Ra Port Regi Une 2006

R A P O R T P R I V I N D

S T A R E A FACTORILOR DE M E D I U

Regiunea 8 - Bucureşti-Ilfov

2006

1

INTRODUCERE

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este constituită din municipiul Bucureşti - capitala României – şi judeţul Ilfov. Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti - Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% al Judeţului Ilfov. Municipiul Bucuresti are o suprafata de 238 km2 (0.8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % . Suprafata judetului Ilfov este de 158328 ha (1583 Km² adica 5,7 % din suprafata tarii).

Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea.

Reţeaua de localităţi a regiunii Bucureşti - Ilfov era constituită în anul 2005 din 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon , Voluntari , Măgurele , Bragadiru , Chitila), 32 de comune si 67 de sate. Dintre cele 8 oraşe doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti). Ca număr de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.927.559 locuitori, urmat de Buftea şi Otopeni. Existenţa oportunităţilor face însă ca numărul real al populaţiei care locuieşte în regiune să fie mai mare decât cel înregistrat oficial.

Reginea 8 Bucureşti – Ilfov este cea mai dezvoltata economic dintre toate cele 8 regiuni de dezvoltare. O ramură aparte o reprezintă industria cinematografică, dezvoltată mai ales de Studiourile Mediapro din oraşul Buftea. Pe teritoriul regiunii 8 opereaza doua aeroporturi : aeroportul Băneasa şi aeroportul internaţional Henri Coandă din oraşul Otopeni.

2

Capitolul 1. Cadrul natural

1.1.CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE REGIUNII 8 BUCUREŞTI-ILFOV

Regiunea Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°24'49" latitudine nordică (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi la 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki sau Johannesburg).

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se disting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică.

Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frăteşti (trei orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmează un complex marnos din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostiştea (10-20 m grosime), argile şi argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor şi nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite şi Luturi de Bucureşti), care acoperă întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de loess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică.

Importanţa cea mai mare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajări de mare anvergură. Astfel, depozitele loessoide ridică cele mai mari probleme, întrucât de acestea se leagă apariţia tasărilor ce contribuie la creşterea costurilor de amenajare şi întreţinere a obiectivelor economice, sociale ori a spaţiilor rezidenţiale. Apariţia crovurilor şi a padinelor contribuie la scăderea productivităţii terenurilor agricole, fapt ce impune creşterea costurilor de menţinere a calităţii acestora prin lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Rocile friabile prezintă o vulnerabilitate ridicată la eroziune eoliană şi fluvială, iar prezenţa argilelor şi marnelor creşte vulnerabilitatea la procese de versant sau la înmlăştiniri. Astfel, rocile friabile reprezintă un factor major de restrictivitate în special în lungul cursurilor de apă, acolo unde întreţinerea amenajărilor necesită costuri suplimentare de evitare a proceselor de eroziune şi acumulare.

Influenţă semnificativă în calitatea aerului, apelor şi solurilor o au rocile friabile care sunt foarte uşor de erodat prin acţiune fluviatilă şi eoliană, fapt ce contribuie la creşteri semnificative a concentraţiilor pulberilor sedimentabile şi în suspensie în atmosferă, a suspensiilor în apă şi scăderea fertilităţii solurilor prin eroziune.

Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajările de mare anvergură, în special în cazul în care acestea urmează a fi realizate în apropierea cursurilor de apă sau a zonelor cu pante relativ ridicate.

Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezintă un important factor care trebuie considerat în realizarea de amenajări, acestea fiind specifice în lungul văilor la ape mari, dar şi zonelor de vărsare. Astfel, debitele importante de aluviuni care sunt

3

transportate de marile râuri în perioadele cu scurgere maximă, pot genera probleme la nivelul unor amenajări antropice (acumulări, amenajări realizate în albiile râurilor etc.). Trebuie luate în calcul atât cursurile mari de apă (Argeş, Dâmboviţa), cât mai ales cursurile mici nemamenajate, care la precipitaţii foarte ridicate pot genera transformări semnificative la nivelul spaţiilor învecinate.

Riscurile seismice. Intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este de VIII grade MSK, perioada medie de revenire a cutremurelor de pământ fiind de cca. 10 ani pentru cutremurele de 6 grade pe scara Richter, 20 ani pentru cele de 7 grade, 50 ani pentru cele de 8 grade şi 200-300 ani pentru cele de 9 grade. Intensitatea seismică scade de la nord (Nuci) spre sud (Comana şi Lunca Dunării), odată cu creşterea distanţei faţă de zona vrânceană. Riscurile seismice reprezintă un important factor de restrictivitate, chiar dacă frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată. Cu toate acestea numărul mare de obiective economice şi sociale potenţial afectate de aceste fenomene naturale fac ca ele să reprezinte importante componente care sunt luate în considerare în numeroase domenii de activitate (construcţii civile şi industriale, amenajări diverse, asigurări etc.).

Dezechilibrele socio-economice generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de dimensiunea ridicată a pagubelor pe care le pot produce, care au reflectare directă în calitatea factorilor de mediu, în special prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene. De asemenea, degradarea suprafeţelor construite creşte incidenţa poluării cu pulberi în suspensie şi sedimentabile.

Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenţa rocilor de construcţie (nisipuri, pietrişuri, argile), a depozitelor de hidrocarburi şi a rezervelor de apă.

Relieful, prin caracteristicile morfometrice şi morfogenetice, condiţionează suportabilitatea pentru diferite categorii de amenajări antropice, rentabilitatea ecologică şi economică a acestora, eficienţa acţiunilor de conservare şi reabilitare a mediului.

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se suprapune peste Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei. În Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş-Sabar şi Câmpul Câlnăului. Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic neted. Orientarea câmpurilor este funcţie de cursurile de apă care traversează zona, fiind în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi sud.

Dintre formele de relief major se detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane, însă şi spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, Argeşul are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stângă a râului.

Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Celelalte râuri au lunci care

4

prin dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.

