Regim Alimentar Copii

7/26/2019 Regim Alimentar Copii

1/14

1

1. CAT DE IMPORTANTA ESTE ALIMENTATIA COPILULUI SI

ADOLESCENTULUI ?

Copilaria si adolescenta reprezinta unele din cele mai dinamice etape ale vietiiumane, atat din punct de vedere fizic cat si fiziologic, o perioada de mare dezvoltarefizica si psihica. Reprezinta o perioada importanta pentru constientizareaindividuala, dezvoltarea cunostiintelor, capacitatilor si motivatiilor pentru obiceiurialimentare benefice. Aportul energetic trebuie sa acopere nevoile legate de crestereaactivitatii fizice sI nevoile legate de accelerarea cresterii. Din aceste motivenecesarul energetic si anumiti constituenti alimentari (proteine, calciu, vitamine,etc)sunt crescute in aceasta perioada

Educaia pentru o alimentaie echilibrat nutriional i caloric reprezint o adevaratinvestiie n sntate, dac ne gndim c 50% din bolile cronice dezvoltate la vrstaadult (printre care cancerul i obezitatea), pot fi prevenite n acest mod.

Parintii trebuie sa le ofere copiilor o alimentatie bogata in substante nutritive sivitamine.

Trebuie sa se tina seama de cantitatea de substante nutritive din alimentatiadestinata copiilor si adolescentilor si nu de cantitatea de mancare consumata

sau de energia rezultata de pe urma acestui consum. Se stie ca o alimentatiedeficitara poate afecta sanatatea,precum si dezvoltarea fizica si psihica acopilului. In toata perioada de crestere trebuie sa fim atenti la regimulalimentar al copiilor nostri.


2/14

2

2. SCURTA PREZENTARE A NECESARULUI ALIMENTAR

2.1. PROTEINELE

Ce sunt proteinele ?Proteinele (protidele) sunt substante extrem de complexe, indispensabile vietii, fiindconstituentii fundamentali ai materiei vii, deoarece intra in compozitia citoplasmei sinucleului si participa la toate functiile celulei vii. Sunt formate din aminoacizi, inprezent fiind identificati 25 de aminoacizi ce realizeaza diverse combinatii teoretic.Aproximativ o jumatate din aminoacizii necesari pot fi sintetizati din componentedeja prezente in corpul uman; prin contrast cealalta jumatate trebuie sa fie furnizatade dieta (aminoacizi esentiali).

Proteinele care contin toti aminoacizii sunt numite proteine complete si se gasesc inproduse de origine animala : carne, lactate, oua.Viata nu este posibila fara proteine, deoarece ele reprezinta substratul elementar aloricarei celule vii si pe ele se bazeaza cele trei functii fundamentale ale matriei vii:metabolismul, cresterea si reproducerea. De asemenea, prin protide se realizeaza oserie de alte functii, pornind de la formarea substantei contractile a muschiului, laconstituirea diferitilor hormoni, enzime si anticorpi si ajungand pana latransformarea energiei chimice in lucru mecanic.

Exista proteine/amonoacizi cu valori speciale ?Aminoacizii si proteinele plasmatice:- Hemoglobina sanguina cu rol in transportul oxigenului (legat de fierulbivalent din structura hemului)- Albumina plasmatica cu rol in transportul unor diverse substante insange


3/14

3

Aminoacizii plasmatici au rol cheie in metabolismul energetic al S N C. Suntprecursori in gluconeogeneza ca si pentru hormoni si peptide ce functioneaza caneurotransmitatori. Orice schimbare in compozitia plasmatica a aminoacizilor poateinitia modificari ale sintezei proteice, atentiei, starii psihice, aparitia oboselii.

