Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
-
Upload
veronica-mirea -
Category
Documents
-
view
222 -
download
0
Transcript of Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
1/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
CUPRINS
CAPITOLUL 1. SISTEMUL FISCAL
1.2. Conţinutul economic şi trăsăturile impozitelor indirecte …………..….… pag. 3
2.2. ormele impozitelor indirecte şi locul taxei pe valoarea adăugată !n cadrul
acestora…………………………………………………………………….pag. "
#.$.#.%rincipalele forme ale impozitelor indirecte !n evoluţia acestora ………..pag. "
#.$.$.&ocul taxei pe valoarea adăugată !n sistemul impozitelor indirecte ……..pag. #'
CAPITOLUL 2. POZIŢIA TVA ÎN FUNCŢIONAREA ANSAMBLULUIECONOMIC
$.#.Rolul taxei pe valoarea adăugată la nivel macroeconomic ………………..pag. $3
$.$.Rolul taxei pe valoarea adăugată la nivel microeconomic ………….……..pag. $"
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA APLICĂRII TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ
3.#.%rincipiile aşezate la baza taxei pe valoarea adăugată ……………………pag. 3(
3.$.)peraţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată ……………………….……pag. 3"
3.$.# )peraţiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată ….pag.3"
3.$.#.#. &ivrarea de bunuri ………………………………………………...… pag. (*
3.$.#.$. %restarea de servicii …………………………………………………. pag. ($
3.$.#.3. +c,imburi de bunuri sau servicii …………………………….……….pag. (3
3.$.#.(. -mportul de bunuri ……………………………………………………pag. (33.$.$ %ersoane impozabile si activitatea economica …………..………………pag. (3
3.3.aptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ………..……pag. (
3.3.# aptul generator si exigibilitatea / reguli generale ………………….…..pag. (
3.3.$ aptul generator si exigibilitatea / cazuri speciale …………………...…pag. ('
3.(.0aza de impozitare şi cotele de impunere ………………………….……..pag. (1
#
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
2/81
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
3/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
CAP.1. SISTEMUL FISCAL.
1.1 C!"#!$%$& '(!)#( *# %+,-,%$+#&' #)/#%'&+ #!0#+'(%'
Cadrul economic instituţional şi =uridic !n vederea realizării funcţionalităţii pieţei
concurenţiale care să =oace rolul ,otăr>tor !n reglarea sau autoreglarea proceselor economice
autoritatea publică influenţează selectiv activitatea economică prin politica fiscală monetară
şi valutară cu a=utorul finanţării unor obiective şi acţiuni pe seama resurselor publice a unor
instrumente economico/financiare cum sunt? impozitele şi taxele transferurile şi subvenţiile
creditul dob>nda preţurile cursul de sc,imb. @ecanismul de funcţionare a economieinaţionale cuprinde o serie de componente de natură financiară care !mpreună alcătuiesc
mecanismul financiar. 5cesta are o structură complexă formată din? sistemul financiar
p>rg,iile financiare cadrul instituţional şi cadrul =uridic.
%olitica fiscală ca parte integrantă a politicii economice a statului cuprinde ansamblul
reglementărilor privind stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor caracteriz>nd opţiunile
formaţiunilor politice conducătoare la un moment dat privind sistemul fiscal adoptat. 2eci
ea cuprinde metodele şi mi=loacele concrete de procurare a resurselor financiare utilizate destat pentru reglarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale. 8efiind stabilită odată pentru
totdeauna politica fiscală evoluează şi se perfecţionează continuu sub imboldul dezvoltării
economiei adapt>ndu/se corespunzător cerinţelor ivite !ntr/o anumită perioadă !n funcţie de
obiectivele politice economice şi sociale din ţară.
Ca atare impozitele constituie proporţii arie de manifestare şi vec,ime forma
principală a resurselor financiare publice. Ca instrument cu caracter istoric şi cu implicaţii
asupra sferei economico/sociale impozitul a fost şi este un mi=loc tradiţional de constituire a
veniturilor statului. %relevarea stabilită prin lege cu caracter obligatoriu definitiv pecuniar
fără contraprestaţie imediată şi directă efectuată de către stat sau administraţiile locale
reprezintă una din sursele importante de finanţare a c,eltuielilor publice. -mpunerea
reprezintă un punct nevralgic !n determinarea intereselor statului şi respectiv ale individului.
)ri atitudinea şi comportamentul faţă de impozit influenţează ansamblul problematicii de
politică financiar/fiscală. %rofesorul A. 5ndreae aprecia că impozitul are două Bobraze? cu
3
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
4/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
unul dintre ele priveşte către societate deoarece prin intermediul său sunt finanţate acţiuni de
interes social iar cu Bcelălalt priveşte către economie pentru că !ncasările din impozite
trebuiesc preluate !n economie.
Concluziile privind necesitatea şi rolul impozitelor se !ntemeiază pe teoriile despre stat
şi criteriile ce trebuiesc luate !n considerare pentru dimensionarea sarcinilor fiscale. 5stfel
teoria despre stat !nvederează că statul este fie rezultatul unui Bcontract social survenit !ntre
indivizi Dteorie formulată de E. E. RousseauF fie un Bprodus al solidarităţii sociale şi
naţionale a indivizilor. Gn virtutea teoriei contractului social se susţine că dreptul de a
impozite este un atribut recunoscut statului de către indivizi prin !nsăşi contractul social care
a dat naştere statului. Corespunzător celui de/al doilea grup de teorie impozitele reprezintă
contribuţii pecuniare pe care cetăţenii le acceptă şi le suportă !n virtutea solidarităţii sociale şi
naţionale#.2acă se neagă necesitatea folosirii de către stat a impozitelor ca instrumente ale politicii
economice şi sociale asta ar presupune că toate veniturile să fie impuse cu aceleaşi cote
indiferent de natura şi provenienţa lor şi să nu influenţeze !n nici un fel activitatea economică
investiţiile sc,imburile comerciale redistribuirea veniturilor !ntre grupuri sociale evoluţia
ciclului economiei etc.. Gnsă impozitul privit cum spunea americanul Ailliam 5lbrec,t =r. ca
un rău necesar pentru a compensa costurile acelor servicii pe care societatea le doreşte a fi
asigurate de către guvern răspunde la 3 obiective? inanţarea producţiei de bunuri şi servicii Bcolective pureH
inanţarea deficitului exploatărilor monopolurilor publiceH
)perarea unor realocări optimale a resurselorH
Gn vederea procurării resurselor financiare necesare acoperirii c,eltuielilor publice
statul instituie alături de impozitele directe şi impozitele indirecte. Gn timp ce impozitele
directe se caracterizează prin faptul că sarcina fiscală se stabileşte dintr/o mărime
determinată iar condiţiile prin care se derulează operaţiile corespunzătoare sunt prestabilite
astfel !nc>t relaţia dintre stat şi contribuabil este o relaţie directă impozitele indirecte se
percep !n momentul v>nzării unor bunuri sau prestărilor de servicii presupun>nd existenţa
unui intermediar ca subiect faţă de suportator.
# %aul &eroI 0eaulieu Traité de science des finances, %aris #444 pg.##1
(
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
5/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
)bţinerea impozitului i/a condus pe neoclasici la elaborarea unei teorii denumite a
superiorităţii impozitului direct asupra impozitului indirect teorie care este binevenită şi
pentru promotorii sistemului fiscal rom>nesc !n condiţiile !n care va trebui avută !n vedere !n
perspectiva realizării unei structuri optime.
Gn cadrul impozitelor indirecte ponderea semnificativă o are taxei pe valoarea
adăugată. 5lături de aceasta se regăsesc taxele vamale şi monopolurile fiscale.
Conţinutul economic al impozitelor indirecte constă !n procesele economice de
redistribuire a veniturilor !ntre membrii societăţii de la posesorii către stat !n vederea
acoperirii nevoilor publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor !n
cadrul proprietăţii private procesele economice exprimate prin impozite indirecte sunt
procese de repartiţie secundară a veniturilor.
6otodată prin prisma derulării acestor procese impozitul indirect exprimă o relaţiesocială !ntre persoanele fizice şi =uridice !n calitate de consumator Dcare cedează părţi din
veniturile lorF pe de o parte şi stat Dcare preia la dispoziţia sa resursele respective
constituindu/şi fondurile băneşti necesare funcţionării saleF pe de altă parte. +copul pentru
care se realizează aceste procese de redistribuire determin>nd existenţa relaţiilor cu statul Dca
exponent alunei colectivităţi umaneF este considerat unul colectiv naţional sau local. -n
aceste condiţii impozitele indirecte ca şi alte contribuţii cu caracter obligatoriu antrenează
modificări ale mărimii valorii aflate spre administrare la dispoziţia participanţilor la relaţiilerespective? persoane fizice şi =uridice pe de o parte şi autorităţile publice reprezentante ale
colectivităţilor de tip statal pe de altă parte.
-mpozitele indirecte !n cadrul funcţiei de repartiţie apar a urmări !n principal cu scop
financiar acela de a procura resursele băneşti necesare statului pentru acoperirea c,eltuielilor
sale. 2e asemenea sunt folosite ca instrumente de limitare a consumului unor produse nocive
pentru sănătatea omului DaccizeleF de !ncura=are a producţiei şi a consumului altor produse
Dtaxe vamaleF de !ncura=are a exportului şi de limitare a importului D675 taxele vamaleF etc.
