Industria din Nord-Vestul Romaniei

Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si Bistrita - acestea fiind atat poli regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt propuse ca si proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana Oradea, aceste orase fiind si poli de dezvoltare regionali. In urma analizei optiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de dezvoltare policentrica (o politica de dezvoltare sustinuta de o retea de localitati care au rol de poli de dezvoltare), cu accent pe crestere economica prin specializarea functionala a teritoriului. In ceea ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si necesitatea consolidarii si/sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase, care la sfarsitul perioadei de programare (2007-2013) sa fie clasificate pe un rang superior celui actual. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul. Economia Regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune - Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.Veritabile motoare ale cresterii economiei regionale intreprinderile mici si mijlocii sunt in jur de 90.000 in 2006, peste 15% din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. Infrastructura suport pentru afaceri se dezvolta in Regiune in special sub forma parcurilor industriale publice si private-Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare, Bors.Reeaua de localiti a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orae i 1.802 de sate grupate n 402 de comune. Dintre orae, 4 au o populaie de peste 100.000 locuitori (Cluj-Napoca 310,194 locuitori, Oradea 206.223, Baia Mare 140,937 i Satu Mare 115,197), 9 ntre 20-100.000 locuitori i 29 de sub 20.000 de locuitori. Teritorial, oraele sunt concentrate n special n judeele Maramure (13), Bihor (10 orae) i Cluj (6), celorlalte trei judee revenindu-le doar cte 5 (Satu Mare), respectiv 4 orae.Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu i energetic este mai bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investiiilor timp de decenii a adus diferitele tipuri de infrastructur ntr-o situaie precar. Aezat la intersecia axelor de comunicare nord-sud i est-vest, regiunea dispune de o reea de drumuri destul de dens (34,7 km/100 km2 ). Corelat cu nivelul general de dezvoltare economic, judeele Maramure (25,0 km/100 km2 ), Bistria-Nsud (28,1 km/100 km2 ), au cele mai reduse reele de drumuri publice prin raportare la suprafa. Utiliti publice La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarc discrepane ntre judee n ceea ce privete situaia alimentrii cu energie electric. Mai exist nc sate, ctune sau gospodrii izolate neelectrificate, concentrate mai ales n zona Munilor Apuseni i n zona montan din nord. Grave disfuncionaliti n alimentarea cu energie electric se nregistreaz n jud. Maramure, att n mediul rural ct i n mediul urban (Sighetu Marmaiei, Bora, Seini, Trgu Lpu i Vieul de Sus), precum i n jud. Bistria Nsud i ntr-o anumit msur chiar i n judeele Satu Mare i Cluj (Satu Mare, Negreti-Oa, Tnad, etc.).Infrastructura educaional este reprezentat de 819 de coli, 209 licee i 12 coli profesionale i de ucenici, caracterizate de necesitatea accenturii procesului de reconversie i adaptare a acestora la cerinele actuale ale pieei forei de munc, n condiiile n care existena unei fore de munc calificate constituie o condiie de baz pentru atragerea investiiilor i n special a celor strine. Sntate n Regiunea Nord-Vest exist 61 de spitale, iar numrul mediu de consultri medicale pe locuitor era n 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt judee Cluj, Bihor i Maramure, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Sperana de via la natere este de 71 de ani, cea mai frecvent cauz a mortalitii fiind bolile sistemului circulator 773,4 decese la 100.000 de locuitori (2004). Pentru ca aceste infrastructuri s asigure o asisten medical performant este necesar asigurarea acestora cu cadre specializate, dar i ntreinerea edilitar i dotarea tehnicoedilitar adecvat a acestora. Servicii sociale Trei din cele 6 judee ale regiunii (Bihor, Slaj i Cluj) nu au instituii de ngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe cldiri care necesit reabilitare i modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejai n instituii de tip familial (63,51%) sau rezidenial (36,49%). La sfritul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabiliti, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asisten social. Regiunea Nord-Vest, deine un potenial de dezvoltare variat i difereniat teritorial. Astfel, de la oraele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pn la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza crora s se poat realiza dezvoltarea durabil a acestora. Dac n marile centre urbane exist o multitudine de resurse i oportuniti de dezvoltare, n zonele izolate, pe lng efectele negative presupuse de acest statut, exist i un aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare i a tradiiilor, care poate fi valorificat turistic. De altfel, regiunea are un potenial turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervaii naturale, lacuri glaciare i de acumulare, numeroase peteri, staiuni balneo-climaterice, condiii favorabile practicrii turismului montan, de agrement i odihn. Exist, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului n Maramure, Cluj i Bihor. Prin apropierea de Europa Central, relief de mare originalitate (peteri, defilee, etc.), clim favorabil, nlimi reduse (cca. 1800 m), Munii Apuseni au ansa de a deveni o atracie pentru turismul de drumeie, ai crui practicani caut condiii de cazare simple n medii ct mai naturale.

n anul 2003, producia industriei uoare a realizat 3% dinProdusul Intern Bruti 9,8% din volumul total al produciei industriale, iar 84% din producia industriei uoare a fost exportat, fa de 26% n anul 1989. Ponderea la export a industriei uoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%.Valoarea exporturilor din industria uoar a fost de 5,3 miliarde de euro n 2003. Fa de 1989, fora de munc angajat n industria uoar s-a redus la jumtate, de la 800.00 de persoane la 450.000 n 2003. La nivelul anului 2003 activau n industria uoar aproape 9.000 de ntreprinderi, din care peste 5.000 n domeniul confeciilor. n anul 2008, numrul de angajai din industria lemnului era de 150.000. Industria texitl n anul 2007, numrul angajailor din industria textil era de 342.000, ajungnd n anul 2008 la 312.000. Octombrie 2012 - Numrul angajailor din industria textile-pielrie este de 220.200. Cei mai muli salariai sunt n sectorul articolelor de mbrcminte, respectiv 141.200. "n anii anii '90 erau 900.000 de angajai, cu mai puine companii, ns firme foarte mari. S-au nchis companiile mari, iar n 2004 am ajuns la 450.000 de angajai. S-au njumtit, dar a crescut numrul de companii, pentru c au aprut micro-ntreprinderile. Vrful n ceea ce privete numrul companiilor din aceast industrie s-a atins n 2004, cnd activau circa 11.000.