REGIUNI, ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI COMPETITIVE

BROȘURĂFOLLOW UP

SPONSORIGOLD:

SPONSORSILVER:

StalfortLegal. Tax. Audit.

SPONSORIBRONZE: UN EVENIMENT:

PARTNERI MEDIA ȘI INSTITUȚIONALI:

Mulțumim sponsorilor și partenerilor noștri

Oamenii și nu casele fac orașul Pericle 495 - 429 î.Hr.; general, orator și om de stat atenian

DE CECITIES?

„Cities of Tomorrow” este o conferință

publică de sensibilizare privind dezvoltarea

economică sustenabilă, sarcinile și rolurile

actorilor din mediul politic, de afaceri și din

cadrul societății civile, dezvoltarea

infrastructurii urbane și rurale, manage-

mentul orașelor, integrarea zonelor

centrale și istorice ale orașului.

Evenimentul oferă o varietate bogată de

prezentări, mese rotunde interactive, un

market place de proiecte și soluții de

dezvoltare urbană și nu în ultimul rând o

bună ocazie pentru networking. De-a

lungul anilor, Cities of Tomorrow a devenit

un eveniment de top ce reunește cu succes

mediul privat cu cel public.

Prezența reprezentanților autorităților

publice la acest eveniment este din ce în ce

mai numeroasă, iar implicarea acestora

din ce în ce mai consistentă. E o dovadă

pentru noi a succesului acestei inițiative și

încercăm de la an la an, de cinci ani, să

îmbunătățim aceasta platformă B2B care a

devenit Cities of Tomorrow.

PROIECTE & SOLUȚII IMPLICAREIDEI DE VIITOR

5 ediții36 teme dezbătute102 lectori1100 participanți

<

concept Paneluri de discuții

Market Place de proiecte

Networking

Exemple de bune practici internaționale

Mese Rotunde tematice

Platforma B2B

<

invitațiDipl. Ing. Thomas Madreiter

Director Planificare Urbană Viena

Director Stephan BraunfelsArchitekten BDA

Director la Dorin ȘtefanBirou Arhitectură – D.S.B.A

Arh. Reinhard Joecks Partener FOSTER AND PARTNERS

Dr. Ing. Michael Horodniceanu Președinte al MTA Capital Construction

Prof. Jörn WalterUrbanist Șef al Orașului Hamburg

Prof. Arh. Stephan Braunfels Prof. Dr. Arh. Dorin Ștefan Dr. Arch. Șerban ȚigănașPreședintele Ordinului

Arhitecților din România

Prof. Peter ZlonickyDirector al Biroului de Studii Urbane München, Profesor universitar (em.)

pentru urbanism și planificare urbană la Universitatea Tehnică din Dortmund;

Consultant al Consiliului de politică privind Politica Națională de Dezvoltare Urbană din

Berlin

Stefan ReschkeReprezentant ECE ExpoReal München

Ivo GönnerPrimar al orașului Ulm; Președinte al

Asociației Germane a Companiilor Locale de Utilități; Președinte al Consiliului

Orașelor și Regiunilor Dunărene

Arh. Dorothee DubrauViceprimar și Responsabilpentru Dezvoltare Urbană

și Construcțiial Orașului Leipzig

2016. PRIVIRE DE ANSAMBLU

300 participanți17 lectori8 mese rotunde8 expozanți1.151 interacțiuni social media70 apariții media

#5

4 AMBASADE

audiența

10%

11%9%

4%

21%7% 8%

30%

AUTORITĂȚIPUBLICE

ASOCIAȚII PROFESIONALE

ARHITECŢIŞI PROIECTANŢI

PRESĂ

UNIVERSITĂȚI ȘI ALTE INSTITUȚII

DE ÎNVĂȚĂMÂNT

DEZVOLTATORI ȘI FINANȚATORI

CONSULTANȚIFURNIZORI DE SOLUŢIIŞI SERVICII

+

PANELULCENTRAL

Delia Ungur, Director General Agenția de Dezvoltare Locală Oradea

Imelda Tóásó, Vicepreședinte Consiliul Județean Brașov

Ciprian Lucian Roșca, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației

Publice și Fondurilor Europene

Prof. Dr. Arh Dorin Ștefan, Profesor universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism

„Ion Mincu” din București; Director la Dorin Ștefan Birou Arhitectură – D.S.B.A.

