Relatiile Romano-Belgiene 1850-1872

8/6/2019 Relatiile Romano-Belgiene 1850-1872

http://slidepdf.com/reader/full/relatiile-romano-belgiene-1850-1872 1/10

ACA~EIinA ?E S,Tn~'TESOCIALE SIPOLITICEnEPUnLICIl SOCBLISTE nO}IAKlA

::lECPA DE ISTORlE ~l ARHEOLOGIE

CO:I1TETUL DE EED.A.CrIE

AM" PETIl le (redactor T<spnn,<abil) , I,, ,, Abil m/julfct). :-\IC'IITA A ' •• POSTOL (r.dador responsa-

~..... OANILOAIE' 1 U •

l. I"; '1T.I, .; YASILE LIVEANU' A • • oovrc DEM4xy; GIIEOIIGHR• UIIEL Lccmx : D

$TEPAX OLTEAI'U . "TI '-P'N c , • AAIASClIlN MlOC;• y • n yTE"ANESCU' I' T. • OMPILIU EODOR {membrt],

Prutnl unul ahonamcnt cstc de 12 0 l cl ,

In \Mi! nbonumrntcIc sc pt. . .tali ~idifuzorf l de pres,; di~ Inlrr~c~c Iialor~c.lilC postalc, rodorl! po~

.' 'Prill( cr ~l m.lilutllIln151clc sc mal pot procura (<II • t .

]'l"'C . rec sau prin posta) I r1

..'" • I'Ul, DE DFSFACrI'!' AL' . v ~ p n•. ,," EDITURIl ACADE ..71.021, Bucurest.l Calea Vlctorlel 12< MIE! •

I nr. .. ... sector 1.

Cltlt ort] dIn striliniltatr se pet ahona adre 'Dcpar tamvnt ul Export-Im x.rt T ., csludu-se la lLEXHI11226 _ 70 110 Du I. P csa, L O. DOX 130-137, Telex

. . . curc~U, ~Lr. l~ Decernbrlc nr. 3.

,\1":"1>crlselc, C<\rfilc ~l ruvlstcle pentru

scutmb, prccum ~i orice corcspondenta

sc yor. trimitc pe udrcsa ComlLctului de

rcd~C!lC nl rcvlstcl "REVISTA DE

1;;10HrE". Apare de 12 or! pe an.

Auresn f (" ,d . i. tc. t lel,

g·du l Aviat ot-ilcr , or. I.

71.261. UucurqU, tel. 50.72.41.

TOME 31, Nr. 2

Februa ri e 1978

SUM A R

30 DE AN! DE LA FAURIREA.PART!DULUI POLlT!C UN!C AL CLASE! MUNCITOARE

DIN ROMAN!A

"

I GHEOHGHE TUTUI , C rcnr ca par tl du lu i l'c"olupOllal' lillie - moment de scamil III

tstorla patrlci . • . . . . . . . . . . . • . . 170

-\ -.-...--.- ... -..-.~.-.

ION APOSTOL, Prlvlre generalil asupra princi,.palclor 'publicuj iidc isloric l'onlline~LI."Revista de Istorlc" _ realizii ri sl perspective In 30 de ani de apari\ ic, ••.

*\ CHEL FILDW:-:. Hela\iilc rumullo-bc.lgicllc illire 1R39-18iS .•......

1l0H 1:-;.\ ?-:. HCSC. Conlribll!ii privi ud ili CCIl llllll'i k urmatci ruuntue modcrue

(lXl:l-18;JO) , .

*[l\l\CEL D. POPA, Aspectc ale puliticii inlerlla~iollalc a Tiu'ii Rouulucs l.i ~i i\loldovei

III t tuipu l lui Mlrcca eel B"ll 'i n ~i Atexandru eel BUll . . . . . . • . . . .

STELlAN BREZgANU. Ideea deimperillln.Qccidellllllmcdieval ill Iumlna CCI'Cct"I'i1or~lill,.ult-illleic docenii ,.'";."," : . 'c ~. ' : ' . ' . " . ' , .

*\NDHElSILAHD, Conccptia desprc lstorlc ill opera lui Autouio Gramsci .

DOCUMENTAR

ADH JAN T. PASCU, Din lstorlcul preset uutrl l : "Jurl la[l ll Craiovei" (1851)

'fEODOn BO.JAN, lOAN cxuon, Con tr ibl l\ ii c l' on ol ogi cc Ja dornuii l c lui Alcxn ,) Ir lru

. . ~i Bogdan Lapu~ncalln '. . . . . . . . . . . . :.•..

VIATA~TIINTIFICA

253,

~'1-:;:')

t;/f

2\)\)\

lI

'''13

1 '

.)~

: 3 2 9 1

II

Colocviulinlcrnational de delllografic Istorlcti (Louis Roman}; Colocviul de gcograficistorlca bizanLina (Steltat: Brc:canll); Calaloric de (locnmcntarc ill Cehoslovacia(Lucian Bola) ....................•..... ' .. 333;

..REVISTADE ISTORIE", Tom 31, nr. 2, p. 175-358. 19;8

199

223

//



i

Ou prilejul vizitei in Romania. a, regelui Bedouin al Belgiei, toya~a~1l1Oeausescu arata ca "lntre popoarele noastre au existat din "cele 7

vechi timpuri legaturi de prietenie, bazate pe dorinta sincerij ,de

sti~a~i respect reciproc"! . .Afirmatia se bazeaza pe realr-""vUJ.J.'v<o. pe faptul c a mceputul relatiilor intre eele doua popoare

t impurile noast re , iar evolu tia lor a fost tntr-o continua ~iascensrune. \

Relatiile romano- belgiene aint atestate documentar ill socolele

-XVI, atunci chid tntre belgiene ~i erase romanesti Ke fa·ceau____._._.'_ ._. .. ._ . -.--.~-_. ._. ._--.---.~ .__~~~~~~~~~L.-Ele--ft-lI:lrtt__F~r-emtbi:mItt-:insit-il~~ -~-.--~.-.-.--- ----_r-

datorita ocupatiei straine, cunoscu de ambelepopoare, in1830 Belgia s-a eliberat prin revolutie, de ocupatia straina, ceca ce i-a

permis sa dea relatfilor sale cu Romania 0 alta forma. Prin consulatelestabilite in principalele erase rcmanesti, Chtlat,i~i Bucuresti 3, ln care so

adauga mai t irziu ~ialtele, s-~t dat 0 prima forma organizata ~icea mai C011-

venabila, acestor relatii. 'I'orodata a inceput ~i actiunea de modificare ~t

caracterului lor, din relatii economice ~iculturale ele tind s a devina treptatrelatii cu un pronuntat aspect polit ic. In acest sens se poate remarca 0

activitate diplomatica deosebita a Bclgiei. Situatia ei de stat independenti-a pcrmis s a actioneze ,~i s a aibi1init iative . Au rezultat de aiel , atit sta-bilirea unci bunc rctele consulare, cit ~i dezvoltarea scliimburilor co-

merciale.

Ou toata aceasta activitate, ar fi gre~it sa se inteleaga ca numaiBelgia era interesata in aceste relatii. Desi depindeau de Poarta otornana,Principatele, cercurile polltice, si-au adus contnbutia, cu fortele lor de

atunci, la dezvoltarea acestor relatii, Este suficient de amintt t aici sim--patda de care se bueura Belgia in tarile romane, faptul c il .despre revolu tiaei se vorbea ca de un exemplu demn de urmat. i

Contribu tia partii romano la dezvoltarea relatii lor cu Belgia a fustmai evidenta in' a dona jumatate a secolului al XIX-lea . Aceasta a fost

. I

HEL.ATIILE HOMANO-BEI,GIENE INTRE lS59-1S78

DE

AUREL FILIMON

.. . . . . .

1Sctntela, XLVI,10620, din 12 octornbrie 1976. i

2 Vezl, S. Goldenberg, Comertul, Product ia s i consunml de postao ill /urile romano i(sec.

jumi il ai c= t: se co lu lu i a l XVlI-lea ), in Studil, 24, nr, 5, 1971. :Am respectat ordinea cronologica a deschidcr ll consulatelor. Vezi, Reprezenianlele diplo-

ale Romaniei, Vol. I, Bucuresti, 1967, p. 284-300. A. Filimon, Slabillreu consuluielor

in Romania in "Allalele Univ. AI. I. Cuza", Iasi, T. XVII , I stor le, 1971, fase. 2,

"REYISTA DE ISTORIE", Tom 31,:\r. 2, p. 223-239. 1978



AUREL I 'lLIMON

(! ('omecint:'i Iil 'm~SC<1 marilor evenimente care au avu t loc in is toria1.,,:·ii nU~k;tl'e:,Unirea ~i proclaniarea indepcndentei. Urmarea imediata:I II(,(,, ,t Ol'<lo JOlit sporirea rolului diplorna.tiei 1'0mftlle~ti pe toate planurile() "\'ldent:L participare la dezvoltarea relat.iilor romano-beleiene Iapt p~

, i'" <iuhm ~ <1·1 prezo ntam in artrcolul de fata. b

'I'eina n -, l cODKt,ituit1pina acum, obic?tul unui st.udiu special, de~i

I"")hl(' llH~k care s-au pus III acest cadru menta atentie din eel putin douamotiv«. in prun ul rind, pentru ca diplomatia romana ~i-a faeut simyita}ll cadrul rela.tiilor din tre cele doua yari, intr-o rnaniera nemai-

i1 :: iIIitrt. In al doilea rind, pentru ca este interesant modul cum partea)wi .:; :ianiLa analizat aceste rnari evenimente din istoria Romaniei ~i conse-('in lor in cadrul acestor rclatii.

~lIhieetul ri(liea citeva probleme de documentare. in mod normal,'CilHI ~e tra.tc:l~a, 0 asemenea problema, t rebuie <;ase faca apel la documen-:! (.j" cliplomatice emanate din cancelariile ambelor state. J<Jxista insa in(':Jzlli ell' fata, uncle difieult.il.i:i generate de situatia in care se "as~aulI' ri lwipa tell'. Lipsa uuui apurat diplomat ic special iza t, eu preo~upariuumai pcnt.ru relatiile cu Belgia, eel putin la nivelul consulatelor este1l::tTcatil de Jipsa de documente diplomatico in arhivele noastre, in schimb ..rr .t ivi ta .tca diplomut ica a partenerei, dei>fa~urata in alto condi tii , ale unei.( < + F i ··j+tMIHH1.4@tg,~;(Jrej.1:_!(!44t:1B.iiuJl1lllli1rlllJlllil"(L!l~ documente:;llbt« ill .u-hivele sale. In aceasta situayie apelul la clocumentcle--belcienc'~I: inipune fi1.ra a avea insa posibilitatea coroborarii cu cele roma~e~ti,!JJI,nll'll intreag,L perioada tratata. Dea.lttel, analiza documentelor diplo- :Ii:atie( ' belgien«, fii. eute ,~i cu alte prilejur i, ne-a convins de modul obiec-'i v .IIp prezcutarc 11 situa.tie! din Principato. Departe insa de noi intentia,Ii; ,I plcda pentru indepartarca coroborarii, Ne gindim in:;a ca, in situatia(" tl I) stu.L JllIC C iI neu tru, Helgi;. nu avea int.crese politico deosebite, ceea('(' lW face . s f , credern ill prezentarca mult mai aproapo de realitate ~Ltutu-1<1] cvenimentelor. Aceasta cu atH.mai rnult .cu cit este yorba de relatiiledireetc, dc luarea unor deciz ii en consecinte mai largi, ceca ce nu se puteaI:[\:C IrLl'rl e11noa~terc," exactit a, ~ituatiei.

