7/25/2019 Regi daci

http://slidepdf.com/reader/full/regi-daci 1/5

Înfiorătoarele poveşti despre vitejia regilorDaciei: cum i-a înspăimântat Cotiso pe

romani şi ce pedepse umilitoare a dat Orolesdacilor învinşi

Cei mai mulţi dintre conducătorii dacilor au fost menţionaţi de istorici în relatările despre luptele purtate pe teritoriile actuale ale României, în urmă cu două milenii. Unii s-au remarcat prin

vitejia lor, în timp ce alte legende vorbesc despre mărinimia sau însuşirile ieşite din comun aleacestora.

serie de mărturii istorice îi pre!intă pe liderii poporului dac în imposta!e ieşite din comun.

"ecebal era temut pentru iscusinţa sa în luptă, #urebista a transformat regatul dac într-o forţă detemut, "eceneu era privit ca un !eu, iar "omic$ete îi uimea pe antici prin mărinimia şiînţelepciunea sa.

BU!B"#$% & omul care i-a înăl'at pe daci#urebista a domnit la mijlocul secolului % î.&r. şi este considerat de istorici drept întemeietorulstatului dac şi omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile care locuiau pe actualul

teritoriu al României. '(jungând în fruntea neamului său, care era istovit de ră!boaie dese, getul#urebista i-a înălţat atât de mult prin e)erciţii, abţinere de la vin şi prin ascultare faţă de porunci,

încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiilevecine. #a încă a ajuns să fie temut şi de romani*, afirma istoricul antic +trabon, în eografia,

 potrivit autorilor volumului '%!voare privind istoria României*, ditura (cademiei R/R, 01234.#urebista a fost înlăturat însă, potrivit istoricilor, de aristocraţia nemulţumită de creşterea puteriiacestuia.

'Cât despre #urebista, acesta a murit din pricina unei răscoale, mai înainte ca romanii să apuce atrimite o armată asupra lui. Urmaşii acestuia la domnie s-au de!binat, fărâmiţând puterea în maimulte părţi. 5eamul geţilor, care se înălţase atât de mult sub #urebista, a decă!ut apoi cu totul

din pricina de!binărilor lăuntrice şi din pricina romanilor*, scria +trabon.

D!C!(!U & profetul-rege6arele preot "eceneu a urmat la domnie regelui #urebista, după moartea fulgerătoare a acestuia.

"eceneu fusese sfătuitor al acestuia şi a participat la reformarea statului dac. 7usese descris deistoricul antic +trabon drept 'un şarlatan care rătăcise multă vreme prin gipt, învăţând acolounele semne de prorocire, datorită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa !eilor. #a încă de un timp

fusese socotit şi !eu, aşa cum am arătat când am vorbit despre 8amol)is*. %ordanes, autorullucrării etica, creată la aproape cinci secole mai târ!iu, îi atribuia lui "eceneu însuşiri

miraculoase.

7/25/2019 Regi daci

http://slidepdf.com/reader/full/regi-daci 2/5

'i socoteau ca noroc şi câştig, drept unica lor dorinţă, îndeplinirea în orice c$ip a lucrurilor pecare le sfătuia îndrumătorul lor "eceneu, judecînd că este folositor să reali!e!e aceasta*, susţinea

%ordanes.

'l i-a învăţat etica, de!văţându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în ştiinţele fi!icii,

făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii9 i-a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii9 dându-le un e)emplu practic i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune9 demostrîndu-le teoria celor douăspre!ece semne ale !odiacului, le-a arătat mersul

 planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cât globul de focal soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a e)pus sub ce nume şi sub ce semne cele treisute şi patru!eci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit până la apus spre a se

apropia sau depărta de polul ceresc*, informa %ordanes, în etica.