Modificarile de lunga durata au consecinte grave pentru sanatate- Proteinele musculare (actina, miozina)In afara aspectului functional (contractia musculara) formeaza cel mai mare pool alorganismului, furnizand aminoacizii in conditiile infometarii.- Proteinele visceraleDupa muschi, tesuturile viscerale formeaza urmatorul pool de proteine contribuindsemnificativ la schimbarile interorgane ale aminoacizilor in cadrul oboselii si alstressului indus de boala.- Alte proteine/aminoacizi cu rol important in activitatea sportiva : glicocolul(din gelatina), metionina (din cazeina din lapte, branzeturi, peste) lecitina, acidul

glutamic, acidul aspartic, arginina, ornitina, carnitina, tirozina, inozina L-taurina, acidul gama-aminobutiric, L-cisteina.

Exista depozite de proteine in organism ?In organism nu existadepozite proteice asa cum se intalnesc la hidratii de carbon(glicogenul) sau la lipide (trigliceridele din tesutul adipos).Ce cantitate si ce tip de proteine trebuie sa consumam ? Cand ?Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca aport zilnic de proteine 0,8g/kgcorp/zi iar pentru copii in crestere 2,4 g/kgcorp/zi in primele luni si 1,5g/kgcorp/zi de la 6 l uni .Reprezint 14-16 % din necesarul caloric total iar ratia proteica in functie de varstaeste de:0-1 an2 g/kgc/zi1-3 ani 25 g/zi4-6 ani 30 g/zi7-10 ani 35 g/zi10-18 ani 50 g/zi


4/14

4

Necesarul proteic depinde de vrst, de ritmul de cretere, dar i de calitateaalimentului utilizat.Atentie!!! Din cantitatea totala de protide, cele de origine animala trebuie sa segaseasca intr-o proportie mai mare (60%) decat cele de origine vegetala (40%).

Alimentele cu cel mai crescut nivel de proteine:.Oule se consum ntregi, cu tot cu glbenu i albu (un ou ntreg mediu conine6,26 g proteine si 78 de calorii.).Somon surs important de proteine i acizi grai Omega 3,Sardinele proteine, Omega 3, vitamina D cel mai indicat este s le consumaiproaspete.Brnza de vaci 2 linguri de branza de vaci au 7 g de proteine; se poate amestecacu fructe sau legumeIaurtul 16 grame de proteine la o can de iaurt.

Laptele- 30 ml de lapte integral contine 8 g proteine si 149 de calorii.Carnea macra de vita (preparata la gratar sau fiarta); carne alb de pui sau curcancarnea de pui (90g) 26 g de proteine; un piept de pui la gratar, fara pielita, contine53g de proteine si numai 284 de calorii100 g carne slaba ofera 90-130 calorii; 100g carne grasa=300-420 calorii100 g carne poate fi inlocuita cu 100g ficat, 100g peste, 2 oua, l lapteFructele n coaj lemnoas constituie gustarea ideal, sunt practice i nu suntperisabile, spre deosebire de o ciocolat de exemplu. Migdalele, nucile, fisticul,cajuu, alunele de pdure sunt excelente surse de vitamine, minerale, grsimisntoase i fibre i pot fi luate oriunde

-Soia conine nu doar multe proteine, dar multe minerale, vitamine i fibre. La 100de grame de boabe mature de soia, prajite uscat (fara ulei) avem 39,58 g proteine, la100 g de boabe mature de soia, fierte avem 16,64 grame de proteine.Cerealele sunt bogate in proteine vegetale. Ele contin 8-14% proteine, valoareapropiata de cea a carnii, chiar daca le lipseste un aminoacid indispensabil, lizina.Leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte) sunt surse de proteine vegetale.


5/14

5

2.2. GLUCIDELE

Ce sunt glucidele?Glucidele (hidrocarbonatele, hidratii de carbon,zaharurile) sunt substante nutritive in

compozitia carora intra C, H, O2. Sunt utilizate ca surs principal de energie norganism.Dupa complexitatea moleculei lor, se impart in urmatoarele categorii (ConsiliulEuropean de Al imentatie, 1999):- monozaharide: glucoza, fructoza (levuloza), galactoza;- dizaharide: zaharoza (zaharul), maltoza, lactoza;- polioli: isomalt, sorbitol, maltitol; sunt asa numitii alcooli zaharati. DesIexista sI in natura, cel mai frecvent se obtin industrial prin transformarea glucidelor.- oligozaharide : maltodextrine, fructo-oligo-zaharide; sunt formate din3-9 unitati glucidice. Maltodextrinele se obtin pe cale industriala prin hidroliza

partiala a amidonului si au o putere de indulcire inferioara mono sI dizaharidelor.- polizaharide: amidonul (amiloza, amilopectina), glicogenul (denumit siamidon animal), celuloza, pectine, hidrocoloizi; au peste 10 unitati glucidice,ajungand pana la mii de unitati.