Deei, l ij)~a U110r doeulHcntc diplomat iee rom:1nc 'it i eu reIel' ir i 1<L

, , : ; i Ji ( '( 't ~ituca.z,l documentcle belgiene pc pl'imulloc, ele Hind sur::;a,docu-i'l!:lItal':l pril1cipalu a artieolului de fat,a.

*A~;1Clll1l am : tfirmat mai sus, Unirea ~i Independenya, evenimente(',1 111111tiplei rcale consecinye pentl 'u evoluyia ul te l' ioara a Romaniei, au

,IlIltl'iblliL direct ht modifiearea caracterului ~i clezvoltarea relayinor eu

i:dgia. EviclCllt, intre consecinyele unuia ~i a celuilalt eveniment exista('('o:,;(,1)iri de principii ~i de modalitati de a pune ~i rezolva problemele,

"'I'a cu lJI'c:mpuno 0 tratarc diferen1iiata. '

Incepulu l acestor modifiei1 l' i i~i au orig inca in perioadade pregati re ,

,tC'lillni lIe la 24 ianuarie 1859. In toiul evenimentelor, analizate cu multa

,'l,tic ele cat re clip lol lmti ll helgiana, pentru rclayii le cl int re eele doua yari

, 1m" citeva 1)1'0leme de importanya cleosebita. '

Atit cel'curile politic:c cit ~i opinia publiea belgiana au eunoscut,

:"ainte (le :2·1i;ulllarie, ideik Dnirii. Prin "L'Etoilc dLl Danube", eare a

i . : ,. ; . " . . . I ;'·'k;);·iI;'W~)

I ~ '. I ,'I i

aparu t la Bruxel les din anu11856, erau cunoscute ideile sidorin ta romjmilor]de. a. cre.a un st~~ ~ational. De asemenea, presa belgiana - unele .Iziare:primind informatii ~l din surse guvernamentale (cazul Iui "L'Independance'belge") - a informat pc larg cititorii despre aspiratdile romftnilor,' eontri-'buind la apropierea intre cele doua popoare. Secreeaza ustfel olecraturai.~till la. mai ~trinsa, pentru ell ,unI?opol' care si-a ci~tigatindepend:*t;a ~i

fnnyasa naylOnala pe eale revolutionara nu poate privi decit cusimpatie

act,iuni.3l 'semanatoar~ al~ unui a:lt_popor. ~i daeil . av~m in.vedere cii,\'accS1;popor facea parte din ginta latma, legatura' pare ~l mai strinsa.! '

_Pregatirea Unirii a preoeupat in mod deosebit § id lp lomat ia belg iana.Numarul mare de doeumente, reteritcare la acest eveniment, reliefeazacit' sepoate de bine un anume interes. Pentru aeeasta au pledat in primulrind bunele relatii existente pina atunci intre Belgia ~i Principate! - inanul 1858 ea ocupa locul al IV-lea in. comertul nostru extern 4 -lelt fli

posibilltatea dezvoltarii lor in viitor. Ou alte cuvinte, am putea spuneca esteun merital guvernului belgian ca nu s-a multumit numai eu! inre-gistrarea. evenimentelor, ei a facut 0 analiza temeinica din care au rezultatconcluzii .interesante. i .. Analizate prin prisma relatiilor' existente : ; ; i It in teresului pcntruacestea, rapoartele diplomatice belgiene 5 pun in lumina" aUt posibilitabea····Uczvotta;rit'a.l5estoLI>,-pelWi-reze,-cit-f1f&l'£l,l->e!'turilor Helgipi .cU-~b

zona. sud-est europeana, In acest sens, merita remarcata observat ia con-sulului belgian de la Bucuresti - acceptata de guvern - care spunea eil"problema Principatelor dunarene are dupa ultimele evenimerrte (raz-boiul Crimeei - n.n.A.F.) 0 mai mare importanta ~i destinul politic al

acestei yari exercita 0mare influenta asupra rela.tiilor comercia.le curopeno?".Prcgatirea Unirii a evidentiat ~i inceput.ul unci activitafi, de Ull fel

deosebit, a diploma tiei romano. Desi neoficiale, actiuuile de accst telau avut valoarea lor in cadrul relatiilor cu Belgia. in acest sens, trebuieremarcata, mai intii, atitudinea oamenilor pnlitici ai vrernii fata de aceastat.ara, pe care cei mai multi 0 sirnpatizau ~i vedeau in ea un model deorgl1nizl1l'e viito are it Romaniei. in acest timp 0 asemenca a,cyiunc a pre-ocupat pe mult.i, ieLrunii, dintre cei care pregMel1u Unire:L ~i emu adcptiiprinyului strain, au vazut in Filip de Flandm omul potrivit, pentl"U: rcali-za,rca , aeestei v iitoare organizari. i

Simpatia fat-a de Belgia, din considerente le menyiona,te, 1 :1 care :,:e

pot adauga ~i altele, s-amanifestat de mai multe ori. 1n mod c'ul totuldeosebit s-a manifes tat eu pr ilejul vizitei in Pr incipate a ambasadpruluibelgianla Oonstant inopol,Blondeel. Sosit la Bueure~ti in deeembrie1856,el a fost primit cu multa atenYie. "La sosire - raporta din Buqure~ticonsulul Poumay - Exeelenya sa a fost primit eu multa atenyie ~ : iceea

l

RELATnLE ROMANO-BELGIENE INTRE 1359-1878

4 Archives dul\1inistere dcs Arraires Etrangercs ct du Commcrc.cExt('ricur dela Belgiquc

.(in continuare Arch. l\LA.E.B.) Dos. 988, Haponrtclc pe anii 1856. 1857 ~i1858. Vczi ~iA. Fi-

limon, Scbimburile comercialc inlre Beigia ~i Principalcic romune, In "Analcle Oni v. AI. I; Cuza".

Istorie, III, T. XIX, 1973,rasc. 1. '5 Uncle doculJlcntc diplomaHce IJelgiene au fos t puIJl icatc ~i de noi. "czi. A. Filimon,

Doculllcnic diplo!)1atice beigicnc despre Ullirea Principaleior, in ..Rcvis la de Istoricr, T.24,

nf. 1, 1974.• Arch. ;VLA.E.B. COI'rcspond:1Jlcc Politi que Lcgulions-Roumunic, T.1. (1852-1856),

doc. 27 august 1855.



AUREL FILlMON

C'I cste mai semnificativ (a fost primit - n.n.A.F.) chiar de catre Printul :

Cuimacam ~i de miniatrii sai, de marea boierime ~i de ~efii tuturor parti- ,ddol' politice?".

Diso ut.iile purtate de Blondeel n-au fost consemnate toate. In timpul

vizitci KC stie i nK u, c u, "cl a stabilit legatul'i ~i oontacte cu numeroaae cer-curi iii pel'soane"B. TO<Lteacestea i-au pennia crearea unci imagini de an-samblu asupra situatiei de adci, De notat insa ea. el n-a faeut recomandari 'polit icc, insista dear asupra redeschiderii consulatului de Ia Galati, care

Iuscse lUUtat in auul1842la Bucuresti, ~iasupra illfiinya.rii unui consular laHr.iila". Argumenta aceasta prin relapiile comerciale existente iutre cele douai,;lri car« , in cca mai mare parte, sefaccau prin porturile de la Dunare, Pe de:,1(~,parte, nu poate Ii ncglijat l1iun alt tapt, Bun diplomat ~ibun cunoscator.tl situatiei diu Principato, Blondeel n-a sca.pat din vederc momentul Iavo-r.rbil JO care so ofcrea pentru dezvoltarea relatiilor cu Principatele ~iintr-o;tll;i forma un nurnai comerciala, . ,

Sitllatia Principatclor, in anul 185G, nu permitea 0 actiune ampla

dill parka diplomatici ~i a cercurilor politico. Oferirca tronului lui Pilip(ll; Ftandra, in anu11857, a Iost insa cea mai elocventa dovada a simpatieid". (,~1J'(; se bucura Bclgia la noi,

Illf;l[Jlnil'e~1 act uluide b 3·1ianuurio 185!)a marcat ()cotituri; radicals,'-'j' ( T -r o; : rr tT T T IT c ht v ii 11..11 djrrt:r0---l{vnJ.~.urtti--~iJtclgi~~-a - ,t e rn t 5 " tf 1 - tj i; , ;a u - -- n d r rs - -- o - "V V U - - :

1 ribu tie c;it.nl;iaJi'L umbele partcncre, prin actiuni care menta I1teny iaC.llvCllit.a.

Un prim [;\iimportant act a fost eel din 13 februarie 1859 prin care

Iklgi:, « , ridicat consulatul din Bucuresti la mugu 1 de Consulat general cujurisdictio asupra ambelor principate. Guvernul belgian n-a dat prea;I;ll to ex plicu.tii privind ho tiirlrea. sa. In nota din 28 Iebruaric 1859,

;"j],(~S<l.EI' cumm1ului de la Ga1at.i ~i vicc-oonsulului de lu Bl:i1ila se spuneadU:ll' c r, "expcrienta a demonstrat necesitatea acestei masuri"!',

HoU'il'll'cft guvernului de la Bruxelles a.I~C,dupa parerea noastra , 0

d il!)l{,semnificatie. In primul rind, credem ca prin aeeasta Belgia a recu-n<)~(;l1t Unirea fiipe AI. r. Ouza, intrucit acreditarea diplomatului sau pe 'lingi.i, dornnitor dcpaf?ea granltele vechilor reguli stabilite dcPoarta pcntru ,\l iploJ)m\ii ~traini. In al doilc,t rind, a fost mouificat, do aculll, eameterul

l'vla\iilor ell l 'rineipatclc. Expcricnva la care se rcfcrea nota nn putea ·sa

iii,' nurnai de natura comerciala. Dealtfcl, urmarita prin prisma acyiunilor

lll~ti veelli, ale cliplomayiei bolgicne, prin 8tatisticilo comel'ciale, care men-

( io1icaziL 0 sporire ~1numaruluide vase belgiene in pOl'turile romane~ti

di.' 1< 1 '1cite erau in 1839 la 9 il l 1858 ~i menyinerea unei medii anuale de

, [ bid,em. doc. 255. Vczi >iD. A, SLul'dza, Aclc ~i docwnenie relalive la isloria rena#erii"::;,:":', ':0:, Y. Bueurqli, 18aO. p. 107(J,depe~a din 9iunie 1857. Pentru amanunte privind

":::::0. :c Blondecl \'czi [oarte documentatul studiu, Gh. Platon, I.e diplomat beige Edouard".: ,, ' ''-c: :c C;..:cfc,i.-oec'!;ans les Principaulcs I'OUmaiIles (1856-1857), in "Revue Roumaille

, . ~', >~\';. n c ,1 . la77, p, 4;)-G6.