Condiţionate atât de factorii naturali (grosimea stratului de loess de 3-15 m, adâncimea fragmentării de 2-20 m, densitatea fragmentării de 0,3-2,5 km/km2, pantele reduse 1-3 ‰, panta malurilor şi versanţilor între 7-450, oscilaţiile climatice, gradul de acoperire cu vegetaţie), cât şi de factori antropici (rambleeri, debleeri, construcţii de drumuri, poduri, pieţe, construcţii hidrotehnice, utilizarea terenurilor etc.), procesele de modelare actuală a reliefului se constituie adesea într-un factor restrictiv în raport cu dezvoltarea suprafeţelor construite şi modul de utilizare a terenurilor.

Cele mai frecvente riscuri geomorfologice cu areal de manifestare în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care conduc la modificarea reliefului sunt tasarea, sufoziunea, pluviodenudarea, spălarea areolară, deflaţia şi procesele gravitaţionale. Toate aceste procese naturale sunt accentuate prin acţiune antropică (despăduriri, desţeleniri, folosirea parazăpezilor, construcţia de căi de comunicaţie etc).

De remarcat este faptul că relieful Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se constituie într-un factor favorabil pentru dispersia poluantilor în atmosferă, neimpunând decât local canalizări sau stagnări ale maselor de aer (luncile râurilor, frunţile de terasă).

Pantele reduse şi friabilitatea rocilor favorizează menţinerea unor concentraţii foarte ridicate de suspensii în apele de suprafaţă, cu incidenţă asupra dinamicii indicatorilor de calitate (în special indicatorii de mineralizare).

De asemenea, scurgerea redusă favorizează apariţia înmlăştinirilor locale, care afectează calitatea apelor freatice prin transferul în subteran al unor compuşi poluanţi (pesticide, azotaţi, azotiţi). Riscul maxim de apariţie al acestui fenomen se înregistrează în proximitatea depozitelor de deşeuri, dar şi pe terenurile agricole unde se practică sau s-a practicat agricultura chimizată.

Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se încadrează într-o zonă cu climat temperat – continental cu nuanţe de excesivitate şi face parte din sectorul climatic al Câmpiei Române. Alături de factorii generali care influenţează clima Regiunii, o importanţă deosebită o au barajul carpatic, prezenţa Dunării şi foehnizarea în zona de curbură.

În acest spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuanţe de excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid şi continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii aerului.

Radiaţia solară globală este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafaţa orizontală, valoarea maximă a insolaţiei înregistrându-se în iulie, de 18,330 kcal/cm2 la Bucureşti-Filaret şi 18,21 kcal/cm2 la Afumaţi, iar cea minimă în decembrie, de 3,040 kcal/cm2 şi respectiv 3.04 kcal/cm2. În municipiul Bucureşti intensitatea radiaţiei solare scade în situaţii de stabilitate atmosferică cu circa 20-30 % pentru spectrul radiaţiilor vizibile şi cu 90 % pentru radiaţiile ultraviolete.

Un alt element foarte important care influenţează variaţia factorilor climatici este suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin creşterea suprafeţelor construite şi

5

cu infrastructuri, desecarea mlaştinilor, amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor, degradarea terenurilor etc.

Media anuală a temperaturii aerului (calculată pentru perioada 1961 – 2000), înregistrează valori cuprinse între 9,80C la Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti-Filaret. În cazul municipiului Bucureşti se înregistrează variaţii ale mediilor multianuale de 0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipătescu 11,5 ºC, Bucureşti-Filaret 11.20C, Bucureşti-Băneasa 10,6 ºC), influenţa spaţiilor construite fiind evidentă. La Bucureşti-Filaret, diferenţele cele mai mari se înregistrează în perioadele cu precipitaţii reduse cantitativ (februarie-martie – 0.7-0.80C, septembrie-octombrie – 0,9-1 0C), ceea ce favorizează procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest lucru evidenţiază clar prezenţa fenomenului de insulă de căldură urbană, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe orizontală, iar pe verticală se manifestă ca un clopot urban (fenomenul de horn) având de 3-4 ori înălţimea blocurilor oraşului (150-200 m).

În cursul anului temperatura medie lunară a aerului înregistrează o maximă în iulie şi o minimă în ianuarie.

Temperaturile maxime absolute au atins 42.4 oC la Bucureşti - Filaret, 42.2oC la Bucureşti - Băneasa şi 41.1 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 5 iulie 2000. Temperaturile minime absolute au coborât sub -30 oC astfel: -32.2 oC la Bucureşti - Băneasa, -30.0oC la Bucureşti - Filaret, la data de 25 ianuarie 1942 şi -30.21 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 6 februarie 1954. În raport cu temperaturile extreme, amplitudinea absolută a atins valori de peste 70 oC (74.4 oC la Bucureşti - Băneasa, 72.4 oC la Bucureşti - Filaret).

Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale care variază între 75 şi 80 %, valorile scăzând în timpul verii la 67-69 % la Bucureşti-Filaret, 69-71 % la Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi.

De umiditatea ridicată a aerului este legată apariţia ceţii, anual producându-se 40 – 50 de cazuri, cu frecvenţă mai mare în zona lacurilor şi a cursurilor de apă. Cele mai frecvente fenomene cu ceaţă se semnalează în intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim în luna decembrie – 27).

Precipitaţiile atmosferice reprezintă un parametru meteorologic important în evaluarea calităţii aerului. Cele mai mari cantităţi medii anuale de precipitaţii cad deasupra municipiului Bucureşti (613,1 mm la Bucureşti-Filaret), favorizând transferul poluanţilor din aer şi suprafaţa topografică spre sistemele acvatice.

Se observă scăderea cantităţilor de precipitaţii de la nord spre sud şi de la vest. De asemenea, în sudul municipiului Bucureşti cantitatea de precipitaţii scade la sub 550 mm (staţiile Vidra şi Măgurele).

Dacă luăm în calcul numai datele din ultimii 15 ani se observă un contrast mai ridicat dintre anii secetoşi (1990, 1992, 2000) şi cei ploioşi (1991, 1997, 1999).