-

Clasif ic r il e medicalepentru glucide sunt de multe ori prea complicate pentru opersoan nespecializat: mono, oligo- i polizaharide, oze i ozide, intrinseci iextrinseci etc. Unele glucide se metabolizeaz cu ajutorul insulinei, altele fr.Unele glucide se diger, altele nu. Din toate aceste puncte de vedere, este de nelesc au aprut concepte mai simple, adresate populaiei largi, i care sunt la fel de uorde digerat ca zahrul. Cel mai simplu sun astfel: glucide bune, glucide rele. Ce

anume le calific ntr-o anumit categorie? Rspunsul vine odat cu clasificareaglucidelor. Glucidele care aduc energie se mpart n zaharurii amidonoase. Acestora li seadaug glucide care contribuie la digestie, dar fr a furniza energie ( fibreledincategoria polizaharidelor). Zaharurilecuprind zaharoza, fructoza, glucoza, lactoza etc. (glucide din categoriamono- i dizaharidelor), prezente sau adugate n alimente. Ele au efecte diferiteasupra metabolismului glucidic i lipidic, sunt digerate diferit, motiv pentru care ngeneral sunt percepute ca bune sau rele. Zah rulca atare are un efect puternic destimulare a produciei de insulin (hormon lipogenetic, deci care ngra), fiind


6/14

6

considerat, n mod natural, mai ru dect alte glucide, de exemplu fructoza, care dsenzaia de dulce stimulnd mai puin producia de insulin. Al imentele care conin amidon- sunt reprezentate de faina, cereale, fainoase. Infuncie de celelalte componente pe care le conin (fibre, micronutrieni, precum i

din influena asupra glicemiei, (indicele glicemic), rezult diferenierile n bunesau rele, despre care se discut n raport cu pinea alb/pinea neagr, orezulalb/orezul brun, cerealele de diferite tipurietc. A treia categorie, fibrele alimentaresunt larg percepute ca i componentealimentare bune. Ele reprezinta o categorie de carbohidrai provenii dinalimentele de origine vegetal: fructe, legume, cereale integrale. Majoritatea nu suntdigerabile i nu reprezint o surs de kcal, regleaz tranzitul intestinal, absorb apamrindu-i volumul, rein o parte din zahr, sruri biliare, acizi organici i minerale,favoriznd dezvoltarea n organism a unei flore intestinale sntoase i stimulndmotilitatea colonului. Lipsa de fibre din alimentaia zilnic, asociat cu

sedentarismul, constituie cea mai frecvent cauz a constipaiei cronice

innd cont de aceste clasificri, trebuie tiut c glucidele complexe, bune trebuies constituie baza al imentaiei. Alimentele care furnizeaz glucide bune sunt:pinea i cerealele, cartofii, orezul, pastele finoase, fructele i legumele, i lactatele,dar nu n orice fel i n orice cantitate. n schimb glucidele rele, n mod particular zah rul, trebuie s-i gseasc fielocul lor, fie nlocuitorul lor n alimentaie.

Ce este glicemia? Definitia glicemiei

Glicemia reprezinta cantitatea de "zahar" ( in realitate cantitatea de glucoza )regasita in sange.Ce este indicele glicemic? Indexul glicemic reprezinta un sistem care clasificaalimentele bogate in hidrati de carbon in functie de abilitatea acestora de a afectanivelul glicemiei. Astfel alimentele si bauturile care contin hidrati de carbon cuabsorbtie sanguina rapida dupa ingestie au un index glicemic crescut. Cea mairapida este glucoza pura, de aceea indexul ei glicemic este considerat 100.Indicele glicemic pentru cartofii prajiti este de 95, in timp ce lintea verde are unindice glicemic de 25.Asocierea alimentelor cu alti compusi (lipide, fibre, proteine) poate modifica

indexul glicemic.


