religie referat

5/10/2018 religie referat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/religie-referat 1/7

„Şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi spre toată câmpia;

şi iată că a văzut ridicându-se de pe pământ un fum, ca fumul unui

cuptor.”

(Geneza 19: 28)

După ce a făcut Dumnezeu cerul i pământul, lumina i întunericul, după ce aș ș

separat apele de pământ, după ce a populat apele cu vietă i, iar pământul l-a umplut cuț

verdea ă i tot felul de animale sălbatice i domestice, Dumnezeu a zis: „Să facem omț ș ș

după chipul nostru, după asemănarea noastră; el să stăpânescă peste pe tii mării, pesteș

păsările cerului, peste vite, peste tot pământul i peste toate târâtoarele care se mi căș ș

pe pământ. Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, (...), parte bărbătescă i parteș

femeiască i-a făcut.” 1

Omul, întrupat în partea bărbătească de Adam, i în parte femeiască de Eva,ș

reprezintă omul deplin. „Omul este o unitate complexă, deci chip al lui Dumnezeu,

pentru că unitatea sa de om se realizează în dualitatea personală neuniformă iș

complementară, de bărbat i femeie.”ș 2 Altfel spus, fiin a umană reprezintăț

comuniunea, unitatea conjugală. Strâns legată de această primă menire a oamenilor,

familia, este procrea ia, împlinirea voca iei în actul creator. Homosexualitatea esteț ț

astfel în contradic ie cu actul creator al lui Dumnezeu, nefiind fertilă în niciun fel,ț

moral, spiritual ori fizic.

Subiectul legat de homosexualitate este unul foarte delicat, chiar jenant,

dovadă fiind faptul că nu se discuta în public acum câteva decenii în urmă.

Începuturile acestui fenomen se află men ionate în Biblie: „ț Oamenii din Sodoma erau

răi i afară din cale de păcăto i împotriva Domnuluiș ș .”3

Sfânta Scriptură ne relatează că, în vremea lui Lot, Dumnezeu a ars cu foc iș

pucioasă două cetă i: Sodoma i Gomora. Le-a ters definitiv de pe fa a pământului,ț ș ș ț

aceasta petrecându-se doar o singură dată în istoria mântuirii. Nicio altă cetate nu a

mai fost pedepsită în acela i mod. Dispari ia lor a fost strict legată de prezen a în aceleș ț ț

cetă i a păcatului greu al homosexualită ii, păcat care se numea pe atunci sodomie.ț ț

1 Geneza 1: 26-272 Stan, George, „Teologie si bioetică”, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria 20013 Geneza 13: 13

1



„Homosexualitatea reprezintă o perversiune sexuală care constă în atrac iaț

sexuală fa ă de indivizi de acelasi sex; pederastie, inversiune sexuală, invertireț

sexuală.” 4

Citatul Sf. Ioan Gură de Aur punctează însă i ideea centrală a acestui studiu,ș

aceea că toate patimile omene ti sunt necinstite i imorale, dar mai cu seamă sodomia,ș ș

căci mai mult pătime te sufletul i se necinste te în păcate decât trupul în boli:ș ș ș

„Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu întru patimi de ocară, ca i femeile lor i-auș ș

schimbat rânduiala cea firească, întru ceea ce este împotriva firii. A isderea i bărba iiș ș ț

lăsând rânduiala cea după fire a păr ii femeie ti, s-au aprins întru pofta sa unul spreț ș

altul.” 5 Din cauza „schimbării rânduielii firii”, adică a homosexualită ii, femeile iț ș

bărba ii deopotrivă sunt de neiertat, fiind vinova i pentru că i-au făcut poftele i că auț ț ș ș

ajuns la asemenea absurdită i, dar mai ales pentru că au alergat la ceea ce esteț

împotriva naturii, au necinstit-o.