T > : c : ( ' : ; , S'eD/ac 5:11" $i Unirea Principalelor, in "Analele Univ. AI. 1. Cuza",:::. 1. X"',·liI. 1972, fase. 1, p. 62.

. , ,' : ,: ,.\ .i :: ,3, Cocre5pot:lL,ncc". Houmanie. T. II, (1858-18GO), doc. 216 ~i 217.

-;",-: ~c~:~,-::-c:~)i ci cCi,Xli cxisL:i. nid 0 indoial{t a supra s impn lici nll~iunii romane

-~. -. '-- .• : : -~

4 RELATI ILE ROMANO-BELGIENE lNTRE 1859-1878

20000 de Ilorini 12 la exportul pe piaya romaneasca, hotarfrea este ~i mai

mult justificata.. Existau deci interese deosebite ca relatiile cu Princi-

patele sa fie cit mai bune,'i Dupa realizarea Unirii, eind activitatea diplomatiei a fostpusa pe

noi baze do catre AI. 1. Ouza, cind so poate vorbi "de 0 diplomutieromaneasca, unitara ~i oficiala, cu activitate lleintrel 'upta"13, contri-

butia Principatelor la dezvoltarea relattilor cu Belgia este un fapt ~i maievident. Sub conducerea directa a domnitorului ~idin initiativa lui 'Ifaptsubliniat de foarte multe ori de documentele diplomatice belgienei - au,.fost discutate, prin intermediul consulatului de la Bucuresti, chestiunideintercs reciproc. Esto pentru prima data clud intro Principato ~i13elgia

se discuta in acest mod, de la egal la egal, i

, Dintre problemele discutate soan detasat doua. 1n primul rind, afost discutata o problema financiara. Recunosctndn-I pe Jacques Poumay

cabun specialist in acest domeniu 14, Ouza is-a adresat lui in momentul

chid H , inceput sa. so preocupe de organizarea finantolorrrincipatelo~

.unite. Seva dovedi ins a c a nu acesta ,a fost singurul motiv. Intre Cuza ~l

Poumay ,au fost purtate discutii mai ample ill vederea incheieri] unui

,'lmprumut extcnrpc piata belgiana..' v , , . . v ! .

Problema aceasta a fm;t cousiderata deosebit de acnoasu, motiv: :·:Jnmtnt"·wre' · ~ t - - : f t , ·.~t---t ' t tpt trt~l!tu.· lt t ;--l*,-t :txelles - ~ e - H -fO!lr1~J---!!:1111te-lIn~_11Uu.4!.-_Mai --

multo rapoarte, din anull859, au prezentat sub difor.ite.aspect,e. ati~ ches-

tiunea financiarii propriu-zisa cit si situat.ia din Principato. DIll apcastase poatededuce optiunea lui J. Poumay pentru rezolvarea ei , ,cit i ii i ra-porturilefoarte bune dintre el ~i domnitor. i

., 1n anul 1859 rruvernul belgian n-a dat nici un raspuns. Cindu fost

reluati; discutia lnt'>nul 1864, s -a dat uu l'af>lHIllS negatrv, din motiveIezate direct dcsituat[a internationala, atunci lzbucnind razboiul pru::11 0 7

a~stro-clanez, care a fost in atentia speciala a Belgiei, Tergiversaroa ras-punsulu in-a avut la baza, deci, considerente de alt ordin. Din analizafii;cuta dc zuvernul belgian a situatiei Principatelor, mai ales a situa.tiei

iutel'llat-ion~le, s-a desprlns cu claritate ideea d"~ problema .final~ciarij,depasea aspectul strict economic. Aceasta se yeue, doaltfol, chmr U , l l l nt-11(lartelc consulului de la Bucur~ti, care sublinia. de neunmi1.rate pri cadomnitorul Cuza urma.re~te mai mult decit simpla llnire. MartoI' ()cular

.a.lcvenimenteloI; din Principate, urmal'indu-i cu inal'e atenyie 1'cfo.1'111e1e,

':politica interna ~i externa, consuInl Poumay ilprezenta pe domnitor ca

pe un ,om al noulni, olUul care vrea sa scoata yara din vechea ei ,st~re dedependenta.. Or, aceasta illsemna opunere faya. de marile puteri, f~ya de

hotaririle luate de ele, fapt care nu era fara consecinte. Se pare ca. tocmai

Ja aceste consecinye s-a.gilldit guvernul belgian, punlnd ill balanva. situaYia.

Belgiei, de stat mic ~i neutru, Cll simpatia fata. de Unil'~ ~i?l l situayiaintcl'nayionala de ansamblu. .

~2 Ibidem, Dos. 992, T.I, Rapoartcle consulare pcntru perioada 1840-1859. Vezi ~i

C. Bu~c, Comer/I ll exterior prin Galat i su.b regimul de porto-franc (1837-1883), Edit. Acad.

'H.S.R., Bucure~ti, 197G. ' '13 D. Berindei, Din inceputurile diplomalici romcine~li moderne, Edit. politica, BlIcurc~ti.

1\)(;5, p. 138.11 J. Poumaya fos t l lumit consul al Belgici in anuI18~2. El venise insa cu mull timp

inainle in lIIoldova', unde s-a ocupat de aCaeeri financiare. L. Boicu, Auslria Iii Prineipa/clerOIllelae in vremea r(l"boiului Crimcii (1853-1856), Edit. Acad. RS.R., Bucure~li, 1972, p. 303.



AUREL FILIMON

a-a]' putca foarte bine ca in anul1859 ~i i n anii urmatori, rezolvareapl'ublemei f iuanciare i ia fi depins in l l:a, r? par te_ ~i,de 0 "altachestiu~e. 0\'<! dl'nlon~t.m celt de-a doua problema disoutata direct mtre Ouza ~l con-_ilu l iJCigian. Din initiafiva. Ministerului de Externe al Belgiei, inca din;I!J \11' ibLili ri i consulatului de la Bucurest i (1842), s -a discutat §i problemaIi(',ehidel'ii < t, inca doua consulate Ia Iasi ~iOraiova. Dupa 24 ianuarie 1859r

lia!' mai ales dupa infiintarea Consulatului general de la Bucuresti, Minis!1 enJi de Extcrne belgian a reluat proiectul respectiv. Cao prima necesl-1;1 iI acum, era considerat consulatul de la Iasi. In acest sens, Pouma):"; 1 j ll :imit sarcina tie a studia s ituatia ~.ia ~ac~ recon:~an.d~ri le de rigoare,Il ;.;ilW de 16 Icbruarie 1859, 1£1nurnai tre; zile dupa ridicarea la rangul(ll: consul genemi, cl raporta la Bruxelles 0 prima constatare. Dupa pa,rel'('(1, lui. deschidcrea acestui ccnsulat era 0 necesitate de prim ordin,.,Est<: [o<:;']'tcurgent - se spunea in raport - s a no gindim la Iasi, Intrucit;1\I nvern Ill' nimcni a.colo(persoana oficialil - n.n.A.F.) ~iraporturile noastre{i al'ea~ta parte (a.Principatelor -n.n.A.F.) tind sa se dczvolte din zi inzi1t15•

1\ ec('~it<ltea consulatulul n-a fost motivata numai prin stadiul

, ;' . i~tcnt al rapor tur ilor economice. Sublini ind inca 0 dati"Lca "Principat~le:,11 int.rn.t pc Ull drum nou " ~i cit "ele VOl' si1se degajczc de toate necazuri le:n«: ill uil.e de diversele ocupatii militare "10, seaveau in vcdere perspectivele;',~Llnimf'··ntn:t1·(jcelenUOTIa;-vu,T'I.'lOCIITI1iUerccT~err;'pYoie()ut·Le lg tlm-u;--fust

pl'I'Z'elltat dornuitorului in cadrul unci iutrevedcri a acestuia cu diplomatulj)C'igia·n.

'- in mum discutiilor, care ;LU f 'ost prietcnesti ca intotde,auna, Poumay;1 i"l.jlOIt"t hL131'uxc11c8eu.mare sa,ti~h~ctic,,,'L~ordul domnu~Ulla pl'opunerea1 , - 1 (:u1,:-;', "l'l'in\.ul Cuza rni-a spus ca I-a1' II Iourte agrca.bil daca un ag.enti)('i,yj;lll \1,1' fi numit la Iasi" 17. Din raportul diplornatului belgian nu rerese

d:I(}L an Iost sta.bilite, in cadrul intrcvederii sau mai tirz iu, detaliile tehnice;1 lc infiinpl'ii consulatului. Se ~tie insa C~1guvernul be~giau, a primit .c~In.ue ~iltj6f<l,el,iccele anuntate de In,Bucurcsti ~i a trecut imediat l:~::;tabil~~1,,;1 nnisurilor care se impuneau. Din pacate, consulatul n-a putut fi deschisd(~l;it,in al1u1187418, lllotivele :1lnina,rii fiind dc ordin fimmciar 19, guvernul!I"prim inu f1probarc'.L fondurilor ncccsarc funC\;ioni1rii cou,::;ula.tu~ui.

Cell ',doua problcmc, chiar daca, au l'amas nerezolvate, dill motIve careII-:LU depin~ numai dc voint;a cclor cc le-au l'idicat, au cVidcnti'1t. int.cresulpentru ll10clificarea cursului relatiilor. De a.semcuea, au fost tot ll1a~eVIdent~

1.<:llllintele Bclrriei dc a avca l'elatii direetc CllPl'incipatelc, ceea ce lllscamna() e\',Ll{wrc ex~ct{t f;iicOl'ccta ,1 actului tie la 24 ianua1'ie 1i:l59. Faptul capl'ulJlemele rcspectivc au fost discutate cu domn.i~oru~. ~i _c~ ~H1J~ut('(JIH, (le opinia, ,westuia, cstc dovada recunoa~terll nOll stan a 'I'arliol'l'nm,\ne, ", 111SU9iriideii ea, Unirca a insemnat inceputul unui nou drumin isturia, Hom;mici.

" ,\rel1. 'l.A, E,B, Dos, UU2, doc. 4U, Haporlul cvidcn\iaza dCl.voltarca economica a

{)' :I :, :l il li I", i, eu dale concrete mai ales pcnll 'l l comerl.Ili 1bide- tn.