-mpozitele indirecte sunt utilizate asupra v>nzărilor de mărfuri şi a prestărilor de
servicii iar preferinţa pentru aceste impozitele !n unele ţări derivă din unele avanta=e pentru
realizarea lor ca resurse financiare la !ndem>na statului. 5stfel se remarcă un randament
crescător al lor !ntruc>t se poate obţine un volum de !ncasări mari cu c,eltuieli de aşezare şi
urmărire mai mici sistemul de impozitare şi prelevare fiind mai simplificat comparativ cu cel
al impozitelor directe. 2e asemenea faţă de impozitele directe opoziţia celor care suportă
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
6/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
sarcina fiscală !ntruc>t adesea ei nici nu cunosc proporţiile acestei sarcini fiscale datorită
modului specific de concretizare !n preţurile bunurilor şi serviciilor consumate aşa cum se
!nt>mplă !n cazul accizelor a 6.7.5./ului şi a monopolurilor fiscale. 5ceste impozite sunt
suportate cu prile=ul cumpărării de bunuri sau prestării de servicii pentru consumul personal
ceea ce face ca preţul folosit să includă şi suportarea impozitului deşi prelevarea către stat se
face de un intermediar respectiv v>nzătorul produsului. Rezultă deci că trăsătura definitorie
rezidă !n modul indirect de reflectare a sarcinii fiscale faţă de suportatorul efectiv al acestui
tip de impozit.
+ub aspectul urmăririi sarcinii fiscale !n cazul impozitelor indirecte nu se ţine seama
de venitul averea sau situaţia personală a celor care cumpără mărfurile sau apelează la
servicii ceea ce contravine cerinţelor de ec,itate fiscală. +arcina fiscală suportată depinde
de mărimea consumului la o cotă dată de impozitH cu c>t este mai mare ca at>t sarcina fiscalăeste mai mare !n venitul disponibil al persoanelor respective. 2eci ele !i afectează !n mod
deosebit pe cei cu venituri mai mici !ntruc>t se percep de regulă la bunurile de larg consum.
Cum ponderea acestor impozite !n venituri este mai mare cu c>t veniturile realizate sunt mai
mici respectiv mărimea procentuală faţă de venituri tinde să scadă pe măsură ce venitul
disponibil la acelaşi nivel al consumului rezultă că impozitele indirecte au un caracter
regresiv Dcu precădere 6.7.5.F
9nii economişti consideră că impozitele indirecte ar avea un caracter benevoldeoarece există posibilitatea ca ele să fie evitate renunţ>ndu/se la consumul de bunuri şi
servicii impozitate. Cu alte cuvinte ele nu ar avea un caracter DtitluF obligatoriu şi nu s/ar
realiza !n mod silit consumatorul fiind obligat să plătească suma stabilită drept impozit fără a
i se cere consimţăm>ntul expres. Gn realitate evitare consumului devine imposibilă deoarece
pe de o parte statul operează cu aceste impozite tocmai bunurile şi serviciile de strictă
necesitate iar pe de altă parte aplicarea lor se face generalizat Dde exemplu 6.7.5.F. 2acă
aceste impozite ar fi percepute numai la v>nzarea obiectelor de lux atunci s/ar putea vorbi de
caracterul lor voluntar.
Gn condiţiile acestui tip de impozit nu mai poate opera aşa numitul venit minim
neimpozabil fiind suportat de către toţi consumatorii indiferent de nivelul veniturilor
realizate. 5dăug>ndu/se la preţul şi tariful bunurilor şi serviciilor va determina o creştere a
acestora cu caracter inflaţionist. 2rept urmare impozitele indirecte nu afectează veniturile
nominale ci numai pe cele reale ceea ce !nseamnă ca ele afectează puterea de cumpărare.
'
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
7/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
%e un plan mai larg se atribuie acestui tip de impozit un impact negativ asupra
consumului şi pe această cale o influenţare negativă c,iar asupra %-0. ndu/se şi prin aceasta influenţează negativ cerea agregată ca
variabilă ce determină oferta. +e invocă şi faptul că practicarea lor ar putea duce la
diminuarea rentabilităţii diverselor activităţi deoarece !ntreprinzătorii devin constr>nşi să/şi
diminueze profitul reflectat !n preţul de v>nzare pentru a avea posibilităţi de comercializare !n
cantităţi mai mari.
6otodată impozitele indirecte se prelevează la dispoziţia statului fără o contraprestaţie
directă din partea acestuia. Gntre prelevări şi acţiunile de finanţat cărora le sunt destinate nu se
stabileşte !n principiu o corespondenţă directă. Gn mod independent de destinaţia ce li se va
da impozitele se preiau de la consumatori Dpersoane fizice sau =uridiceF fără ca statul să le
ofere !n sc,imb şi !n mod direct bunuri servicii sau alte avanta=e !n ideea de contraprestaţie.%relevare sub forma impozitelor indirecte c>t şi a celor directe se efectuează cu titlu
nerestituibil DnerambursabilF exprim>nd deci transfer definitiv la dispoziţia statului ceea ce
!nseamnă că sumele prelevate nu se mai restituie contribuabililor. 5cest transfer de putere de
cumpărare este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv suportat de către societate
pornind de la considerentul că funcţionarea statului nu ar fi posibilă !n absenţa prelevărilor
sub forme ale impozitelor.
Gntruc>t impozitele indirecte se realizează !n corelaţie directă cu v>nzarea bunurilor şiserviciilor şi implicit cu producţia de bunuri şi servicii oscilaţia privind producţia şi v>nzarea
ca volum determină fluctuaţii !n volumul !ncasărilor din impozite indirecte. 5stfel !n
perioadele de prosperitate economică impozitele pot avea un caracter fiscal ridicatH
dimpotrivă !n perioadele de criză şi depresiune c>nd producţia !nregistrează un recul
!ncasările din impozite indirecte urmează aceeaşi evoluţie conduc>nd la ad>ncirea deficitului
bugetar. 2e exemplu !n Rom>nia !n bugetul de stat pe anul #""4 era prevăzut ca impozitele
indirecte să devină predominante şi să deţină o pondere de '4.1J !n totalul veniturilor fiscale
dar cum %-0 a !nregistrat o scădere s/a rectificat bugetul de stat prile= cu care veniturile ce
se realizau din impozite indirecte au a=uns la '.(4J. Rezultă că impozitele indirecte
respectiv ponderea acestora !n realizarea resurselor financiare la bugetul statului depind de
con=unctura economică.
Cunosc>nd exact obiectivele de atins organele de decizie politică sunt c,emate să
stabilească numărul şi tipurile de impozite care urmează să fie folosite !n scopurile respective.
1
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
8/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
@ultitudinea obiectivelor urmărite sugerează de=a răspunsul la prima !ntrebare? C>te impozite
şi taxe este raţional a se utiliza !ntr/o economie de piaţăK 5stăzi sunt unanimi !n a considera
că impozitul unic este o utopie confirm>nd cunoscuta apreciere a lui 7ictor Lugo B-mpMt
uniNue impMt iniNue B – că impozitul unic este un impozit nedrept. @ai multe impozite pot
să surprindă mai bine materia impozabilă Dvenitul averea serviciile produsele etc.F şi să
influenţeze procesele economice respectiv comportamentul indivizilor şi agenţilor
economici.
5stfel modificările regimului fiscal !n ţara noastră după anul #"4" au avut un impact
asupra nivelului şi structurii fiscalităţii. Gn linii mari se poate aprecia că p>nă !n anul #""
gradul de fiscalitate a cunoscut o tendinţă de scădere de la ((.1J D#"4"F la 3*."J D#""F
făc>nd excepţie anul #""$ c>nd acesta a fost de 3#.3J$. 5ceste modificări !n structura
impozitelor corespund cu acţiunile de ordin tactic reflectate şi !n sc,imbările legislative. Celemai numeroase dintre care amintim?
-ntroducerea impozitului pe profit !n locul vărsămintelor din beneficii ale unităţii
economiceH
+uportarea de către salariaţi a impozitului pe salarii cu a=ustările ulterioare privind
influenţa creşterii salariului realH
-ntroducerea 6.7.5. !n locul -C@H
%erfecţionarea mecanismului privind accizeleHReamintim aici faptul că prin introducerea taxei pe valoarea adăugată s/a extins sfera
de aplicare a acestui impozit pe consum la cvasi/totalitatea bunurilor de consum şi de
folosinţă !ndelungată iar bunurile şi serviciile de primă necesitate pentru populaţie scutite de
6.7.5. Dp>nă !n $***F. Conţineau totuşi !n preţurile lor elemente de 6.7.5. percepute la
materiile prime şi materialele utilizate la producerea acestora.
Ca factor de influenţare a proceselor de distribuire redistribuire şi utilizare a %-0
politica fiscală a fiecărui stat prezintă un interes particular pentru populaţie ca şi pentru
agenţii economici. 5stfel ansamblul p>rg,iilor procedeelor instituţiilor de administrare şi
reglementărilor fiscale !n curs de perfecţionare sau creare vor trebui să aibă !n vedere? starea
economiei naţionale strategia dezvoltării asigurarea circulaţiei libere a capitalului
$ ;,. Raicu Fiscalitate – necesitate a dezvoltării economico-fiscale, revista inanţe Credit Contabilitatenr.#*O#""'
4
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
9/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi internaţională şi necesitatea integrării economiei
rom>neşti !n circuitul european şi mondial.
3.2. F+)'&' #)/#%'&+ #!0#+'(%' *# &($& %'# ' &+' 0,$%,
5! (0+$& ('-%+
1.2.1 P+#!(#&'&' 6+)' &' #)/#%'&+ #!0#+'(%'
5! '&$"# ('-%+
-mpozitele indirecte sunt acele venituri fiscale !n cazul cărora există o neconcordanţă
!ntre plătitorul acestora la bugetul public şi suportatorul lor real. %rincipalele forme ale
impozitelor indirecte sunt?
taxele de consumaţieH
monopolurile fiscaleH
taxele vamaleH
A. T'&' 0' (!-$)"#'
6axele de consumaţie sunt impozite indirecte cuprinse !n preţul de v>nzare al mărfurilor
produse şi realizate !n interiorul ţării care percepe impozitul.