„Homosexualitatea este anti-crea ională în structura ei, fiindcă estompeazăț

separările pe care Dumnezeu le-a făcut în haosul originar. Homosexualitatea nu este

numai contra firii, a a cum este în ansamblu lumea decăzută. Tot păcatul esteș

împotriva firii: minciuna, exploatarea săracilor de către cei boga i, etc. Dar ț

homosexualitatea manifestă o pervertire a înse i rela iei cu Dumnezeu.ș ț

Homosexualitatea este comparabilă cu întoarcerea la sine a umanită ii fărăț

Dumnezeu.”6

Homosexualitatea nu este o degenerare genetică, a a cum sus in unii,ș ț

încercând să justifice păcatul prin tiin ă i să deculpabilizeze pe cei atra i de josniciiș ț ș ș

sexuale. Homosexualitatea se dobânde te, în general, în mod voluntar (fie aceastăș

voin ă rezultatul unei decizii interioare sau al influen ei factorilor externi care duc laț ț

acceptare). "Cauzalitatea" trebuie căutată în condi iile de cre tere i educare a celor ț ș ș

care devin, treptat, homosexuali, i în consim ământul ulterior, exprimat după ceș ț

fiecare î i dă seama de ceea ce se petrece cu el. Culturalitatea, moralitatea familiei,ș

felul educa iei primite în familie, în biserică, în coală i în societate, prezen a sau nuț ș ș ț

a dragostei i responsabilită ii pări ilor în cre terea copiilor, activită ile ludice,ș ț ț ș ț

calitatea imaginilor i a textelor mass-mediatice, violen ele sexuale sau experien eleș ț ț

4 Defini ie din DEX, edi ia 1998ț ț

5 Romani 1: 26-276 Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, „Teologia sexualită ii: heterosexualitatea iț ș homosexualitatea din perspectivă cre tină”, Editura Christiana, Bucure ti, 2004, pp. 19, 39ș ș

2



sexuale din copilărie, active sau pasive, etc., sunt factorii care determină cre terea iș ș

maturizarea sexuală a fiecărui individ în parte.

Homosexualitatea câ tigă teren odată cu mândria, arogan a i egocentrismul,ș ț ș

care iau amploare în societate. O teorie clasică a homosexualită ii explică faptul căț

această boală este strâns legată de narcisism. Cu cât această dragoste este mai mare,

cu atât este mai mare posibilitatea ca individul să- i exprime dragostea sexuală fa ă deș ț

cineva asemenea lui, deci fa ă de o persoană de acela i sex. Homosexualul reprezintăț ș

un Narcis îndrăgostit de el însu i. „Esenţialul narcisismului – spune R. Lafon – rezidăș

nu atât în faptul că imaginea Eului mi-ar părea adorabilă, ci că îmi pare infinit de

importantă, încărcată de un accent absolut, într-un mod pozitiv sau negativ, după

experienţe trăite, glorificări şi umiliri, succese şi eşecuri”7

„Iubirea de sine conduce la negarea umanită ii i divintă ii, i a toată fireaț ș ț ș

cosmică, redusă la statutul de paradă.”8 Lucru adevărat, de altfel, în cazul tuturor

păcatelor, însă, mai ales, în cazul homosexualită ii. Homosexualitatea reprezină formaț

cea mai elocventă a iubirii de sine, fiind iubirea „unuia pentrui acela i”.ș 9

Ideea de „boală” a homosexualită ii este larg acceptată în societate. Dacă aniț

la rând s-a crezut că homosexualitatea este o boală de orgine psihică, societatea

înclină să creadă că acest fapt reprezintă doar liberul arbitru manifestat în mod

con tient, având în vedere că întâlnim gândiri, acte, porniri homosexuale doar laș

indivizi cu discernământ. Dacă luăm în consideraţie ce spune Dumnezeu în Sfintele

Scripturi, vom vedea cum defineşte Creatorul aceste manifestări şi în nici un caz,

niciodată nu numeşte pornirile şi manifestările comportamentului homosexual cu

cuvântul „boală”. Boala este ceva care nu ţine de om, în cele mai multe cazuri. Omul

nu poate ţine sub control boala, cum de altfel, nimeni nu doreşte să se îmbolnăvească.