17 1 bidcll1, doc. 50,

JS 1iJi(lcll1 Do" 99,1, doc, din 3 augu't 1874, ~

1O l 'roicctul guw!'I1ului a lost prczcnlat Camerci rcprczentan\ilor In anul lS5U. A fost

'cr,pillS Illoliy de chclluicti suplimcntarc, S-a CCl'lIt insa cxtindcrea jllrisdie\ici conslilatuilli

d,' [;1 .)i s-a acccptat.

" mwrsrw' :em p-nzn

RELATIlLE RoMANOwBELGIENEINTRE 1359-13i3 229

Unirea Principatelor a avut 0 mare importanta ~i pentru relatiileeconornice dintrecele doua t,f1ri,crelndu-se posibilitatea pentru dozvoltarea,in primul rind, a sohimburilor comerciale, Baponrtelo brhuiso de catrediplomatil belgieni, in special cele ale consulului de la Ga,la~;i~i ale vice-consulului de laBraila, au atras atentia asupra mutattilor InterveuiteIncadrul comertului romanesc dupa 24 ianuarie 20. 1n acelasi t imp, uegusto-rii belgieni, eu' precadere cei din, Anvers, prin intermediul camereloridecomert;. s-au referit de multe ori "la importanta schimburilor pe carele facem ell Principatele p rin p or tu ril e Galati ~i Braila,' 21 Din, acesteconsiderente ei au cerut instituirea unei linii directe ~i permanente _intrcAnvers Iii Gah.tLPrin infiintarea acestei Iinii, in a,nul1859, numrLl'1~1vase-lor sub pavilion belgian, sosite la Galayi ~iBraila, a crescut de la: U, citeerau in 1858, la 12 in anul 185922• . l

Prin toate evenimentele care au avut loc in anul1859, din care se

remarca. mai strinsa apropiere intre cele doua partenere, diplo~natica. ' ; I i economica s-au creat toate conditiile neeesare intensificiirii schimburiloreomerciale. :B'atr~de anii trecuti 23, S -[ tU inregist rat saltur i valcricel deose-bite, ati t i l l , importul diu Principato, cit ~i la export. In acest an J l\~~ai,

· negustorii belgieni au adus pe plata Principatelor, conform st~t~~tt?II~rlor , 17!)733 kile ZlLilal'ratinat, 92667 Idle zahar pudra 795 lmcat'li stlCla,

. 242148 kile Iier ~iUlm ladi1Qll[t~.l'!l~24.§ia!I_c1:lrIlpil,rn,~cl~[L~ci~_,l§lpOl{~le. · · · . a e ~ c e r e i 1 f e 2 5 . - - - - - - - - - ~ -· Daca avem in vedere numai acesto date, se poate afirma ca' existao anumita reciprocitate de interese mult sporita fltya de anii t:·ec~ti. P~de alti""parte, se poate spune Crt ~i Prin?ipn,tc~c i~i aduc () cOl:l:l'lbu~;wmatsub:;tan1,ittlr" hL.dezvolta.nm accstor t\ellllllbur~. In~e1'esul mai ales, p~I~trucomertul cu cereale, masuri le luate de Ouza pl'l !l ~ 'efol 'lnele sa~e : " U ~ac~l~tat·nezustori lor belsr ieni toate condit ii le pentru act ivi tatea lor . Prin mtensifica-re;{; vinzarii ac:stor produse ca,tre uegustorii belgieni s-au creat conditii

~i pentru comertul de tl'aI:zit. Datorita <1ccst~)l'a,~)or~ul Anve~';; a deveuitinca, de a.CUl11n antrepozit al cerealelor romanest i, "mtermedmrul pentrurevinzarea griului ~i orzului" 20, in alt~ IlU,rti ale El~ropei. ..

Din pacate intcnsitatca comertullll uu s:a mel~ymut la aceln~~ 1:1vclin anii care au urmat. Datol'ita concUrenyel manlor state caplta,llste,BelO'ia a fost nevoita srt-~i reglemeutezc relayiile pc baza uno!' ~ratn,teco~crciale ~7 prin care a cautat sa-~i asigure'comcryul sau. Departe rle noi" indul tie a, vedea in aceste tratate altceva ~ide a Ie evalua pentru cOl'nertul

general al Belgiei. Vom spune doar ca pentru comertul cu tara niastI'a,

20 COl1sululde la Galati sc referca la intensificarca schimburilor comerciale a Principa-

telor, "la pol it ica economiea a lui Cnza, care era favorabila dezvoltarii comer~nlni'~. Arch.

M.A.E.B. Dos. 992, Totrlc II, doc. 20 ~i 28. '21 Ibidem, doc. 1. _ .• .

22 Ibidem, doc. 28.

.2.3 Vezi A. Filimon, SciIimburile comerciale ... in "Analele Univ. Al. I. Cuza:', la~i,

Isl or ie, I II, T, XIX, 1973.24 Arch. M.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 28.

26 Ibidem, Sint cnpl'insc In calcul uumai eCl'calele riimase in Bclgia.

.26 C.·Bn~e, op. cit., p. 109. , ' . ,. ,. Au fos t Inchciate urmiitoarele tratate : 1 mai 1861 eu Franta, 28iunie 1 8 G 2 clI!>pallJa

28martie1863 cn Zollvercin-ul, 9aprilie 1863 cu Halia, 12 mai 1863 eu Olanda, 2U mai loG: , ,en

S.U.A. Vezi, S . van de "reyer, Hislo ire des relal ions exl irieurs depuis 1830, in Patnn Belglca

tome II, Brnxelles , 1878, ' p. 358.



AUREL FILlMON

care nu putea inclieia un asemenea tratat. datorita dependentei sale f a y a .de Poartii ele IHW avut efecte pozit ive. in acest sens , mentionam tratatul

din 20 mai 1863 inchciat cu S.U.A. prin care cerealele americana au fost.vdrnise ])c piata belgiana 28. Faru, indoiala. ca cerealele romanestt n-auplltnt concura cu cele americane, dar mentionarea lor inrapoartele consulilor---- chiar :~iHid datcle statist icc de rigoare ne permite sa credem in conti-

nuarca vinzarii lor pe plata belgiana, chiar 9iin carrtitati mai mici, Esentdal,;-lllllne fn.ptul cil, relatiile nu S-3,U intrerupt, Dealtfel, aceleasi rapoarte

Lj('n\jOl1eazC~ ~i venirea in continuare, la Galati 9i Braila, a unor vaseo - \ l l . J paviliou belgian.

:- )c:; lderca intensi tii .ti i schimburilor comerciale n-a afectat relati ilo<i" 'llls;unblu in t rc cele doua tari. Din cdc prezenta.to se poate vedea.I ' Iudi IiC: .; lTcasurvcni tii prin care comortul nu mai era singura modalitatede maniicstare a relatiilor dintre cleo Inca din timpul pregatirii Unirii,<1;l1'mai ales clUpi 'L realizarea acesteia, activitatea diplomatilor belgteni,; lcI' (~( iita1 'i in ta,l '({,noastra nu sc mai rezuma nici en. numai In.probleme: 'iTiel ccouom icc. Consulul Poumay mai ales, unul diutre strainii adcptii;11 Uniii i ~i prietcn al poporului roman, a facut totul pentru ca relatiile

politice ~: Lprirncze. Dupa cum spunea, el se bucura de mare ineredere

':isimpatic.din partca clomllitorului ...Er<t_.'Ll:rlll1_ilintl'~<!lpl~l!:l~~tii_<;traini..u c,1I;eoal'rienil-lJOIlticiitrViel'riTI a u discutat mURe probleme de interes

rcciproc. Din rapoartele sale, in care sint prezentate evenimentele vie~iipoliticc din Principate, in timpul domniei lui Cuza, se poate deduce stra- .daniel lui de a nu insela pe cei care aveau incredere in el, Datorita lui, :'JC toata perioada anilor 1859-1866 relatiile cu Belgia s-an dezvoltat.~-a .clovcdit prin aceasta ca ridicarea consulatului din Bucuresti la rangulde eOlJoULLtgeneral a corespuns unci anumite nccesi taM ~i unui amunitiu: ('re;;, (lilt p:HtC~Lguvernului belgian, pentru acestc relat.ii, .

Din considerente de acest gen a fost urmarita ~iv iata politica interna,(1in ultimii ani de domnie ai lui Cuza. 0 mare.importanta a Iost acordataIIl:iii demisiei domnitorului, cautindu-se, in primul rind, cyaluarea, eonsccin:-telor pentru 1'ela\ii1e llintre cele doua tari.. ~\.l1Un j;~tt~L1a Bruxcllcs in ziua de 11 februaric 1866, abdicarca _a}Jl'o(lus e][loyic guyernului 1Jelgi~.m~i cercuri.lor politic~. >:)pa~iu~IU perm~tc() preZl.'nkll'(1 in det-Lliu ~.tacestei probl~llle 1;'1 lll_?dullll Cl~m,Lfo:-;taprcCI~tl:H,1J iml,lI Llli in to;tt~Lcomplexitatea lUI. Hcnutream dom' mtel'mml deoseb1tt{'tllll

arn ,.;pus mat su~, viLzut prin priSll1~Lre1at~ilor dintr~\ ccIc .<lona vari.[)ill clucmncnt .ele diploll1~tt ice bclgiene se desprrnde clar mtenyIa de a nuimrerupo, in nici un caz, l'eh1ti ile eu Principatele. Toati l, lumen, ))ol it icu,: -in ll l' imu1 riuel eci 1ll~1i bine <wizati, erau insa de aeord cil, YOI' mtcrvem,·ll~I'nc.utenoi lJeste ClHe n n fie v a }Jutea trece chiar foar~e u~or.. . ,

GIl element non a,fos~,intent.ia ~mt~~festata a cQrcunlorpolltICl} l'0n;m-;i1'''1 i (k. :l-i ore!'i tTonul, elm nou, 1m FIlIp de Flandrct. In rapoartelo Haled II; 11~iL! fehruH.rie 1866, (lonsu1ul Belgiei de la Bucurc~ti informa despreIii t "11 i, iile acc:;ior eel'curi. 1. 11 febrmuie e1 scria Crt "in acest moment

" In allU! 1858 Bdgin n decretal Iibcrtalca completii a comer~ull1i de trallzit p,cntm

ccl 'l ,, ,k Ea dcvcIlea astIcl Ull important loe de piltrundere in Europa a ccrealclor amcncanc.

i' ill accast,., lege volul1lul eOll1crfului ci eu ccreale n spori t la 9,82% in. anul 1861 ~i,uP~i la, ,!O~.~. In allul 1868. Yezi, S. Capelles, I. e volume du commerce cx/l neure t ic l a Be lgIque.

..,_)- 191 ,J, 13ruxelles Lan, p. 246.