CO)O#"CU# & venerat ca un *euComosicus a fost rege şi mare preot al regatului "aciei, urmaş al lui "eceneu, potrivit istoricilor,iar domnia sa este datată în a doua parte a secolului % î.&r. ste menţionat de istoricul %ordanes,

în etica: 'iar după ce "eceneu a murit, l-au avut, în aproape aceiaşi veneraţie, pe Comosicus,deoarece acesta nu era mai prejos în iscusinţă. l era socotit, datorită priceperii sale, şi rege pestedânşii şi mare preot, şi judeca poporul ca judecător suprem*. /otrivit unor istorici, în timpul

domniei lui Comosicus, dacii au pierdut teritoriul stăpânit de ei între creasta munţilor &aemus şi"unăre.

OO+!# & şi-a umilit ră*,oiniciiroles a domnit peste triburile dacilor în prima jumătate a secolului %% î. &r. legendă relatată

de istoricul ;rogus /ompeius spune că, după o luptă cu tribul bastarnilor, în care oastea sa fuseseînvinsă, roles le-ar fi ordonat supuşilor să să doarmă la picioarele soţiilor lor, drept pedeapsă.

'<i dacii sunt o mlădiţă a geţilor. i, în timpul regelui roles, fiindcă nu s-au luptat bineîmpotriva bastarnilor, ca pedeapsă pentru laşitatea lor au fost siliţi, din ordinul regelui ca, atuncicând se culcau, să-şi pună capetele în locul picioarelor şi să facă nevestelor acele servicii careobişnuiau să li se facă lor înşişi. <i nu s-a sc$imbat această rânduială până nu şi-au spălat princuraj ruşinea suferită în ră!boi*, scria ;rogus /ompeius, potrivit autorilor volumului '%!voare

 privind istoria României*, ditura (cademiei R/R, 01234.

D%./ & trădat şi ucis"ap=) a stăpânit "obrogea, la începutul secolului %, î.&r., susţin istoricii, iar povestea sa este

relatată de "io Cassius. (utorul latin a pre!entat conflictul dintre "ap=) şi un alt conducător algeţilor, R$oles, identificat de unii dintre istorici cu roles. Rolea a fost aliat al Romei şi a

 beneficiat de ajutorul armatelor lui Crassus în ră!boiul cu "ap=). ;rădat, regele get îşi pierdeviaţa, iar rămăşiţele armate sale sunt nimicite după ce se ascund într-o peşteră.

'Crassus porni să-l ajute pe R$oles. l aruncă în luptă cavaleria vrăjmaşilor peste pedestrimealor. >nspăimântându-i şi pe călăreţi în felul acesta nu mai dădu nicio luptă, ci făcu un mare măcel

în rândurile unora şi ale altora, care fugeau. (poi îl împresură pe "ap=), refugiat într-ofortăreaţă. Unul dintre cei aflaţi în fortăreaţă îl salută de pe !id în limba greacă, intră în vorbă cu

el şi $otărî să-i predea fortăreaţa. /rinşi în felul acesta, barbarii porniră unii împotriva altora.

7/25/2019 Regi daci

http://slidepdf.com/reader/full/regi-daci 3/5

"ap=) şi mulţi alţii îşi găsiră moartea. Crassus prinsese viu pe fratele acestuia, însă nu numai cănu i-a făcut niciun rău, ba c$iar i-a dat drumul. "upă ce a săvârşit acestea, Crassus s-a îndreptatapoi spre peştera numită Ceiris. (ceasta era atît de încăpătoare şi totodată atît de trainică încît se povesteşte că titanii, cînd au fost biruiţi de !ei, s-au refugiat acolo. >n locul acesta, băştinaşii ? 

veniţi în mare număr ? aduseseră cu ei printre altele lucrurile cele mai de preţ şi toate turmele lor.

Crassus căută şi astupă toate intrările întortoc$iate şi greu de aflat, de aceea îi înfrînse pe aceştia prin foame. #iruitor, el nu cruţă nici pe ceilalţi geţi, deşi între "ap=) şi ei nu era nici o legătură*,relata "io Cassius.

