarbd-acas'.ruritoate, mii,iI prea umilit3,m aduna' , sd qtiia,ru-Lnegregit.

lrugL in lumea toatd,ic$'napoiileodatI,u"-i la noi.)Ament.Ia e|inF cunoi suntr la fel.

i la legendara ucenicie a lui Isus in India.l ap:rre aici, ca qi la Eminescu, drept taraiubirii. A. Lesie Willson merge mult mainlati Mythical Image. The ldeal of India in*raln 1964, p. 54, apud Schulz, p. 646),ialis face aici aluzie la o sintezd a cregtinis-or) Indiei sau chiar la esen$ala trnitate a,$ dn Cregtindtatea parc sd-i dea dreptate:a impodobitd) sd fie, in mijlocul globuluiidemimrnat5..."16:- ,,CAt avefi lumina, credeli in Lumina"

U ,,CA unde sunt doi sau trei in numeleriflocul lor".

&ttue religioase. Imnuri cdtre noapte

O veche, grea rdticire-npicats[r inima noastrd ca fermecati;Rdtdceam orbi, irr noapte ne-ncetat,Pringi de cdinti 9i bucurii deodatd.Ne pdrea o crimd orice faptd,Omul - dugman a tot ce e diviruPdrea ceru'-a ne vorbi in goaptS"Doar despre moarte ne vorbea qi chin.

AI vielii - inim4 bogat izvor6O gtimd rea trdia acolo-n eI;De se fdcea lumini-n suflet, dor7,

9dqtig nu era linigtea defel.Ii finea un brAu de fier departe8Pe captivii-ngrljali, pe pdman|Teama de spada judelui-moarteMistuia speranlele pe rAnd.

Mesia-atunci veni, de om vl6star,Plin de iubire, de putere plin,$i el stArni, cu-al sdu divin amnar,Un foc tr sufletul nostru de chin.Atunci abia cerul deschis vdztJme,Drept patria noastrd strHbundlo,

5 41-42: G6nd-laitmotiv novalisian ce apare gi in unele insemndriale sale, ca de pildd in Fragmente gi studii 1799-1,800, 57 9i 108:

,...pentru omul cu adevdrat religios nimic nu este picat" (Schulz.Sta., p.573).

6 Yezi Cregtindtatea: ,,Au naliunile totul de la om - doar inima sa

nu? - organul sdu sfAnt" gi nota la acest pasaj.7 51.-52: aluzie polemicd la Luminism.8 Vezi o imagine asemdndtoare la incepultilmnului 5.e 61: trimite Ialoan 1,,5L: ,,...de acum vefi vedea cerul desdriz6ndu-se".10 62: imaginea rmei .patrii ceregti", frecventh in pietism, mai apareirr poezia Strdinul,in Ofterdingen qiin Cregtindtatea (,,...oamenii

4525

30

35

40

50

55

60

63

NOVALIS

9redeam, speran;i ne simleam acumInrudi[i cu zeitatea cea bunirl.

De-atunci pieri pdcatul milenar,Fericit se fdcu orice pas;Copiilor ca cel mai frumos darCredinla asta-a noastrd ie,a rdmas;Prin ea sfintite trece viata giruri,Ca un vis ferice, ddruitBucuriei, iubirii de-a pururi -Abia de-lsimli obgtescul sfArgit.

Plin de vrajd Iubitul Divin,In splendoarea-I, se afld-aici inci,Noi plAngem, de coroana-I de spinMigcali gi de credinla-I adAncd.La noi e orice om binevenitCare mAna-I cuprinde cu sArgr2

$i, in inima Lui mistuit,Ca fruct al Paradisului dd-n pArg.

puteau... sX se gAndeascd cr.r incredere ci vor ajunge gi vor pdgipe pdmAntul patriei lor adevdrate"). Ea tinde sd devin5, impreundcu aceea a ,,timpului de aur" , cll care face un tot, o imagine nova-lisiand obsedant5: v. qi CAfiecuI Il, nota7.

11 64: amintegte de un pasaj din Gslateni 4,7: ,,Astfel, dar, nu maiegti rob, ci fiu; iar de egti fiu, egii qi mogtenitor al lui Dumnezeuprin Isus Cristos."

12 78: imaginea mAinii MAntuitorului reapare qi in alte doud cAntecereligioase: II, 25 Ei III,35.