Dan Pascariu, Președinte neexecutiv independent al consiliului de administrație al NEPI și

preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Bank România

Ioana Gheorghiade, Director Executiv, Direcția Sector Public și Finanțarea Infrastructurii

Banca Comercială Română

Moderator: Vasile Iuga, Consultant Senior PWC

Premisa panelului a fost aceea că dezvoltarea orașelor nu

se întâmplă de la sine, ci presupune un efort complex,

coordonat care necesită implicarea tuturor actorilor:

autorități locale, investitori, finanțatori și comunitate.

Investiții semnificative trebuie realizate în toate

domeniile: utilități, sănătate, educație, transport, turism

și stil de viață. Concluzia a fost că asemeni oamenilor,

companiilor sau țărilor și orașele se află într-o perma-

nentă competiție: pentru afaceri, investiții, mână de

lucru calificată sau turiști.

PREMISE

Româniacompetitivă

<

SPEAKERI

Orașele viitorului, pentru a deveni și inteligente, au nevoie de o abordare integrată și

holistică în exercițiile lor de planificare și dezvoltare urbană, unificând dimensiunea

socială, economică, de mediu și cea teritorială. Consultarea constantă între investitori,

autorități publice locale, dezvoltatori și societatea civilă, transparentizarea planurilor

urbanistice și formularea unor proiecte de dezvoltare care să țină cont de nevoile

orașelor și ale cetățenilor, existența unei analize SWOT pentru fiecare oraș precum și

viziunea pe termen lung sunt aspecte extrem de necesare pentru atragerea de investi-

tori și implicit pentru revitalizarea orașelor României.

Un exemplu de oraș care a avut succes urmând acest rețetar, conștientizând

importanța unei analize SWOT, precum și existența unei strategii cu obiective clare,

este Oradea care s-a prezentat în cadrul evenimentului.

ORAȘELE VIITORULUI

A doua parte a evenimentului a fost dedicată găsirii unor

soluții concrete, viabile referitoare la opt teme de importanță

majoră în dezvoltarea regională: eficiență energetică și

management energetic, finanțare și fonduri UE, guvernanța

orașelor, mobilitatea, managementul deșeurilor, turismul,

reconversia și revitalizarea siturilor industriale abandonate și

dreptul construcțiilor. Fiecare dintre acestea a fost tratată în

mod individual în cadrul unor mese rotunde, fiecare partici-

pant putând contribui activ cu soluții pentru tema aleasă.

Cele mai bune soluții găsite au fost votate de participanți și

premiate în cadrul ceremoniei de premiere de la finalul

evenimentului.

DEZVOLTARE REGIONALĂ

<

PANELULCENTRAL

Româniacompetitivă

PANELULFINAL

Astrid Cora Fodor, Primarul Municipiului Sibiu

Dan Diaconu, Viceprimaru Municipiului Timișoara

Krzysztof Maj, Director General Wrocław Capitală Culturală Europeană 2016

Dr. Andrei Țigănaș, Expert Marketing Teritorial

Christoph Salzer, Director Regional Germania, Franța și România, Warimpex

AG, Viena

Rodica Mărgărit, Business Development Manager BASF Romania

Stefan Reschke, Reprezentant al târgului EXPO REAL München

Moderator: Andreas Schiller, Schiller Publishing

Orașele câștigătoare ale acestui titlu au beneficiat concret și durabil de pe

urma acestuia, nu numai prin creșterea numărului de turiști în anul respectiv,

ci și prin investițiile majore ce s-au făcut pentru pregătirea evenimentului.

Ideea care s-a desprins în urma discuțiilor din panel este aceea că titlul de

Capitală și pregătirea lui contribuie major la creșterea vizibilității orașului în

lume, la dezvoltarea turismului în zonă (numărul de turiști s-a dublat, de

asemenea și numărul capacităților de cazare a crescut) și nu în ultimul rând la

dezvoltarea culturală. Investițiile în cultură atrag după sine dezvoltarea

serviciilor conexe și duc implicit la atragerea de investiții și la dezvoltarea

economică a orașului.