Cantităţile cele mai ridicate de precipitaţii cad în lunile mai-iunie, iar cele mai scăzute în decembrie-februarie. De asemenea, în lunile septembrie-octombrie se

6

conturează o minimă secundară la majoritatea staţiilor din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

In anul 2006 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice.

Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţiiNormala

climatologică(oC)

2006(oC)

Absoluta(oC)data

2006(oC)data

Absoluta(oC)data

2006(oC)data

Normala climatologică

(l/m2)

2006(l/m2)

Bucureşti-Filaret11.9 11.9 42.4

5.VII.200037.4

20.VIII-30.0

25.I.1942-17.024.I

611.4 504.8

Bucureşti-Baneasa11.1 10.6 42.2

5.VII.200036.5

20.VIII-32.2

25.I.1942-18.824.I

596.0 545.9

Bucureşti-Afumaţi10.5 11.0 41.1

5.VII.200036.9

20.VIII-30.2

6.II.1954-18.324.I

579.7 413.3

Importante sub aspect economic şi ecologic, sunt secetele, care apar în spaţiul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov în condiţii de circulaţie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitaţii foarte scăzute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni).

O problemă deosebită pentru aşezările umane din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este legată de preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate de precipitaţii care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti - Filaret, 136 mm la data de 17 iunie 1910, Bucureşti - Băneasa 107.7 mm la data de 15 iulie 1954 şi Bucureşti - Afumaţi 107.3 mm la data de 20 august 1949.

De asemenea, cu incidenţă deosebită în agricultură sunt ploile acide, foarte frecvente în ultimii ani în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

Numărul cazurilor cu grindină este de o zi sau mai puţin de o zi, numărul maxim înregistrat fiind estimat la 4-5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, însă s-au înregistrat durate până la 30 minute la staţia Bucureşti Băneasa (9 mai 1961).

Grosimea stratului de zăpadă este vizibil influenţată de condiţiile de calm atmosferic, vânt şi de particularităţile suprafeţei active. Durata stratului de zăpadă variază, funcţie de starea timpului şi de condiţiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Băneasa şi 54 de zile la Afumaţi.

Circulaţia aerului. Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului Bucureşti, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Băneasa, 23,2% la Afumaţi) şi de SV (14,8% la Băneasa, respectiv 8,1% la Afumaţi).

7

Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Băneasa şi 3,2 m/s la Afumaţi), urmate de vânturile din direcţia E (3,3 m/s şi 3,2 m/s). Condiţiile de calm au o frecvenţă de două ori mai mare în zonele centrale în comparaţie cu cele periferice, contribuind astfel la menţinerea fenomenului de poluare.

Un fenomen specific climei municipiului Bucureşti care schimbă caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenţi de compensaţie), fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte, luând naştere datorită încălzirii diferenţiate a spaţiilor construite faţă de câmpia limitrofă.

Diversitatea suprafeţelor active intravilane şi extravilane, specificul zonelor funcţionale din interiorul aşezărilor umane, precum şi morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanenţă condiţii speciale de dezvoltare şi repartiţie a complexului de factori şi fenomene meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe topoclimate (aşezărilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare diversitate de microclimate, funcţie de înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc (microclimatele bulevardelor şi străzilor, pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor, versanţilor nordici sau sudici etc.).În concluzie, factorul climatic, poate fi considerat un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea comunităţilor umane, chiar dacă impune numeroase restricţii în amenajarea spaţiului şi costuri ridicate pentru activităţi economice şi spaţii rezidenţiale.

1.2. Resurse naturale1.2.1. Resurse naturale regenerabile

Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (peşti, păduri, de exemplu), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot să se refacă şi pot fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite raţional. Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de mărimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele şi radiaţia solară.

Fauna piscicolă din Regiunea 8 conţine : caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul Regiunii 8 se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: - porumbelul gulerat (Columba palumbus), - porumbelul de scorbură (Columba oenas),- turturica (Streptopelia turtur), - potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), - raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),

8

- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),

- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),

- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume:

- vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc malul lacului;

- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul Regiunii 8 respectiv precum pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul Regiunii 8 sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 20421 ha.

Pădurile Regiunii 8 fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În Regiunea 8 se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor : Clinceni – com. Clinceni, 1

Decembrie - com. 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci -

Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica. Lunca Argeşului a devenit o sursă semnificativă de materiale de construcţie

pentru sectorul de construcţii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci, Buda, Dărăşti-Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari). Alături de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se detaşează Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti) şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile cuaternare se exploatează de către comunităţile locale sau

9

pentru industria materialelor de construcţie (Pantelimon, Bucureşti). Incidenţa în mediu a acestor exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maximă de exploatare este depăşită, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic.

Resursele de petrol şi gaze (Popeşti-Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale, Ileana, Jilava, Căţelu etc.) sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi neozoice (meoţian-sarmaţian), şi deşi au un caracter disparat, contribuie si la îmbunătăţirea bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu hidrocarburi a solului.

Structura geologică, cu alternanţa straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi pietrişuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot susţine activităţi socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzător. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectivă o modalitate de impulsionare a turismului balnear.

CAPITOLUL 2 . AERUL

2.1 Introducere

Poluarea aerului in regiunea 8 Bucuresti-Ilfov are un caracter specific datorită, in primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate insă pe întreg teritoriul regiunii.

Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activităti antropice prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industrialeNevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor

ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe si cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

10

TRAFICUL AUTOPoluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de

compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in mai multe categorii :

gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai

mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice

aromatice, plumb. compuşi organici volatili : benzen, butadiena.Prin arderea completă a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta

următoarele substanţe principale: vapori de apă = 13 % ;bioxid de carbon = 13 % ;azot = 74 %

In realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

11

Şantiere de construcţie şi betonierePonderea activităţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele

rămănand surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermiceCET-urile reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de

funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Instalaţiile de retinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustieNumeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe

funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanti deloc neglijabile care se dispersează exact in zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele;- staţie de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti);- 2 staţii de trafic – Şos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din

3 panouri de afişaj – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

2.2. Acidifierea. 2.2.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2

12

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, au fost:

Tabel 2.2.1- Emisii anuale de SO2An / Emisii anuale de SO2 (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88 1270,478 1607,70 7778,941

Municipiul Bucureşti

28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626

TOTAL - - - 105341,88 26722,478 30989,70 17404,941

2.2.2 Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de

emisii realizat), au fost:Tabel 2.2.2 - Emisii anuale de Nox

An / Emisii anuale de NO2 (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88 1270.478 1607,70 7778,941


21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304

TOTAL - - - 45307.88 15443.478 14480.70 19082.941

2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel 2.2.3- Emisii anuale de NH3An / Emisii anuale de NH3 (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

556,43 293.25 145,55 1195,63605


30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7

TOTAL - - - 613.26 325.95 174.55 1229.33605

2.3 .Emisiile de COV Nemetanici

13

Tabel 2.3- Emisii anuale de COVAn / Emisii anuale de COV (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

165,44 310,08 410,78 11731,697


4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071

TOTAL - - - 68592.44 50363.08 28182.78 27802.697

2.4 Pulberi in suspensie (PM 10 si PM2,5 )

Tabel 2.4.a - Emisii anuale de Pulberi totaleAn / Emisii anuale de pulberi (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

502 Nu exista date

Nu exista date


2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6

TOTAL - - - - 1479 - -

Tabel 2.4. b.- Emisii anuale de Pulberi PM10An / Emisii anuale de pulberi(t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date


899 912 952 1591 502 570 254

TOTAL - - - - - - -

2.5 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi (POP)

14

2.5.1 Emisii de metale grele

Tabel 2.5.1 a - Emisii anuale de PbAn / Emisii anuale de Plumb (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

0,58 2,41 2,70


107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45

TOTAL - - - - 5.83 61.246 17.15

Tabel 2.5.1 b- Emisii anuale de CdAn / Emisii anuale de Cadmiu(t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

0,036 0,020 0,025


0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795

TOTAL - - - - 0.071 0.068 0.0820

Tabel 2.5.1.c. - Emisii anuale de HgAn / Emisii anuale de Mercur(t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

0,0173 0,001 0,0008


0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261

TOTAL - - - - 0.0343 0.027 0.2618

2.5.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)

15

Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că incineratorul IRIDEX din regiunea 8 Bucureşti-Ilfov funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată.

Tabel 2.5.2 - Emisii anuale de dioxinăAn / Emisii anuale de Mercur(t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

0,1200 0,0003 0,0003


0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261

TOTAL -- - - - 0,137 0,0263 0,2613

2.6. Calitatea aerului ambiental2.6.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf

Judeţ Localitate Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti

BucCercul Militar

TraficSO2-

1h8210 13.6 0

Bucureşti

BucMihai Bravu

TraficSO2-

1h7374 26.3 0

Bucureşti

Buc Titan IndustrialăSO2-

1h8306 7.5 0

Bucureşti

BucDrumul Taberei

industrialăSO2-

1h8230 14.7 0

Ilfov Baloteşti BaloteştiFond regional

SO2- 1h

7510 9 0

Ilfov Măgurele MăgureleFond suburban

SO2- 1h

8239 10.2 0

Bucureşti

BucLacul Morii

Fond urban

SO2- 1h

7938 13.4 0

Bucureşti

Buc Berceni IndustrialăSO2-

1h8045 13 0

Bucureşti

BucCercul Militar

TraficSO2- 24 h

346 13.7 0.28

Bucureşti

BucMihai Bravu

TraficSO2- 24h

315 26.4 0.63

Bucureşti

Buc Titan IndustrialăSO2- 24h

361 7.4 0

Bucureşti

BucDrumul Taberei

IndustrialăSO2- 24 h

344 14.7 0


SO2- 24h

318 9 0


SO2- 24h

355 9.9 0

16

Bucureşti

BucLacul Morii

Fond urban

SO2- 24h

326 13.1 0

Bucureşti

Buc Berceni IndustrialăSO2- 24h

348 13 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2006 sub valorile limită plus marja de toleranţă, cu excepţia staţiei Cercul Militar (1 depăşire a VL zilnice) şi Mihai Bravu (2 depăşiri a VL zilnice) .Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2006 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.6.2 Concentraţii ale dioxidului de azot


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti

BucCercul Militar

TraficNO2-

1h7817 126 2.980683

Bucureşti

BucMihai Bravu

TraficNO2-

1h7683 90 0.976181

Bucureşti

Buc Titan IndustrialăNO2-

1h7457 54 0.429127

Bucureşti

BucDrumul Taberei

industrialăNO2-

1h* 5673 53 0.705094


NO2- 1h

7139 12 0


NO2- 1h

8265 30 0

Bucureşti

BucLacul Morii

Fond urban

NO2- 1h

8203 31 0.024381

Bucureşti

Buc Berceni IndustrialăNO2-

1h7979 35 0.08773

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei şi Titan (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)

Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 şi 2006 valorile nedepăşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006, pentru staţiile de trafic fiind peste VL.

17

2.6.3 Concentraţii ale amoniacului

Nu se efectuează măsuratori ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

18

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ Loca-litate

Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau

zilnică

Număr zile

depăşire valoare

ţintă

Obs.

Bucureşti

BucCercul Militar

TraficO3-

medie 8 h

8507 13.2 0

Bucureşti

BucMihai Bravu

TraficO3-

medie 8 h

8345 24.8 0

Bucureşti

Buc Titan IndustrialăO3-

medie 8 h

7604 32.7 0

Bucureşti

BucDrumul Taberei

industrialăO3-

medie 8 h

8103 35.8 0


O3- medie

8 h7993 52.4 8


O3- medie

8 h8707 24 2

Bucureşti

BucLacul Morii

Fond urban

O3- medie

8 h8586 45.9 0

Bucureşti

Buc Berceni IndustrialăO3-

medie 8 h

8542 42.8 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În anul 2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

19

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii

2.6.5 Calitatea aerului ambiental - metale grele

Judeţ Loca-litate


Tip Poluant

Număr determinări


zilnică

Frecventa depăşirii VL sau

CMA (%)

Obs.