RELATIILE RoMANO-BEJ;..GIENE INTRE 1359-1878 231

(oratrei dupa amiaza -n.aut.) deputatii ( '/ l ) sint reuniti pentru a aprobadispozitiile care trebuiesc luate. Am fost asigurat de div~rs~ paryi c~,Camera va proelama pe A.S.R. contele de Flandra ca r~ge ( '1 l)l al RO!_na-niei">. 0 zi mai tirziu raporta ca "Filip de Ela.udra '" tost a,le;; domuitora.I Principatelor unite"30. 'I'otodata anunta guvernul sau ca ,,0 delegatioa fost aleasa special pentru a merge la Bruxelles spre a-i oferi A.~. coroana

Principatelor"31.. .:.Exceptind folosirea termenului de rege, consulul b~lgIalln-?, gre~~t

cu nimie si face dovada unei bune cunoasteri a problemei. Cercurile poli-tice romanesti -- tapt recunoseut de catre I.e. ~riLtial~u ~iO.A.losetti 32_

s-an rrindit din nou la contele de Flandra dorind !il de data 'accastu --:-poat; mai mult decit in 1857 - sa dea yarii 0 organizare asemauatoar« cua Belgiei 9isa salveze Unirea. De alt fel, insu~.i ratiunea p1~cloariei l~i Pou-maypentru: printul strain - n-a pledat special pentru prlllt~l pelgm,.Il ~.(lr~ ~c~ea~i. , Pentr~ e1 ~n. asemenea print reprezenta gm'anyta Flenl,mcryunlta~ll celor doua Principato. .' i : . .

Fara indoiala Crt un marc 1'01 in cadrul proiectelor de aducere < " I i unui

print strain la tronul Prineipatelor a avut simpatia .faya de J~e~gi~. N1;lscar putea spune ins a cu exactitato care este raportul dintre a,~c:tSt:1sunpa-~¥~~4i.nt!;-\}..£!~~j;aJ'i.Du~-c.umllll hlrpntcaJ:.;J,Sf1uud e.dud).

..l'~lat~iil~--~~-fifo-;;; I;;_a:-i~~e, s;u m;'i putin bune, .ir: c~t~uI acceptarii;

Exista 0 singura certitudine ~i anume plasarea Belgiei, prm p.roplme~ea,facuta intr-o situatiemai delicata decit in 18m. Documentele diplomatice

nu siut prea.edificatoare ina prezenta cu detalii par~rile l'eg:elui, ,~,guvernu~lui ~i a oamenilor politici influenti f[1t,U,de aceasta c~es~lUne. ;>:),eunos.1iipsa uncle date privind interesul faya de ceca c~ s-a ll:t,l~nllhtt,1r:-conti-nU':11'C ~i fa ,llJ d e reactia 1)0 ~lan .iI~~ern(1~.ionaLll~ 1.11~1~1(_\~·lr~~a,1~H~1~t~cst1si4uat, iei internatdouale, a atitudinii mar~o~ ~uterI !a~a ~e Principate, Iacare .s-a adaugat ~i pregatireadip~omatlCa ~ntensa l1_rLtZl?Ol~llUl,~'U~.07austriac, Belgia a inteles ca era nevoie de r~1Ultaprudenta. Din informatiileprimite de laxllplomatdi sai, guvernul ~l re~~Ie (d~ clat.}"aceaata multol 'apoar te au fos t prczentate ~i l'egelui) au :>tabIht cu,s l~ua1;t:~(:r~ mult. prcacomplieatrt ..Ana,l izind toato acestmv prinprisum :>ltuaylCl .deos,.?b1te aBelo-iei, <I , neutra,litaFi ei, hu26 februnrie, in munde contcIui .d~ Jihuudra,prixr mnbt.s,),clLL de la Paris, guvernul belgian <vl'a,spun~ l_lCga,tly·~3.

Rasimmmi Belgici a, croat, este ad~:varat , ~ anuuui:Lt derut

1

" , da:' n-a,

modif icat cu nimic fondul general alrelayl lior romano belgwne. La IBruxelles. !

I

2. Arch. lILA.E.B. Corrcspondance ... Roumanie, T. II(1861-1870), doc., 4i.

30 Ibidem, doc. 49.

31 Ibidem. • ,,: 7 lb' . 21 ""a2 Vezi deelaraliile lui 1. C. Briilianu ~iC. A. Rosetli "Hom:mul ;' . c ru:ylC ~I - - ~"

. IlUn-tiC 3i8:~h. M.A.E.B. Corrcspondancc... ROllmanie, T. II (1851-1870) doc. ,19~i 50.

In raspunsul guvernului belgian sespunea "Le comtc de Flundre p~rt pour Rome; son : 'oyage

Ctai t decide depuis lon"lemps el toutes Ics d isposi tions (sonl ) pns. Son Al tesse Royale nc

croit pas pouvoire accepter l 'offrc s i nateux du peuple (? I) rou~1Uill, dOI_ltc~le cst ceper;,d::lltfort recollnnissante et dOllt Ie Roi aussi cst extrcmemcnt tOllche. Sa ;\IaJeslc et son Au".u~t:

Frere ferol~t tonjours de voeux ponr Ie bonhcur ct la prosperite des Principautes'·. ~~co"~'rma

prin ~ceasta cele spuse de T. V. Riker" Filip ~c Fla~dr~ a reJ:I.z~~ ~tego;~:_~~O,';~_11I~~n~:._~~a pleca din Bruxelles" (Cum s·a infaplu ll RomanIa , Slualui und p,o),em< "_"",,,,.u.,<o,_, u_C_

re~ti, f.an, p. 627.)



AUREL FILlMON

, ;-a. do:'it, .fm~rt.e mult ca relatiilo stabilite sa continue in a . ".u.uuera .~lchu:l ' au cont. inuat . Singura problema mai deosehi ta a f , tceea~~[;ea)guv(:'l"J,JUl~ll,r;):n~ln.' ~ugen\,t~1 do.prinl,ul Carol, din anul 1~~7~e~~j," . LOUllM} ,.,~\,ie. ll11~el11t din Junctia de comul general la Bucurest'34.,c:casta n-a fost: motivata in nici un fel. s« pare cii . In, o1' i" inea ci a 's~aC

,. . unora c~llltreaceia cu

caI,'e:1 , discutat Poumay

problema lLdueerii,,[yon .'0 1111Pilip de Flandra, S-<1Xputea, de asemenea, ca si Carol in

[1[<\ ;;\11"; (11l ~,al'ea CU~1Oscut uncle amanunto, sa fi cerut eUinSiste~ta inlo~ui-[l';\" Denltf'cl , tr ebuio spus C~1, ;1~;1cum rezulta din rapoartels sale Pournay[ :11 I-a ; lgl'eat d eloc pc Carol. ' ..'

. .1'1'01.>1C]11;L rCi ip~ctiva. r i-a const. itui t insa un mot .iv de rupere a rela-1.11lc:~::~);:'i:2-1 do~e~11,)) ')e1868 Belg ia l -,~ nul~1i t 1a Bucurest. i 1 )e Pit ters: : - - L : C . t ' , l l . L , . ' S(l.l , t<LC:l :l~~,"s~as-n,rez.olv;lt ~ltuatml1epHj,euta. Cu oeaziaprezen-"ill;. 'Cll"(~lllOI d_: ,1eledltal'C printnlnl Carol, s-a vazut, clar ca ambeleIClI"ll alto cautat ::;a tyeac8, pcste cele in timplato , sull iini indu-: ;e si cu ucest .prilcj , .(:~o.. , 1 ' , 1 porturilo .exl?tcnte iii relut.i il« industrialo tli con;c{:eiale care--n.u ~l;Jblht ~10ade ~el 'lce mtre ambelo t,a,rinu YOI'inceta ,1 se extindo inlilt ercsul l'eClproc"36,

. , '.. C\~leaJ'!rmate <l.Ve:1U<~baz~ 0 l'e,tli(;;1te concreta, Intcresele reciproco~~";..Ll.l,l_. __• ) , .L:d·I-, l-lw.----C.l ..Cl"l.ll ..n..1:u,_.LO...I ;Io._"':""l . .! ""'t _~ _~ . " ., __ .. .:L - . - :L y

t- , ' , ' '> : ' , ' '_ , -_I.. ....«-v ~"" '- '"_vv~J\JJ.uJ.-V Vll 'i (") .U1J. IJcI. lLJTI:trUv---va:re ~~--·uUUarIL-.J...)etn'If{;---H1--QUp-a.

I:"l5b. Inpcno;tcb imediat Ul'l11,UOi\,l 'C detl"on,'i.l'iilui CUZ<l.,<. (1,beOl~tinuat," lw .11~1 excmplu de organizare din C,11'es-au inspirat oamenii politici ai"rclllllJ" D~, ;tsC!:lenc<t, :;;colile sale erau oautat« de tineri romani, Lahrux~>lleK,Lll: ,ge ~l.Anver::; , multi dintro acestia s-au format ca speciahstt1[1 dif 'erit c domonii-". •

, . Avind in vcd?r.e ansarnblul general al relatiilor dintre cele dona tari,.:ll putca spune ca ll~ ann care au urmat dupa 1868 relat.iile dintro ole.ii: ( '.uI!USeut 0 .~l }n,ll ~nare dezvoltare, Citcva fapte deosebite intareso;.'l'C:'~'L" <)tll'lm~t,lC, In primul rind, crearea agentio; diplomatice belo'iene de, 1 . 1 I'lll:ul'e~tJ, 11 1 a.Jml1870, va marca nu numai dezvoltarea de c:re vor-Ili::Ull Cl~l 0 eot ltur[o radicals , Crcaroa aceste i agen~i i, care fii.ce ;1 parte: l t l l plalluJ !lut! , 'eelll a~guvernului llelgifLllde lii .rgire a re\,elei !Sale consu-",In:,~lde I"l'.prczcntare III Hom~lolli", (1, fost priam mare dovada a intentiei,[ ,. :1. d:l \';rll'J1tC]:lO} l"?la~iil~)r.(lin~~·e~.cledouil. t,a,ri, '"l'eCuno<1~terii deiwhiHe

i[ ,,1[(;);lk:l r]('~ee';lb\Il f:illeClahzi.1l'llofreiilor diplomatice de la, noi qin tarii..t [[ ;11 d(Jllc;cnncl, pl"ln creal 'e,1 eonsulatelor de Ill ,Ia~i ~i Craiov<139, in al1ul

' " .\reiJ. 'LA.E.B. Dos. USU, T.r. doc. 237,

:::,liJidl'Jl~., do(". 2 :lD. inl irziercn s"-a datorat l lcgibi ri i pcrsoal le i pot rivi le . La inccputfu.-.[ lltlI111.L.1)l:..gremonl, foslul consul general In Sll1rnu. S-a rcvenit foark l'cpcdc asupra

~1i'v'S l i 11llllll!'!.

o IIJic1clll: duc. 82. Vezi ~i, Rcprc:enlan/e!e diplomaticc ale Iiomfll liei vol. I, p . 288 ,... \ \ 1.1. COIl .< / l ll l !~a . leg , !" clecloraM ~i ofgani:u/ia judcc(Uoreascll a nC/fl iel, iruduccl'c d(, '') \ """ .. 1". )1, . . I 8".': L .. C, . ,\ngelesclI: UIl .f ll ri sl n lo ldol le (l It H ilat , Teudor Velw, Bucllre~ti,

,..". ]'' ',' ''S([I , (~l._I~\llI01 (,]1. :"Ilatel, i Je :vo l/ arc a c on sl il ut io na /c 1 a st al ul ui r om an , Edit . .··Ll:,'ll:JG. I)\;Clll'l':jll, l~h(.

i' C.. \ngeicScll, S/wlc,,/; rom"II; ill s/nlUlC,ialc. Uilillcrsila/cci dill Bl"llxc/ics ill Stud"'rC:'.·~"<n i.'lnricc". l~I.IJ." \"cd. ; '; :\"![1. p. 11\1-l:!G. Pcn tr u pel 'i oada la care ne· refe;:i;l; C~:.:,·:ir,'i.,·I·,l.lll\" i'Ic".I·OIlWll al ocolilol' belgiene a fosl Vasile Conta, Vezi, Ann Conla-Kcren-

!J/!Ifiru/;'tl iu{ \ usilc COllla. lasi. lQlG. .

