Relaţiile Publice CA Proces

9
RELAŢIILE PUBLICE CA PROCES. PRINCIPII ÎN RELAŢIILE PUBLICE 1. Procesul de relatii publice Numeroasele de nitii date relatiilor publice sur-prind si asp continuitatii actiunilor speci ce, acti-uni derulate pe o perioada delimitata sau neli-mitata, de personal specializat, care actionea unui plan stabilit si respecta reguli semantice. Plecând de la ace mai multi autori identi ca relatiile publice ca ind un proces, respectiv o serie de actiuni, schimbari sau functii care conduc la atingerea unui obiectiv [1] . Aceasta succesiune de activitati a fost grupata de catre în diverse formule, e liniare, e ciclice. 1.1. Formule liniare a) Formula RACE , care îi apartine lui John Mars-ton, este cea mai cunoscuta schema care releva proce-sul relatiilor publice. Autorul ca de nirea rela-tiilor publice sa se faca în raport cu principale (si implicit etape) pe care trebuie sa le îndepli-neasca (sa le pa Acestea sunt[2]: Cercetarea ( R esearch ). Este activitatea (etapa) în care se descop problemele ce trebuie rezolvate în procesul de relatii publice. În utilizeaza metode de cercetare cantitative si calitative pentru a organizatia, pentru a identi ca provocarile cu care se confrunta s oportunitatile de care poate bene- cia 555j96f , precum si opiniil publicuri despre organizatie. Actiunea ( A ction ) presupune implementarea pro-gramului destinat realizarii obiectivelor speci ce, în functie de categoriile de pub Comunicarea ( C ommunication ) este etapa de exe-cutie în care se transmit mesajele destinate ecarui public-tinta, în vederea obtin întelegerii si sprijinului. Evaluarea ( E valuation ) este etapa în care se veri ca în ce masura actiunile de relatii publice si-au atins scopul propus. Forme ale apar si pe parcursul procesului de relatii publice prin monito-riz permanenta, care permite aplicarea unor corectii (daca este cazul) programele derulate. Celelalte formule de reprezentare a procesului de relatii pub obtinute pornindu-se de la schema RACE la care, e ca s-au adaugat suplimentare, e ca au fost schimbate numele la unele existente.