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
10/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
nzăriH
aF 5ccizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă !n cantităţi mari şi care
nu pot fi !nlocuite de cumpărător cu altele pentru că !n acest fel impozitul să aibă !n mod
constant un randament fiscal c>t mai ridicat. Gntre acestea cele mai multe sunt? produse
alimentare şi o mare parte din produsele industriale cum sunt? vinul berea cidrul D!n ranţaFH
tutunul cafeaua za,ărul ceaiul etc.D!n ;ermaniaFH berea vinul spirtul tutunul D!n @area
0ritanieFHproduse din tutun alcool za,ăr etc. D!n -ndoneziaF etc.(
bF 6axele generale pe v>nzări se !nt>lnesc sub forma impozitelor pe cifra de afaceri.5cest tip de taxă de consumaţie s/a aplicat !n cote procentuale asupra !ncasării totale din
v>nzări av>nd plătitor !ntreprinderile industriale şi comerciale. )pţiunea pentru varianta de
plătitor industrial sau comercial are !n vedere considerente de ordin fiscal pun>nd !n evidenţă
aceste avanta=e sau dezavanta=e.
2in punct de vedere al verigii la care se !ncasează impozitul pe cifra de afaceri poate
!mbrăca forma impozitului cumulativ DmultifazicF forma impozitului unic DmonofazicF şi a
impozitului unic cu plata fracţionată.C>nd impozitul pe cifra de afaceri se aşează sub forma impozitului cumulativ mărfurile
sunt supuse impozitării !n toate fazele prin care trec p>nă a=ung la consumator ceea ce
!nseamnă că impozitul plătit statului va fi mai mare cu c>t o marfă trece prin mai multe
verigi. 5cest impozit mai este numit şi Bimpozitul !n piramidă Bimpozitul !n cascadă sau
Bbulgăre de zăpadă şi datorită modului de aşezare care duce la perceperea de impozit la
impozit unele ţări au renunţat la această formă care asigură totuşi un randament mare.
Impozitul pe cifra de afaceri unic se !ncasează o singură dată indiferent de numărul
verigilor prin care trece o marfă de la producător la consumator c>nd se numeşte taxă de
producţie !n stadiul comerţului cu ridicata şi impozit pe circulaţia mărfurilor sau impozit pe
v>nzare !n cazul consumului cu amănuntul. Gn @area 0ritanie s/a practicat p>nă la intrarea
acesteia !n C
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
11/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
5stfel pornind de la dezavanta=e ale acestui tip de impozit? dificultăţile delimitării
Bproducătorului fiscal ca subiect al impozituluiH marile !nt>rzieri la plata acestuia datorită
faptului că exigibilitatea plăţii nu apărea dec>t la sf>rşitul procesului de producţieH unicitatea
plătii incită la fraudă etc.H !n #"(4 s/a instaurat sistemul plăţilor fracţionate respectiv al taxei
pe valoarea adăugată. 5cest sistem presupunea ca fiecare producător să ac,ite taxa asupra
nivelului v>nzărilor sale !nsă el era autorizat să deducă taxa pe care el !nsuşi a plătit/o pentru
ac,iziţiile sale şi pentru care impozitul nu mai are caracter cumulativ.
6recerea la 6.7.5. a presupus suprimarea taxei asupra producţiilor şi tranzacţiilor a
taxelor unice şi prestaţiilor realiz>ndu/se astfel un sistem fiscal indirect simplificat. %rima
ţară care a introdus 6.7.5. a fost ranţa !ncă din #"( urm>nd ca şi ţările membre ale C
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
12/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
$# @exic #"4* #*H$$ @aroc #"4' 1H #$H #(H$3 8orvegia #"1* $*H$( )landa #"'" (H #$H$ %ortugalia #"4' 4H #'H 3*H
$' Rusia #""$ #H $4H$1 +pania #"4' 'H #$H 33H$4 +uedia #"'" $H 'H 34H$" 6urcia #"4 #*H3* @area 0ritanie #"13 #*H3# 0ulgaria #"44 'H $3H3$ %olonia #"4" 1H $$H
+ursa? / -@ +urveI $ martie #""$ pag. 1* / 1#
/ - 7ăcărel Relaţii financiare internaţionale ne
0ucureşti #"" pag. #44
Gn Rom>nia 6.7.5. a fost precedată de -C@ ce reprezintă cuantumul impozitului pe
cifra de afaceri şi accize.
6otuşi 6.7.5. are unele dezavanta=e !n comparaţie cu taxele clasice pe circulaţia
mărfurilor. Cele mai puternice argumente !mpotriva 6.7.5./ului destul de importante pentru
ca taxa să nu fie introdusă !n unele ţări sunt?
6ranziţia către 6.7.5. este pretenţioasăH
6axa este scumpă raportată la formalităţile pe care le necesităH
6eama de o inflaţie crescută.
6recerea la aplicarea 6.7.5. este foarte pretenţioasă din punct de vedere politic şi
te,nic iar ţările cu o economie stabilizată este nevoie de presiuni politice puternice pentru
adoptarea sa. t !n
ceea ce/l priveşte pe plătitor c>t şi ceea ce priveşte consumul. Cerinţele au !n vedere $factori? marele număr de plătitori !n comparaţie cu taxele de consum de un singur nivel şi
complexitatea evidenţelor contabile.
9nii dintre cei care se opun taxei pe valoarea adăugată subliniază faptul că există un
pericol real de creştere a inflaţiei !n cazul introducerii acestor taxe. 5rgumentul este spri=init
#$
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
13/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
pe creşterea veniturilor fiscale !n comparaţie cu cele provenite din -C@ precum şi de
ameninţarea referitoare la creşterea preţurilor de consum.
2eci !n raport cu -C@ pot fi sintetizate următoarele aspecte?
este un impozit unic cu $/( cote din care una normală D !n Rom>nia a fost !n #""3
de #4J iar din #""4 de $$JF şi o alta redusă pentru produsele alimentare şi servicii
sociale de bază D"J !n #"" şi ##J din #""4F şi cota zeroH
este un impozit neutru care elimină inegalităţile fiscale !ntre circuitele de desfacere
a produselorH
este un impozit modern care permiţ>nd reduceri de taxe pentru ac,iziţii de
ec,ipamente industriale stimulează modernizarea !ntreprinderiiH
este un impozit clasic stimulativ pentru micii producători prin scutiri de impozit
sau prin reduceri de cote !n funcţie de cifra de afaceri !n funcţie de numărul de
salariaţi sau !n funcţie de export.
B. M!&$+#&' 6#-(&'
Constituie o variantă a impozitelor indirecte instituite pe fundalul existenţei
monopolului de stat asupra unor activităţi de producerea sau comercializare a anumitor
produse. t şi de celelalte
componente ale preţurilor bunurilor respective se impun şi monopolurile fiscale ca formă
specifică de impozit indirect.
Gn măsura !n care s/au practicat şi !ncă se mai practică dar pe scară redusă
monopolurile fiscale se disting !n două variante?
#. @onopoluri fiscale deplineH
$. @onopoluri fiscale parţialeH
Gn primul caz statul exercită dreptul de monopol !n sensul de drept exclusiv asupra
!ntregii cantităţi din produsul respectiv de producerea v>nzarea sau de producerea şi
v>nzarea produselor Gn această situaţie preţul de monopol asigură pe l>ngă recuperarea
-. -ancu Taxa pe valoarea adăugată !n revista 6ribuna
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
14/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
costurilor şi obţinerea unui profit şi !ncasarea impozitului indirect similar taxei de
consumaţie.
Gn ce de/al doilea caz statul optează asupra producerii sau comercializării unei părţi din
cantitatea totală a produsului asupra căruia s/a instituit monopolul. 5v>nd !n vedere că acelaşi
produs mai este comercializat şi de alţi agenţi economici se va manifesta o oarecare
concurenţă făc>nd mai puţin eficace practicarea monopolului fiscal.
%rin conţinutul economic monopolul fiscal nu se deosebeşte cu nimic de taxele de
consumaţie adăug>ndu/se şi el la preţul de v>nzare regăsindu/se !n sarcina fiscală suportată
de consumator.
C. T'&' )&'
Ca şi taxele de consumaţie taxele vamale sunt tot impozite indirecte ce operează prin
preţul de ac,iziţie a bunurilor şi serviciilor de larg consum. 2eci taxele vamale sunt
percepute de către stat !n momentul !n care bunurile trec graniţele ţării respective !n vederea
importului exportului sau tranzitului. %lătitorul impozitului este importatorul dar impozitul
este suportat de către consumator preţul incluz>nd această prelevare. 8ivelul taxei vamale
depinde de nevoia de protecţie taxa fiind cu at>t mai ridicată cu c>t condiţiile de producţie pe
piaţa internă sunt mai defavorabile faţă de cele ale exportatorilor străini.6axele vamale cunosc mai multe clasificări !n funcţie de criteriul folosit.
-.2upă scopul urmărit de către stat?
#F 6axe vamale fiscale ce au ca obiectiv procurarea de venituri statului. 5cest tip a
fost folosit de state p>nă la !nceputurile dezvoltării industriale.
$F 6axele vamale protecţioniste au ca principal scop crearea unei bariere pentru
mărfurile străine barieră prin intermediul căreia se urmăreşte eliminarea concurenţei străine
pe piaţa ţării respective.
--. 2upă obiectul impunerii taxele vamale se !mpart !n?
#F 6axe vamale de import plătite de importatori pentru produsele care fac obiectul
importurilor şi sunt incluse !n preţul de desfacere pe piaţa internă. 5ceastă taxă are rolul unui
impozit de egalizare deoarece conduce la apropierea nivelului preţului mărfurilor importate
de nivelul preţurilor mărfurilor indigene.
