Religia Si Stiinta

7/24/2019 Religia Si Stiinta

1/7

Stiinta contra ReligieiReligia contra Stiintei

Din timpurile cele mai indepartate, pe om l-a interesat problema originii sale si acestinteres nu da inca nici un semn de diminuare. Astazi se pot recunoaste mai cu seama

doua puncte de vedere contrarii :

- mai intai, parerea foarte populara conform careia omul a evoluat de la starea de

animal inferior la starea in care se gaseste astazi conform principiilor expuse pentruprima data de Charles Darwin si mai tarziu de alti evolutionisti ;

- in al doilea rand avem parerea expusa drept revelatie de catre iblie, dupa care omular fi fost creat direct in starea in care se gaseste astazi.

!tiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, darexista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al

adevarului religios. "ocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua #stiinta si religia$ aufost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. De fapt,

conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a

comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilorcuprinse in iblie. Citit literal, mesa%ul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei.

De aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie.

&nca de acum cateva secole teologii au realizat faptul ca aparitia si progresul stiintei vazdruncina increderea in imaginea propusa de religie. Datorita acestei temeri fetele

bisericesti au plasat stiinta undeva pe un plan secundar, plus de asta, stiintei i s-auimpus anumite limite in cautarea adevarului. &n acest sens e cunoscut faptul ca, inca din

'vul (ediu, capii bisericii catolice au fost cei care au detinut )fraiele* modului in care sederulau toate aspectele vietii social-politice si economice. +re%udecatiile din acea vreme,

bazate pe vechile teorii religioase, au produs un fel de )bariera intelectuala* sau altfelspus o piedica imensa in calea progresului stiintific. Doua exemple in acest sens ar fi : in

primul rand e cazul lui alileo alilei caruia, capii bisericii catolice i-au impus sa-siretracteze toate ideile privitoare la teoria sa stiintifica referitoare la pozitia +amantului in

nivers. &n al doilea rand e cazul si mai dramatic a lui iordano runo, care a fost arspe rug de catre inchizitori in anul /00 pentru ca ideiile sale erau incompatibile cu

doctrina crestina #pentru acesta, religiile nu erau decat un cumul de superstitii utilepentru tinerea sub control a popoarelor ignorante$.

1aptul ca evolutionismul are asa de multi adepti astazi se datoreaza esecului religieitraditionale, atat in ce priveste invatatura si modul de prezentare a relatarii biblice, cat

si in ce priveste comportamentul bisericii. !unt bine cunoscute actele de ipocrizie si

opresiune intreprinse de inchizitie. 2eligia a avut si are in continuare un efect negativasupra omenirii, ea facand diferente de rasa, determinand crime in societate si chiarrazboiaie. Coranul le vorbeste musulmanilor despre 3ihad, razboiul sfant prin care ei vor

stapanii lumea si religia lor va domina.

(ulti oameni de seama care au studiat religia apeleaza la istorisirile violente din iblie,spunand: )!i iblia prezinta relatari de violenta comisa in numele Domnului. Dumnezeul

prezentat in primele carti ale ibliei este intr-adevar nemilos in spri%inul pe care ilacorda israelitilor, inecandu-i in mare pe dusmanii acestora*. Dar problema aceasta, a


2/7

puterii si a modului de influentare a omului si a intregii istorii a omenirii de catre religie,nu face obiectul referatului de fat, ceea ce incearca sa aduca in discutie acest referat

este posibila existenta a unei relatii intre religie si stiinta.

&ntrucat teologia a progresat foarte lent in comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu

mai incearca sa conteste cuceririle fundamentale ale stiintei cum faceau acum 400 de

ani, ci au tendinta sa includa in conceptia despre lume anumite rezultate stiintifice,respingandu-le insa pe cele care li se par contrarii.

Desi, dupa unii, ar exista o multime de fapte care depun marturie in favoarea creatiei,

foarte multi oameni accepta evolutia. Cei care spri%ina teoria evolutiei traiesc cuimpresia ca ea este acum un fapt stiintific. Dar sa nu uitam ca in urma cu cateva secole

se credea ca pamantul este plat. Acum s-a stabilit, cu toata certitudinea, ca el are formasferica, oarecum. De asemenea, se credea ca pamantul este centrul universului. 5oi

stim astazi, mai presus de orice posibilitate de indoiala, ca pamantul este departe de-a

fi undeva in centrul universului si ca el este acela care executa o miscare de revolutie in%urul soarelui. Avand in vedere ca insusi Charles Darwin, cel mai cunoscut aparator al

