Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiLUCA AL CRIMEEI sfAnt

$tiinfa gi religia / Sfantul Luca al Crimeii ; trad. dinlb. rusd de Denis Chiriac; carte tipiritX cu binecuvAn-tarea inalpreasfinfitului Teofan ivlitropolitul Moldo-vei gi Bucovinei. - Iagi : Doxologia,201,8

ISBN 978-6 06- 666-7 42-5I. Chiriac, Denis (trad.)2

o2018 DOXOLOGTA

ISBN: 978-6 0 6-666-7 42-5

SfAntul Luca al Crimeii

STIINTA SI RELIGIA)),

Traducere din limba rusi de

DsNrs CHnnc

Carte tioiriti cu binecuvAntareat

InaltpreasfinlituluiTEOFAN

Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

DOXOLOGIAIagi,2018

Cuprins

CuvAnt inainte ..................7

Crucea SfAntului Ierarh Luca al Crimeii .........-..1,6

Prefald ...........:...... ............39

Capitolul I: Ce este gtiinfa? ..............41,

Capitolul II: Ce este religia? ..............................45

Capitolul III: Sursele prejudecdlilor .......... ........49

Capitolul IV: Despre umanismulmoralei creqtine ................93

Capitolul V: Principiile de bazdale umanismului crestin ................101

tt

Capitolul VI: invd!5tura cregtinidespre dragostea fafi de om ............................ 109

Capitolul VII: invilitura cregtinidespre lupta cu rdul

Capitolul VIII: Idealul des5vArgirii omenegtieste Hristos ............ ........139

Capitolul IX: Umanismul evanghelicin operele pictorilor rugi ......... .......1.47

Capitolul X: Mucenicii cregtinigi mdrturiile existenlei istoricea persoanei lui Iisus Hristos ............................ 151

Capitolul XI: CreEtinismulgi regimul sclavagist ......L57

Capitolul XII: GAndurile marilor scriitorigi filosofi despre Bibliegi despre morala cregtind ................159

Capitolul XIII: Oameni mari de gtiin!5despre raportul dintre gtiinfd gi religie ..........1.65

Concluzii

. CuvAnt inainte

in viala fiecdrei liri au fost perioade cAnd, dinanumite catJze, sufletul poporului se afunda inintunericul necunogtinlei gi al indepirtdrii deDumnezeu. ln Rusia secolului al XX-lea, aceastd

perioadi au fost anii Revolufiei, L905-1907 qil917,cu urmitoarele Eapte decenii de ateism forlat. Ate-ismul militant gi triumfitor a devenit ideologiapredominanti cu care au crescut cAteva generafiide oameni oropsifi din punct de vedere duhov-nicesc. Conduc5torii au condus poporul intr-odireclie gregitd din pricina unei crize spiritualepersonale. Acesta este diagnosticul pe care Arhie-piscopul Luca l-a pus intelectualitilii ruse. Oarenu in aceea consti criza omului cult, in fapful cd

,,mintea qi inima nu sunt ir acord" ? Oare nu aceastd

degtepticiune unilaterali a divizatin Rusia inte-lectualitatea de popor?

Om de gtiinli ilustru, chirurg 9i ierarh a triit,din pricina acestui diagnostic, suferind impreuni

Capitolul I: Ce este gtiinfa?

Socrateinvifa ci, pentru a ajunge la concluziicorecte, trebuie si fim capabili si definim concep-tele. De aceea, ne vom strddui si dim definilii pre-cise pentru ambele concepte pe care le analizdm,gi doar atunci le vom compara.

$tiinfa reprezintd un sistem de cunogtinle acu-mulate despre fenomenele pe care le urmdrim inrealitate. Si pdtrundem in sensul fieciruia dintreaceste cuvinte. $tiinfa este un sistem, adici nueste un setintAmplitor de cunogtinfe, ci o combinafie organizatd a lor.