#(
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
15/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
$F 6axele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora.
5ceste taxe se !nt>lnesc sporadic deoarece statele sunt interesate !n !ncura=area exportului de
mărfuri deoarece acestea constituie !n ma=oritatea cazurilor mi=locul cel mai important de
realizare a resurselor valutare.
3F 6axele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine aflate !n trecere pe
teritoriul vamal al statului.
---. 2upă modul de fixare sunt?
#F 6axe vamale autonome sau generale percepute asupra mărfurilor care provin din
ţările cu care statul importator nu are !nc,eiate convenţii şi nu se aplică clauza naţiunii celei
mai favorizate
$F 6axe vamale !n condiţia naţiunii celei mai favorizate ce se aplică la importul de
mărfuri pe care o ţară membră a )rganizaţiei @ondiale a Comerţului !l efectuează din ţărilemembre ale aceluiaşi organism sau din alte ţări cu care acestea au acorduri bilaterale.
3F 6axe vamale preferenţiale ce pot fi aplicate de un stat !n cazul importurilor din
state ce se bucură de un regim comercial preferenţial dec>t cel aplicat ţărilor care beneficiază
C8C@.
(F 6axe vamale de retorsiune ce pot fi aplicate ca ripostă la utilizarea de către statele
partenere de politici discriminatorii faţă de produsele exportate pe pieţele respective.
-7.2upă modul de percepere?#F 6axe vamale ad valorem – se prelevă un procent determinat asupra valorii mărfii
importateH
$F 6axe vamale specifice – se exprimă ca procent din valoarea mărfurilor importateH
3F 6axe vamale mixte a primelor două categorii.
6axele vamale aplicate de statul rom>n sunt taxe vamale ad valorem . 6otodată
Rom>nia a !nc,eiat o serie de convenţii internaţionale privind taxele vamale astfel că multe
dintre acestea reprezintă taxe convenţionale.
1.2.2. L($& %'# ' &+' 0,$%,
5! -#-%')$& #)/#%'&+ #!0#+'(%'
#
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
16/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
Gn cadrul măsurilor de promovare a reformei economice şi financiare din ţara noastră
taxei pe valoarea adăugată !i revine un loc ma=or fiind considerată o componentă esenţială a
unui sistem fiscal modern. Conţinutul bugetului public naţional este format din c,eltuielile
publice şi veniturile publice acesta din urmă fiind formate din veniturile ordinare şi veniturile
extraordinare. &a r>ndul lor veniturile ordinare cuprind impozitele directe impozitele
indirecte şi veniturile de la !ntreprinderile şi proprietăţile statului.
6axei pe valoarea adăugată prin urmare este un impozit indirect care se aplică pe
fiecare stadiu al ciclului de fabricaţie al produsului finit asupra valorii adăugate realizate de
către producătorii intermediari şi de producătorul final.
5şa cum am mai precizat originea 6.7.5. este reprezentată de diversele impozite
generale aşezate asupra consumului care au !nceput să fie percepute după primul război
mondial. 5stfel !n ordinea practicării lor sunt cunoscute? taxa asupra facturilor impozitul pecifra de afaceri taxele unice pentru diferite produse aşezate !n faza de producţie sau !n faza la
de comercializare taxa unică asupra producţiei taxa asupra prestaţiilor. -nstituirea efectivă a
6.7.5 s/a realizat pentru prima dată !n ranţa prin reforma fiscală din #"(4.
5stfel de la impozitul pe cifra de afaceri tot mai multe ţări au trecut la 6.7.5. idee ce
şi/a găsit adepţi cu predilecţie !n r>ndul ţărilor membre ale Ct diferenţele de preţ pe care
consumatorul !şi bazează decizia de cumpărare să rezulte din factorii de producţie şi nu din
decizii de stat de natură fiscală.
5stfel !n #"11 s/a armonizat 6.7.5. !n toate ţările membre ale Cnd totuşi diferite de la o ţară la alta c>t şi de la o grupă de produse la alta unul
dintre motive fiind prote=area industriei. %onderea 6.7.5. !n %-0 !n ţările membre ale C
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
17/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
3 -rlanda 4.$$( 0elgia 1.'1 )landa '.43' ;ermania '.3(1 &uxemburg '.*(
4 -talia .(4" @area 0ritanie .$$#* @edia Cnd astfel au #(J peste media
#1
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
18/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
comunitară a 6.7.5.. Ca urmare preţurile franceze vor răm>ne cu circa (J superioare
preţurilor ţărilor membre ale C
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
19/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
+ursa ? ;ouvernment inance +tatistics Qearboo #""1 şi $***
2acă !n cazul ţărilor dezvoltate 6.7.5. are un aport mai mic acesta av>nd o pondere
!ntre #"J / ($J !n totalul impozitelor indirecte !n cazul ţărilor !n curs de dezvoltare este
inversă acestea depăşind mai !n toate cazurile *J. 5cestea se explică prin ponderea mai
ridicată a celorlalte impozite indirecte D!n cazul ţărilor dezvoltateF şi mai scăzută !n celelalte
ţări.
Gn Rom>nia 6.7.5. s/a instituit !n practica financiară !ncep>nd cu # iulie #""3
!nlocuind -C@. 5doptarea acestui impozit reprezintă totodată şi o modalitate de str>ngere a
legăturilor !n ţările comunitare !ntruc>t ea reprezintă o cerinţă esenţială pentru membrii C
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
20/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
;rafic nr. $ t şi a veniturilor totale este suficient de mare şi !ntr/o continuă creştere.
Gntr/adevăr 6.7.5. !n general este !n stare să obţină venituri fiscale mai mari dintaxarea consumului multe ţări introduc>nd această taxă tocmai din acest motiv. @omentul
introducerii 6.7.5. coincide deseori cu eforturile guvernelor de a reduce povara
disproporţionată de impozit pe venit. 5stfel 6.7.5. extinde taxarea consumului !n ceea ce
priveşte serviciile reduce distorsiunile !n ceea ce priveşte alegerea consumatorului şi rezistă
evaziunilor ceea ce o clasifică printre cele mai remunerative taxe indirecte. Comparaţiile
$*
0
20
40
60
80100
90 91 92 93 94 95 96 97 98An
%
ICM
TVA
0
10
20
30
40
50
90 91 92 93 94 95 96 97 98
An
%
TVA in VT
TVA in PIB
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
21/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
arată că acolo unde a fost introdus 6.7.5./ul !n scopul !nlocuirii altei taxe pe circulaţia
mărfurilor veniturile fiscale au crescut.
5şa cum rezultă şi din graficul nr.$ 6.7.5. a avut o pondere importantă !ncă din
momentul introducerii D#""3F de (*"3J c>nd -C@ a scăzut brusc la ($$$J D#""3F fată de
"*"*J D#""#F. )dată cu aplicarea cotei reduse de 6.7.5. de "J alături de cota normală de
#4J !n anul #"" acestea au crescut semnificativ a=ung>nd la '#1"J !n totalul impozitelor
indirecte. 2eşi a prezentat o oarecare evoluţie oscilatorie !n următorii 3 ani această taxă a
contribuit la formarea veniturilor statului !n proporţie mare. Gn anul #""4 situaţia se
restabileşte pe de o parte ca urmare a modificării sistemului de impozitare a veniturilor
persoanelor fizice ce atrage o diminuare a impozitelor directe iar pe de altă parte !nlocuirea
cotelor de 6.7.5. cu altele mai mari Dcota normală de $$J iar cota redusă ##JF.
6otuşi BCe cale este mai potrivită pentru noi? cea a impozitului pe cifra de afaceri cuavanta=ele şi dezavanta=ele lui sau cea a 6.7.5. ţin>nd seama şi de perspectiva asocierii
noastre la %iaţa comunăK'. Gn cazul adoptării cea din urmă soluţie trebuie să se aibă !n
vedere o aşezare prin care să se evite nea=unsurile pe care acesta le provoacă pe plan intern pe
de o parte şi implicaţiile pe care le creează !n relaţiile cu ţările occidentale pe de altă parte.
2eci 6.7.5. ocupă un loc principal !ntre impozitele indirecte fiind considerată drept
cea mai modernă formă de impunere.
' -. 7ăcărel olitici economice !i financiare – de ieri !i de azi
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
22/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
CAP.2. POZIŢIA TVA ÎN FUNCŢIONAREA ANSAMBLULUI
ECONOMIC
2.1. R&$& %'# ' &+' 0,$%, & !#'& )(+'(!)#(
%rezenţa statului ca instituţie publică socială şi =uridică implică şi prezenţa
fiscalităţii. %roblema fiscalităţii este privită dintr/un ung,i exclusiv politic date fiind
implicaţiile directe şi indirecte pe care aceasta le poate avea asupra societăţii mai exact poate
asigura mai multă sau mai puţină ec,itate dec>t piaţa liberă poate constitui un instrument destabilizare sau destabilizare economică etc.
%e prim plan a oricărei reflexii asupra problematicii fiscale se situează constituirea şi
organizarea sistemului fiscal pornind de la mai multe opţiuni? alegerea !ntre impozitul unic şi
cel multipluH alegerea unui impozit instituit pe venit pe capital sau pe c,eltuieliH alegerea
!ntre preponderenţa impozitelor directe a celor indirecte sau a unei situaţii de ec,ilibru !ntre
cele două. 5l doilea plan care are un caracter dinamic vizează punerea !n aplicare a
sistemului fiscal şi impactul ei asupra vieţii societăţii.
@odificarea regimului fiscal !n Rom>nia după anul #"4" a avut un impact asupra
nivelului şi structurii fiscalităţii şi asta datorită?