CO$"#O 01oson2 & liderul dacilor care pustiau 'inuturile vecine@oson Cotiso4 ar fi fost unul dintre urmaşii direcţi ai regelui #urebista şi este menţionat într-orelatare a lui +uetonius, care arăta că împăratul (ugustus ar fi vrut să îşi dea fata în căsătorie

regelui get.

'Un moment păruse că (ugustus şi Cotiso vor intră c$iar în legături de rudenie, asemănătoare cuacelea de pe vremuri între "romic$aites şi A=simac$os: %ulia trebuia să devină regină a "acilor,

iar fiica lui Cotiso împărăteasă romană, cei doi suverani dându-şi reciproc fiicele de soţii. "ar înţelegerea nu s-a făcut. >n loc de aceasta, la +iscia B +egestica, se adunau trupe împotriva"acilor lui Cotiso, iar acesta îşi organi!a puternic regatul în munţii sudvestici ai "aciei*, afirma

istoricul asile /ârvan, în etica.

Cotiso ar fi fost aliat cu #rutus, cel care a complotat la uciderea lui Ce!ar. ( fost amintit de poetul latin &oraţiu, în +atire: 'n-a lipsit mult ca Roma să fie nimicită de dacii cei meşteri în

a!vârlirea săgeţilor*, însă o descriere mai detaliată a dacilor în vremea lui Cotiso a oferit-oautorul antic 7lorus.

'"acii trăiesc nede!lipiţi de munţi. "e acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să se

coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori "unărea, îng$eţată de ger, îşi uneamalurile. (ugustus a $otărât să îndepărte!e această populaţie, de care era foarte greu să teapropii. (stfel, a trimis pe Aentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşe!ategarni!oane. (stfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi*, relata (nneus

7lorus, potrivit autorilor volumului D%!voare privind istoria României*.

Cotiso este identificat de unii dintre istorici cu regele @oson, al cărui nume îl poartă valoroaselemonede antice din aur şi argint descoperite în +armi!egetusa Regia.

DO)"C3%"$!# & regele legendar"romi$ete "romic$aites4 a domnit peste geţi în secolul %%%, î.&r. şi a rămas în istorie datorită

legendei care îi arăta mărinimia. Aegenda spune că "romi$ete le-a cruţat viaţa generaluluimacedonean Aisima$ şi a armatelor sale şi, mai mult, ar fi dat un ospăţ în cinstea lor, urmat deînc$eierea unui tratat de pace. Aisima$ ar fi vrut cu orice preţ să învingă armata geţilor lui"romic$aites şi a pornit într-o e)pediţie aproape sinucigaşă, pe teritoriile aride din nordul

"unării.

'l trecu "unărea cu o armată importantă, fără a-şi lua însă provi!ii, în credinţa că va găsi aicialimentele necesare. eţii se retraseră însă în interiorul ţării, ar!ând totul în urma lor. (rmata lui

7/25/2019 Regi daci

http://slidepdf.com/reader/full/regi-daci 4/5

Aisima$, ne informea!ă "iodor, era c$inuită de foame. /rietenii îl sfătuiră pe rege să scape cumva putea şi să-şi mute gândul că oastea lui l-ar putea salva. Aisima$ le răspunse că nu era dreptsă-şi părăsească ostaşii şi prietenii, asigurându-şi lui o scăpare ruşnioasă. <i astfel au fost făcuţi

cu toţii pri!onieri*, relata istoricul asile /ârvan.

"iodor din +icilia descria astfel primirea făcută conducătorului armatei macedonene.'"romic$aites, regele tracilor, după ce primi cu multă prietenie pe regele Aisima$, numindu-l şitată, îl conduse împreună cu copii săi într-o cetate numită &elis E4. Cu încuviinţarea mulţimii,