description

relatii publice

Transcript of Relaţiile Publice CA Proces

RELAIILE PUBLICE CA PROCES

RELAIILE PUBLICE CA PROCES. PRINCIPII N RELAIILE PUBLICE1. Procesul de relatii publiceNumeroasele definitii date relatiilor publice sur-prind si aspectul continuitatii actiunilor specifice, acti-uni derulate pe o perioada de timp delimitata sau neli-mitata, de personal specializat, care actioneaza pe baza unui plan stabilit si respecta reguli semantice. Plecnd de la aceasta idee mai multi autori identifica relatiile publice ca fiind un proces,respectiv o serie de actiuni, schimbari sau functii care conduc la atingerea unui obiectiv[1].Aceasta succesiune de activitati a fost grupata de catre specialisti n diverse formule, fie liniare, fie ciclice.1.1. Formule liniarea) Formula RACE, care i apartine luiJohn Mars-ton, este cea mai cunoscuta schema care releva proce-sul relatiilor publice. Autorul propune ca definirea rela-tiilor publice sa se faca n raport cu principalele acti-vitati (si implicit etape) pe care trebuie sa le ndepli-neasca (sa le parcurga). Acestea sunt[2]:Cercetarea(Research). Este activitatea (etapa) n care se descopera problemele ce trebuie rezolvate n procesul de relatii publice. n acest scop se utilizeaza metode de cercetare cantitative si calitative pentru a cunoaste organizatia, pentru a identifica provocarile cu care se confrunta si oportunitatile de care poate bene-ficia 555j96f , precum si opiniile diferitelor publicuri despre organizatie.Actiunea(Action) presupune implementarea pro-gramului destinat realizarii obiectivelor specifice, n functie de categoriile de public vizate.Comunicarea(Communication) este etapa de exe-cutie n care se transmit mesajele destinate fiecarui public-tinta, n vederea obtinerii ntelegerii si sprijinului.Evaluarea(Evaluation) este etapa n care se verifica n ce masura actiunile de relatii publice si-au atins scopul propus. Forme ale evaluarii apar si pe parcursul procesului de relatii publice prin monito-rizarea permanenta, care permite aplicarea unor corectii (daca este cazul) la programele derulate.Celelalte formule de reprezentare a procesului de relatii publice au fost obtinute pornindu-se de la schema RACE la care, fie ca s-au adaugat etape suplimentare, fie ca au fost schimbate numele la unele existente.b)Astfel,Sheila Cloug Crifasiajune laformula ROSIEprin eliminarea componenteloractiunesicomu-nicare, pe care le considera prea vagi pentru a descrie ceea ce se ntmpla n practica relatiilor publice si prin adaugarea a altor trei etape. Asa ajunge la o formula cu cinci etape:cercetarea (Research), obiectivele (Objectives), strategiile (Strategies), implementarea (Implementing), evaluarea (Evaluation).n opinia acestei autoare, definirea clara a obiecti-velor, identificarea strategiilor de actiune si implemen-tarea acestor strategii sunt elementele cheie ale oricarei activitati de relatii publice.c)R. Kendall[3]considera ca el numeste n mod diferit etapele din formula luiMartson,ntre care intro-duce elementul de planificare; n acest fel formula ob-tinuta ar putea fi exprimata RAPCE. Totusi, autorul, ntruct considera ca termeniiactiunesicomunicarepot crea confuzii prin imprecizia lor, modifica formula nlocuindu-i cu etapeleadaptare (Adaptation),implemen-tare (Implementation)sistrategie (Strategies). Ca urmare, formula pe care o obtine esteRAISE. Argumentele aces-tor modificari sunt:termenuladaptare (Adaptation)este considerat mai potrivit dectplanificare (planning), deoarece scopul relatiilor publice este satisfacerea nevoilor publicului, ceea ce implica necesitatea adaptarii actiunilor la aceste realitati;termenulimplementare (Implementation)preci-zeaza modul n care se executa actiunile programului;termenulstrategie (Strategies)accentuiaza di-mensiunea strategica a oricarui proces de relatii publice.d)Tot n categoria formulelor liniare este ncadrat si modelul n patru pasi, n variantacercetare(Research),planificare (Planning),executie (Execution)sievaluare (Evaluation)elaborat de Public Relation Society of America.1.2. Formule ciclicea)Fara sa nege eficacitatea formulei RACE,D.L. Wilcox, P.H. Ault si W.K. Agee[4]propun o formula cu sase segmente care, teoretic, se reiau la infinit, ceea ce imprima procesului de relatii publice aspectul unui ciclu perpetuu de actiuni. Aceste componente sunt:cercetarea si analiza(research and analysis),etapa n care sunt adunate si analizate datele de pe teren n vederea identificarii problemelor de solutionat;definirea strategiilor(polisy formation)care pre-supune cautarea solutiilor adecvate la problemele iden-tificate si integrarea lor n strategia de relatii publice;planificarea(programing)este etapa n care ac-tiunile ce urmeaza a fi ntreprinse se esaloneaza n timp, n conformitate cu strategia adoptata;comunicarea(communication), etapa n care stra-tegia adoptata se deruleaza prin actiuni specifice de co-municare;feed-back-ul(feed-back)presupune nregistrarea efectelor pe care implementarea strategiei de relatii pu-blice le-a produs;analiza, evaluarea si ajustarea strategiei de rela-tii publice(program assessment and ajustment)este eta-pa n care, n functie de datele nregistrate pe parcursul unui ciclu se pot impune anumite modificari ale stra-tegiei de relatii publice.Grafic, formula poate fi reprezentata astfel:

b)Scott M. Cutlip si colab.[5]identifica patru ele-mente ale procesului de relatii publice, relatii pe care le considera integrate ntr-un proces mai larg n care obi-ectivul principal este adaptarea organizatiei la influ-entele mediului. Aceste elemente considerate de autori ntr-un ciclu perpetuu de actiuni sunt:definirea problemei(defining the problem),care implica examinarea cunostintelor, atitudinilor, opiniilor si comportamentelor publicurilor-tinta ale organizatiei;planificare si programare(planning and progra-ming),care cuprinde evaluarea datelor acumulate, fixa-rea unor obiective, definirea strategiilor si crearea unui program de actiune;actiune si comunicare(action and communica-tion), etapa n care se trece la actiuni si activitati de comunicare conform strategiei stabilite;evaluarea(evaluation)cnd se analizeaza si se apreciaza implementarea si rezultatele programului.Formula se poate reprezenta grafic astfel:

Concluzionnd,n legatura cu cele doua tipuri de reprezentare (liniar si ciclic), se poate spune ca formulele prezentate, indiferent de modul cum autorii lor definesc si descriu etapele, pun n evidenta cel putin doua aspecte esentiale: relatiile publice nu pot fi con-cepute n afara dimensiunii procesuale; formulele nu reprezinta un anumit ideal al procesului de relatii pu-blice, ntruct oricare dintre ele poate fi adecvata unei anumite situatii practice.c)Sunt autori[6]careconsidera relatiile publiceun proces ce functioneaza pe baza unor reguli bine struc-turate care se regasesc n mecanismul psihologic de formare si de mentinere ancrederii(pornesc de la premisa ca relatiile publicese bazeaza n totalitate pe sentimentul dencrederepe care l creeaza persoanele sau organizatiile interesate, la nivelul altor organizatii sau publicului larg). Acest proces poate fi reprezentat ca un ansamblu de vectori care actioneaza n mai multe etape si la niveluri diferite, cu scopul de a schimba sau modifica unele reprezentari despre un obiect sau fenomen.Faza IProduse decalitate

MarchetingStabilitatePerformantfinanciaraFaza a II-aRaspundere

ncredere

?

Fata de client

INCLUDEPICTURE "http://www.scritub.com/files/comunicare/268_poze/image011.gif" \* MERGEFORMATINET Personal dencredere

Eficienta sicalitatesigurantan afaceriFaza a III-aPartener sigurpentru vitor

INCLUDEPICTURE "http://www.scritub.com/files/comunicare/268_poze/image014.gif" \* MERGEFORMATINET ncredere