• introducerea impozitului pe profit !n locul vărsămintelor din beneficii ale unităţii
economiceH
• suportarea de către salariaţi a impozitului pe salarii cu a=ustările ulterioare privind
influenţa creşterii salariului realH
• introducerea 6.7.5./ului !n locul -.C.@./uluiH
• perfecţionarea mecanismului privind accizele.
@a=oritatea ţărilor !n tranziţie au considerat potrivită introducerea taxei pe valoarea
adăugată scopul principal fiind mărirea procentului impozitelor indirecte !n cadrul veniturilor
bugetare deoarece !n regimul trecut acestea aveau doar un caracter complementar.
$$
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
23/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
-mplementarea taxei pe valoarea adăugată nu trebuie văzută ca un instrument perfect.
Gnsăşi practica arată că sunt aplicate mai multe variante ale acestui tip de impozit singura
realitate fiind că acesta face obiectul unor controverse mai ec,ilibrate şi că a cunoscut o
răsp>ndire mai rapidă fiind considerat un fenomen al ultimilor ani. 5doptarea sa nu !nseamnă
numai !nlocuirea -.C.@./ului cu un alt instrument de impunere a consumului ci practic
constituie o serioasă intervenţie !n !ntreaga structură a sistemului de impozite indirecte.
Ca atare !n Rom>nia una dintre cele mai vizate consecinţe ale introducerii taxei pe
valoarea adăugată a fost creşterea veniturilor bugetare ca urmare a extinderii bazei de
impozitare la servicii şi prin acoperirea unui mult mai larg set de tranzacţii de afaceri. Gntr/
adevăr odată cu introducerea acestei taxe impozitele indirecte au sporit vertiginos !n
defavoarea celor directe? ($3JD#""(FH (1(3JD#""FH (4"3JD#""'FH 3#"JD#""1F şi
'(4JD#""4F aşa cum se observă !n tabelul următor?
6abel nr. nia !n perioada #""#/#""4
mld. lei
N+.
(+%
-ndicator 1771 1772 1773 1774 1778 1779 177: 177;
# 7enit
total
("'4 #3'3" 31"$( 44'** #$4443 #431$" (3431' '1$#'
$ -mpozit
indirect
$14" 14"( #44* (* '33(' 43$' $*#'4 $$1#(3
3 -mpozit
direct
$**' *$ #113" 31'4 '##3" 4""*( $33$*4 31"'3(
( J -.2. '# 14 (" #3 ("# ('( ('4 331 J -.-. (*3 3'4 ('1 ($ (13 (4" 3# '(
+ursa? / 5nuarul +tatistic al Rom>niei pe anul #"" şi #""" cu date privind execuţia bugetului
de stat p.13' şi p.'1$H
- &egea bugetului de stat pe #"" publicată !n @onitorul )ficial al Rom>niei
nr.33O#"" şi nr."#O#""'.
$3
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
24/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
;rafic nr. ( nd de $$.1#(3 miliarde lei !n #""4 situaţie datorată diminuării ponderii impozitelor
pe profit şi a impozitului pe salarii. Gncep>nd din #""$ impozitele directe ca pondere !n
totalul veniturilor publice manifestă o tendinţă de scădere !n timp ce impozitele indirecte
evoluează !ntr/o direcţie opusă. &a aceasta au contribuit pe de o parte reducerea impozitului
pe profitul societăţilor Ds/a trecut de la impunerea !n cote progresive pe tranşe la numai doua
cote de impunere de 3*J şi (JF şi a impozitului pe veniturile realizate prin cumul de
funcţii iar pe de altă parte modificarea regimului impozitului pe circulaţia mărfurilor pentru
a/l apropia de cel al taxei pe valoare adăugate apoi !nlocuirea respectivului impozit cu taxa
pe valoarea adăugată şi instituirea de accize la un anumit număr de produse.
9lterior !n #""4 odată cu modificarea sistemului de impozitare a veniturilor
persoanelor fizice şi a cotelor taxei pe valoarea adăugată D$$J/cota normalăH ##J/cota
redusăF impozitele indirecte sunt net superioare celor directe ponderea acestora !n totalul
veniturilor bugetare fiind de '(4J.
Gncasările din 6.7.5. reprezintă un venit sigur la bugetul de stat deoarece populaţia
prin consumul unor produse principale la care nu poate renunţa fiindu/i periclitată !nsăşi
existenţa suportă şi acest impozit indirect c,iar şi !n condiţiile ma=orării acestuia.
$(
0
10
20
30
40
50
6070
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Ponderea impozitor dire!te Ponderea impoziteor indire!te
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
25/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
5ceasta deoarece Bde o rentabilitate excepţională c,iar providenţială care prosperă cu
creşterea economică dar se acomodează la stagflaţie 6.7.5 este o mană cerească pentru
statele lipsite de veniturile fiscale suficiente.
Randamentul fiscal ridicat al taxei pe valoarea adăugată este datorat şi faptului că este
plătit !n mod obligatoriu de către toţi beneficiarii operaţiunilor supuse impozitării că nu
reclamă c,eltuielile mari de percepere şi nu este susceptibil de evaziuni fiscale. +istemul de
rambursări a taxei bazat pe o evidenţă a taxei plătite la input/uri micşorează evaziunea
fiscală deoarece plătitorul este doar o verigă !n lanţul !n care fiecare este interesat de
confirmarea plătirii taxei !n preţul produselor. C,iar !n situaţia !n care volumul de activitate al
unei activităţi financiare nu permite efectuarea de controale asupra tuturor acestor documente
plătitorii nu/şi pot permite o evaziune deoarece posibilitatea unui asemenea control există.
5cest instrument este considerat a fi un impozit neutru !ntruc>t nu deformeazăalegerea economică a consumatorului. 2eoarece prin acest instrument fiscal se impune la fel
consumul actual şi viitor alegerea subiecţilor economici nu este influenţată !n ceea ce
priveşte consumul imediat am>narea acestuia sau crearea unor economii fiind deci neutră
faţă de raportul consum/economii şi !n principiu nu are incidenţă nici asupra relaţiei
economii / investiţii. 6otuşi !n ceea ce privesc investiţiile se poate presupune un dublu efect
unul direct altul indirect cu o rezultantă dificilă sub aspect teoretic. 5stfel impunerea
consumului influenţează indirect rentabilitatea investiţiilor !n sensul reduceriiH dar dacă princotele de impunere se va realiza creşterea globală a veniturilor fiscale şi va reuşi diminuarea
deficitului bugetar atunci !n economie se poate produce o scădere a nivelului dob>nzilor
ceea ce ar fi un stimulent pentru activitatea de investiţii. 6ot acest raţionament presupune ca
economia să funcţioneze pe principiul pieţei căci !ntr/o economie incapabilă să se ec,ilibreze
şi cu un deficit constant este dificil să stabilească dinainte cărui fapt i se datorează !n
realitate apariţia menţinerea sau dezvoltarea distorsiunilor. 0aza de impozitare acolo unde se
aplică 6.7.5./ul fiind foarte largă cu exonerări foarte strict şi precis delimitate pe
considerente economice dublate de experienţa practică asigură !ncasări mari la buget.
2e asemenea acest impozit indirect este stabil nefiind supus asociaţiilor determinate
de con=unctura economică şi elastic !ntruc>t poate fi micşorat sau ma=orat prin modificarea
cotei de impozitare !n funcţie de nevoile concrete ale bugetului de stat.
%ornind de la faptul că ma=oritatea ţărilor au o balanţă de plăţi defavorabilă prin
aplicarea cotei zero la bunurile şi serviciile exportate s/a venit !n spri=inul acestei activităţi
$
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
26/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
oferind astfel posibilitatea deducerii fiscale. 2upă cum se observă şi din tabelul nr. '
ponderea exportului !n ţara noastră !n comerţul exterior a mai sporit ca urmare a acestor
prevederi dar el răm>ne totuşi !n urma importului.
6abel nr. ' %onderea exportului DJ
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
27/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
nd acesta a atins (4$4J după cum se observa in graficul nr. iar !n
anul $**( c>nd s/a introdus cota standard de #"J at>t la importuri cat sila comerţul din
interiorul tarii in conformitate cu &egea 1#O$**3 cu privire la Codul iscal ponderea
acestuia nu !nregistrează modificări ma=ore observ>ndu/se in graficul nr. '.
Gn cadrul impozitelor indirecte taxa pe valoarea adăugată ocupă un loc principal fiind
considerată drept cea mai modernă formă de impunere şi fiind adoptată de un număr mare de
state. Gn anul $*** pornind de la principiul Bnici o c,eltuială nu poate fi promisă p>nă nu
există resurse certe pentru acoperirea ei ;uvernul alături de egalizarea cotelor de 6.7.5. la
#"J a adoptat o serie de măsuri fiscale din dorinţa de a crea un sistem fiscal transparent
simplificat şi neutru capabil să sporească veniturile bugetare. 5cestea se referă la?
- introducerea impozitului pe venitul global cu impact asupra !mbunătăţirii nivelului
de trai al populaţieiH
- scăderea impozitului pe profit la o cotă de $J şi a impozitului pe producţia de
export plătită şi !ncasată la nivelul de J cu efecte asupra stimulării producţiei şi a
exportuluiH
- revizuirea şi simplificarea modului !n care se plătesc Bdările către statH- introducerea creditului fiscal.
Cu toate că taxa pe valoarea adăugată prezintă multiple avanta=e acesta nu a fost
adoptat !n unele ţări dezvoltate precum +95 şi Eaponia.
$1
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
28/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
2.2. R&$& %'# ' &+' 0,$%, & !#'& )#(+'(!)#(
-mpunerea reprezintă un punct nevralgic !n delimitarea intereselor statului a agenţilor
economici şi respectiv ale individului. )r atitudinea şi comportamentul faţă de impozit
influenţează ansamblul problematicii de politică financiară fiscală. %rofesorul A. 5ndreae
aprecia că impozitul are două Bobraze? cu unul dintre ele Bpriveşte către societate deoarece
prin intermediul său sunt finanţate acţiuni de interes social iar cu celălalt Bpriveşte către
economie pentru că !ncasările din impozite trebuiesc preluate !n economie.