PREMISE

Oraș capitală culturalăeuropeană - impactulacestui proiect asupradezvoltării economice,sociale și culturalea orașului

<

SPEAKERI

Un aspect important pe care l-au urmărit toate orașele deținătoare ale acestui titlu a

fost implicarea comunității. Conform doamnei primar Fodor „o comunitate nu are

nevoie decât de o motivație serioasă, de un target important pentru a se coagula și

pentru a funcționa într-o sinergie perfectă.” Titlul de Capitală Europeană a fost un

astfel de target pentru Sibiu, dar și pentru Wroclaw sau Graz. Același țel este urmărit și

de Timișoara care vede acest titlu în primul rând ca pe un proiect comunitar. Oamenii

trebuie ajutați să-și redescopere orașul și să învețe să-l iubească din nou. Ca acest

lucru să se întâmple, autoritatea publică trebuie să le ofere infrastructura necesară:

zone pietonale, clădiri reabilitate, iluminat public și ambiental, evenimente culturale,

gastronomice și sportive în cadrul cărora oamenii pot interacționa, se pot simți din

nou o comunitate!

ORAȘUL CAPITALĂ

Voința politică unanimă precum și colaborarea dintre mediul

privat și cel public sunt esențiale pentru succesul unui astfel

de eveniment. Din punctul de vedere al unui investitor, un

oraș care reușește să managerieze cu succes un proiect de

această anvergură este un oraș atractiv deoarece aceasta e

dovada clară că procesele din acel oraș sunt transparente și

că există dorința administrației de a-și atinge obiectivele!

Titlul de oraș Capitală Europeană a Culturii și pregătirea

acestuia sunt pentru un oraș din Centrul și Sud- Estul Europei

la fel de importante precum Jocurile Olimpice de la Paris din

2024!

PROIECTE DE SUCCES

<

PANELULFINAL

Oraș capitală culturalăeuropeană - impactulacestui proiect asupradezvoltării economice,sociale și culturalea orașului

mesele rotunde A doua parte a evenimentului a fost dedicată găsirii unor soluții concrete, viabile referitoare la opt teme de importanță majoră în dezvoltarea regională: eficiență

energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, guvernanța orașelor, mobilitatea, managementul deșeurilor, turismul, reconversia și revitalizarea siturilor

industriale abandonate și dreptul construcțiilor. Fiecare dintre acestea a fost tratată în mod individual în cadrul unor mese rotunde, fiecare participant putând contribui

activ cu soluții pentru tema aleasă. Cele mai bune soluții găsite au fost votate de participanți și premiate în cadrul ceremoniei de premiere de la finalul evenimentului.

Eficiență energetică &management energetic

(incl. smart energy și smart city)

1Finanțare &Fonduri UE

2Guvernanța orașelor/

Digitalizare/Platformă de

informare urbană

3 Mobilitate

(transport urban modernincl. biking cities)

4

Utilități(colectare selectiva)

5Turism &

Lifestyle city

6Reconversia și

revitalizareasiturilor industriale

7Dreptul construcțiilor

8

În funcție de interesul și de expertiza

fiecăruia, participanții de la această masă

rotundă s-au împărțit în trei grupe pentru a

putea trata mai multe teme de actualitate și

anume: Generarea distribuită de energie

termică – Încălzire centralizată/semi-descen-

tralizată, clădiri inteligente și străzi inteligente.

SETUP

Concluzia generală a workshopului a fost că

ideile discutate cu această ocazie trebuie

puse în practică și validate prin parteneriate

cu clustere și mediul privat.

CONCLUZII

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ &MANAGEMENT ENERGETIC(SMART ENERGY ȘI SMART CITY) SOLUȚII

PROPUSE1

Realizarea unor proiecte pilot în sistem PPP într-o zonă de interes regional

3Promovarea parteneri-atelor public private și a contractelor de tip ESCO

4Înființarea unui microlab cu reprezen-tanți ai tuturor stakeholderilor, dezvoltarea de proiecte pilot

2Încurajarea tranziției de la „consumer” la „prosumer”. E nevoie ca producătorii de energie locală să primească o remunerație pentru energia pe care o introduc în sistem

Problemele cu care se confruntă cei care vor să acceseze fonduri

sunt: pe de-o parte birocrația excesivă, iar pe de alta lipsa

ghidurilor a căror publicare este mereu amânată și de asemenea

lipsa de acțiune din partea autorităților locale cauzată de teama

acestora de a fi acuzați de fapte de corupție.