7/14

7

Necesarul decarbohidrai (glucide) nutrieni utilizai ca surs principal de energie n organism

reprezint cc 50% din nevoile calorice ale copilului i este de:0-3 ani: 12 g/kgc/zi4-18 ani: 10g/kgc/ziAlimente cu un continut ridicat de glucide:.Baza glucidelor din ratia alimentara este formata din vegetale. Dintre acesteamentionam: cerealele (grau, porumb, fulgi de porumb, ovaz, etc), pastele fainoase,orezul, fructele uscate (prune, caise, smochine, stafide, curmale, etc), leguminoaseleuscate (fasole, mazare, linte), painea cartofii, fructele si legumele. Acestea contin inprincipal polizaharide (amidon).In regnul animal glucidele se gasesc in lapte, stridii, ficat.Alte alimente foarte bogate in zahat sunt zaharul, mierea, bomboanele, siropurile,dulceturile, rahatul, etc. care contin in principal monozaharide.Atentie!!!Necesarul de glucide trebuie asigurat 60-75% de catre alimente bogate inamidon si fibre (polizaharide).In categoria fibrelor alimentare intra toate legumele verzi (salate, andive, praz,spanac, fasole verde, mazarea, onopida, gulia, varza, varza de Bruxelles dar si unelelegume uscate (fasolea), cartofii fructele (banane, pere, mere, portocale, pruneuscate, stafide, smochine uscate) si cerealele in stare bruta, nuci si seminte. ngeneral, se consider c necesarul de fibre alimentare ar fi de 20-30 g/zi. La 100 g deprodus alimentar, rezult urmtoarele cantiti de fibre: mere 1,42 g, pere 2,44 g,cartofi 2,51 g, varz 2,8 g, pine neagr 5,11 g, mazre 6 g, tre 4,4 g.


8/14

8

2.3. LIPIDELE

Ce sunt lipidele ?Lipidele sau grasimile sunt substante nutritive prin excelenta energetice, formate din

molecule mai simple sau mai complexe. Lipidele simple sunt alcatuite din C, H, O(gliceride, steroli) iar cele complexe din C, H, O, N, P, S (fosfatide, cerebrozide).Lipidele pot fi de origine animala si vegetala si se pot clasifica in:- grasimi saturate - fara legaturi duble intre atomii de carbon. O dieta bogata inacesti acizi grasi creste riscul pentru atac de cord, diabet, anumite forme de cancer.Se gasesc in grasimile de provenienta animala sub forma solida.- grasimi nesaturate - cu legaturi duble intre atomii de carbon. Se gasesc in peste sivegetale..Acizii grasi esentiali sunt acizi nesaturati cu mai mult de o legatura dubla(polinesaturati - acizii omega 3,acidul arahidonic). Alimentele ce contin acest tip de

acizi sunt: uleiul de floarea soarelui, ficatul de cod, carnea "grasa" de peste (hering,somn). Pentru copii si adolesenti este importanta mentinerea grasimii totale din dietala un nivel scazut, asociat cu utilizarea unui procent cat mai mare de acizi grsipolinesaturati in cadrul acestor grasimi.Una din modalitatile de realizare ale acestui deziderat o constituie inlocuirea untuluicu margarina sau utilizarea numai a uleiurilor in prepararea diverselor diete.Uleiurile polinesaturate nu pot fi utilizate insa pentru prajit deoarece se producradicali liberi foarte activi chimic ce pot fi daunatori.