+e consideră că 6.7.5./ul are un caracter neutru respectiv instituirea şi perceperea lui
nu modifică nici opţiunea producătorilor şi nici pe cea a consumatorilor nu/i orientează spre
anumite produse !ndepărt>ndu/i de la altele. %entru ca acest impozit să nu distorsioneze
activitatea economică ar trebui ca el să afecteze toate produsele fără excepţie şi să le !ncarce
preţul !n aceiaşi proporţie lucru ce s/a urmărit şi la noi !n anul $*** odată cu stabilirea cotei
unice de #"J.
-deea neutralităţii exclude folosirea deliberată a impozitului?
aF ca instrument de orientare a producţiei !n direcţia impusă de existenţa Dsau de lipsaF
materiilor prime de necesitatea valorificării superioare a resurselor materiale şi umane
de cererea internă şi externă pentru diferite categorii de produse de eficienţa economică
etc. bF ca instrument de redistribuire a veniturilor !ntre diferite grupuri sociale !n scopul
determinării grupurilor avute să participe !ntr/o măsură mai mare dec>t cele neavute la
acoperirea c,eltuielilor publice al prote=ării sociale a categoriilor marginalizate şi
dependente etc.
%ornind de la aceste considerente !n vederea recunoaşterii rolului activ al impozitului
pe consum se pledează !ncă pentru o tratare selectivă a produselor? impunerea unora şi
scutirea altora aplicarea mai multor cote de impunere diferenţiate după criterii cu =ustificare
economică sau socială. +ă nu uităm că dacă sistemul taxei pe valoarea adăugată bazat pe cote
multiple de impunere reduce caracterul regresiv Dde altfel specific tuturor impozitelor
indirecteF totuşi la nivel microeconomic produce unele distorsiuni şi este mai greu de
administrat. 5stfel agenţii economici trebuie să depună Beforturi !n vederea deducerii şi
facturării unui nivel de 6.7.5. obţinut prin taxe diferite.
$4
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
29/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
%ractic !n perioada practicării sistemului de cote multiple D#""/$***F s/a urmărit
rolul de p>rg,ie socială pe care trebuie să/l !ndeplinească taxei pe valoarea adăugată cu at>t
mai mult cu c>t acest impozit afectează !ntr/o proporţie mai mare veniturile şi c,eltuielile
familiilor nevoiaşe. %e de altă parte creşterea cotelor de impunere este suportată la modul că
este parta=ată !ntre !ntreprinderi şi populaţie !n funcţie de capacitatea primelor de a ma=ore
preţul de v>nzare şi de posibilitatea de creştere a salariilor. 2acă salariile sunt indexate !n
funcţie de preţuri ritmul inflaţiei va creşte şi va avea consecinţele obişnuite asupra
competitivităţii. Costul relativ al muncii !n raport cu capitalul poate modifica alegerea !n
materie de utilizare a factorilor de producţie cu implicaţii evidente asupra forţei de muncă.
+pre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor ce era colectat mai mult de la
!ntreprinderi de stat 6.7.5./ul este colectat de la toţi !ntreprinzătorii fără excepţii. Cert este
că introducerea taxei pe valoarea adăugată a stimulat comportamentele agenţilor economiciorientate spre reducerea consumurilor contribuind la disponibilizarea resurselor !n economie
la stimularea exporturilor a disciplinei financiare.
5stfel este cunoscut faptul că exportului fiindu/i aplicată cota zero agentul economic
cu o viguroasă activitate de export cu ocazia !ntocmirii lunare a deconturilor privind taxei pe
valoarea adăugată nu mai prezintă sumă de plată la buget ci sume de rambursat de la buget
cu influenţe corespunzătoare !n masa acestui impozit.
6axa pe valoarea adăugată prezentată ca un impozit neutru din punct de vedere alcircuitelor de fabricaţie şi distribuţie este un impozit intervenţionist la nivel microeconomic.
Gn raport cu ansamblul operaţiilor care !i sunt supuse cumpărări şi plăţi v>nzări şi
reglementări taxa pe valoarea adăugată acţionează asupra trezoreriei !ntreprinderii. 5lături de
costul administrativ legat de acţiunea taxei pe valoarea adăugată pe care !l suportă !n calitate
de colectoare de impozite ea D!ntreprindereaF suportă şi un altul? costul de trezorerie. 5cesta
este determinat de acţiunea anumitor factori precum? existenţa mai multor cote care taxează
diferit v>nzările şi cumpărările termenele de plată exigibilitatea taxei.
5mplificarea acestui impact de 6.7.5. este generată !n plus şi de caracteristicile
financiare proprii fiecărei !ntreprinderi. 2iferenţele care intervin !ntre momentul
contabilizării taxei pe valoarea adăugată şi cel al plăţii efective intervalul de # zile care
intervine !n luna efectuării operaţiilor impozabile pentru prima dată şi data declarării lor de
către contribuabili termenul de depunere a decontului şi de ac,itare a taxei p>nă la data de $
$"
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
30/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
a lunii următoare precum şi termenul de 3* de zile aflat la dispoziţia organului fiscal pentru a
rambursa sumele plătite !n plus !n cazul necompensării lor cu obligaţii fiscale viitoare toate
acestea exercită influenţă asupra trezoreriei.
6axei pe valoarea adăugată !n calitate de impozit pe consum interesează !n mod
special pe finanţist deoarece firma =oacă rolul de colector de impozite şi suma plătită !n
fiecare lună cu acest titlu trebuie să fie integrată !n bugetul de trezorerie. ) gestiune
corespunzătoare a 6.7.5./ului conduce la economisirea de c,eltuieli financiare.
6axa pe valoarea adăugată este un impozit pe consum care este !ncorporat !n preţul de
v>nzare al produselor şi serviciilor. Consumatorul final este deci cel ce suportă !n realitate
sarcina fiscală respectivă. irma are !n aceeaşi privinţă o poziţie intermediară?
- este consumator şi plăteşte 6.7.5. asupra cumpărărilor de bunuri şi serviciiH
- este v>nzător şi colectează 6.7.5./ul asupra v>nzărilor de bunuri şi servicii.%entru firmă 6.7.5./ul nu constituie o c,eltuială veritabilă dar gestiunea acestui
impozit ocazionează costuri administrative. ;raţie acestui sistem de impozitare nu există !n
principiu o dublă impozitare fiecare agent economic din cadrul circuitului economic fiind
impozitat asupra valorii adăugate.
Gn principiu 6.7.5./ul taxează consumul final şi ar trebui să fie suportată !n totalitate
de către familii. )r !n practică o parte a taxei pe valoarea adăugată D#'JF este suportată de
către firme familiilor revenindu/le 1#(J !n ranţa. 5cest fapt se datorează rupturiiintervenite !n sistemul real faţă de sistemul pur al circuitului economic Dunele cumpărături
sunt nedeductibile iar unele firme nu intră !n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăF.
Regulile de calcul a taxei pe valoarea adăugată influenţează trezoreria şi deci
fluxurile de numerar ale firmei prin intermediul?
- decala=ului faţă de termenele de plată dintre clienţi şi furnizoriH
- situaţia creditului de taxă pe valoare adăugată.
Gn ceea ce priveşte decala=ul faţă de termenele de plată dintre clienţi şi furnizori
acesta se referă !ndeosebi la decala=ul de cel puţin 3* de zile a dreptului de recuperare a taxei
plătite !n plus. 5tunci c>nd firma plăteşte taxa pe valoarea adăugată pentru v>nzări !nainte de
a primi plata de la clienţi ea acordă un avans de trezorerie bugetului iar c>nd 6.7.5./ul
aferent cumpărărilor este dedus !nainte de a efectua plata furnizorilor firma !nregistrează un
c>ştig.
3*
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
31/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
Gn realitate se poate observa că avansul acordat bugetului depăşeşte c>ştigul. irma
suportă aşa cum s/a menţionat anterior o dublă povară cauzată de 6.7.5.?
costul administrativ şi contabil datorat rolului său de colector de impozit !n
care !i revine sarcina calculării taxei pe valoarea adăugată şi a plăţii acesteiaH
un cost financiar datorat !n mare parte termenului de recuperare a taxei pe
valoarea adăugată aferentă cumpărărilor pentru exploatare !nt>rziere care creează nevoi
financiare pe termen scurt generatoare de c,eltuieli cu dob>ndă Dpentru credite anga=ate !n
vederea asigurării ec,ilibrului trezorerieiF.
5naliza termenului de plată a facturilor şi creditul intere firme modifică !n mod sensibil
efectele 6.7.5./ului asupra trezoreriei. 5tunci c>nd o firmă acordă clienţilor săi credite
superioare termenului efectiv de plată a taxei pe valoarea adăugată aferente v>nzărilor ea se
află !n postura de a vărsa la stat un impozit pe care nu l/a colectat !ncă. -nvers ea poate să
deducă taxa aferentă cumpărărilor pe care nu le/a plătit !ncă !n virtutea creditului acordat de
furnizori.
+ituaţia privind incidenţa negativă a taxei pe valoarea adăugată asupra trezoreriei
firmei datorată decala=elor de plăţi este şi mai alarmantă !n condiţiile unui bloca= financiar
aproape generalizat !n economia rom>nească. Ca urmare firmele care au resurse financiare
sunt nevoite să plătească la livrare fiind dezavanta=ate de postura !n care se află mai ales
c>nd sunt nevoite să accepte livrări de bunuri pe credit la clienţii lor. +ituaţia optimă se aflăatunci c>nd există un termen scurt acordat pentru plata bunurilor de către clienţi şi un credit
lung acordat de furnizori această situaţie dega=>nd un c>ştig de trezorerie. C>ştigul se
datorează pe de o parte mecanismului taxei pe valoarea adăugată iar pe de altă parte
efectului financiar rezultat din cele două ipostaze Dcredit pe termen scurt acordat clienţilor şi
credit pe termen lung obţinut din partea furnizorilorF.