CONCLUZII

CONCLUZII

FINANȚARE &FONDURI EUROPENE

SOLUȚII PROPUSE

1Realizarea unui “Clearing house” pentru colectarea problemelor si găsirea soluțiilor împreună cu Asociația Administrato-rilor Publici din România (AAPRO)

3Strategiile instituțiilor financiare internațio-nale sa fie baza pentru strategiile/deciziile autorităților

2 Complementaritatea procedurilor POR, PNDL, POIM

S-au abordat teme de actualitate și în același timp concepte destul

de inovatoare pentru orașele României de azi. În cadrul Mesei

Rotunde au fost discutate mitul bazelor de date, conceptul de

eficacitate versus eficiență, s-a încercat de asemenea o definiție a

smart city și ce presupune acesta în context național.

TEME

S-a ajuns la concluzia că la baza bazelor de date sunt informațiile

structurate și că ordonarea acestora din urmă este necesară.

Cunoașterea personală este foarte importantă; întâlnirile, dezbaterile

între autorități și specialiști din mediul privat sunt esențiale, internetul

neputând suplini acest gen de comunicare interumană. Digitalizarea

orașelor a fost considerată de participanții la dezbateri un instrument

pentru fundamentarea deciziilor.

CONCLUZII

GUVERNANȚA ORAȘELOR /DIGITALIZARE / PLATFORMADE INFORMARE URBANĂ SOLUȚII

PROPUSE1

Date deschise, o platformă pe care aceste date să fie accesabile și transparente la nivel național – open data. De exemplu, dacă o primărie vine cu o soluție ingenioasă, aceasta ar trebui să fie cunoscută de toată lumea. Asociațiile profesionale ar trebui sa aibă acest rol de multiplicare și diseminare a informației.

3Eficientizarea creșterii calității vieții va duce la atractivitate investițională.

2Organizarea de dezbateri publice eficiente – deschidere către participarea publică. Opinia comunității în cheltuiala banului public, spre exemplu, fiind foarte importantă.

În acest domeniu mai sunt multe de făcut în țara noastră: de la construirea

de autostrăzi, asigurarea necesarului de locuri de parcare, un transport în

comun eficient și civilizat, piste pentru bicicliști, un management al

traficului eficient, crearea infrastructurii pentru stații de încărcare auto

electrice.

NECESAR

Ideea generală de a găsi soluții organizatorice la nivel de trafic intră în

mare parte sub incidența Planului de Mobilitate Urbană Durabilă care

trebuie votat de fiecare administrație locală. De aceea, și în acest domeniu

elaborat, și între autoritățile publice și mediul privat este absolut necesară.

IDEE

Concluzia workshopului a fost că deși problemele sunt multe și variate

trebuie totuși început de undeva, ca atare se impune un Proiect Pilot în

parteneriat public privat care să dea un exemplu de best practice și să

deschidă ușa și altora în aceasta direcție.

CONCLUZII

MOBILITATE

SOLUȚII PROPUSE

1Dezvoltarea infrastruc-turii pentru stații de încărcare auto electrice cu asigurarea puterii de încărcare necesare

3Promovarea conceptu-lui de Car sharing – new business model (city car rent) dar și la nivel personal (împărțit mașina personală)

2

Intermodalitatea – soluții integrate pentru folosirea transportului în comun (autobuze, metrou, tramvai, car sharing, bike sharing, etc): identificare soluție/traseu, rezervare, plata în același sistem pentru orice mijloc de transport

Problema managementului deșeurilor este una de mare

importanță în România. România se confruntă cu nouă

proceduri de infringement pe deșeuri iar Comisia

Europeană poate stopa finanțări dacă problema nu va fi

rezolvată cu celeritate. La masa utilităților s-au întâlnit

reprezentanți ai tuturor actorilor implicați: Ministerul

Mediului, MDRAPFE, ADI, salubriști reprezentanți ai OTR,

societatea civilă.

PREMISE

UTILITĂȚI SOLUȚII PROPUSE1

Dezvoltarea de mecanisme de informare continuă și monitorizare pentru UAT-uri în ceea ce privește obligațiile pe care le au, concomitent cu introducerea principiului responsabilității individuale și a sancțiunilor pentru edilii care nu respectă calendarul de implementare și obligațiile legale de conformare în domeniul reciclării, mergând până la transferul sancțiunilor pe lanț la cei responsabili de întârzierea și blocarea implementării proiectelor cu finanțare europeană din domeniul managementu-lui deșeurilor.