, ', . \re; ; . . \L\ .E .B. Dos. UU·ld~Crel li l din :l a ll" lI st 187 ·1 5 i Dus. 091 c1ecr et lll d in 2 \)..< : , , : \ - : - 1 Yl..'l.; . '; ii . \, F i l i ! ; , O l l , Slubilircl( t ( ;l l~ u ta ( cl ( ~' i J cf g ic ll C il l Romclilia.

10'

In ... .

11 RELATULE ROMANO-BELGlENE INTRE lU59-18i8 233

1874, reteaua consulara belgiana va cuprindo principale le orase romanesti ,ceea ee este inca 0 dovada a interesului fava de bunul mel'S 1',1acestor~~. '

La, baza: acestor decizii au stat, fi'Lra.indoiala, ra.tiuni ditcritc. Auprirnat ~i acum ratiunile economice, fara. a so neglija 111si'Lmutat.iile poli-

tiee.Daca

inperioada anilor

1865-1870 statistdcilebelgiene nu.mai

oferadate prea sigure privind valoarea comertului, mentionindu-se numai numa-rul de vasebelgiene ~i stradne care au incarcat marfur! de h~Galati ~iBraila pentru Anvers.mu se poate erode ea valoarea acestor schimburi arfi scazut, Ioarte mult. Se poate admite, n~a, cum am spus, doar!o sciidercde intensitate care pare fireasca ~i normala in relat.iile d iutro doua 1;11'1.

Dupa 1870 stattsticile demonstreaza, cu date sigurc, spouirea volu-mului schimburilor dintre Belgia ~i Romania. Fa~a de perioada anilortrecuti, pe piata romaneasca au aparut mariuri belgiene de 0 ima.i mi1r~varictate. Primul loe il detinea tot sticla, Ul'Il1<1ti1.e zahar, ilLll1ldon iilproduse textile40• Pina in anul Ls?[)exportul acestor produse in i,;~ranm1st,ra.a atins cole mai inalte coten. Alaturi de aces t ea au fost aduse insa ~imulteproduse noi: vagoane ~i ~ine de trarnvai, arme : ; ; i masini pentru utilareafabrieilor de zahrLr. in al1ul1875 valoareu totali1 a accstora, deP\1~e:1 SUlUU,

-d-e-J:3000004e--~~.-Peste .numai.un ..an y.alo.aJ:ill1...totali1_1~~~nQ_r.1!l!l!!ibelzian in Romania s-a ridicat 1< 1 suma de 2 17;' )000 de fran~i , -ceea, ccb . ..

reprezinta 0 crestere, "uu numai rata de anul 1875 ci ~i f:1.ta. do toti :11111preceden vi"43•

Pr in aceste valori, in importul Romaniei, <lin anul1876, Belgia ocupalocul al VI-lea, ceea ce e11'insemnn 0 dare inapoi. Soar pu,l'ca lm-;ii.cil.nuacosta era Iocul ei. Explicatia ne-o oferi:\. vice-consnlul de Ia Bl'r1ila. careari1.ta c:\ "ecc1mai mare parte <], marturilor de provenieuta belgiani:".,veneaupe hLViena, ,;-;1Utrnnsbordau 1 < 1 Londra:, sau v?ne,w pe b Amsterda~l~Oonstantinopol, de unde erau r'eexpedin.te prin Y:1I)0:treleeompm~lClLloyd. Cole care veneau pc la ,Vie11:Lcrau dcclaratc la varn ii caproveninddin Austri» iar cole de 1<1Londra ca proveniud din .Allgli;1"H~ Deulttel,.aceasta >lC ~a vedea ~i din insistente1 eu Cl1re diplomatii 'Lcretlit·a.I,ih1 110i:I.U cerut resta ll il irea liniei de ya,pmLre Anvers-Galat i" , princip<)b Ctwza adiminur11'ii ~i dUl'l1bilital;ii a,cestor relaW"45. :

4. Arch, M.A,E.B. Do~, 991, doc, din 2l) iunie 1874.41 Ibidem, Dos, 2750, doc. 11, partea a 11-~. StnlisLieile indicii lIl 'miilourelc datc:

sticlu= 50 000 buca~i, amidon = valoare 18000 de franci, draperii ~i mutase f'200 000 defranci ~i zahiir = 20 000 de kilograme. i

4. Ibidem.

'3 Ibidem, doc. 114 bis (anexa). Din sumu lota!'. de 2175000 de frand, (\00000 fr.rcpr czcn ta valoar ea armeJo r, 300000 I r. ~ incl e $ i vagOl ll 1e Jc ~i ·lOG000. fr. 1l11/.5inilc·pent!"lll ab ri ca de lu Chitila. Restul erau i1iferite aile marfuri. .

Pcntru marfurilc a(luse Ia. Galati. sin! Illen\ionatc urmaloarclc canUla\i: 14 157.i e u<ltc] « ( \ 751 kg) . 625 l az i amidon (22060 ]( g) , 375 l az i IU l11i na ri (l l 440 kg) , 200bnri li c imcn t.141<1ba ri li fi eL· f or ia t, 269 colc tc f ic ra rl c ( 14 : 168kg) . 650 bari li c lIi e, 3249 colc tc malc ria lepen tr u Sasc lIt ( 720193 kg) , 1 <1 lazi ClI pate alimcntar, 1 lada ornamcnlc hisel 'iec~ti. 1 colct ell~csuturi, :~4 Hizi ClI stlcla, 5471 l iizi ell sUclarle (G 9(;1 kg), 25 barili zinc, (CanLilii\ile In kg

si nt d in accea~ i sursu. )44 Ibidem,

4 ' Ibidel1l.



AUREL FILIMON

Din cele spuse se poate lesne deduce cu.valoarea marfurilor de pro-'.·"llicnFl; bclgianii sosite III Romania, in anul 1876, ora mult mai mare.

In co privestc importul belgian din tara noastra situatia statistiCa.',<to~imai putin clara, Lipsa uuui consulat romancsc in Belgia no priveaaa(k 0 situatie cxacta a vinzarilor de produse de la noi in aceasta tara.: - : ;I im i ,met C{ LBelgia cumpara cereale din Romania. Nu s ti m c a nt it at il e,

1 i .trucit eca rua.i mare parte :'bacestora era incarcata. pe vase straine cu<l1'c'Liu,ltiaAnvers, Nu stim, de asemenea, daca aeestea erau vindute ini',clgi<t san emu reexpediate in alto pa.rti. Merita. insa de notat, ceea ce

,: iplorna.tii belgieni au recunoscut, ca.negustorii din aceasta tara. erau inte-l'·:'l.ti pcntru ccrealelc ~i produselo animalicre do provenienta romaneasca;

Iutensificarea schimburilor comerciale intre Romania ~i Belgia s-a

cut, intr-un moment deosebit. Dupa cum se stie, incepind cu deceniul:Ii YIlT-lca al sccolului "I XIX-lm1,_l'tom{mi,'ba intrat ~imai series, deschis,

!lI' calca, obtinerii indcpendentci. In cadrul acestei pregatiri, relatiilecu

: il l C ' "Lett', ma.i ales cele comcrciale, au avut importanta lor recunoscuta.Prin moditicarile survenitc ill cadrul politicii economice, prin tratatelecouierciale incheiate in perioada anilor 1875-1877, s-a, realizat 0 prima

;\,programului de ei~tjgal'e a,indepcndentei depline, in aceste actduni.«: iIl(:adrc~lZ~l organic ~i relatiile cu Bolgia.

- -TeTf t i iI l i; e IcCIe lllCIcpcu-( [eu\ ,a' aT6RcHi ianie i au fostHesiza , te~ia p r e c fate;d,' diplomatic belgiana, eu mult t imp inainte de anu11877. inca din anulI s,..)~\ consulul I)OUlll<1Y arab ca "Unirea este realizata de 0 marc adunare

jlCpu]ar{l care dispretuiestc toatc drepturilc de suzeranitate'?". in anul1;- : .71, .Ministrul de Externe :11 Bclgiei, contele d'Asprcmont de Lynden,1,'(;lilW0tea dl indcpendenta Romanici era ,,0 problema deloc simpla ci una

(.;l rr: iJ r JiU tee" avea serioase consecintc'?". El avea in vederc, in primul rind,(<)J],C,celntele pentru relatiile dintre cele doua tari.

Urmarind cvenimentcle, premcrgatoare proclarnarii independ o:qe1.:-lI'ii noastre, diplomatia belgiana si-a format parerile din care se desprmd

('llL'Y:l, idei edificatoare pentru ~1 demonstra ~i 0 anumita simpatie cu

,;u ,ill romunilor. Astfel , agentul diplomatic de la Bucurcsti, J. Jooris,:

:11l Jin ~i a.tent obscrvator al eveuimentelor, sublinia complexitatca feno-

llll'lllilui. Int1'e a!tele mcn1:iona ei1"aspiraWle Romanici sprc indcpendcn~a

('1)11plda, ~i nCl'll.bdarea de a sfi1rima legaturile de vasalitate ce 0 leaga

de 'L'urcia, corespund pc deplin dOl'intei nationale ~i sint aspiraW legi-iilllC"·Jo. ::ITai J1lult. decit Mit, se considera sosit momentul ea "marile

[lil~Ci ,5, indemne TUl'cia sa asculte dc vocea ratiUllii ~i a dl'epta1;W'49,

I('ol'dillll inrlepcndenta Romaniei.

l::Yident., dilllomayii bclgieni au evaluat cOllsccintele indcpcndcntei

'.:(l:i 110astre prill prism a relatiilo! ' cu I;ara lor. Aceasta, pentl'u ca era .de

mai muJt, decit dupa, realizal 'ca Unirii , sa aiba loc modificari

--------

'" Ibideill, Dos. 002 T. I , doc. Ufcbruarie 1850.

" ibidem, Corrcspondnncc. .. HOllmanic, T. IV (1871-1874), doc. 64.

" Ibidem, doc. 81.