-ar !n ceea ce priveşte creditul 6.7.5. firma se poate afla !n situaţia unui credit 6.7.5.
atunci c>nd taxa pe valoarea adăugată deductibilă excede taxa pe valoarea adăugată colectată.
5cest fapt se datorează din două cauze generale?
una con=uncturală? atunci c>nd firma realizează o investiţie taxa pe valoarea
adăugată deductibilăH
una structurală? care se explică prin existenţa mai multor cote. 5ici se !ncadrează
şi taxa pe valoarea adăugată aferentă exporturilor asupra cărora aceasta nu se percepe ceea ce
3#
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
32/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
antrenează o diminuare proporţională a taxei aferentă v>nzărilor !n raport cu taxa aferentă
cumpărărilor.
2eşi agenţii economici plătitori de 6.7.5. au acuzat creditarea taxei plătite !n preţurile
imput/urilor ei au trebuit să plătească preţurile incluz>nd această taxă !n momentul
producerii de bunuri şi servicii ceea ce a generat o creştere imediată de cereri de capital mai
ales !n acele industrii unde producţia este supusă !n general unei rate de impozitare scăzute.
2e multe ori s/a !nt>mplat ca impozitul pe output să fie !n aceste cazuri mai căzut
dec>t acela pe input situaţie ce a condus la plătire !n exces a impozitului. 2e aceea !n Ce,ia
la scurtă vreme de la introducerea 6.7.5./ului s/au luat măsuri ca timpul pentru returnarea
plăţilor !n exces să fie redus la o treime. Cu c>t intervalul este mai scurt cu at>t mai repede
este returnată plata !n exces dar şi cu at>t mai scurt este intervalul !n care administratorul
fiscal poate verifica acurateţea şi corectitudinea plăţii !n exces.Ca atare taxa pe valoarea adăugată are rolul de a/i stimula pe agenţii economici să/şi
sporească v>nzările printr/o creştere a calităţii produselor o prestare mai bună a serviciilor
pe de o parte şi să/şi diminueze consumurile !n special cele afectate de cota de #"J pe de
altă parte. C,iar dacă la sf>rşitul lunii se !nregistrează 6.7.5. de plată cu c>t v>nzarea este
mai !ndepărtată de momentul plăţii la buget D$ a lunii următoareF cu at>t societatea dispune
de creditul respectiv.
2acă !ntreprinderile nu sunt interesate !n a produce bunuri v>ndabile de o calitatesuperioară valoarea input/urilor o va depăşi pe cea a output/urilor vor creşte stocurile se vor
imobiliza fondurileDtaxa pe valoarea adăugată plătită furnizorilorF şi !n ansamblu va suferi
!ntreaga activitate. 5stfel taxa pe valoarea adăugată colectată creează !n acest mod o nevoie
financiară pentru că !ntreprinderea se află permanent !n situaţia de a/şi găsi fondurile
necesare pentru finanţarea avansului.
2e regulă taxa pe valoarea adăugată a fost adoptată pentru că reprezintă o sursă activă
de venituri bugetare care trebuie asigurate şi c,iar influenţate !n sensul creşterii lor prin
aplicarea eficientă a impunerii respective. 6.7.5./ul nu a fost conceput pentru a corecta
inegalităţile de venit sau de avere existente !nainte de aplicarea lui deci nu reprezintă un
instrument de redistribuire a veniturilor populaţiei.
CAP.3 ELEMENTE DE METODOLOGIE PRIVIND T.V.A.
3$
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
33/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
3.1 P+#!(###&' *'/%' & =/ T.V.A.
Gn sistemul impozitelor indirecte 6.7.5. reprezintă una din p>rg,iile fiscale prinintermediul căreia se realizează veniturile bugetare. 6.7.5. reprezintă deci o impunere
indirectă generată de consum ce se !ncasează pe fiecare treaptă a circulaţiei produselor
precum şi asupra serviciilor urm>nd natura acesteia. -mpunerea respectivă se face numai
asupra valorii noi adăugate !n fiecare stadiu al producţiei şi al distribuţiei şi nu asupra !ntregii
valori a produsului sau serviciului.
Ca atare pentru ca 6.7.5. să piardă caracterul de impozit B!n cascadă sau de Bbulgăre
de zăpadă pe care !l are impozitul pe cifra de afaceri este imperios necesar să se calculeze
cu precizie ce valoare a adăugat la bunurile produse sau comercializate fiecare agent
economic participant la procesul de producţie distribuire. Calculul valorii adăugate se poate
face pe căi diferite şi anume?
aF %rin adiţionare elementelor care alcătuiesc valoarea adăugată din activitatea
desfăşurată de o anumită !ntreprindere !n decursul unei perioade de timpH
bF %rin deducerea din valoarea producţiei unei !ntreprinderi exprimată la preţul de
v>nzare al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate !n decursul unei perioade de timp a
valorii mi=loacelor de producţie exprimate la preţul de ac,iziţie al acestora de la furnizori !naceeaşi perioadă de timpH
2eci valoarea adăugată este egală cu diferenţa dintre preţurile şi tarifele !ncasate şi
plătite de către acelaşi agent economic astfel?
75 T %D6F ! / %D6F pl
%D6F T preţurile sau tarifele !ncasate şi plătite se referă la ansamblul mărfurilor sau
serviciilor valorificate şi ac,iziţionate.
%rincipiile aşezate la baza 6.7.5. sunt?
#F %rincipiul teritorialităţiiH
$F %rincipiul unicităţii.
#F 6uturor operaţiunilor care se referă la transferul dreptului de proprietate asupra
bunurilor situate pe teritoriul Rom>niei li se aplică 6.7.5.. Gn spiritul principiului
33
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
34/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
teritorialităţii1 bunurile ce provin din import sunt impozitate !n Rom>nia la intrarea acestora
!n ţară şi !nregistrarea declaraţiei vamale. 2e asemenea prestările de serviciile devin
impozabile !n măsura !n care se utilizează !n Rom>nia indiferent de locul unde este situat
sediul sau domiciliul prestatorului.
Criteriul de bază !n aplicarea 6.7.5. !l reprezintă locul de impozitare pentru serviciile
executate sau utilizate !n Rom>nia respectiv locul unde prestatorul !şi are sediul activităţii
economice iar !n lipsa acestuia acolo unde este situat domiciliul static al prestatorului.
Cazurile de excepţie sunt?
&ocul unde sunt situate bunurile de natură imobiliarăH
&ocul unde se prestează transportul de persoane şi de mărfuriH
&ocul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii economice sau !n lipsa acestuia
domiciliul stabil al acestuiaH
&ocul unde serviciile sunt prestate efectiv.
$F 6.7.5. se aplică asupra tuturor fazelor circuitului economic al unui produs respectiv
producţie distribuţie p>nă la v>nzarea către consumatorul final. Conform acestui principiu
6.7.5. este unică percepută !n mod fracţionat !n funcţie de valoarea adăugată la fiecare
stadiu al circuitului economic al uni produs.
2e asemenea la baza aplicării 6.7.5. poate sta !n general fie principiul originii
mărfurilor fie principiul destinaţie acestora.Gn cazul aplicării principiului originii atunci se impozitează valoarea nou adăugată
tuturor bunurilor indigene inclusiv cea care cuprinde bunurile ce vor fi ulterior exportate dar
nu se impozitează ce a fost adăugat !n alte ţări şi este !ncorporată !n valoarea bunurilor
importate. 5cest principiu are la bază impozitarea exporturilor iar importurile sunt scutite.
Gn contrast cu acest sistem dacă se utilizează 6.7.5. bazată pe principiul destinaţiei
atunci se supune impozitării !ntreaga valoare adăugată at>t cea creată !n ţară c>t şi !n
străinătate !n cazul tuturor bunurilor destinate consumului ţării respective Dconsumul internF.
Gn această situaţie exporturile sunt scutite iar importurile constituie obiectul impozitării
valorii adăugate.
Cadrul legislativ privind 6.7.5. este deosebit de complex suferind numeroase
modificări şi adaptări pe parcursul existenţei sale !n raport cu politica fiscală promovată !n
1 art.#$' din &egea 1#O$**3 privind Codul iscal O $**3
3(
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
35/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
ultimii ani. Ca atare Bnumărul at>t de mare şi la perioade foarte scurte nu se =ustifică
deoarece denotă o instabilitate legislativă care descura=ează pe investitori fie auto,toni fie
străini. 5ceastă problemă ar trebui să fie !n atenţia legiuitorului astfel !nc>t pe viitor
modificările legislative să fie concentrate !n c>t mai puţine acte normative4
+c,emă ? %rincipiul deducerii aşezat la baza 6.7.5.
&ivrări de bunuri 5provizionare de bunuri şi servicii
%restări de servicii -mporturi
675c U 675d 675d U 675c
+ursa H 7. 7oinea BT"# nd !n considerare acest regim rezultă că situaţia agentului economic !n legătură cu
6.7.5. este dependentă de semnul inegalităţii dintre taxa pe valoarea adăugată colectatăD675cF şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă D675dF. 5stfel dacă 675c U 675d agentul
economic are taxa pe valoarea adăugată de plătit la bugetul de stat D675deplF calculată astfel?