Bucureşti

BucCercul Militar

TraficPb-

medie anuală

287 0.05829 0

Bucureşti

BucMihai Bravu

TraficPb-

medie anuală

297 0.08155 0

Bucureşti

Buc Titan IndustrialăPb-

medie anuală

312 0.10798 0

Bucureşti

BucDrumul Taberei

industrialăPb-

medie anuală

297 0.05635 0


Pb- medie anuală

237 0.02057 0


Pb- medie anuală

316 0.05626 0

Bucureşti

BucLacul Morii

Fond urban

Pb- medie anuală

308 0.05209 0

Bucureşti

Buc Berceni IndustrialăPb-

medie anuală

313 0.07528 0

20

În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

2.6.6 Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judeţ Loca-litate


Tip Poluant

Număr determinări


zilnică

Frecventa depăşirii VL sau

CMA (%)

Obs.

Bucureşti BucCercul Militar

Trafic PM10 325 59 44

Bucureşti BucMihai Bravu

Trafic PM10 335 62 50.44776

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 336 59 39.88095

Bucureşti BucDrumul Taberei

industrială PM10 311 56 40.19293


PM10 267 35 8.2397


PM10 333 51 30.33033

Bucureşti BucLacul Morii

Fond urban

PM10 311 53 36.65595

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 338 51 31.36095

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

- Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

- O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

21

2.6.7Concentratiile de monoxid de carbon (CO)


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

Numar zile cu

depasire a VL

Obs.

Bucureşti BucCercul Militar

Trafic CO 6898 2.15 0

Bucureşti BucMihai Bravu

Trafic CO 8122 2.13 6

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 8106 0.78 0

Bucureşti BucDrumul Taberei

industrială CO 7708 1.06 0


CO 7467 0.47 0


CO 8061 0.29 0

Bucureşti BucLacul Morii

Fond urban

CO 8142 0.44 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8385 0.64 0

Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 6 zile la staţia Mihai Bravu, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier

2.7 Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Ozonul a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat mirosul specific de iarbă verde. În anii 1840, germanul Schönbein, a continuat studiile predecesorului său, a denumit acest gaz folosind cuvântul grecesc "ozon", ("aer proaspăt" sau cum s-ar spune în engleza "fresh air") şi a prezentat descoperirea sa Universităţii din München.

Ozonul - componenta naturală a atmosferei (O3), este prezent la o altitudine între 15 şi 50 km ce se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ. Cea mai mare cantitate de ozon (aproximativ 90 %) se regăseşte în stratul cuprins între 8 şi 18 km şi formează stratul de ozon, ce nu trebuie confundat cu ozonul din stratosferă, şi care joacă un rol important pentru menţinerea vieţii pe pământ. Ozonul cuprins în acest strat poate forma o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Formula moleculară a ozonului este O3, greutatea moleculară fiind de 48, adică de 1,5 ori mai grea decât cea a oxigenului, fiind prezent în atmosferă în cantităţi foarte mici.

Ozonul se formează în urma reacţiilor fotochimice din atmosferă, în prezenţa luminii soarelui şi nu este degajat în mod direct ca şi emisie a surselor de poluare industriale sau transport. În stratosferă, strat al atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital în protejarea Pământului împotriva radiaţiilor ultra violete, ozonul se produce datorită luminii soarelui ce acţionează asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon

22

stratosferic ajunge în stratul inferior al atmosferei, troposfera, din cauza tulburărilor climatice.

Totuşi cea mai mare parte din ozonul din troposferă rezultă în urma unor reacţii chimice complexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi COV (compuşi organici volatili) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează ozonul. Cele mai importante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se folosesc COV-uri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de ardere industriale şi emisiile autovehiculelor.

NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului de la nivelul solului. Producerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi compuşi organici volatili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse naturale. Ozonul este considerat un gaz cu efect de seră şi deci putem considera ca NOx şi COV produc indirect efectul de seră.

Degradarea stratului de ozon s-a intensificat odată cu descoperirea „gazului minune” (CFC) în anul 1928, care a fost folosit pe scară largă în aproape toate domeniile.

• Epuizarea stratului de ozon duce la:

- scăderea eficacităţii sistemului imunitar,

- apariţia infecţiilor,

- apariţia cancerului de piele,

- arsuri grave în zonele expuse la soare,

- apariţia cataractelor care duc la orbire,

- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante,

- distrugerea vieţii marine, a planctonului,

- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.

Referitor la dezvoltarea plantelor terestre, cercetările efectuate în sere, pe diferite SPECII DE PLANTE, au arătat că razele UV-B naturale au dus la scăderea procesului de fotosinteză şi reducerea producţiei de biomasă. Stratul de ozon, aflat în apropierea suprafeţei pământului, are proprietăţi multiple cum ar fi crearea unui scut împotriva radiaţiilor UV emise de soare, reglarea temperaturii din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţei atmosferice şi a climei globului terestru, etc. Ozonul din stratosferă are rol în menţinerea vieţii pe Pământ.

În anul 1977, UNEP a dispus constituirea unei comisii care sa studieze stratul de ozon, întrucât s-a descoperit o legatură între CFC şi deprecierea stratului de ozon. În 1978

23

state precum S.U.A, Canada, Norvegia şi Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor în aerosoli, iar în 1981 s-au început discuţiile interguvernamentale, pentru ca în 1982, din cauza lipsei de dovezi care să ateste o legatură între utilizarea CFC-urilor şi deprecierea stratului de ozon utilizarea acestora a crescut din nou.

În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot acum descoperindu-se şi “gaura în ozon “ de deasupra Antarcticii, în urma unei expediţii organizate de Marea Britanie. În anul l985 oamenii de stiinţă au publicăt un raport în care se menţiona că produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite îndelung ca refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli sunt o ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în atmosferă, acestea se ridica şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionand şi distrugând moleculele de ozon - până la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă de C.F.C. O cauză majoră a dispariţiei ozonului conform părerii multor specialişti, se consideră rachetele cosmice; de exemplu o rachetă cosmică cu utilizare multiplă (gen Shuttle) elimină până la 190 tone de clorură de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon.