$tiinfa se realizea zd pnn intermediul clasifi-cirii, prin distribuirea de date omogene pe grupurigi pe bazd de conexiuni - adici ne prezintd deter-minarea formulelor gi a legilor generale care acfio-neazd, in naturd. $tiinfa include nigte cunogtinfedobAndite, adici nu toate cunoqtinfele, ci doarcele pe care abia le-a dobAndit. Activitatea gtiin-

lifici este in migcare, ea presupune un proces ,,deedificare a adevirului pe calea experimentelor Ei

SfAntul Luca al Crimeii

a concluziilor" .Acest proces, in gtiinli, reprezinticeva dinamic gi in devenire: procesul presupuneintrebdri, cdutiri, indoieli, presupuneri, care ulte-rior se pot dovedi a fi gi false. $i numai cunostin-!ele, adici cele reflectate cu adevirat in realitate,constituie continutul definit 9i static al qtiinfei.Adica, cunoqtinfele reprezintd nigte silogisme ge-neral acceptate, general recunoscute, obiective,justificate, atAt din punct de vedere logic, cAt gi dinpunct de vedere empiric, gi prin intermediul spe-culafiei, gi prin experiment. Aceste cunoqtinfe re-feritoare la fenomene, adicd la manifestiri ale vieliiEi ale naturii, nu se referi insi gi la esenta lumii aga

cum o vedem gi o infelegem (a fenomenelor, nu anoumenelor), iar nu aqa cum este gi in realitate,dupd fiinfa sa. Fenomenele reprezintd elementeleevidente pentru cele cinci simfuri (aga cum se obig-nuiegte si se considere, degi ele sunt mai multe lanumir), pentru logicanoastrS, bazatdpe cele cincisimfuri, fiind inarmali de mijloacele tehnice aleaparatelor de cercetare sub formd de microscop,telescop si alte instrumente qtiinfifice. Astfel, do-meniul qtiinfei exacte este la fel de limitat, pe cAtde limitate sunt gi simfurile noastre (instrumen-tele de cunoastere gtiinfifici) in capacitatea lor dea cunoasJe. irsd omul wea gi hebuie si gtie gi ceea ce se

afld dincolo de limitele gtiinfei, ceea ce eainci nu acunoscut, dar care prininsdgi nafura sa se afld dincolo

$tiinfa qi religia

de limitele cunoaqterii umane. Asffef de exemplu, psi-hologia este qtiinfa despre fenomenele sufletegti. Or,noi vrem si gtim mai multe, vrem si cunoaqtem su-fletul, fiindcd viafa intreagd consti din intAlniri gi

din interacfiuni ale sufletelor omenegti, iar sufle-tul este omul insuqi. Ar fi straniu sd afirmdm cigtiinla cunoagte sau cd poate sd cunoascd intreagaexistenfi. ,,Multe sunt pe lume, prietene Horafiu,dintre cele pe care nici nu le-au visat infelepfiinogtri" - spunea Hamletul lui Shakespeare. To-fugi vrem si pdtrundem gi transcendentul, vrem sd

rdspundem la intrebXrile care-i umpleau sufletult6n5ru1ui Heine: ,,Care este taina cea din veac? $i ince consti fiinla omului? De unde vine gi incotro se

indreaptd? $i cine este acolo, sus, dincolo de stele?".Cunoagterea este mai mare decAt gtiinla. Ea

se dobAndegte 9i prin intermediul capacitifilor su-perioare ale duhului, mijloc de care nu dispunegtiinfa. MaiintAi de toate, este vorba despre intui-!ie, adici despre presimtirea direct6 a adevdruluicare intrevede sau prevede in mod profetic ade-virul acolo unde metoda de cunoagtere gtiinfificdnu are acces. in ultimul timp, tot mai mult, aceastd

intuilie reprezinti centrul de preocupare al filo-sofiei. Noi triim pebazaeiintr-o mdsuri mai maredecAt presupunem. Ea este cea care ne conduceinn-o altd sferd, superioard, sfera duhului - adicdinreligie.

