Relatia dintre Ion si Ana

3
Rel dintre aia si ala Statutul iniţial al celor două personaje ale căror destine se intersectează, îi aşază la polii opuşi ai ierarhiei sociale: Ana este fiica celui mai bogat om din sat, iar Ion este un ţăran harnic, dar sărac, însă dornic de a obţine avere. Pentru Ion instinctul posesiunii este puternic, setea de pământ îl stăpâneşte, între el şi pământ existând o legătură organică, sugerată în secvenţa a doua din cap. Ii: ,,Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l….(:..)Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil.Veşnic a pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă: trebuie să aibă mult pământ, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă”. Pe de altă parte, instinctul de proiprietate este în relaţie de opoziţie cu cel erotic . Ion, cel care iubeşte pământul mai mult decât pe o mamă, iubeşte în acelaşi timp, o fată fără pământ, pe Florica. De aici drama personajului care nu poate alege , ci se supune destinului, urmându-şi ambiţiile . La polul opus se află Ana, personaj ce ilustrează cel mai clar tipologia victimei: îndrăgostită de Ion şi traumatizată de un tată prea dur, lipsită de afecţiunea maternă şi de orice formă de comunicare, Ana i se oferă lui Ion căutând la el afecţiunea de care a fost lipsită. Naivă şi supusă autorităţii masculine, ea nu poate fi decât o victimă într-o lume condusă după legi patriarhale. Statuturile psihologice ale celor doi sunt, de asemenea, antitetice: Ana e cea manipulată, iar Ion manipulatorul. Din dorinţa de a-l putea forţa pe Vasile Baciu să i-o dea pe Ana, dar şi pământurile, Ion urmează conştient un plan de seducere a Anei, în urma căruia fata rămâne însărcinată. După ce Vasile Baciu află cine este tatăl copilului, Ana devine obiectul răzbunării celor doi bărbaţi. Paralel cu evoluţia conflictului dintre cei doi bărbaţi, Ana devine fascinată de moarte, găsind-o ca unică soluţie salvatoare. În momentul în care Savista îi spune despre relaţia dintre Ion şi Florica, Ana realizează că toate sacrificiile ei au fost inutile şi că nici măcar copilul nu –l poate face pe Ion să o iubească, în consecinţă se spânzură. În schimb, Ion e consecvent în urmărirea planului său şi, după seducerea Anei, ignoră suferinţa acesteia din cauza bătăilor şi a umilinţelor tatălui ei. În inconştienşţa lui sinceră, după obţinerea pământurilor, el caută să refacă relaţiile cu Florica, femeia pe care o iubeşte. Din perspectivă morală, cele două personaje sunt victimele unor destine imanente, manipulaţi de două dorinţe diferite: Ion de dorinţa de a obţine pămân, iar Ana de dorinţa de a obţine afecţiune. Ei sunt vinovaţi că încalcă legile nescrise conform cărora destinul nu poate fi schimbat, individul nu îşi poate depăşi condiţia. În ilustrarea relaţiei dintre cei doi, o scenă semnificativă este scena de la începutul romanului, când Ion pleacă de la horă şi o caută pe Ana , pe care o