Un aport deosebit în distrugerea ozonului o are şi aviaţia supersonică. Gazele avioanelor conţin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compuşi chimici a fost parţial interzisă în Statele Unite şi nu numai.

Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca şi oxizii de azot din îngrăşăminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon.

În anul 1987 a avut loc Protocolul de la Montreal, acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminarii substanţelor potenţiale ce distrug stratul de ozon din folosirea lor Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUMI), care reglementează substanţele potenţiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării SDO din folosinţa generală.. În 2004 188 de state plus Comisia Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizeaza stratul de ozon. Eforturile internaţionale sunt îndreptate către interzicerea substanţelor care epuizeaza stratul de ozon. Odata apărut fenomenul de epuizare a a stratului de ozon, este necesar un timp îndelungat pentru refacerea sa.

În România se derulează din 1995 Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, reactualizat cu prevederile Protocolului de la Montreal.

2.8 Schimbări climatice

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră.

Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%.

24

Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei.

Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei.

În Municipiul Bucureşti emisiile de monoxid de carbon provin în special din traficul rutier (90%), CET-uri (5%) şi industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât şi în instalaţiile de ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).

În judeţul Ilfov sunt doi operatori care intră sub incidenta acestei directive: SC DANUBIANA SA şi SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BERE PROD SRL (Tuborg).

2.8.1. Emisii anuale de gaze cu efect de seră

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov efectuează inventarul surselor de emisii, unde sunt urmărite şi emisiile de gaze cu efect de seră.

Tabel 2.8.1 - Emisii anuale de CO2-echivalentAn / Emisii anuale CO2 eq (mii t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

420,216 475,786 896,319


5755.3 7847.6 10825.4 11335.1 7212.3 4999.4 4206.3

TOTAL - - - - 7632.516 5475.186 5102.61

După cum se observă, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut constant în perioada

2003-2006.

25

2.8.2 Emisii anuale de CO2

Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2An / Emisii anuale CO2 (mii t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul IlfovNu

exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

379,945 465,162 788,240


5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136

TOTAL - - - - 7379.945 5439.162 4924.24

2.8.3 Emisii anuale de metan

Tabel 2.8.3. - Emisii anuale de CH4An / Emisii anuale de CH4 (mii t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul IlfovNu

exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1,754 0,327 4,840


0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205

TOTAL - - - - 2.365 0.429 5.045

2.8.4 Emisii anuale de protoxid de azotTabel 2.8.4. - Emisii anuale de N20

An / Emisii anuale de NO2 (mii t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul IlfovNu

exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

0,011 0,0121 0,0201


0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213

TOTAL - - - - 0.687 0.0831 0.2331

26

2.8.5 Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energeticFig. 2.8.5- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi

In anul 2006 emisiile majoritare de CO2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri.

2.9 Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Considerăm că din punctul de vedere al poluării atmosferice nu există zone critice. Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, se vor întocmi programe integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG 543/2004.

Capitolul 3 – APA

27

3.1 Resursele de apa

3.1.1 Resurse de apa teoretic şi tehnic utilizabile

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

3.1.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din România, din surse de apa de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt desparţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 -15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Româna (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

3.1.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.

28

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele:Bazinul hidrografic ARGEŞ:

Râul Damboviţa: - Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

Râul Colentina: - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

Râul Sabar: - Lungimea râului…………37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucureşti) Bazinul hidrografic IALOMIŢA:

Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a râului……….. 40 km Râul Vlăsia: - Lungimea totală a râului…………32 km

Râul Snagov: - Lungimea totală a râului…………46 km (din care 27 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti).

Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2006, alături de media multianuală sunt prezentate în tabel:

Tabel 3.1.1.2.

RâulStaţia

hidrometrică

Debit mediu

an 2006

Media multianuală

Precipitaţii(mm/an)

Dâmboviţa Lunguleţu 12.1 mc/s 11. 20 mc/s 538Colentina Colacu 1.45 mc/s 1.32 537Sabar Poenari 2.77 2.69 534Sabar Vidra 16.3 15.8 536Ciorogârla Bragadiru 11.9 10.2 493

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea

capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din r. Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Darza. În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fară a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

Bazinul hidrografic IalomiţaCele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc şi

suprafaţa de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0 mil. mc şi o suprafaţă de 325 ha.

Pe celelalte râuri există iazuri piscicole, care în majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umedeSituaţia zonelor afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2006, în cadrul

judeţelor administrate de SGA Ilfov - Bucureşti: în perimetrul agricol şi silvic aferent judetului Ilfov: Afumaţi - 35 ha; Berceni - 42 ha; Bragadiru - 68 ha; Brăneşti -12 ha;

29

Buftea - 173 ha; Cernica - 35 ha; Chiajna - 40 ha; Ciorogârla - 58 ha; Dobroieşti - 30 ha; Dragomireşti Vale - 307 ha; Glina - 41 ha; Jilava - 61 ha; Otopeni- 21 ha; Pantelimon - 66 ha; Tunari - 10 ha; Vidra - 7 ha.

3.1.2 Prelevări de apă

Municipiul Bucureşti, principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, este alimentat cu apă în sistem centralizat prin cele două staţii de tratare : Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.

Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat La nivelul anului 2006, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:

B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, CET Sud.B.H. Ialomiţa: SNP Petrom SA - Schela Băicoi, exploatare Periş.În cadrul sectorului zootehnic, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de

SGA Ilfov, există numeroase complexe zootehnice, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor.

Dintre cele mai importante amintim: B.h. Argeş: SC Avicola Crevedia SA, SC Avicola Tărtăşeşti SA, SC Avicola Buftea SA.B.h. Ialomiţa: SC SEMTEST Baloteşti SA, SC ROMSUINTEST SA Periş, ICDB Baloteşti. În anul 2006 s-a irigat o suprafaţă de 252 ha în bh Argeş, pentru care s-a captat un volum total de 807,0 mii mc, comparativ cu anul 2005 când a fost irigată o suprafaţă de 1654 ha. În bh Ialomiţa s-au irigat 180 ha, volumul de apă captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafaţă de 314 ha irigată în anul 2005.