19 Ibidem.

RELATllLE ROMAND-BELGIENE INTRE 1859-1878

care Sa permita 0 dezvoltare pe alte planuri a acestor relatii, Nu . poatetrece insa. cu vederea peste atitudinea diplomatilor, care exprima ill fondatitudinea unei' ~ari care a facut eforturi pentru obtinerea I$ireeunqastereaindependentei: sale. Aceasta asemanare ill trc cole doua t,ari -i fUcutapentru prima data de catre Jooris 50 - era un element de apropiere IIinu unul dintre cele mai putin dmportante. '

In preajma obtinerii independentei tarii noastre, problemele care se

puneau in cadrul relatiilor sale cu Belgiaerau cu totul deosebite, Jata deperioadele trecute, profilindu-se IIimai bine semnele modificarii caracte-

rului acestora IIia rolului crescut al diplomatiei romanesti. Prima, noutate

a fost tendinta fireasca. ~iobiectiva a Romaniei de a reglementa schimburile

comerciale ~i cu Belgia pe baza unui tratat; direct. Initiativa a IJOl'J?itdin partea guvernului roman ~i facea parte din actiunile de seoatere a

eomertului de sub autoritatea ~iprevederile tratatelor incheiate del.Poarta

otomana cu alte state. in aeest sens, agentul diplomatic al Belgiei nota,ca fapt deosebit, aceasta manifestare a Rornaniei "de a nu mai reounoastetratatele incheiate de Poarta, tratate care fuseeera deja profund modifi-cateprinmasuri de Iegislatie interna"51 IIiatragea atentie, guvernului san

asupra a ceea 'ce avea so, urmeze.Analizato, in contextul general al situatiei de atunci, toatc acesto

actiuni au fost privite de diplomatia belgiana ca ,,0 necesitate economiea,ca;re·'-·sa-·-periu.it;t-dez-voltarv~ --ttnef'-·indu~rii-'n1ti\Jivnttfe,-..~tttetfitGnel'~f -B-a-·'e

forma de manifestare a independentei economice. .Tratatul dintre Romania ~i Austro-Ungaria, <lin anul 1875, a cdi-

ficat ~imai mult, guvcrnul belgian, asupra acestor tendinte. La incheiereaacestuia se ~tia precis oa nu se rnai puneuu numai problerue oconomice ..

Po de alta. parte, se erea ~i convingerea mai forma asupra lleecsitil.tii

realementarii pe baze noi a relatii lor dintre cele douatari .b La inceputul anului 1876, prin agentul diplomatic de In.Bucuresti ,

J. Hooricx, guvernul roman a explicat oficial noile sale intentii. Cuaeest prilej, Belgia a fost invitata sa incheie 0 conventie comerciala cu

tara noastra "pe baza prineipiilor conventiei cu Austro-Ungarial'!". Invirtutea acestor principii, guvernul roman a facut urmatoarele propuneri :

a.) pentru comert tratamentul reciproc al natdunii celei mai favorizate,b) pentru cetatenii de origine belgiana sau romana, tratamentul de e~a-litate in raport eu impozitele ~i obligatiile de orice natura, c) :wl1~taJele

speciale acordate Austro-Ungariei pentrn comertul de frontiera, ca: st~t

limitrof, nu VOl' fi .acordate ~iBelgiei, d) aceasta in1;elegere estepro;Vlzorle~i va fi incheiata pe baza declaratiilor care VOl' f i schimbateilltre cele

doua guverne ~i are for1;a obligatorie pina Ia 30 aprilie 187754. !

Declara1;ia, guvernului roman, din care a re1;inut aten1;ia in modspecial punctul' d, a fost analizata in cadrnl unei ~edin1;ea cabir;tetulu~

belgian. Ou acest prilej a fost ana.Jizata situatia generala·~· comer1;ulUl

6. Ibidem. Eeferindu-se la s ituatia tarii l10astre spul1ca lntrc allele ca i s-a creat, dupa

tratatul 'de 1a Paris, 0 situa~ieascmallatoarc ell a Belgiei.

'61 Ibidem, doc. 73.62 Ibidem, doc. 98 ~i 101. .$3 Ibidem, Dos. 2750, doc. 939 ~i Ullexa 82. Dos. 2013, doc. din 24 mal ~i 1;:)

august 1876.5< Ibidem, Dos. 2750, doc, 45 ancxa )i Dos. 2013, doc. din 15 august lSj,>.



AUREL FILIMON

~:u R,onu111ia ,~i atitudin~a altor t~ri fata do noua ei politica econonuca-III primui c,:"z, au fost dli ';cu~atc ~I cererile carnerelor de comerj de a' nuse pwrde dill vedere avantajel« comertului belgian"55 atit in ~e PI"" .(:.oJl~erp,t,Jl .cu~an1_,n~a::tra" c.l ,t ~i eel cu alto state < 1 i ~ aceasta. partIe c:LlilOpel. Iy I)lIVlTlta atiuudinii altor state s-a retinut ideea ca uncle 56 emudl.-;puse. , , :1 discuto cu Homunia, ceea co a fost cons iderat Incura iator

pentru Bclgia, ~1 llU putea fi scapat din vedere. .1 ,

,La. 17 iu lie IS7~, c_:on8ululbolgi~Lna tnmtnat Mlnisternlui de externe1' :I"p lln~lll gIlVel'! ll llUl, sau, Desi era , redactat int r-o l1utniera acncrala 57

lIuLa",u verrrului belg ian deschidca perspective buno pentru'" viitoarel~t l'ii.Lal,n'c cu guvernul roman.

Pin a la ;;fir~it.:ll anului 1876 tratativele n-au avansat prea mult dini'I:UZ:l llnOl.' n~potl' lvl l' l. de v?deri aSYIH'a duratei conventiei, cit ~i din("',I,IZ,l u n~I problema, ,de . '"1~a m1tura , care preocupau guvernul roman.I),' rl,·. alta pa. l'te,:-;-a ~!lntlt foar te acuta lipsa unui diplomat roman acre-d ILat 11\ cap Itala B elgiei.

.La inccputul anulu i11177, cind f ; i i alto tiLri si-au reglementat schim-I'll r ile corncrcia lc ell ( ;<1nl, nO<L;;tl'i1pc baza ~le tratato direete 38, guvernulIw!gian a llI'gen,tat tm~l~t;ivele, Diacutiile dintro M. Mitilincu, sccretaru I~t:~H-e-F~"~-- t - t ! -- : , ± l ~ ~ - t ; - { . , : . . r - tl - · ~ · t t t -- t l - ' -0 - - - - - · u ~ t , \ : ; -m - e - , - - - 1 5 i - - -- ' f ~ - Hourwx au evTueli1u1tlnten~ia

II< : ;, iuoheta crt :ll}H repedc acesto tmtative. In ziua de 1 martie 1877III cadrul ultuuei mtilniri, pc aceasta tema intrc eei doi diplomat' a '

rl.~'it~t'l?~lite d:tal!iIe t~hni~e al~_conve_n~ie~.I~ aceeasi zi, Hooriex ra~~rt~( ....,.,.",nhl'llul roman este gata sa admita, in cazul rati fieari i toate obser-1·1l[·llk P(' care Belgia le cousidera convcIll1bile"59. '

SenJl la ti1 Ia 14 rnart .io 187.760 conventia comerciala (prima de s t'·J't IJ A •• , ' Y '" eacesII'. III . l' e cornarua iiI .He1gra) a fost bino primita de ca-tl'e' ne rr t .' A

., 1 .'. 1 61 1 )· 'ltf 1 . . . . e",nil OIl, inpI nn u IIIlC , eau er, (1;1tele statistice mult mai precise dccit A "

, ' " t . i 1 .t '. ,- .. : _ "In ann

1'.11'~;11'''],1·< elll1(1l::~,'11e8"7z~Cle~tere su~stant la la .n valori i sch imburi lor . Pina• 1 .• ) ( ecem )1!C I pe prat,1 romaneasca au venit marfnh b'l '. A

···J·)·'l'" (I" .-,89" 000 1 f 'T t d - egrene m1 • .1 I ~u v v.", ;) . ,( e ranCI, 0 0 ata, navlzatia vaselor sub ' T11,,1...1·1I1 prrn l'c,·tal 1 1'" \. . _ '" I' pavllon

.c O " " '. ' . " . )1 Jrea lUiei } nvcrH-Dnnare, a rcvenit la eond't"l

IJ )In'.emU·. Jl{)l'ma1e02, lyll e

ii,j UJIUCII1, Dos . :1750 , doc . :W .

, . . ", l 'I~JOl 'iCX,a" :lUn\at c{, :, :: 'ra~l\a. nll sia, Gel 'mania ~i Gl'ccia ~i-al l l ll anifcs ta l inlcn 'i il cill: .1d lscuLl . eu gu\crnul roman. l'l ccrcu (fllvernului s '' iu s -. I "." )"

'-I J I ' 1"·' .. .. f " . . " ' ~ " ,a sc graucasca "pentru ca ~i co-ll ., \1 .~JC .:;.!,\rl 5.1 sc gclsca.sCd pc PlClO dc cgal1tatc ell a celor la ltc na~iu ni". Doc. 36 h is.

: " Ibidem, doc. -10 "neXa 1. Nota cra 0 dccl"rape de intentic, Tcxtual sc spunea An' ,<I:; d es ll " d e \ '0 11 '. la COllllllerce bel"e place SUI' un picd d'6gal't' I ' I "lmc, .,. l d H' l:) I e avec cc U1 {es autrcs nationsII l,OIl \ CI llelll:,n Ll ~)l, J1l01l Auguste SOllvcrain, Inc cha rge de vous JnanHcst - I ~. 'Cii:';:JtJ~;.~'un\.' l:ul1\'enlwn cornJnerciale avec 13 Rournanic" ' cr son (CS_l fde

is/oria / lomlinici, vol. IV. Edit. Acadcmici, BUCII1:qti, 1964, p, 479,

: . ' .-\rc,Tl, _'I.;\.E.B. Dos. 2750. doc. 91 ,~i 92.

I'.:~(;;;,-,:·;! ~: ,s l . . 'tl<:!tul Belgici all raU f icnL -u in ziua de 26 " D _ ,",... . r' .. ·C.. '. ' ' l1l.1I, oc, 100 ~1 106,/" '" , .'_ 1 .. Cl\ .. p~ du .u nce belge" n PLiblicat ill luna fcJJI"u '. 1~"" .

-.~. 'i'; c'..:~·c~t Ili",ql..!lltarca LrnLaLivclor ell HUlnania. a.nc 8,7 llHU Inullc nute spc-

: " - . ..· i~ 1 .' :' .; th - he,'gfel1c in Dundre. inLre anil 1871-1) _' " .,,:,1.1,150 praL'l1l aslfel' 18-[ _ 1 " (1 2' 876, conform stohsticilor= ;1' " SC i '" ')6,1 .,. ,~_, I ::- \as 0 2 lOIlC), 1872-1873 = 7 vose

0'.1 t. 1c ,0 = I vase (6 SOt tOil C), 1876 = 3' ') .__ ) ,. -._"~7. ):} d 'J c, 1 J : ) l :\ tiC:\:U din Ii iunil: 1/:)77. ~ase (- 954 t).