675depl T 675c / 675d
4 -. Condor Impozite, taxe !i contribuţii datorate de persoanele $uridice,
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
36/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
2acă 675c V 675d agentul economic are taxă pe valoarea adăugată de rambursat de
la bugetul de stat D675der F
675der T 675d – 675cGn situaţia !n care agentul economic realizează at>t operaţii cu drept de deducere c>t şi
operaţii fără drept de deducere a 6.7.5. aferentă aprovizionărilor dreptul de deducere sedetermină !n raport cu participarea bunurilor şi serviciilor ac,iziţionate la realizarea
operaţiilor cu drept de deducere. ;radul de participare a bunurilor şi serviciilor la realizarea
operaţiilor cu drept de deducere se determină pe bază de pro rată rezultată ca raport !ntre
contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul
operaţiilor realizate.
%ro rata deducerii 6.7.5. D %r de F se calculează după formula ?
#**%r ×= t e
de
e
de
"%"%
de
e"% T valoarea operaţiunilor de ieşire cu drept de deducere a 6.7.5.
t e"% T valoarea totală a operaţiilor de ieşire
6axa pe valoarea adăugată de dedus !n luna pentru care se !ntocmeşte decontul se
obţine prin relaţia?
de
i
mf dei
bsde 675675
#**
%r 675675 ++×= !
i
mf 675 T 675 aferentă mărfurilor intrate materiilor prime şi materialelor pieselor de
sc,imb obiectelor de inventar mi=loacelor fixe şi altor bunuri destinate
realizării obiectului de activitate al firmei
de675 ! T 675 de !ncasat din luna precedentă
%ro rata se determină de regulă anual pe baza realizărilor din anul precedent sau
corespunzător regimului 6.7.5. aferentă bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate !n anul
curent. Regularizarea 6.7.5. deductibilă determinata pe bază de pro rată se efectuează la
finele anului şi se !nscrie !n decontul de 6.7.5. !ntocmit pe luna decembrie.
8u beneficiază de regimul deducerii taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor
referirile la ?
bunurile şi serviciile utilizate pentru realizarea operaţiilor scutite şi fără drept de
deducereH
3'
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
37/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
bunurile şi serviciile ac,iziţionate de furnizor sau prestator !n contul clientului şi
decontate acestuiaH
serviciile de transport ,oteliere de restaurant şi altele aferente pentru activitatea de
intermediere !n turism şi care sunt utilizate sau consumate de turiştiH
c,eltuielile care n/au legătură directă şi exclusivă cu activitatea agentului economic
cu sunt cele pentru ? distracţie şi divertisment ac,iziţionarea şi !ntreţinerea autoturismelor
folosite pentru activităţi ce nu au drept scop obţinerea de profitH
bunuri şi servicii aprovizionate pe baza unor documente care nu !ndeplinesc
prevederile legale privind 6.7.5.H
bunurile pierdute pe timpul transportuluiH
bunurile lipsă sau depreciate calitativ pentru prevederile legale constatate la
inventariere.
2reptul de deducere a 6.7.5. se exercită !n două modalităţi astfel?
aF prin reţinerea directă din taxa pe valoarea adăugată colectată a taxei pe valoarea
adăugată de dedus aferentă intrărilorH
bF prin rambursare de către organul fiscal a sumei corespunzătoare diferenţei dintre
6.7.5. de dedus Dmai mareF şi 6.7.5.c Dmai micăF.
Reţinerea directă se realizează prin !nregistrarea sumei aferente !n conturile
corespunzătoare 6.7.5. cu prile=ul !nc,iderii lunare a acestui cont. Ca urmare reţinereadirectă se realizează lunar iar acest fapt rezultă şi din decontul ce trebuie depus la organul
fiscal p>nă la data de $ a lunii următoare.
Rambursarea pentru export se realizează !n maxim 3* de zile de la data depunerii la
organul fiscal competenta decontului a cererii de rambursare şi a documentelor =ustificative.
%lătitorii care solicită rambursarea pentru export sunt de $ categorii?
# cei care au realizat livrări at>t la intern c>t şi la exportH
$ cei acre au realizat exclusiv livrări la export.
#. +olicitarea rambursării vizează doar 6.7.5. aferentă exportului D expder 675 F. Gn acest
scop asupra valorii operaţiunilor de export D7)ndu/se relaţia?
31
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
38/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
#**7)
675%
de
e
de
675de ×=
#**
%7)675
de675
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
39/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
dF livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice .
-n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde si importul de bunuri.
)peraţiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt
denumite in continuare operaţiuni impozabile.
)peraţiunile impozabile pot fi?
aF operaţiuni taxabile pentru care se aplica cotele prevăzute la art. #(* din Codul
iscalH
bF operaţiuni scutite cu drept de deducere pentru care nu se datorează taxa pe
valoarea adăugată dar este permisa deducerea taxa pe valoarea adăugată
datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile ac,iziţionate.
cF operaţiuni scutite fără drept de deducere pentru care nu se datorează taxa pevaloarea adăugată si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adăugată
datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile ac,iziţionateH
dF operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. #($
din Codul iscal pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată in
vama.
3.2.1.1. L#++' 0' =$!$+#
%rin livrare de bunuri se !nţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor de la proprietar către o altă persoana direct sau prin persoane care acţionează in
numele acestuia.
-n !nţelesul prezentului titlu prin bunuri se !nţelege bunurile corporale mobile si
imobile prin natura lor sau prin destinaţie. rziu in momentul plăţii ultimei scadente cu
excepţia contractelor de leasingH
bF transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executării siliteH
3"
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
40/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
cF trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile in condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea
publica si regimul =uridic al acesteia in sc,imbul unei despăgubiriH
dF transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la
cumpărare sau la v>nzare atunci c>nd comisionarul acţionează in nume propriu
dar in contul comitentului.
%reluarea de către persoane impozabile a bunurilor ac,iziţionate sau fabricate de către
acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătura cu activitatea economica
desfăşurata sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane in mod gratuit constituie livrare
de bunuri efectuata cu plata daca taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau
părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.
)rice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sauacţionarii săi inclusiv o distribuire de bunuri legată de lic,idarea sau de dizolvarea fără
lic,idare a societăţii constituie livrare de bunuri efectuată cu plată.
-n cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra
unui bun fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului c,iar daca acesta este
transferat direct beneficiarului final.
N$ (!-%#%$#' ++' 0' =$!$+# > aF bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă ma=orăH
bF bunurile de natura stocurilor degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate in
condiţiile stabilite prin normeH
cF perisabilitaţile in limitele prevăzute prin legeH
dF bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca a=utoare umanitare externe sau interneH
eF acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare pentru
!ncercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de v>nzare alte bunuri acordate in
scopul stimulării v>nzărilorH
fF acordarea de bunuri in mod gratuit in cadrul acţiunilor de sponsorizare de mecenat de
protocol precum si alte destinaţii prevăzute de lege in condiţiile stabilite prin norme.
(*
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
41/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
3.2.1.2 P+'-%+' 0' -'+#(##
+e considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.
%restările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt?
aF !nc,irierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor in cadrul unui contract de
leasingH
bF transferul siOsau transmiterea folosinţei drepturilor de autor brevetelor licenţelor
mărcilor comerciale si a altor drepturi similareH
cF anga=amentul de a nu desfăşura o activitate economica de a nu concura cu alta
persoana sau de a tolera o acţiune ori o situaţieH
dF prestările de servicii efectuate in baza unui ordin emis deOsau in numele unei autorităţi
publice sau potrivit legiiH
eF intermedierea efectuata de comisionari care acţionează in numele si in contul
comitentului atunci c>nd intervin intr/o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
+e considera prestări de servicii cu plata?
aF utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile in
scopuri ce nu au legătura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispoziţie in
vederea utilizării in mod gratuit altor persoane daca taxa pe valoarea adăugată pentru
bunurile respective a fost dedusa total sau parţialH bF prestările de servicii efectuate in mod gratuit de către o persoana impozabila in scopuri
care nu au legătura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al anga=aţilor săi sau al
altor persoane.
8u constituie prestări de servicii cu plata operaţiunile const>nd in utilizarea temporara
a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile punerea gratuita la dispoziţia
altor persoane a acestor bunuri siOsau prestarea de servicii in mod gratuit efectuate in cadrul
acţiunilor de sponsorizare de mecenat de protocol sau pentru alte destinaţii prevăzute de
lege in condiţii stabilite prin norme precum si aceleaşi operaţiuni efectuate in scopuri
publicitare sau in scopul stimulării v>nzărilor.
%ersoana impozabila care acţionează in nume propriu dar in contul unei alte
persoane in legătura cu o prestare de servicii se considera ca a primit si a prestat ea !nsăşi
acele servicii.
(#
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
42/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
-n cazul prestării unui serviciu de c>tre mai multe persoane impozabile prin tranzacţii
succesive fiecare tranzacţie se considera o prestare separata si se impozitează distinct c,iar
daca serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.
3.2.1.3. S(?#)=$+# 0' =$!$+# -$ -'+#(##
-n cazul unei operaţiuni care implica o livrare de bunuri siOsau o prestare de servicii in
sc,imbul unei livrări de bunuri siOsau prestări de servicii fiecare persoana impozabilă se
considera ca a efectuat o livrare de bunuri siOsau o prestare de servicii cu plată.
3.2.1.4. I)+%$& 0' =$!$+#
+e considera import de bunuri intrarea de bunuri in Rom>nia provenind dintr/un alt
stat.
5tunci c>nd bunurile sunt plasate după intrarea lor in tara in regimuri vamale
suspensive aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.
6otuşi acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveşte plata sau după caz
garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv.
-mportul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul peteritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.
8u se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor
aflate in regimuri vamale suspensive.
3.2.2 P'+-!' #)/=#&' -# (%##%%' '(!)#(
-
8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată
43/81
______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________
bunurilor corpo