Prima dovadă că homosexualitatea este o alegere, i nu o boală, o găsim înș

Levitic, unde Dumnezeu dă o poruncă oamenilor în ceea ce prive te comportamentulș

sexual: „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o

urâciune.”10

7 Apud Constantin Gorgos, coord., Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, vol. III, M – R, EdituraMedicală, Bucureşti, 1989, p. 1828 Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, „Teologia sexualită ii: heterosexualitatea iț ș

homosexualitatea din perspectivă cre tină”, Editura Christiana, Bucure ti, 2004, p. 51ș ș9 Idem, op.cit., p. 5110 Levitic, 18: 23

3



Această poruncă exprimă faptul că homosexualitatea ine expres de voin aț ț

omului, de alegerea lui de a se culca sau nu cu cineva de acela i gen cu al său. Deci,ș

homosexualitatea nu este o boală, este o alegere, un păcat, o urâciune.

Spre sfâr itul aceluia i capitol, Dumnezeu face o concluzie a tuturor păcatelor ș ș

pe care le interzice oamenilor, spunând: „Păzi i legile i poruncile Mele, i să nu faceț ș ș iț

niciuna din aceste spurcăciuni, nici străinul care locuie te în mijlocul vostru. Căciș

toate aceste spurcăciuni le-au făcut oamenii din ara aceasta, care au fost înainteaț

voastră în ea; i astfel ara a fost pângărită. Lua i seama ca nu cumva să vă verse i peș ț ț ș

voi ara din gura ei, dacă o spurca i, cum a vărsat pe neamurile care erau înainteaț ț

voastră. Căci to i cei ce vor face vreuna din aceste spurcăciuni, vor fi nimici i dinț ț

mijlocul poporului lor. Păzi i poruncile Mele, i nu face i niciunul din obiceiurileț ș ț

urâte care se făceau înaintea voastră, ca să nu vă spurca i cu ele. Eu sunt Domnulț

Dumnezeul vostru.”11

În aceste versete, toate perversiunile sexuale numărate, inclusiv sodomia, sunt

numite de cinci ori spurcăciune, care murdăreşte pe oameni, societatea şi ţara în

întregime. Spurcăciune este considerat ceva care repede se transmite şi are efect

distrugător, adică spurcă. Un alt termen care este folosit aici pentru relaţiile

homosexuale este „obicei urât”, nu boală. Un obicei este ceva care se învaţă şi de care

apoi nu te poţi debarasa, care trece la alţii, care poate deveni total acceptabil de

societate. Boala nu este ceva ce se învaţă, cum sunt relaţiile homosexuale – obicei urât

care este rezultatul învă ării sociale, pervertirii, după cum spune religia, influen eiț ț

cuiva, a lecturilor sau imaginilor văzute.

Analiza acestor lucruri expuse în Sfânta Scriptură relevă faptul că

homosexualitatea este condamnată în Vechiul Testament, fiind considerată

spurcăciune înaintea lui Dumnezeu, iar în Noul Testament apare ca fiind păcat

împotriva firii.

Atitudinea cre tină fa ă de fenomenul social al homosexualită ii este strânsș ț ț

legată de problema rela iilor pe care lumea le între ine cu Biserica, de ata amentul fa ăț ț ș ț

de credin ele i practicile religioase i de relevan a doctrinei Bisericii în societateaț ș ș ț

post-modernă. Modernitatea Bisericii este dovedită prin actualitatea dogmei cre tineș

i prin continua implicare a teologilor în spa iul politic, social, cotidian. Religia iș ț ș

etica religioasă manifestă încă influen e puternice asupra comportamentelor umane.ț

Însă oamenii sunt cei care iau decizii în baza unui sistem personal de referin ă, valoriț 11 Idem, 18: 26-30

4



i credin e. i, cu toate că Biblia reprezintă nucleul cre tinătă ii, sursa de valori,ș ț Ș ș ț

atitudini i etică, aceasta furnizează credincio ilor un cod de sanc iuni.ș ș ț

Cuvinte precum „Gheena”, „Iad”, „foc i pucioasă”, „păcat strigător la cer”ș

sunt mărturiile pedepsei oamenilor care au săvâr it fapte condamnabile. Acest lucruș

relevă caracterul corectiv, punitiv al Bisericii moderne, motiv pentru care ar putea

determina apari ia persoanelor atee sau agnostice. Un homosexual ateu sau agnosticț

nu poate fi tratat drept un păcătos de către Biserică, deoarece „păcatul este un

comportament, iar un homosexual î i declară orientarea sexuală ca identitate, ceea ceș

duce la o contradic ie în termeni”ț 12. Pe de altă parte, ideea de păcat neavând substrat

pentru cel fără sentimentul eligios, Biserica nu va putea avea un mesaj destinat

întregii societă i.ț

„Biserica sus ine faptul că promovarea homosexualită ii este un arhaism, oț ț

întoarcere la un mod de via ă păgân.”ț 13 Biserica blamează stilul de via ă corintian,ț

atenian sau roman, vremuri considerate de „înainte de Înviere”.