15 RELATlILE RoMANO-BELGIENE INTRE 1859-1878

Regiementarea relatiilor economice a fost apreciata ~i de catrecele doua guverne. Era i ll sa tngri jorator ca, Ia 31 decembrie 1877,convent ,ia,expira, Din aeost motiv, Ia 7 septembrie 1877, guvernul roman, prinJ \ : L Kogalniceanu, a remis agentului diplomatic al Belgiei 0nota In' in carea propus incheierea unei noi conyentil ca fiind "in in teres ul am belor pp,rt i" 6 3 •

Belgia a raspuna la 21 septembrie, dlndu-si acordul pentru incepereanoilor tratative. "Guvernul regal - se mentiona in raspunsul (lat - ,- a.primit cu foarte mare interes nota ~i 0 examineaza cu a.tcrrtie pcntru a seajunge la 0 fericita in~elegere"64. !

'I'ratativele, purtato tot la Bucuresti, au inceput imediat. Din caUZ<1situatiei speciale a Romaniei, determinate departieipa,rea ei la: razbo],n-a fost posibila uesfa~lmuea normala a acestora, Singura chestiune

notabila a fost prelungirea conventiei existente ptna la 12 februarie 1878

~i acordarea unor noi scutiri vamale pentru produsele belgiene. Do :1~e-menea, .Ministerul de externe al Belgiei a uotlficat hotartrea g uvernuluiea. "t.oate produsele romanesti de export - ccrealclo in speehLI!- orauscutite de orice Iel de taxe vamale Ia intrarea f ji iea irea din Hplgia"s . .. .

La inceputul anului 187S problema incheierii unci noi corrveutiieemel'cialc-l:lr-l*'OOCu patffiRn neu,--4R-!il te ·eondi tH y -~eleg:u::V-C:!' lle ,lu

timpul Intrevederii, din ziua de 22 ianuarie, Hooricx i-a inminat lui Kogiil-niceanu nota guvernului sau prin care se anunta intentia de l~ lncepetratativele ~i se solicitau in acest sens reduceri vamale ~i pentru altoproduse decit cele prevazute pina acum 66. In aceeasi zi se raport.a la

Bruxelles acordul de principiu al guvel' l1u lui roman, "Cabinetu1 princiai - -remarca Hooricx - nu se pare ca. n-ar accepta propunerile belgiene"?"se mentiona lnsa doriu ta ca , ,(Hool' iex) sa . primeascii puteri dcpl ine peul.rusemnarea noului tl 'a ta t"68 ,

In 111111<1 aprobarii date ,~ia noilor instructiuni primite in luna febru-arie a anului 1878, Hooricx ~-a, intiluit de mai multe ori Cl1 Kogalniceanu .In timpul audientei din 10 februarie au fost prezentate din noncererileguvel 'l lului belgian pent-I'u noi rooueel 'i va.rnale. SoiL int,eleK im;{L'.{L i'it.u~ti:1nu era propice pentru contillUal'ea t,ratativelol '. "lHinistrul (Koga.lnieenllU)- scria Hooricx - era prcoeupat de afaceri polit.ice, ceea, ee llH~ det.cr-mina,t xa nu mai insist"69,

"" Ibidcm, doc, 117,

.. Ibidem, doc, 118 ~i 119 bis UIlCXO,

65 ? ll ill ist er ul de Ext emc al Be lg ie i e st ima valoar ct l g l' ]u lll i il il po rt at d in H("l lunia I nsumu de 140-150 mil ioll ll e de fronci, Dos, 2750, 11, doc, (j unexa C (Este cllprins ~( comcrtlil

de tranzit), " , i

" Be lg ia a ceru t n rm iit oo re lc r educer i : $ ine de cal c { emU = 1,20 lei jn Ioe de 1,75 lei,bundaj c de f ic r = 1,25 lei In Joe de 1,90 Jei, fier brut = 2,9 0 lei illlo e de 5 lei, fiel, IOl'jat =

:l lei In Ioe de ·1 lei. cuie de fier = 5 Jei in loe de Ii Jei, sticlii = :3 l ei ill Joe d e 0.50 lei,

Jlil'tie dcLipIll' = 10 lei 11 1 l oe de 19 Jei, cuti le o rd inal 'c = :lOIci· ill Jo e de 100 Jei: JJllgii !Iestcarina = 18 Je i i n I oe de 29 le i, c iocoJa ti i =9 lei jn Joe de 20 Jei. fire de tot Ielul = 39 le iIn loc de 70 Ici, a I ii !Ie !Jumboe = 12 SIlU 15 Jei in loe de 21 lei, Icslitu]'i de lot feill I = 30 le i11 1 loc dc 55 Jei. Doc, G ancxa A $i D,

67 Ibidem, doc, 9,

6S Ibidem, c Ioe. 10,

6 ' IlJidc:l1. dol'. 1 G.



: : : : ; ; - . : RELATI ILE ROMANO- I3ELGJENE INTRE 1659- 1378

e ll toab situatia dclicata in care se afla Romania, Ia 19 februarie: ,-;\ l ', '\ ;;Pl111S la nota belgiana, Cu acest prilej se rncntioneaza "intenyialie: a acorda Belgiei regimul vamal acordat Gerrnaniei"?", aceaeta fiind 0

uout.itc. La 12 martie s-a dat un raspuns ~imai complet prin care erauaclmi~e propuneri le cabinctului de Ia Bruxel les , preciz tndu-se ~i dorintaIk a, fi inserate in noul tratat articolele XIII, XIV ~i XV din tratatulell Gcrmanin, relative la taxarea unor marfuri in anumite orase, De;l~('ml~llca,sc propunca ca durata tratatului sa fie de 7 ani ~i nu de 10,

cum a propus Belgia, din dorinta subliniata "ca toate tratatele sa expireLl aceeasi data"71. Cu acelasi prilej, S-ai promis cli "daca tratatul cuC;ermania y:t fi ratificat iuainte de semnarea celui cu Belgia, modifi-1:(1iil« .ulus« prin cl VOl' fi inserate ~i in acesta"72. :

in principiu, au fost stabilitc deci aproape toate detaliile noului

t rutut, anibele l)art,i declarindu-se de acord cu ele. Dar, din motive careIl<11l Ilc:pill::; de elc, tratatul n-a Iost somnat ill anul 1878. Ambelo

P:II'tvIHl'e :-;-a1lrcscmnat in fat;~Ki(;II:1,tiei ~i all l 'eglementat rolatii le dintro

" i e ' , ill Iuucr ic de aceasta prin prelungirca cu inca un an a conventiei

,lill 1877. Solu\:ia ,l, tost un compromis, care a l'aSPUl1Sinsa unei necesi-

I:l( i~i dorintci color doua, guverne de a dezvolta relatiile bune existente·1)1Tt:;,-:r<:;Tim,-lJifl-~IEcstlr J lIo ti v c-:prciungir'tm· c OH v cn \, ie i ~ ~

IIII a.\lcvi1l'at succes. Diplomatic ambelor state a inteles exact aituatia('·l'catC"~i s-a preocupat pentru gasirea color mai bune metode de rezolvare

:t pro blemclor ~i, in spiritul unei perfecto in telegeri , le-a gasit . I l l ' bazacdul' stabilite rela.tiile dintre cele doua "tari, sch imburile comerciale inIlltJd deosebit, au continuat sa se dezvolte.

'j'j·:.l,t:.ltivclecconomice romano-belgicne, din anul 1878, au incheiau

I) ('\:lj):~1 importanta a relatiilor dintrc cele dona tari, in secolul al XIX-lea_

("Ipl'iu:-;u intrc auii 18:39-1878, aceasta etapa, pc linga cvenimentele

dc()sehit de importaute din istoria tiirii noastrc, a pus ~i citeva pro bleme

pcutru relatiile sale cu Belgia. Prin problematica lor, prin modul de desta-

,~il]'a,rC',relatiile dintrc cdc dona tari au dcmonstrat ~i ele etorturile diplo-

mal,je.i romanest i de ,L activa detasat de Poarta otomana, pentru obtinerea

indcpcn dcntei politico. 'I'otodata, este evidentiat modul de evolutie al:,c·.<:sLol''d,11iii, Iapbul ci11n aceasta pcrioudii , desi l~i pagtreaza importanta,1111 mai putea fi verba numai de rclatii cconomice sau culturale. Bela-

tiilor politice, prin tot ceca ce s-a flicut, dar mai ales prin tratativele

Ili recto, liS<Hl deschis perspective noi la baza Carom VOl' sta cele stabili te

:1('\1111.

70 Ibi deru. doc , 17.

7l l lJ idell l, doc . 18. 19 ~i 2:1.

,- l;' idOIll. doc. 10 ~i 23, Au lost acccptate urmatoarelc reduceri : slue de cale Ierata =.c i.: .oc de 1, i5 lei. baudaje de Iier = 1,45 lei In lac de 1,gO lei, sticla ~i ogllnzi =

i,', ;"e de G.5) lei. t esjitur i= ·15Ie[ it! lo c de 55 lei. Nu an fost admise reducerile va-

:,,:;;~n' S~';.\l';'j~ ,)t hirLic .. \ccasta pcntru ca "Romaniu - spunea consulul belgian de la

' ;"C '. :c c, ti - clorcstc sa s tabi lcasca fabrici de hlr t ie ~istcarina p e solul ci ~inu va admi te deg re -

- , 1 3 . 8CI_'S;.l.! ar t.cotc".

1517

AUREL FIL lMON 23')

LBS RELA'l'IONS l~OUl\IANO-BELGI~S BN'rRE 18;);)-18;,')

Prenant C0l11111eimites chronologiques de I 'etude les deux moments

fondamentaux de I'histoire moderne de la Roumanie, l'a.uteur examinel'evolution des rapports politico-diplomatiqucs entre I'Etaf roumaiu

nouvellement cree et le royaume de la Belgique,La position favorable de la Belgique envers l 'Uni? ll d~s Pl'i~c .i-

pautes et le cours constant des relations mutuelles - releve 1~~lteUI.--:-ont contribue a . la creation d'un climat de detente et de cooperation reci-

proquement avantageuse.Le developpement du roseau consulaire belge dans notre. pays 1?eu-

dant les annees Qui ont suivi le regno du pnnce Cuza; de n~e~nQ.Qll uuoserie de contacts (l'ordro economiquo ont permis uno lIlteuslflCatlo~l desrapports ot une diffusion favorable de I l l , cause roumaine en Occident.

Dans la derniere partie de l'etude on analyse los pour-parlers econo-rniques roumano-belzes leurs effets irnmediates de ll1em~ .quel'importanee o"i.r.t I'evolution du commerce uxterieur

Relatiile Romano-Belgiene 1850-1872

Documents

Transcript of Relatiile Romano-Belgiene 1850-1872