relatia dintre motivatie si performanta in munca

De-a lungul timpului, a fost analizata cu insistenta relatia dintre motivatie si performanta. Inca de la inceputul secolului s-a inteles importanta intensitatii motivatiei, admitandu-se ca nici supramotivarea, nici submotivarea nu sunt productive. Yorkers si Dodson au introdus ideea de optimum motivational, potrivit careia exista o intensitate optima a motivatiei in functie de gradul de dificultate a sarcinilor. In principiu, cu cat creste gradul de dificultate a sarcinilor, cu atat descreste intensitatea optima a motivatiei si invers.

Unul din cei mai puternici factori proportionali ai performantei (un factor extrinsec pozitiv) este remuneratia. In general, rolul remuneratiei ca factor motivational al performantei in munca iese in evidenta in trei domenii interdependente:- modul de masurare a performantelor;- continutul remuneratiei; - distribuirea remuneratiei.

Aceste trei domenii ale remuneratiei se realizeaza practic in combinatii variate. Pentru conducatori este extrem de importanta cunoasterea si utilizarea eficienta a strategiilor practice de motivare a muncii. In acest sens au in vedere posibilitati si actiuni precum:a) potentarea increderii oamenilor in ei insisi;b) dezvoltarea aprecierilor pozitive fata de munca;c) intampinarea asteptarilor oamenilor si realizarea scopurilor acestora; d) de regula, exista un raport de dependenta intre motivatia muncii, studiile profesionale si ciclurile de viata ale oamenilor si schimbarile in productie si tehnologii;e) competitia.