64

65

70

75

BO

.Einesimfeam acumaeabunill.

lcatulmilenar,ePas;ifrumos darrM le'a rdmas;eviata giruri,iruit-*apururi-Sbscul sfArgit.

ulDivirL;e afli-aiciinc5"pnrana-I de spinn+a-I adAnc6.binevenitnde cu set#,istuigtului d5-n pArg.

f, cu incredere ci vor ajunge gi vor pdgidevirate"). Ea tinde sd devini.impr*"aruf, cu care face un tot, o imagine nova_hltrdA,nota7.$ dtn Galnteni 4, 7: ,,Astfel, dar, nu maifira egti gi mogtenitor al lui Dumnezeu

[dtorului reapare gi in alte doud c6ntece

fu religioase. Imnuri cdtre noapte

tr

Departe-n r[sXrit se faczorlVechi vremi intineresc incd;Din izvorul clar de culoril3 -Obduturi ad6ncd!SfAntd-mpiinire-a dorului mereulaIubire dulce-n trecere de zeu15.

Iata in lume coboardAl cerurilor Copil SfAnt,Fecund in cAnt adie iardUn vAnt al vietii pe p5mant,

II

L:r de mult rdzlele scAntei adieintru noi, lucii fldcdri pe vecie.

Peste tot din cripte se desfaceViald noud qi nou s6nge.Sd ne aducd vegnicd pace.El in fluxul vielii se rdsfr6ngel6;Iat6-L, plin de daruri, aice,Agtept6nd orice rugd ferice.

Lasd dard ochiul Lui blAndSufletu'-fi adAnc sd-l pdtrunda$i de vegnica-I soart[ cur6nd

13 3: Aici - lumina soarelui.1a 5: Schulz opineazi ci ,,implinirea sfAnt5" a prezicerilor profelilor

este Isus.ls 6: ,,giittliche Verkldrung" inseamni aici ,,trecere", ,,idicare irr supra-

pdmAntean".16 1.6: ,,81" este, in acest loc, ,,Copilul Sfant al cerurilor" din versul al

optulea. S-a presupus ci Novalis face aici aluzie la BotezulMAntuitorului.

65

70

75

10

15BO

H

65

NOVALIS

Lasd-te cuprins ca-ntr-o nuntl.Inimi, suflete, noimele toateVor incepe un nou dans, bogate.

Prinde-I mAinile incr ezdtor,intiplregte-I chipu-n minte,Dupd El intoarn5-te cu dor,Floare, dupi soare fierbinte.Lui de-ai s[-i ardti inima-ntreagd,Ca mireasi credincioasS-fi se \eag617.

E-al nostru, gi-n suflet il port,Zeul ce-ades ne inspXimAntdlE;El repede-a trezit in sud gi-n nordGermeni din vecia cea sfAnt5.

$i-aga lisali'n-a raiului splendoareleSd ne-aqtepte-orice mugur gi floare.

17 30: Imaginea,,Miresei Ceregti" (Isus) exprimd dorinla unirii mistice.18 32: Dumnezeul popomlui evreu era crud gi rdzbundtor; Dumnezeul

cregtin, dimpotrivd, s-a dovedit blAnd gi mAntuitor. in acest loc, Eleste vdzut mai ales in ipostaza de judecdtor neinduplecat laJudecata de Apoi.

le ,,Gottes-Gatten", ca imagine a grddinii Edenului, a Raiului - co-respondent al ,,patriei ceregti" (,,himmlisches Vaterland") - aparede mai multe ori in opera novalisian5: 1n Imnuri,5, in povestirilelui Klingsor sau fur poezia Lui Tieck.

66

25

30

35

{rtr-o nunte.nele toatet dans, bogate.

rcredtor,rnminte,ts crr dor,:fierbinte-inftna-ntreagacioase-F se leagd17.

fletil port,;pdim6ntil8;nsud gi-nnordeasfdnti.iului splendoarele)mugur gi floare.

E$f' (Isus) exprimn dorinla unirii mistice.ierneu era crud gi rdzbundtor; DumnezeuloveditblAnd gi mAntuitor. in acest loc, EIipostaza de judecdtor neinduplecat la

;ine a grddinii Edenului, a Raiului _ co_egti" (,,himmlisches Vaterland,,) _ aparer_novalisiand: in Imnuri,s, i, p;""r;;;Lui Tieck.