3

Îmbunătățirea mecanismelor de raportare și control, astfel încât bazele de date naționale din domeniul gestionării, sortării și reciclării deșeurilor să fie credibile și precise, reflectând realitatea din teren, precum și actualiza-rea proiectelor care au stat la baza SMID cu tehnologii la zi, care să permită creșterea eficienței în activitatea de colectare pe fluxurile de reciclabile și reducerea costurilor de operare.

2Derularea de campanii naționale de durată pentru informarea populației asupra obligației de a colecta la sursă deșeurile reciclabile și care să fie difuzate în toate calupurile publicitare ale televiziunilor (obligatoriu prin lege, cu sprijinul CNA).

Probleme identificate au fost lipsa spațiilor verzi, nivelul

scăzut al serviciilor în restaurante, lipsa sprijinului din partea

autorităților publice locale. De multe ori idei bune se pierd pe

parcurs pentru că implementarea lor este anevoioasă și

autoritățile nu oferă sprijinul necesar.

CONCLUZII

TURISM & LIFESTYLE CITY SOLUȚII PROPUSE

1Identificarea spațiilor verzi părăsite, reabilitarea acestora și reincluderea în circuitul public. Seara, acestea ar putea funcționa ca „grădini de vară” unde să ruleze filme. Grădini identificate: Grădina Uranus și Grădina Universitarilor => Street Delivery va încerca să identifice acest tip de grădini precum și reabilitarea lor (în acest sens: Lansarea apelului de proiecte „Grădini posibile” pentru București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara și Baia Mare http://street.delivery/)

3 City Trophy: Bus Friendly City

2Regiunea Gastro-nomică Europeană - turism gastronomic local (Sibiul va fi RGE în 2019)

Există câteva exemple pozitive de reconversie în România cum ar fi fosta

fabrică de bere Grivița, fosta tipografie Universul, Industria Bumbacului un

ansamblu valoros prin poziția sa privilegiată pe malul Dâmboviței și spațiul

generos al halelor. Potențialul acestuia a fost detectat de tinerii antreprenori,

care în ultimii 5 ani au pus bazele unui ansamblu de industrii creative, de

atunci tot în creștere (Calup). Un alt exemplu ar fi orașul Reșița. Mai sunt însă

extrem de multe spații abandonate cu mare potențial de reconversie. Țara

este plină de unități militare nefolosite ce pot servi în alte scopuri.

TEME

Proiectele de reconversie trebuie gândite pe termen lung și nu trebuie abando-

nate pe parcurs, trebuie să se înțeleagă faptul că siturile industriale nu trebuie

ocolite chiar dacă de multe ori proprietarii acestora nu vor să colaboreze și să

își revitalizeze spațiul.

Nu există acces la informații pe zone iar autoritățile locale sunt de multe ori

reticente în a sprijini astfel de proiecte.

Sunt divergențe mari în domeniul legislativ așa că oameni pasionați, cu puncte

de vedere diferite, trebuie aduși la aceeași masă pentru a dezbate probleme

existente (un forum ar fi de ajutor); se pot ține conferințe pe Skype.

CONCLUZII

RECONVERSIA ȘI REVITALIZAREASITURILOR INDUSTRIALE SOLUȚII

PROPUSE

1Se propune o inițiativă pentru reconversia siturilor industriale care: pleacă de la o viziune și priorități comune; implică alte inițiative similare existente; se bazează pe best practices din țară și internaționale; stabilește 3 obiective pentru 2018. Aceasta va funcționa ca un catalizator, ca o cutie de rezonanță (sounding board) și partener de dialog, va invita la discuții pe toți stakeholderii naționali și internaționali, va sintetiza analize și studii existente, va demara un proiect pilot cu un oraș din România

2Branding regional și branding urban pentru îmbunătățirea imaginii României

La masa cu tema dreptul construcțiilor temele abordate au

fost multiple și variate pentru că și problemele din acest

domeniu sunt extrem de numeroase și destul de grave ducând

la blocarea sistemului. S-a discutat despre certificatul de

urbanism și autorizația de construire, despre documentațiile

de proiectare precum și despre diferite aspecte conceptuale

de dreptul construcțiilor.