In orgamism lipidele se gasesc sub forma de:- Lipde simple : trigliceride, forma cea mai simpla, reprezentata deesteri ai acizilor grasI cu glicerolul; reprezinta forma de depozit a lipidelor in

organism.- Lipide compuse: fosfolipide, intrand in structura membranelorcelulare ; sunt constituenti celulari importanti mai ales in anumite tesuturi (sistemnervos, ficat, splina) unde indeplinesc roluri metabolice importante ; lipoproteine.- Lipide derivate : steroizi avand ca reprezentant principal colesterolul,ce reprezinta precursorul hormonilor sterolici (corticosuprarenalieni), al acizilorbiliari si al vitaminelor liposolubile, a unor medicamente (steroizi anabolizanti) ;- prostaglandine ce intervin ca mesageri chimici in procesele celulare (reparatii celulare, procese inflamatorii, sensibilitatea tesuturilor la durere).


9/14

9

Ce rol au lipidele in organism?1. Lipidele formeaza a doua sursa energetica pentr u efortul f izic. Importanta lor

ca sursa energetica depinde de gradul si tipul efortului ca si de disponibilitateahidratilor de carbon. Fiecare gram de lipide oxidat in organism elibereaza 9.3 calorii

mari.2. Au rol plastic, intrand in structura membranelor celulare, formand granulatii instructura celulelor.3. Intervin in protectia organelor i nternein jurul carora se afla ; intervin intermoreglareprin limitarea pierderilor de caldura.. Unele organe interne cum suntrinichii sau inima sunt fixate pe un strat de grasime, format 99 % din lipide, care leprotejeaza de socuri.4. Reprezinta suportul vitaminelor A, D, E, K, a hormoni lor corti cosuprarenalieni .

Exista rezerve de lipide in organism ?Rezervele de grasimi incorporeaza 10 - 20 % la barbat si 20 - 35 % la femei dingreutatea corporala in cazul persoanelor sanatoase, neantrenate. Grasimile suntdepozitate ca trigliceride in adipocite formand tesutul adipos. Aditional o micafractiune de trigliceride este depozitata in celule musculare si patrund in circulatiasanguina legate de albumine.Cea mai mare parte a tesutului adipos se afla in stratul subcutanat. De asemeni

grasimea se gaseste si injurul unor viscere (perirenal).In functie de conditiile pe termen lung, aceste depozite de grasimi pot deveniminime in cazul unei balante energetice negative (anorexie, astenie) sau pot crestemult in cazul unei balante energetice pozitive (supraalimentare).

Obezitatea se datoreaza cresterii numarului de adipocite (primul an deviata, debutul adolescentei 11-15 ani si ultimul trimestru de sarcina) sicresterii cantitatii de lipide continute de acestea


10/14

10

Necesarul de lipide (grsimi) cea mai important surs de energie, modalitate detransport a vitaminelor liposolubile reprezint 30-40% din totalul raiei calorice ieste de:0-1 an 3-6 g/kgc/zi

1-3 ani 5 g/kgc/zi4-18 ani 2 g/kgc/ziAbsorbia i rolul biologic al diferitelor tipuri de grsimi variaz foarte mult. Eleintr n proporie de 60% n alctuirea creierului, membranelor celulare influennd permeabilitatea lor au rol n dezovoltarea imunitii, n formareahormonilor, n transportul substanelor nutritive, dezvoltarea retinei i meninereasnttii pielii.

Alimente cu un continut ridicat de lipide:Pot fi de origine animala si vegetala si pot contine:

Grasimi saturate; o dieta bogata in acesti acizi grasi creste riscul pentrudiabet, bolo cardiovasculare, anumite forme de cancer; se gasesc in grasimile deprovenienta animala. Sunt solide la temperatura camerei. Dintre cele mai toxicementionam:- Grasimile animale transformate (seu, slanina, untura de porc) si grasimilevegetale utilizate la scara larga in industria fast-food, contin aproximativ 40%grasimi saturate. O portie de 100g contine 35-45 g de grasimi saturate.