Atunci când respinge homosexualitatea în numele legii firii, Biserica face apel

la un concept empiric, propriu moralei societă ii, i anume mentalitatea majorită ii.ț ș ț

Sus inând penalizarea homosexualită ii, Biserica su ine, de fapt, izolarea socială aț ț ț

homosexualilor, men inerea lor ca grup marginal. În acest fel, apare o opozi ie fa ă deț ț ț

propria teză, care consideră homosexualitatea drept un comportament. Esen aț

cre tinismului este iubirea i respectul fa ă de semeni, i nu excluderea, respingereaș ș ț ș

sau chiar ura fa ă de ace tia.ț ș

Biserica nu poate să- i impună legea sa in societate.ș Ea nu are dreptul să

cre tineze lumea. Ea nu are decât puterea iubirii, nu poate decât să cheme, să inviteș

lumea la credin ă, în lipsa căreia orice virtute i morală este de artă.ț ș ș Biserica nu se

identifică cu lumea deoarece nu este din lume, nu-i apar ine.ț

Teologic, homosexualitatea nu poate fi decât „partea diavolului”, nu pentru a-i

demoniza pe devianţi, ci pentru a-i îndemna să caute salvarea în diversitatea

persoanelor, antinarcisiacă, prin excelenţă, cum scria Vladimir Lossky: „misterul

singularului şi pluralului în om reflectă misterul singularului şi pluralului în

Dumnezeu; aşa cum principiul personal în Dumnezeu cerea ca natura cea unică să se

12 Sorin Spineanu-Drobotă, „Homosexualitatea între normal i patologic”, Editura Tritonic, Bucure ti,ș ș 2005, pp. 92-9313 Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, „Teologia sexualită ii: heterosexualitatea iț ș homosexualitatea din perspectivă cre tină”, Editura Christiana, Bucure ti, 2004, p. 69ș ș

5



exprime în diversitatea persoanelor, la fel în omul creat după chipul lui Dumnezeu.

Natura umană nu poate exista în posesiunea unei monade; ea cere nu singurătatea, ci

comuniunea, sau diversitatea cea bună a iubirii.”14

În timp ce Biblia este destul de clară cu privire la păcatul homosexualităţii,este de asemenea clară cu privire la promisiunea de a birui acest păcat, ca şi pe

celelalte: „ i a a era i unii dintre voi! Dar a i fost spăla i, a i fost sfin i i, a i fostȘ ș ț ț ț ț ț ț ț

socoti i neprihăni i, în numele Dimnului Isus Hristos i prin Duhul Dumnezeuluiț ț ș

nostru.” 15 Mesajul Bibliei este un mesaj al speranţei bazate pe dragostea lui

Dumnezeu. El ne iubeşte pe fiecare dintre noi exact aşa cum suntem, dar ne iubeşte

prea mult ca să ne lase aşa cum suntem.

Bibliografie selectivă

14 Apud Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, I, Editura Institutului Biblic, Bucureşti,1978, p. 403.15 1 Corinteni 6:11

6



1. Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, „Teologia sexualită ii: heterosexualitateaț

i homosexualitatea din perspectivă cre tină”, Editura Christiana, Bucure ti, 2004ș ș ș

2. Sorin Spineanu-Drobotă, „Homosexualitatea între normal i patologic”, Edituraș

Tritonic, Bucure ti, 2005ș

3. Stan, George, „Teologie si bioetică”, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria 2001

4. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, I, Editura Institutului Biblic,

Bucureşti, 1978

5. Constantin Gorgos, coord., Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, vol. III, M – R,

Editura Medicală, Bucureşti, 1989

7

religie referat

Documents

Transcript of religie referat