CONCLUZII

DREPTUL CONSTRUCȚIILOR SOLUȚII PROPUSE

1

Mai puțină birocrație în materia avizelor necesare pentru obținerea autorizațiilor de construire prin reînființarea comisiilor de acord unic în cadrul primăriilor, în care să se întrunească toate entitățile avizatoare și care să emită un aviz unic în vederea obținerii autorizațiilor de construire.

3Mai multă claritate în privința conceptului de interes public în legislația construcțiilor/ urbanismului prin creionarea unor criterii clare de interpre-tare a acestui concept printr-un act normativ.

2Mai multă implicare și susținere pentru modificări legislative pertinente în domeniul construcțiilor/ urbanismului. Binevenită în acest sens ar fi înființarea unui grup de lucru în cadrul AHK pe aceste domenii cu înaintarea soluțiilor către executiv.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezen-

tanța oficială a economiei germane în România și a fost înființată sub forma unei

camere de comerț bilaterale cu sediul în București la 5 septembrie 2002. De 15

ani, ea este actorul principal al relațiilor economice româno-germane şi asigură

în mod activ dezvoltarea continuă a acestora.

Fiind cea mai mare asociație economică bilaterală din România cu aproximativ

560 de companii membre germane și române, ea reprezintă totodată interesele

membrilor săi în relația cu autoritățile competente. Astfel AHK România

contribuie în mod constructiv și în cooperare cu alți parteneri naționali și

internaționali la îmbunătățirea și dezvoltarea continuă a condițiilor de afaceri și

de investiții în România.

AHK ROMÂNIA INIȚIATIVE AHK ROMÂNIA

DIE GEMEINSCHAFT

<

DESPREORGANIZATORI

Camera de Comerțși IndustrieRomâno-Germană

ROMANIA

Mai ales în ultimii ani, AHK România și-a concentrat atenția asupra dezvoltării durabile și este

angajată permanent în a duce această temă în atenția administrației locale și naționale

românești. Experiența și cunoștințele globale de piață ale personalului AHK România au

constituit o bază solidă pentru dobândirea de noi aptitudini și competențe, astfel încât teme

precum eficiența energetică, energiile regenerabile, mediul și construcțiile durabile sunt

acum ușor de gestionat într-un mod profesionist. Relația apropiată cu sectoarele mențion-

ate din România, cultivată în timp de ani prin participarea târguri, realizarea de studii de

piață, organizarea propriilor evenimente econet, incluzând conferințe, workshopuri,

delegații de informare în România și Germania, dar și prin grupurile de lucru din cadrul

Camerei, ne conferă o mai bună înțelegere a pieței și ne califică ca un partener de afaceri

serios.

De mai bine de șapte ani, AHK România reprezintă punctul central de plecare în domeniul

energiei, construcţiilor şi mediului oferind prin inițiativa sa GreenTech „econet romania” o

platformă bilaterală pentru know-how și schimb de experiență.

INITIATIVA GREENTECH A AHK ROMÂNIA

<

AHKROMÂNIA

Camera de Comerțși IndustrieRomâno-Germană

ROMANIANBUSINESSGOES TOMUNICH

ROMANIANBUSINESSGOES TOMUNICH

ROMANIANBUSINESSGOES TOMUNICH

Connecting Global Competence

20th International Trade Fair for Property and Investment

October 4–6, 2017 | Messe München

For more info, please contact us:E-mail: dumitrescu.ruxandra@ahkrumaenien.roTel: +40 21 207 91 48http://rumaenien.ahk.de

Ruxandra DumitrescuManager Market Entry & Business Development ServicesTel. +40 21 207 91 48Fax +40 21 223 15 38E-Mail: dumitrescu.ruxandra@ahkrumaenien.ro

Dr. Ilinca PandeleConsultant Market Entry & Business DevelopmentTel. +40 21 207 91 17Fax +40 21 223 10 50E-Mail: pandele.ilinca@ahkrumaenien.ro

Informații suplimentare privind sponsorizarea sau participarea

Cities of Tomorrow #6:

Vă așteptăm la

27 februarie 2018

www.ahkrumaenien.ro

Follow us:

www.econet-romania.com

/ AHK Romania

Follow us:

/ Econet Romania