Capitolul II: Ce este religia?

Vorbind la modul general, religia reprezintd re-lalionarea cuAbsolutul, cu Cel pe Care il numimDumnezeu. intrucAt aceasti relalionare existi lafiecare, driar qi la un ateu, se obiqnuiegte sd se spr.rnici fiecare are o religie proprie. ins5, perceputd inacest fel, in sens mai larg, religia poate fi corectd,adevdrati gi falsd, morali si imorali, in funclie deceea ce intelegem prin valoarea ultimd, superioardgi absoluti a lumii gi de modul in care ne rapor-tdm la ea:in ce credem gi cum credem, ce acceptimgi ce respingem.

Vorbind constructiv gi la subiect, religia repre-zintd comunicarea cu Dumnezeu. Anume despreaceastd religie trebuie si fie vorba. Din punctul devedere al experierii ei, religia este foarte comple-xi. Aceasti experiere gi triire specificd, cane ne oferlcomunicarea cu Dumnezeu, este rugiciunea.

Firegte, cazbor al duhului, caextaz duhovni-cesc, ca credinfi qi simfire, rugiciunea nu poate fi

46 SfAntul Luca al Crimeii

pusd aldturi de qtiin!5 pentru vreo comparatie.Din acest punct de vedere, intre religie gi gtiinld potexista tot atAtea contradictii cAte existd intre ma-tematicd gi muzici sau intre matematicd gi dra-goste. insd putem compara fenomenele gi concep-tele numai analizAndu-le intr-un plan comun, inlumina unui criteriu. De aceea, vom delimita dinreligie doar elementele ei intelecfuale, care pot ficoncepute, care pot fi accesibile min,f (ale realitd,Li),

partea aceea a ei care este general valabili atAt pen-tru religie, cAt gi pentru gtiinfd. Sd vedem dacd se

contrazic aceste cunogtinle qi afirmalii referitoarela realitate sau dacd sunt contradictorii, in sensulcA vorbesc despre acelagi lucru in termeni diferifi,nu lucruri diferite despre aceleagi realitdfi, exclu-zAndu-se una pe cealaltd.

Iatd unele afirmalii fundamentale referitoarela realitate, pe care le mirturisim noi, cregtinii.Dumnezeu existd, chiar mai mult de atAt, doar Elsingur existd in adevdratul sens al cuvAntutui. $itot ceea ce este in El este legat de EI. ln El igi au

existenla toate, iar in afara Sa existi doar subzis-tenfd Ei tAnjire a duhului. Hristos este in realitateDumnezeu gi Om, Care a fost r5stignit, ainviat gi

va veni iardgi pe acest pdmAnt. Sufletul omului be-

neficiazd de nemurire personalX.

$tiinfa qi religia

Iar acum, spunefi-ne, in care dintre gtiinfele noas-tre: matematica, hzica, biologia, istoria, existdafirmafii care contrazic ideile expuse mai sus, afir-matii cu caracter general, obiective, demonstrative,adicd gtiinfifice? Ele nu existi gi nici nu pot existaprin definitie, pentru cd toate aceste concepfii se

referd la esenfe care se afld in afara competenleigtiinfei, nu la fenomenele care-i sunt accesibile.

47

Capitolul III: Sursele prejudecifilor

De unde provine pirerea rdspAnditdin rAndulstudenfilor gi, in general, in rAndul oamenilor cul1icd gtiinla contrazice religia?

Motivul acestei prejudecdf consti intr-o cunoas-tere superficialX atAt al domeniului qtiinfific, cAtgi al celui religios. Prin aceasta se gi confirmd ideea:

,,Cunoagterea aduce la Dumnezeu, pe cAnd cu-noagterea parliali indepdrteaz6, de El". Semicu-noasterea este un flagel al vremii noastre: este cea

care genereazdprejudecata despre care am vorbit.in primul rAnd, gtim pufini filosofie, mai ales par-tea aceea a ei care este legatd in mod special deacbasti problematicX, adici teoria cunoagterii,gnoseologia.