- Carnurile procesate (carnatii si pateul). Aceste alimente contin in medie 15%grasimi saturate. O singura portie de carnati de 100g contine 12,5 grasime saturata.- Ciocolata neagra. Acesta este un aliment bogat in nutrienti si antioxidanti, dar cutoate acestea ramane pe pozitiile fruntase intre alimentele cele mai bogate in grasimisaturate. 100g de ciocolata neagra menaj contine 32g de grasimi saturate, in timp ceun baton de ciocolata cu lapte doar 9,1g. In schimb pudra de cacao nu contineaproape deloc grasimi saturat, fiind asadar un bun inlocuitor pentru produsele depatiserie.- Untul. 100g de unt contin circa 51g de grasimi saturate. Totusi se recomanda inalimentatia copiilor in cantitati mici si nu in mod repetat.


11/14

11

Grasimi nesaturate se gasesc in peste si vegetale. Pot diminua nivelul decolesterol din sange, reduc inflamatiile, stabilizeaza ritmul cardiac, etc. Acestea suntlichide la temperatura camerei.Alimentele bogate n grsimi bune sunt:

Ulei de msline, ulei de floarea soarelui, ulei de arahide, ulei de susan, uleide soia, ulei de porumb Avocado (Atentie, insa, la cantitatea de avocado: o jumatate de fruct mediufurnizeaza aproximativ 115-160 de calorii) Msline Migdale, arahide, alune, caju, nuci, Semine de floarea soarelui, semine de dovleac, semine de in Unt de arahide, migdale, seminte de dovleac si susan. Pete gras (somon, ton, macrou, hering, pstrv, sardine); ficat de cod Lapte de soia, brnz tofu

Omega 3 sunt un tip de grasimi polinesaturate ce pot fi obtinute princonsumul de peste, seminte de in, nuci, ulei de in, ulei de rapita si de soia.

2.4. Necesarul de vitamine, electrolii, oligoelemente i minerale este asiguratoptim de o alimentaie echilibrat, crescnd proporional cu vrsta, dar variind nfuncie de compoziia alimentelor.Necesitatile in vitamine si minerale sunt urmatoarele : vitamina A-4 500 U./zi ;vitamina D 400 U. ; vitamina B1 2 mg ; vitamina B2 1,8 mg; vitamina PP 10-12mg ; vitamina C 60-75 mg ; fier 10-12 mg; calciu 1 200 mg ; fosfor 1 500mg.

Puneti un accent mai mare pe sanatatea copiilor dumneavoastra! Un aportnecorespunzator de vitamine si minerale si un stil de viata lipsit de miscare pot ducela numeroase boli. Copiii nostri au nevoie de vitamine cel putin in aceeasi masura,daca nu mai mult, decat noi, adultii. Astazi, din fericire, sunt accesibile produsecomplexe cu multivitamine si minerale, care sunt preparate exclusiv din materiiprime naturale si care pot completa o alimentatie necorespunzatoare cantitativ sicalitativ. Fireste, cantitatea si calitatea vitaminelor care trebuie suplimentate difera


12/14

12

in fiecare etapa a vietii. Pe masura ce copiii nostri cresc, se schimba si cantitatea devitamine necesara organismului lor.

Nu trebuie sa uitam nici exercitiile fizice sistematice. Exercitiile fizice sunt

importante nu numai in cazul in care copiii sau parintii lor isi doresc performante.Miscarea si solicitarea fizica sunt indispensabile pentru aparatul locomotor - pentruoase, articulatii, muschi, tendoane - si pentru dezvoltarea sistemului circulator si aaparatului respirator. Acestea sunt, de asemenea, foarte importante pentru reglareametabolismului si mai ales pentru reimprospatarea psihica. Incercati sa petrecetizilnic una-doua ore in aer liber cu copilul dvs. intercalati neaparat un program in aerliber, mergeti in excursii, plimbati-va cu bicicleta, etc.

2.5. PROFILAXIA RAHITISMULUI

Ce este rahitismul?