Cfu tdigimse. Imnuri cdtr e no ap te

m

Citr"-i singur in a lui chilie$i iacrimi grele plAnge qi-amare,Lumea din vecini lui pe vecieDoar in jale qi nevoi i-apare.

Cine-n chipul vremilor de-al/ datX20

Ca intr-un hdu privegte-n cale,

|Jnde peste tot deodatiI1 soarbe-ad6nc o dulce jale.

E ca gi cum comori ar zace

Jos pentru el doar adunate,Zdv orul lor sdlbatec a-l desf ace,Gefaind qi hiituit se zbate.

Al ltri MAine e-n pustiu fierbinte, -NesfArgit 9i ingrijat ii vine -Iar el umbld singur, fdri minte,MAnios se cauti pe sine.21

I-am cdzut ptAngAnd in brale dar:Am trdit ca tine, de-aniincoace,Tofugi, vindecat de-al meu arr.ar'2z

$tiu acum unde e pururi pace.

20 5-10: ,,die Tiefe" (,,adAnanl',,,hdul") nu este doar meta-fora wemilortrecute, flrrn s-a mai spus, ci, i:r acelagi timp, gi poate in primul rAnd,expresia insondabilelor gi misterioaselor abisuri ale sufletului.

21 16: calea (re)gdsirii de sine, spune Novalis, ca qiin primul c6ntec (,,Sunt

om adevdrat abia prin Ef') sau in finakl celui dintAi imn: ,,...Tu mi-aivestit noaptea ca via!6 - m-ai fdcut om". Este calea lui Cristos.

22 19: intrucAt ,,genesen" este inrudit cu ,,ndhreni versul acesta arsuna poate mai... novalisian (adicd mai in sensul dialecticii gAndiriipoetului) astfel: ,,Totugi, c-am gustat al meu amar...".

25

30

35

10

15

20

67

--L

NOVALIS

Ca qi mine afli mAngAiereDoar la Cel ce-n chinuri iungi muri,El, qi pentru-acei care durereI-au dat, muri in mii'de bucurii23.

Ei muri, totuqi, in zi oricare,Il simfi aici, iubirea Lui o simli,Poli mAngAiat in orice stareSd-L strAngi uqor in brafele-li fierbintiz

Cu El nou sAnge gi viali vinIn mddularele-li acuma seci -Si de-i dai inima Celui DivinAqa este qi-a Lui a ta pe veci.

Tot ce-ai pierduf a gdsit El25;

$i la El afli tot ce ai iubit:Vegnic rdmAne-li ce-i legat de CeiCare cu mAna-I ili redd-nzecit.

23 Novalis se afld aici, ca qi in multe alte pasaje din CAntuce qi dinImnuri, sub semnul lui Isus Cristos: transformd su{errnla gi moarteain bucurie.

2a 25-28'. in leghturd cu aceastd strofd ce poate derut4 in mdsura in carefenomenul transsubstanf,erii ar fi ignoraf kmtrud von Minnigerode,in Die Christusanschauung des Noaalis (Viziunen lui Noualis asupralui Cristos, Berlin, 7941., p.84) atrage atenlia asupra ,,corporalitdliispiritului": ,,O asemenea reprezentare a prezenlei Celui Care a

ir-rviat a fost conceputd ca filosofi ca Bohmg Oetinger gr, mai tdrziu,indeosebi Baader. Ei considerd cd spiritualul ar avea, ca gi corpo-raluf o <fiziologie>>, cd ar exist4 alituri de corporalitatea trupului,,o corporalitate a spiritului>".

25 33: trimite Ia Matei 1.6, 25l. ,,...iar cine igi va pierde sufletul pentruMine, iI va afIa".

68

25

30

35

ingiierehinudlungi muri,:are durerenii'de bucurii23.

zi oricare,nluio simtrEice starein bnalelef, fierbinti2a.

iYiatrvincrnna seci -€luiDivinlape veci.

rgisit El2s;

iiubiteilqgat de Celrcd,ii-nzecit

5i in multe alte pasaje din Cdntece qi dinus Crishos: transformd suferinla gi moartea

*A strofi ce poate derut4 in mdsura fir care:rii ar fi ignorat, kmtrud von Minrrigerode,

i dre Nooalis (Viziunea lui Noaalis asupra- 84) atrage atenfia asupra ,,corporalitdfiiL reprezentare a prezenlei Celui Care afitosofi ca Brihme, Oetinger gr, mai tArziu,;ideri ci spiritualul ar avea, ca gi corpo-exista alituri de corporalitatea trupului[i>".: ,,---iar cine igi va pierde sufletul pentru

Chtw religioase. Imnuri cdtre noapte

TV

Dit tr" orele senine mii,Pe care-n viali le trdii,RdmAne-mi una la zerit;Una ir:r care-n mii dureriitt inime-a* aflat, ca ieri.Pentru noi Cine s-a jertfit26.