description

Romanul Ion de Liviu Rebreanu

Transcript of Relatia dintre Ion si Ana

Rel dintre aia si ala

Statutul iniialal celor dou personaje ale cror destine se intersecteaz, i aaz la polii opui ai ierarhiei sociale:Anaeste fiica celui mai bogat om din sat, iarIoneste un ran harnic, dar srac, ns dornic de a obine avere. Pentru Ion instinctul posesiunii este puternic, setea de pmnt l stpnete, ntre el i pmnt existnd o legtur organic, sugerat n secvena a doua din cap. Ii: ,,Glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca o chemare, copleindu-l.(:..)Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil.Venic a pizmuit pe cei bogai i venic s-a narmat ntr-o hotrre ptima: trebuie s aib mult pmnt, trebuie! De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam.Pe de alt parte,instinctul de proiprietate este n relaie de opoziie cu cel erotic. Ion, cel care iubete pmntul mai mult dect pe o mam, iubete n acelai timp, o fat fr pmnt, pe Florica. De aici drama personajului care nu poate alege , ci se supune destinului, urmndu-i ambiiile . La polul opus se afl Ana, personaj ce ilustreaz cel mai clar tipologia victimei: ndrgostit de Ion i traumatizat de un tat prea dur, lipsit de afeciunea matern i de orice form de comunicare, Ana i se ofer lui Ion cutnd la el afeciunea de care a fost lipsit. Naiv i supus autoritii masculine, ea nu poate fi dect o victim ntr-o lume condus dup legi patriarhale.Statuturile psihologice ale celor doisunt, de asemenea, antitetice: Ana e cea manipulat, iar Ion manipulatorul. Din dorina de a-l putea fora pe Vasile Baciu s i-o dea pe Ana, dar i pmnturile, Ion urmeaz contient un plan de seducere a Anei, n urma cruia fata rmne nsrcinat. Dup ce Vasile Baciu afl cine este tatl copilului, Ana devine obiectul rzbunrii celor doi brbai. Paralel cu evoluia conflictului dintre cei doi brbai, Ana devine fascinat de moarte, gsind-o ca unic soluie salvatoare. n momentul n care Savista i spune despre relaia dintre Ion i Florica, Ana realizeaz c toate sacrificiile ei au fost inutile i c nici mcar copilul nu l poate face pe Ion s o iubeasc, n consecin se spnzur. n schimb, Ion e consecvent n urmrirea planului su i, dup seducerea Anei, ignor suferina acesteia din cauza btilor i a umilinelor tatlui ei. n incontiena lui sincer, dup obinerea pmnturilor, el caut s refac relaiile cu Florica, femeia pe care o iubete.Din perspectiv moral,cele dou personaje sunt victimele unor destine imanente, manipulai de dou dorine diferite: Ion de dorina de a obine pmn, iar Ana de dorina de a obine afeciune. Ei sunt vinovai c ncalc legile nescrise conform crora destinul nu poate fi schimbat, individul nu i poate depi condiia.nilustrarea relaiei dintre cei doi, oscen semnificativ este scena de la nceputul romanului, cnd Ion pleac de la hor i o caut pe Ana, pe care o atrage la umbra unui nuc. Aici Ion i ofer uic, pe care Ana o refuz, amintindu-i de tatl ei. Secvena urmtoare este realizat n stil indirect liber, n care sunt prezentate gndurile lui Ion n timpul conversaiei cu Ana: ,,Nu-i fusese drag Ana i nici acuma nu-i ddea bine seama dac i-e drag. Iubise pe Florica i, de cte ori o vedea sau i amintea de ea, simea c o mai iubete.() Dar Florica era mai srac ca dnsul, iar Ana avea locuri, i case, i vite multe. i asculta glasul plngtor i-l cuprindea mila, n acelai timp se gndea la Florica.n timp ce, n sufletul personajului mai exist dubii, n privina sentimentelor pentru Ana, receptorul textului nu are niciun dubiu c Ion nu o iubete pe Ana, n ai crei ochi nu se uit cnd i vorbete, dei ea e prezent, pe cnd Florica, absent fizic de la scen, este prezent n mintea lui.O alt scensemnificativ pentru relaiile dintre cei doi este cea n care, dup ce Vasile Baciu afl c Ion e tatl copilului Anei, i trimite fata acas la Glanetau. Ana ajunge la casa lui Ion fr s tie cum, dar indiferena cu care o primete Ion o blocheaz: acesta mnnc ,tindu-i cu atenie feliile de mncare i tergndu-i tacticos briceagul de pantaloni, fr a se uita la femeia nenorocit din faa lui. Apoi cntrete burta Anei cu o privire triumftoare, dup care i spune s i trimit tatl, pentru c situaia nu poate fi rezolvat de ea. Rceala lui Ion, indiferena i detaarea cu care el o privete pe Ana prefaeaz destinul femeii. Ana este o victim ntr-un rzboi al brbailor, o marionet care ajunge fr s tire cum de la o cas la alta, pe cnd Ion este sigur pe el, arogant i superior, iar copilul din pntecele Anei i d sigurana c va reui.n opinia mea, relaiile dintre Ana i Ion sunt cele dintre manipulator i manipulat, ns niciunul nu reuete s obin ce vrea de la cellalt. Pe de-o parte, cei doi au n comun tentativa de a-i schimba statutul : Ion dorete s-i schimbe statutul social prin obinerea averii, pe cnd Ana dorete s-i schimbe statutul psihologic, cutnd iubirea. Pentru Ana, Ion e un substitut al afeciunii de care e lipsit, iar pentru Ion, Ana e o cale de a se mbogi rapid i sigur.Pe de alt parte, cei doi eueaz tocmai din cauza sinceritii sau a incapacitii de disimulare: Ana nu poate lua nicio atitudine fa de Ion din cauza iubirii sincere pe care i-o poart, nct i se ofer fr a cere vreun angajament din partea lui, n vreme ce Ion, brutal n sinceritatea lui, e incapabil s i disimuleze repulsia fa de Ana sau iubirea pentru Florica.n concluzie,cuplul Ion-Ana , din romanulIonde Liviu Rebreanu, se distinge prin ,maniera naturalist n care e tratat relaia celor doi, prin raporturile de manipulator i manipulat, dar i prin sinceritatea instinctual care i mpiedic pe cei doi s comunice conferindu-le celor doi statut de victime n faa unui destin implacabil, mai ales cu cei care ncearc s i schimbe soarta.