Rahitismul este o afectiune care afecteaza procesul de dezvoltare al copiilor nostri,de aceea el trebuie sa constituie o preocupare permanenta pentru parinti. In taranoastra. Caracteristica de baza a acestei afectiuni este data de insuficientamineralizare a structurii osului.Din ce cauza apare rahitismul?Indiferent de tipul rahitismului, cauza aparitiei acestuia este prezenta deficitara inorganism fie a vitaminei D, calciului sau fosforului.Surse de vitamina Da. Proprii organismului (endogene) - vitamina D se gaseste in piele; este activata derazele solare


13/14

13

b. Exterioare organismului (exogene) - provenind din alimentatie, medicatie

Ce este profilaxia rahitismului?Profilaxia rahitismului este un proces complex care se desfasoara incepand cu

perioada intrauterina si priveste atat viitoarea mama cat si pe bebelus. Cuprinde douamodalitati-preventie prin factori naturali (expunere moderata la soare darconsecventa zilnic) si preventia prin medicatie.

Preventia medicamentoasaVitamina DSpecialistii sustin ca fiecare copil ar

trebui sa primeasca suplimente devitamina D (400 UI) la cateva zile dela nastere, in special in cazul in care

este hranit la san. In cele mai multecazuri, se face aceasta recomandareparintilor, dar nu este o masuraobligatorie.Suplimentele de vitamina D raman

cea mai buna forma de asigurare adozei zilnice recomandate de vitaminaD si de compensare a deficitului lasugari. Suplimentele se gasesc subforma unor picaturi, care pot fi

amestecate cu laptele.De la o anumita varsta, copiii potconsuma produse lactate imbogatitecu vitamina D, iar administrareasuplimentelor se poate reduce treptat,pe masura ce dieta se diversifica sicopilul creste. Copiii mai mari potconsuma oua, suc de portocalefortifiat, branza, ciuperci sau peste,Vitamina D este continuta de pestelegras hering, sardina, somon siuntura de peste (morun, ton, calcan),galbenus de ou, unt, lapte integral silactate nedegresate. Vegetalele nucontin aceasta vitamina. Spredeosebire de celelalte, vitamina Dpoate fi produsa de organism. De fapt,procesul de sinteza al vitaminei D de

la nivelul pielii (epiderma) este

declansat de razele ultraviolete, fiindabsorbita imediat de vasele sangvine.Vitamina D joaca un rol foarteimportant, ea asigura transportulcalciului si fosforului in zonelecorpului care au nevoie de ele pentrua sprijini cresterea si remineralizareaoaselor, permite absorbtia acestorminerale la nivelul intestinului, iarapoi transportul calciului in sange si

reabsorbtia fosforului la nivelulrinichiilor.

La ora actuala, studiile sunt incerte inprivinta cantitatii necesare devitamina D, insa recomandareaactuala este de minim 400 UI zilnic.


14/14

14

Reguli de administrare pentru vitamina D:Cand se administreaza?- In zona temperata se administreaza tot anulCum se administreaza?

- anotimpul rece (lunile cu r, din septembrie pana in aprilie) - 3 picaturi deVitamina D (total 1200ui zilnic)- anotimpul cald (senin, insorit) -2 picaturi zilnicCat timp se administreaza?

- incepand cu ziua a 7 a de la nastere si pana la 1 an si 6 luni- se continua administrarea pana la 12-14 ani, in doze de 400-500 ui/zilnicCe forme de vitamina D sunt utilizate in practica autohtona?

- vitamina D2, vitamin D3-solutii orale. Ambele au aceeasi eficacitate, D3 seabsoarbe mai rapid.- Comprimate masticabile-Vigantoletten, care se pot administra la copilul mare

Cura heliomarinaIn fiecare an, incepand cu luna mai si pana tarziu in septembrie, initiati o curaheliomarina pentru copii dvs. , intrucat aceasta are beneficii maxime pentru starea sade sanatate.

Plimbati copiii pe plaja, dis de dimineata, incepand cu rasaritul Soarelui, intrucatatunci, vor beneficia intr-adevar de o cura de exceptie-razele Soarelui, imbinate cubriza si valurile blande si calme ale marii la Rasarit, vor aduce micutilor serenitateasi in acelasi timp, forta interioara atat de necesara, pentru ca intreg sistemul lorimunitar sa se activeze.- program de plaja pentru copii 8-10 dimineata, dupa-amiaza 17. 00-19. 00

Regim Alimentar Copii

Documents

Transcript of Regim Alimentar Copii