ncredere

Imagine deConduceremarcaonesta siresponsabilanprima faza, prin intermediul relatiilor publice, se ofera informatii adevarate si usor de verificat (despre produse, calitatea lor, vnzari, situatie financiara etc.) care sa duca la formarea unei imagini bune despre organizatie si, ca urmare, sa fie luata n atentie pentru o eventuala cooperare.Faza a douaofera receptorului (publicuri, alte organizatii) elemente care releva modul eficient de orga-nizare a activitatilor, atitudinea corecta fata de clienti, precum si, mai ales, modul responsabil de ntocmire si derulare a afacerilor.si, n sfrsit, atreia fazaare rolul de a-l deter-mina pe viitorul partener (sau client) sa caute modalitati de legatura cu organizatia n vederea colaborarii. Potrivit autorului acesta este cel mai important moment al procesului de relatii publice, ntruct - gratie procesului de relatii publice - la cei interesati au ajuns suficiente informatii (imagine de marca recunoscuta, conducere onesta si responsabila, siguranta unui parteneriat du-rabil) pentru a-i determina sa ncerce o colaborare cu convingerea ca va fi corecta si rentabila.n functie de scopul urmarit, de situatia concreta si de context, pna la schimbarea reprezentarii fata de organizatia n cauza si obtinerea ncrederii, pot exista mai multe faze ale procesului de relatii publice.1.3. Elementele procesului de relatii publiceProcesul de relatii publice cuprinde[7]relatiile cu presa, relatiile cu publicul, relatiile cu proprii angajati/ membrii organizatiei, relatiile cu autoritatile, relatiile cu comunitatea si relatiile cu diverse alte organizatii. nsa, pentru a se desfasura eficient, procesul de relatii publice are nevoie de mai multe elemente functionale. Acestea sunt[8]: specialistul de relatii publice; clientul sau bene-ficiarul; serviciile specifice.a) Specialistul de relatii publiceeste o persoana calificata sa desfasoare activitati specifice domeniului. Acesta trebuie sa aiba o anumita pregatire, abilitati de a comunica eficient, de a interrelationa si de a folosi mij-loace tehnice de comunicare (vezi capitolul al IX-lea).b) Clientul sau beneficiarulpoate fi o persoana sau o organizatie care are nevoie de consultanta profesionala n domeniul relatiilor publice.ntre specialistul de relatii publice si client/bene-ficiar se stabilesc raporturi contractuale. n cadrul aces-tora clientul/beneficiarul stabileste scopurile imediate si de perspectiva, precum si obiectivele ce trebuie atinse, nsa nu poate sa impuna metodele si mijloacele de derulare a relatiilor publice, ci doar sa le propuna spe-cialistului de relatii publice.c) Serviciile specificesunt o gama larga de acti-vitati si actiuni prin care se urmaresc crearea unor canale de comunicare cu publicurile organizatiei si administrarea acestor canale, n vederea ndeplinirii scopurilor si obiectivelor de relatii publice (consultanta, interrelationare, promovare imagine, cstigarea ncrede-rii publicurilor etc.).2. Principiile relatiilor publicePractica relatiilor publice se ntemeiaza pe o serie de principii care determina o anumita conduita a speci-alistilor pe timpul proiectarii si derularii lor. Acestea sunt nscrise n toate textele programatice ale orga-nizatiilor profesionale.D.L. Wilcox si colab[9].aduc n atentie principiile promovate dePublicRelation Socie-ty ofAmerica:relatiile publice sunt un mijloc prin care publi-cul transmite institutiilor interesele si dorintele sale; ele interpreteaza problemele publicului sivorbesc n nu-mele lui;relatiile publice contribuie la corelarea reciproca a institutiilor cu publicul, la stabilirea unor relatii re-ciproce mai bune, n beneficiul publicului;relatiile publice sunt o "valva de siguranta" a democratiei: oferind mijloace de corelare reciproca, ele reduc sansele de aparitie a unor actiuni arbitrare sau coercitive;relatiile publice sunt un element important al sistemului de comunicare sociala; ele permit indivizilor sa fie informati asupra. multiplelor evenimente si situ-atii care pot sa le influenteze viata;relatiile publice contribuie la dezvoltarea respon-sabilitatii sociale a unei organizatii;relatiile publice sunt o caracteristica universala a oricarei activitati; oricine cauta acceptarea, cooperarea si afectiunea celorlalti, aplica principiile relatiilor sociale; specialistii n relatii publice aplica aceste valori n mod profesioinal.Din alta perspectivaD. Newsom, A. Scott, J.V. Turk[10]propun olista cu zece principii fundamentale:Relatiile publice se ocupa de probleme serioase, nu de false probleme; ele nu se bazeaza pe fabricarea unor realitati fictive, ci pe folosirea faptelor concrete n crearea unor programe care au ca scop principal ser-virea interesului public.Relatiile publice sunt o profesie orientata spre interesul public, nu spre interesele individuale;Deoarece specialistii n relatii publice trebuie sa se adreseze publicului pentru a gasi sprijinul (fara de care programele lor nu pot reusi) ei trebuie sa considere interesul public drept unic criteriu n alegerea unui cli-ent sau a unei strategii; profesionistii din relatiile pu-blice trebuie saaiba curajul de a refuza un client sau un program care nu corespunde acestor valori.Profesionistii din relatiile publice trebuie sa res-pecte mass-media, deoarece acestea sunt canalul prin-cipal prin care informatiile ajung la public; n plus, deoarece minciunile distrug credibilitatea presei, relatiile publice trebuie sa protejeze integritatea mass-media.Profesionistii n relatii publice trebuie sa fie comunicatori eficienti deoarece mediaza ntre organizatii si publicurile acestora, ei trebuie sa transmita infor-matia n ambele sensuri.Relatiile publice trebuie sa foloseasca metode stiintifice de cercetare a opiniei publice; fara acestea ele nu vor putea asigura o comunicare simetrica si responsabila;Relatiile publice trebuie sa foloseasca teoriile si tehnicile din stiintele sociale (sociologie, psihologie psihologie sociala, comunicare) sifilologice pentru a putea ntelege publicul si transmite mesaje eficiente.Profesionistii din relatiile publice trebuie saadapteze specificul muncii la stiintele si disciplinele din care preiau concepte si metode de cercetare; cmpul relatiilor publice solicita o deschidere multidisciplinara.Profesionistii din relatiile publice au obligatia de aexplica problemele publicului inainte ca acestea sa se transforme ntr-o criza.Performantele profesionistilor din relatiile publi-ce trebuie masurate de un standard unic: tinuta etica.Cele relevate mai sus duc la[11]:cresterea interesului pentru performanta morala n relatiile publice;promovarea responsabilitatii sociale;elaborarea codurilor deontologice;afirmarea ideii carelatiile publice nu au de a face cu manipularea si propaganda