"romic$aites căută printre pri!onieri pe prietenii lui Aisima$ şi totodată pe sclavii care obişnuiauca să-l slujească şi-i aduse în faţa regelui pri!onier. +ăvîrşi apoi jertfa şi îl pofti pe Aisima$ la

ospăţ ? împreună cu prietenii săi şi pe tracii cei mai de va!ă. "romic$aites pregăti mesedeosebite. /entru cei din jurul lui Aisima$, întinse un covor regal, luat în luptă, iar pentru sine şi

 prietenii săi aşternu doar paie. "e asemenea, fură pregătite două ospeţe: pentru acei macedoneni,"romic$aites rîndui tot felul de mâncăruri alese, servite pe o masă de argint, iar tracilor le dădu

să mănînce !ar!avaturi şi carne, dar pregătite cu măsură, aşe!îndu-le pe nişte tăbliţe de lemn,care ţineau loc de masă. >n cele din urmă, puse să le toarne macedonenilor vin în cupe de argint

şi de aur, pe câtă vreme el şi tracii lui beau vinul în pa$are de corn şi de lemn, aşa cum obinuiescgeţii. /e cînd băutura era în toi, "romic$aites umplu cornul cel mai mare, îi spuse lui Aisima$FtatăG şi îl întrebă care din cele două ospeţe i se pare mai vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Aisima$ îi răspunse că al macedonenilor. (tunci ? !ise "romic$aites ? de ce ai

lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de străluciri şite-a cuprins dorinţa să vii la nişte barbari, care au o viaţă de sălbatici, locuiesc într-o ţara bântuită

de geruri şi n-au parte de roade îngrijiteH "e ce te-ai silit, împotriva firii, să-ţi aduci oştenii penişte meleaguri în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liberH Auând din nou

cuvântul, Aisima$ spuse regelui că nu ştia ce ră!boi poartă, dar că pe viitor va fi prietenul şialiatul tracilor. %ar cât despre recunoştinţa datorată, nu va rămâne vreodată mai prejos decît

 binefăcătorii săi*, relata "iodor din +icilia.

C3%(%BO( & primul rege dac men'ionat în istorieC$arnabon a fost menţionat ca rege al geţilor în tragedia lui +ofocle din Colonos 31I ? cca. 3JK

a.C$r.4 ';riptolemos*. C$arnabon era şeful unor triburi de geţi din secolul î.&r., care ar fiîncercat să îl ucidă pe eroul ;riptolemus. 5umele său a fost menţionat în următoarea fra!ă din

opera lui +ofocles: '<i C$arnabon care în timpurile de faţă domneşte peste geţi*. steconsiderată cea mai vec$e menţiune a unui conducător al geţilor, deşi unii istorici sunt de părere

că acesta era un personaj fictiv.

D!C!B%+ & povestea ră*,oaielor daco-romane"ecebal, ultimul rege al "aciei, este unul dintre personajele fascinante din istoria românilor. (

domnit vreme de două decenii, în anii în care %mperiul Roman repre!enta cea mai mareameninţare pentru poporul său, dar a fost temut de latini.

'"ecebal, regele dacilor, era priceput în ale ră!boaielor şi iscusit la faptă, ştiind când sănăvălească şi când să se retragă la timp, meşter în a întinde curse, vitea! în luptă, ştiind a se

folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere: pentru cari lucruri el a fostmult timp un potrivnic de temut*, relata "io Cassius, în %storii, volumele în care a descris

ră!boaiele daco-romane.

7/25/2019 Regi daci

http://slidepdf.com/reader/full/regi-daci 5/5

(rmatele regelui dac au fost înfrânte în cele din urmă de romani, iar o parte a ţării a devenit provincie a %mperiului. ;otuşi, regele înfrânt a rămas în istorie ca un adversar de temut c$iar şi

 pentru puternicul %mperiu Roman. +cena dramatică a morţii lui "ecebal a fost ilustrată peColumna lui ;raian. 7resca îl înfăţişea!ă pe acesta înconjurat de ostaşii romani, în timp ce îşi taie

gâtul cu un pumnal.

'Când a vă!ut "ecebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mîinile duşmanului, că elînsuşi este în primejdie să fie luat pri!onier, îşi curmă !ilele. Capul său fu dus la Roma*, relata

istoricul latin "io Cassius.