evolutiei, a dat de inteles ca era constient de limitele teoriei sale si ca subiectul originii

vietii ramane deschis pentru examinari ulterioare, e foarte posibil ca intreaga teorie

evolutionista sa cada. Dovada de baza care le lipseste evolutionistilor este existentaunor forme de viata de tranzitie intre specii. 1aptul ca teoria evolutionista emisa deDarwin nu poate fi sustinuta cu dovezi clare ii determina pe multi oameni de stiinta

evolutionisti sa formuleze noi teorii. De pilda, unii dintre acestia, care sunt siguri caviata n-ar fi putut sa apara spontan pe pamant, emit ideea speculativa ca ea trebuie sa

fi provenit din spatiul cosmic. Dar aceasta nu face decat sa transfere problema originiivietii intr-un mediu si mai ostil #spatiul cosmic$.

Astazi nimeni nu mai poate contesta varsta +amantului care ar fi de aproximativ 6miliarde de ani sau a vietii pe pamant care ar fi inceput acum sute de milioane de ani.

"eologii de azi vorbesc de cele 7 zile din eneza ca de niste 7 ere geologice in decursulcarora s-ar fi format pamantul, apele, primele forme de viata #plante si animale$ si mai

tarziu animalele mari si intr-un final omul, toate aceste etape desfasurandu-se sub

stricta coordonare a Creatorului.

8amenii de stiinta, de regula ateisti, vin sa combata si aceasta teorie a teologilorcreationisti. Doar doua exemple in acest sens ar fi :

$ Dupa relatarea biblica, plantele au aparut a treia zi, iar soarele a fost facut abia apatra zi. Daca a treia si a patra zi sunt in mod real )ere*, atunci cea de-a treia )era*, cea

a plantelor, a fost lipsita de soare ;9$ "ot din biblie reiese ca moartea #probabil si a animalelor$ a aparul pe pamant o data

cu caderea lui Adam in pacat. Daca asa stau lucrurile, cum se face ca a existat moartein lume, conform teoreticienilor de tipul )7 zile 7 ere*, cu multa vreme inainte ca

Adam sa cada in pacat. Dovada sunt formatiunile geologice ce contin fosile dintr-o eraapusa de mult. !i totusi !criptura sustine in continuare ca moartea nu a domnit decat

de la Adam incoace. +rin urmare exista dificultati considerabile in aplicarea teoriei deegalare a unei zile cu o era geologica. 2evenind la teologii zilelor noastre, acestia sustin

ca de fapt sensul cuvantului )moarte*, relatat mai sus, inseamna moarte spirituala,adica separarea spirituala dintre Dumnezeu si om.

Cu toate ca religia nu dispune de dovezi faptice sau logice care sa confirme ideea deputere divina, biserica si teologii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte, ceva ce

ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa combata.


3/7

+entru multi altii insa religia se tine departe de stiinta, restrangandu-se doar laconceptul de morala si la sistemele de valori. &nsa &naltarea #trupului$ 1ecioarei (aria,

&nvierea lui &sus, viata de dupa moarte nu sunt nici pe departe probleme de morala side valori, ci sunt fapte de natura stiintifica.

'xista totusi o conexiune intre acestea doua. !tiinta, prin salturile sale uluitoare, a lasat

in urma evolutia morala, astfel a a%uns in prea%ma unor adevaruri periculoase pentruexistenta umana #fizica nucleara si ingineria genetica sunt doar doua exemple in acestsens$. De aceea este necesar un )arbitru* moral. "ocmai aici religia ar trebui sa

sugereze moduri in care va trebui folosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici uncaz sa impuna adevaruri imposibil de demonstrat. 2amane evident ca nu se poate

demonstra strict rationl nici existenta, nici inexistenta lui Dumnezeu. 5umai experientapersonala a credintei este potrivita pentru a gasi un raspuns cautarii lui Dumnezeu.

8amenii trebuie sa accepte religia, indiferent ca e cea crestina, budista, islamica etc., cao forma de comunicare cu puterea suprema si nu numai, iar stiinta ca o forma de

cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

Conchidem ca stiinta si religia nu sunt sau nu ar trebuie sa fie in conflict, pentru ca

invataturile fiecareia se preocupa de domenii absolut distincte.

Bibliografie$ (ihu Dan, !tiinta si religie in revista !tiinta si tehnica, nr.9, 'ditura "ehnica,

ucuresti, 900, pp.-479$ !mith A. '.