PRINCIPALELE AMENAJĂRI PENTRU IRIGAŢIITabel 3.1.2.a

Nr.crt

Sector de cursDenumirea

unităţiiLocalitatea

JudCurs

de apă

Hecto-metrul

Statia meteo de

calcul

Supra-faţa

amenajată

(ha)

DebitInsta-

lat(mc/s)

Debit necesar(mc/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1.

SECTORUL 2

Aductiune Arges-Sabar (Ogrezeni) pentru Sistemul de Irigaţii Vidra-Frumuşani

GRARGES

2155 Filaret 9.566 10,220 5,000

9.566 10,220 5,000

30

TOTAL SECT.2ARGES

1SECTORUL 6

Amenajare Dragomiresti

DB D - TA

967 Targoviste 967 0,350 0,250

TOTAL SECT.6

967 0,350 0,250

1SECTORUL 11

Sist.Bragadiru- Jilava.SPP-3.

IFSABAR

1560 Filaret 1416 0,680 0,410

2Sist.Bragadiru-Jilava SPP-2

IFSABAR

1400 Filaret 1541 0,950 0,350

3

Sist. Berceni – Vidra – Frumuşani – Jilava

IF SABAR

1178 Filaret 7323 6,520 1,650

4 Sist.Berceni – Vidra – Frumusani GR Sabar

1178 Filaret 1822 0,980 0,480

5

Sist. Bragadiru-

Jilava SPP-1

IF Sabar

1097 Filaret 2319 1,164 0,540

TOTALSECT. 11

14.421 10,294 3,430

SISTEME DE IRIGAŢIITabel 3.1.2.b. -

31

CATEGORII

B.H. ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTALS.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar sisteme irigatii 52 11 41 - 29 81

Supraf. (ha)

Amenajata 17796 35 17761 - 15810 33606

Irigata efectiv 252 22 230 - 180 432V AO NL U U A M LE E

(mii mc)

CAPTATE

Riuri Interioare 376 106 270 - 418 794

Subteran 431 262 169 - 7 438

TOTAL 807 368 439 - 425 1232

RESTITUITE - - - - - -

* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea ANIF la sfarsitul anului 2004, o parte din sisteme comasandu-se sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita. ** In anul 2006 nu s-au efectuat irigatii pe terenurile agricole amenajate ale ANIFdin cadrul bh Arges.

În anul 2006 nu s-au produs modificări importante in ceea ce priveşte suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole

AMENAJARI PISCICOLE

32

Tabel 3.1.2.c.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOT

AL S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar

amenajari piscicole

46 3 43 - 21 67

Suprafata amenajata (ha)

1334 186 1148 - 565 2199

V AO NL U U AM LE E

(mii mc)

CAPTATE


Subteran - - - - - -

TOTAL 2235 240 1995 - 9247 11482

RESTITUITE 2012 216 1796 - 8322 10334

* Volumele anuale de apa captate pentru piscicultura sunt fie ale acumularilor in salba, fie volume derivate din alte cursuri de apa.

** La municipiul Bucureşti nu au mai fost incluse amenajarile care aveau folosinta pescuitul de agrement.

În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anul 2005, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine):

Tabel 3.1.2.d. Bazin hidrografic

Volum captat ( mil. mc ) Volum restituit (mil. mc ) anul 2006 anul 2005 anul 2006 anul 2005

Argeş 44,226 50,969 386,544 265,490Ialomiţa 12,557 11,403 10,620 9,441Total SGA 56,783 62,372 397,164 274,931

Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov - Bucureşti.

Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se menţionează gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia şi exploatarea):

33

Tabel 3.1.2.e.

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv

utilizate( mii mc )

Indice % realizare

cote de apă alocate

BH ARGEŞPrelevări din surse directe: 44226 126,40- total bh propriu, din care: 44226 126,40 - suprafaţă 12891 264,75 - subteran 31335 76,50Recirculare 623932 134,80- transfer din / în BH Ialomiţa 0 0,00 BH IALOMIŢA Prelevări din surse directe: 12557 98,60- total bh propriu, dincare: 12557 98,60 - suprafaţă 2590 97,00 - subteran 11366 102,40Recirculare 80 100,00- transfer din / în alte bazine 0 0,00

Situaţia existentă la nivelul anului 2006 pentru folosinţele consumatoare de apă se prezintă astfel:

B.H. ARGEŞ: - 1066 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un

volum captat de 41,184 mil. mc (transferul din BH Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 384,532 mil. mc

- 52 sisteme de irigaţii cu suprafaţa amenajată de 17796 ha şi irigată efectiv în anul 2006 de 252 ha, volumul captat fiind de 0,807 mil. mc, comparabil cu cel din anul 2005

- 46 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 1334 ha, volumul total captat fiind de 2,235 mil. mc şi restituit de 2,012 mil. mc.

B.H. IALOMIŢA:- 118 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum

captat de 2,885 mil. mc şi un volum restituit de 2,298 mil. mc;- 29 sisteme de irigatii (mari şi locale) cu suprafaţa amenajată de 15810

ha şi irigată efectiv în anul 2006 de 180 ha, volumul captat fiind de 0,425 mil. mc, în scădere faţă de anul 2004;

- 21 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 565 ha, volumul total captat fiind de 9,247 mil. mc şi cel restituit de 8,323 mil. mc.

34

ALIMENTĂRI CU APĂ PENTRU POPULAŢIE , INDUSTRIE , ZOOTEHNIE

Tabel 3.1.2.f.

Nrcrt

Sectorul de curs

Denumirea unităţii

JudCursul de

apă

Asig.de

calcul%

Debitinstalat(mc/s)

Debite caracteristice la recirculare maximă

(mc/s)în 2005

ObservaţiiCaptat min nec.