Lumea-mi era sfdrAmatd,Ca de un vierme m6ncatd,Se vestejea inima-n floare;Averea-mi gi dorinle toateZdceau ad6nc inmormantate,Doar pentru chin eram sub soare.

$i cum boleam fdrd cuvAnt,PlAngeam sd plec de pe p[mAnt,Partea-mi: doar spaimi2T gi pirere,Piatra mormAntului, deodatd2s,

26 6:inmanuscris. .pentru noi" eta ,,fiir mich" (,,pentru mine").27 15: v. Ckntece 1,, 49 -,,O veche, grea, rdtdcire-n picat...".2s 16 gi urm.: Schulz opineazl, cd imaginea poeticd a pietrei care

acoperi lumea plm6nteascd a poetului face limpede faptul cd

moartea gi renagterea sunt evenimente sufleteqti. ,,mormAntul se

afl6 deci in el insugi" (Sta., p. 649).

lmaginea aceasta duce cu gAndul la o strofX din varianta inoctosilabi a Melancoliel lui Eminescu unde trsd inlelesul interio-izdrlimorlii qi semnificalia cimitirului sunt altele:

,,Ah! M-am gAndit la viala mea

,,Au nu e tot astfel gi ea?

Cdci multe fele-am intAlnit,Dar furd mdqti... a fost murit.Eu le-am pus cruci... gi gir cu qirViala mea e cimitir". (Ed. Perpessicius,I, p. 379)

30

35

10

15

69

'1;

NOVALIS

Fu, ca de sus inldturatd2e

$i-almeu adAnc deschis cu vrere.

Pe Cin' vdzur gi era cineLa bralul Sdu3o nu-ntrebe nime;

O relalie insd existi (nu doar una tematicd: iubita moartd etc.) qiea ar merita cercetatd.

2e 76-17: o imagine asemdnXtoare - in ultima parte a lmnului 5:

,,P iatr a-i datd-ntr-o parte,Omenirea-inviatl..."

Trimiterea aceasta e utild nu doar din perspectiva ,,corespunde-rilor" existente la toate nivelele in opera lui Novalis, pericoluleste real, aga cum ne avertizeazE, nu doar o singurd datd, Samuelqi Schulz.

30 79-20: Scurtul pasaj din lurnal citat anterior - ,,Cristos gi Sophia"(HKA, IV. p. aS) - se regdseqte aici. in ciuda aparentelor, in acest1oc, pericolul despre care vorbeam (v. mai sus nota 28.) esie multmd mic. Richard Samuel ne ajutd sd fim siguri de asta: ,,in6ltareaSophiei cdtre Maria se petrecuse astfel, inainte poate ca Novalis sifi devenit congtient de analogia cu cultul catolic. .." alMariei (Diep o e t is ch e S t aat s - un d G es chi cht s auff as s un g F r i e dr i ch a on H ar denb er g s,

in Studien zur Romontischen Geschichtsphilosophie. Frankfurt am Main1925, p.202), altfel spus - ,,cultul mariologic". Schulz atrage atenti.aasupra interpretirii unui anume Ladislao Mithrer (Freundschaft undLiebe in der Deutschen Dichtung des 18 Jahrhunderts,in Stlffe, Formen,Structuren. Studien zur Deutschen Literatur, Hrsg. Von A. Fuchsund H. Motekat, Miinchen 7962, p.725) care, in legdturd cu acestcAntec, trimite la reprezentarea lui Zinzendofi a unui Cristos caideal ,,cavaler de onoare". Apoi adaugd: ,,in legdturd cu perecheace-i apare vizionar poetului, ne putem gAndi la o legdturi (unire)a figurilor de mijlocitori, a "indrdgostifilor" despre care este vorba giin lmnuri (Sta., p.649). Pasajul cel mai expresiv este poate cel dinfinalul Imnului 4:

,,Absoarbe-mi IubiteFiinta-mi cu tot

70

20