Primind cu ugurinldin calitate de argumentegtiinfifice probe aduse in folosul afirmafiei cd Dtrm-nezeu nu existi, uitdm de ipoteza exprimatd deKant, potrivit cdreia ratiunea teoretici este nepu-tincioasi in egald mdsurd sd demonstreze sau sd

50 SfAntul Luca al Crimeii

nege existenla lui Dumnezeu, nemurirea suflefuluigi libertatea vointei. Aceste obiecte Ei probleme deaceea se gi numesc transcendentale (care depdsescdomeniul gtiinfific).

Prin intermediul raliunii putem cunoagte doarun fapt exterior, nu esenfa lucrului in sine. lntrucAteste legati de spafiu gi de timp,lumea nu poate ficunoscutd din punct de vedere obiectiv, deoarecetimpul gi spafiul reprezintd forme subiective alepercepfiei congtiinfei noastre pe care noi i le atri-buim lumii. De aici provine Ei afirmaf,a:,,Lumea sunteu". Psihologia cunoaqterii definegte gi mai preciscaracterul subiectiv al senzaliilor, al percepfiilor Eial concepfiilor noastre. Culoare4 temperafur4 gus-ful, pe care noi le percepem, nu existdir afara con-gtiinfei noastre in mod de sine stdtitor (afirmafiacontradictorie in psihologie poartd numele de rea-lism naiv). Nu putem cunoaste nici mdcar materiaasa cum este ea, din pricina faptului cX proprie-tdlile ei specifice, precum mas4 densitatea gi greu-tatea, sunt subiective.

ln generaf nu vedem lucrurile asa cum suntele, ci le percepem in conformitate cu propriulpunct de vedere din care \e anaLizlm. Dacd nuputem sd inlelegem prin intermediul mijloacelorgtiinlifice de cunoagtere ceea ce se afli in spatelelucrurilor, adicd esenfa lor, cu atAt mai mult nu

$tiinfa qi religia

putem cunoagte Esenfa Primari, adicd pe Dum-nezeu. Iatd motivul pentru care gtiinla nu poate sd

nege existenfa lui Dumnezeu, fiindci sfera aceasta

se afldin afaracompetenlei sale, precum gi intrea-ga sferd a esenlei lucrurilor. Filosofii contempo-rani, precum Bergsory Losski, merg gi mai departede Kant, descoperind posibilitatea demonstrdriiralionale a existenfei lui Dumnezeu. Totodati,pagi geniali in acest sens au fost fdcuti qi de V.S.

Soloviov.A douairqelare a noastri constiinfapful ci con-

fundem gtiinfa cu p6rerea oamenilor de gtiinfi. Prin-tre altelg tocmai aceste pireri, uneori, suntirtr-ade-vdr in contradiclie cu religia, ins5, cu timpuf se

dovedegte cd ele sunt in contradiclie gi cu naturains5gi, cu gtiinla gi cu fenomenele naturii incon-jurltoare. Aparilia acestor contradiclii este legatigi de faptul ci aceste pdreri, reflectAnd nu atAt na-tura obiectiv{ cAtpreferinfele oamenilor de gtiinfd,

se extind si in aceastd dimensiune, care depdgegte

sfera gtiinfei, acolo unde apare loc atAt pentru cre-dinfd, cAt qi pentru superstifie.

Aga-numitul ateism ,,gtiinfific" este, in reali-tate, in contradicfie cu religi4 dar el nu reprezintddecAt o presupunere nedemonstrati gi imposibilde demonstrat a unor oameni culfi. Tentativa atei-lor de a demonstra cele de nedemonstraf in mod

51