4/7

ozitivismul este o forma a empirismului, ca mi!loc de a regla afacerile umane. "atorita stransei

legaturi intre acesti termeni, sunt deseori folositi ca sinonime.

Metodele stiintifce

In stiinta se folosesc metodele stiintifice pentru dobandirea de catre comunitatea stiintifica de noicunostinte bazate pe dovezi fizice.

#olosind observatia si rationamentul pentru explicatii provizorii pentru fenomene, se creaza

ipoteze. Astfel, existenta unor evenimente observabile din natura se explica doar prin cauze

naturale fara a presupune existenta sau nonexistenta supranaturalului.

Informatiile elaborate din aceste ipoteze sunt mai apoi testate prin experimente care ar trebui sa

fie reproductibile. Insa ipotezele trebuie sa fie falsificabile, deci, sa se poata verifica daca sunt

false. In domeniul paranormalului s$au observat fenomene stranii insa nu au putut fi verificate.

%xistenta fantomelor de exemplu, nu este nici macar o ipoteza, ci doar o opinie sau afirmatie care

se afla in afara domeniului de cercetare stiintifica.

%xperimentele vor verifica ipotezele in mod repetat. &rice inconsistenta sau lacune va duce la

reconsiderarea ipotezei, generarea de corectii sau de ipoteze alternative, care la randul lor, si ele

vor fi la fel testate.

& astfel de ipoteza este relativitatea generala. "esi nu a fost acceptata in mod formal pana nu vor

exista dovezi experimentale convingatoare, ipoteza se bucura de un interes considerabil in randul

specialistilor.

'arl opper considera metodele stiintifice ca fiind logica care sta la baza activitatii stiintifice.

Insa aceste metode sunt criticate de cei din stiintele sociologice.

In stiinta, ipoteza este drumul care trebuie sa conduca la formularea teoriei. n pilon central al

metodei stiintifice este reproductibilitatea, si anume, capacitatea de repetare a unui experiment.

Metodele stiintifice contin mai multe etape. rima, este observarea unui fapt demn de cercetat,

care prezinta interes si valoare. In a doua etapa se formuleaza probleme de cercetare. In cea de$a

treia etapa se propune o ipoteza, ca mai apoi, in ultima etapa sa se realizeze un experiment

controlat pentru testarea validitatii ipotezei.

Ce este religia?

uvantul religieprovine din limba latina, fie din re$legio (re$citire, referindu$se la repetarea

scripturilor, dupa icero) fie din re$ligio, insemnand a lega, a reconecta, a face legatura cu"umnezeu.

Insa religia nu se ocupa doar cu legatura dintre om si "umnezeu. Inca din cele mai vec*i timpuri

oamenii au incercat sa explice universul si fenomenele naturale folosind zei si atribuindu$le forte

supranaturale. Aceste religii primitive erau intemeiate de oameni primitivi si foloseau


5/7

primitivilor. Astazi acestea sunt diferite fata de primele religii.

Mai mult, religia reprezinta si un sistem de cautare a scopului sau intelesului vietii.

Dierente intre stiinta si religie

ele doua domenii sunt total paralele, insa se intersecteaza undeva: in discutiile referitoare laoriginea si crearea lumii. +oc de unde porneste conflictul.

&amenii de stiinta nu predind niciodata a fi in posesia adevarului absolut. oate teoriile stiintifice

sunt susceptibile de a fi falsificate daca apar noi dovezi. ocmai aici este c*eia evolutiei. *iar si

cele mai fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte daca observatiile noi sunt inconsistente

cu ele. Stiinta nu este dogmatica si iar rezultatele cercetarii stiintifice sunt falsicabile: se pot testa

si se poate verifica validitatea lor. In religie, lucrurile stau altfel. Afirmatiile religioase nu pot fi

falsificate pentru ca nu pot fi cercetate. %le tin pur si simplu de credinta.

Stiinta este defapt o metoda folosita pentru a acumula cunostinte, nu de ordin spiritual, ci

stiintific.%xista o credinta populara gresita, cum ca stiinta ofera raspunsuri la toate intrebarile. "efapt,

stiinta ofera raspunsuri doar la problemele care tin de realitatea fizica, nu si de cea spirituala.

Afirmatiile stiintifice si cele religioase vizeaza domenii diferite ale existentei sau experientei

umane. eoria creatiei din -ibile tematizeaza raportul dintre "umnzeu, lume si om, insa nu si

stiinta despre natura observabila (empirica) a lucrurilor.

Conictul dintre stiinta si religie

"e$a lungul istoriei au existat diferite conceptii si idei care au dus la un conflict intre stiinta sireligie.

Ar trebui sa intelegem din aceasta disputa/ intre stiinta si religie ca prima nu trebuie sa se

amestece in domeniul credintei, dar nici invers. redinta este o stare subiectiva, un sentiment,

deci este o reactiune a eului, ceva personal, pe cand stiinta este impersonala, ca si inteligenta.

Nici credinta nu trebuie sa pretinda a da explicatii despre lucruri, nici stiinta nu trebuie sa

ravneasca a inlocui cate*ismul si sentimentul intim al dependentei omului de o forta universala,


6/7

fie cosmica cum zic unii, fie numai sociala cum sustin altii. redinta religioasa este asadar

reactiunea emotionala a omului in fata lumii, iar stiinta poate explica universul, insa aceasta

explicatie nu impiedica omul de a simti frica, speranta, iubire in fata acestei lumi si de a$si

inc*ipui o alta lume, care sa indestuleze si sa linisteasca crispatiile inimii. ractic stiinta si religia

reprezinta doua modalitati de cunoastere.

robabil unul din cele mai cunoscute conflicte dintre stiinta si religie este provocat de facerea

lumii. Adesea intalnim discutii despre evolutionism sau creationism. reationismul, denumit

impropriu teorie, se refera la indivizi care accepta afirmatii prin credinta, nu prin metode

stiintifice. reationismul nu poate fi contestat in mod stiintific pentru ca nu este formulat. Nu a

fost experimentat. Nu a fost observat, nu s$au facut analize si observatii prin modul empiric de a

testa o teorie. Asadar, creationismul ramane o credinta.

Stiinta si religia abordeaza uneori aceleasi probleme, insa in moduri total diferite. &mul ar trebui

sa inteleaga ca stiinta nu neaga religia ci cauta raspunsuri la unele intrebari existentiale, dar intr$

un mod rational si empiric. ema evolutionism versus creationism este o absurditate si esteneproductiva. Nu serveste nici dezvoltarii societatii, nici gandirii umane, nici progresului

cunoasterii.

Dialogul dintre credinta si stiinta

&riginea lumii reprezinta unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii. Atat stiinta cat si religia

ofera raspunsuri cu privire la originea lumii si respectiv originea noastra.

"ialogul intre stiinta si religie a existat. &mul intodeauna si$a pus intrebari si a fost fascinat de

tot ceea ce$l incon!oara, a cautat raspunsuri si explicatii. e masura ce intelegea cate ceva,

apareau din nou intrebari, c*iar mai multe decat daca n$ar fi inteles. Numarul lor a crescut, dar s$

au si adancit.

Istoria cunoasterii, fie ea materiala sau spirituala, a cunoscut un progres in cautarea sensurilor.


7/7

Adeseori in istorie dogma si institutia numita -iserica au limitat accesul la un altfel de

cunoastere. Astfel s$a dorit ca omul sa cunoasca partea spirituala negli!and$o sau c*iar blamand$o

pe cea materiala. Insa in ultimele secole dialogul dintre cele doua s$a intensificat, ducand la o

explozie stiintifica. 0evigorarea dialogului dintre stiinta si religie a facut parte dintr$un proces

general, menit sa intelegem lumea prin ambele modalitati de cunoastere, oferit atat de religie cat

si de stiinta.

Astronomia este una dintre cele mai vec*i stiinte. e teritoriul tarii noastre se afla celebrele

sanctuare dacice de la Sarmizegetusa, o replica a mult mai celebrului sanctuar de la Stone*enge.

Aceste monumente sunt dovezi incontestabile ale cunostintelor astronomice si deopotriva,

temple dedicate zeitatilor, puterii divine.

In secolul 12, episcopul transilvanean Ioan 2itez s$a ocupat atat de literatura, arta, muzica, cat si

de astronomie. ot el a infiintat primul observator astronomic din 0omania.

&mul s$a aflat intotdeauna intr$o permanenta cautare a adevarului, fie pe cale spirituala cat si pe

cea materiala. Stiinta ofera raspunsuri cu privire la natura fizica, pe cand religia ofera invataturi,

o educatie religios$morala etc. Stiinta si religia formeaza astfel un intreg ce face parte din cultura

noastra.

Autor: Marius, www.descopera.org

Religia Si Stiinta

Documents

Transcript of Religia Si Stiinta