Resti-tuit

Consu-mat

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

2

Sectorul 1

APA NOVA CrivinaCanal Ogrezeni-Rosu

Canal Crivina - Arcuda

GRIFMB

GRIF

ARGES

ARGES

95

95

23,000

2,500

8,562

0,500

*

*

8,562

0,500

*Restituţie în Dâmboviţa

CET Bucuresti vest

MB

** 95 (0,800) (0,280) * (0,280)

**din canal

Ogrezeni- Roşu

CET Grozavesti

MB** 95 (0,800) (0,400) * (0,400) **

CET Bucuresti-Sud

MB** 95 (0,800) (0,470) * (0,470) **

CET Progresul

MB** 95 (0,800) (0,270) * (0,270) **

CET TitanMB

** 95

CET-uri

Statia de tratare Rosu

MBMB

Colentina**

9595

(2.5)(8,00)

(0.8)(6,000)

**

(0,2)(6,000)

Cernica -Pantelimon(Qmax=7,7)

FRONT ULMIGR Subteran (0,554)

*

FRONT ARCUDA

IF Subteran (0,048)*

FR. BRAGADIRU

IF Subteran (0,679) *

35

PUTURI DE MICA/ MARE ADÂNCIME

MB Subteran (0,708) (0,480)*

TOTAL SECT. 1. 25,500 12,920 - 12,920

1.Sectorul 2

APA NOVA BucurestiNODUL Brezoaiele

GR

Dâmboviţa Dâmboviţa Dâmboviţa

9595

(8,133)9,000

(7,288)6,000 6,000

Minicaptari Arcuda

MBSubteran

- (0,780) (0,297)

Unitati mici Apa Nova

MBSubteran

- (0,353) (0,201)

Unitati ndustr. mici

MBSubteran

- (0,226) (0,214) 0,041 - 0,041

Unit. industr. mari

MBSubteran

- (1,031) (0,844) 0,351 - 0,351

TOTAL SECT.2

Dambovita

9,000 6,000 10,784 - 4,784

Evac. Glina

Sabar(0,592) (0,336)

Colentina(2.5) (9.530)

Analiza volumelor de apă recirculate şi refolosite şi a celor restituite din / în alt bazin.

Volumele de apă recirculată şi refolosită la nivelul anului 2006, s-au extras din: Balanţa apei - realizare an 2006. B.H. Argeş:

- volum utilizat din recirculare: 656357 mii mc- volum captat din BH Ialomiţa: 0 mii mc

B.H. Ialomiţa: - volum utilizat din recirculare: 58180 mii mc

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţă sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de D.A.A.V. Piteşti, au fost satisfacute din punct de vedere cantitativ, neexistând situaţii de restricţii.

36

ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE

Tabel 3.1.2.g.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTA

L S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

POP,INST.PUB.

Numar captari 140 82 *

58 - 24 164

Numar restitutii 126 73 53 - 24 150V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTAT

Riuri Interioare - - - - - -

Subteran 9892 3236 6656 - 875 10767

TOTAL 9892 3236 6656 - 875 10767

RESTITUIT 6171 2188 3983 - 698 6869

INDUSTRIE

Numar captari 657 514 382 - 78 735Numar restitutii 644 492 371 - 75 719V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTAT

Riuri Interioare 10280 136 10144 - - 10280

Subteran 20555 14392 6163 - 393 20948

TOTAL 30835 14528 16307 - 393 31228

RESTITUIT 23061 10037 13024 - 308 23369

ZOOTEHNIE

Numar captari 30 2 28 - 16 46Numar restitutii 27 2 25 - 16 43V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTAT

Riuri Interioare - - - - - -

Subteran 457 - 457 - 1617 2074

TOTAL 457 - 457 - 1617 2074

RESTITUIT 365 - 365 - 1292 1657

* Numarul de unitati cu alimentare in scop potabil a scazut datorita conservarii forajelor si trecerii la alimentare r. ANB.** Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI este raportata de DAAV Pitesti. *** Volumele de apa captate din subteran (jud.Giurgiu si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. sunt raportate la judeţul Ilfov (scadere drastica datorita inchiderii fronturilor

37

subterane), iar cele captate din suprafata se regasesc in anexa 6.8 -Volume distribuite prin retele.

ANSAMBLUL ALIMENTARILOR CU APA SI RESTITUTIILOR DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE

Tabel 3.1.2.h.

CATEGORIIB.H. ARGEŞ B.H.

MOSTIŞ-TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL *BUC. ILFOV

Numar

captari1066 598 468 - 118 1184

Numar restitutii 1016 567 449 - 115 1131

VOLUME

ANUALE

(mii mc)

CAPTATE

Riuri Interioare 10280 136 10144 - - 10280

Subteran 30904 17628 13276 - 2885 33789

TOTAL 41184 17764 23420 - 2885 44069

**R E ST IT UI T E

Nu necesita epurare -

Neces.epurare

Neepurat -

Ep.insuf. -

Ep.coresp. -

TOTAL**384532 367160 17372 - 2298 386830

* Apa captata din suprafata (r. Argeş si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI este raportata de DAAV Pitesti, iar cea captata din suprafata de pe teritoriul judeţul Ilfov, este raportata la acest judet.** Apa uzata evacuata de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI pentru capitala include si consumurile tehnologice de la staţia Arcuda Crivina si Rosu (nu include evacuarile din comunele limitrofe - Chitila, Voluntari, Pantelimon, Popesti-Leordeni, vidanjari, în reţea canalizare APA NOVA, care se regasesc in la evacuari jud.Ilfov). Apele uzate restituite de catre unitatile zootehnice sunt evacuate pe terenurile ce apartin beneficiarilor.

38

VOLUME DE APA CAPTATE SI RESTITUITEPE ANSAMBLUL FOLOSINTELOR CONSUMATOARE

DE APA Tabel 3.1.2.i.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL BUC. ILFOV

V AO NL U U A M LE E

(mii mc)

CAPTATE


Subteran 31335 17890 13445 - 2892 34227

TOTAL 44226 18372 25854 - 12557 56783

RESTITUITE 386544*

367376 19168 - 10620 397164

* In acest tabel nu sunt incluse volumele de apa prelevate din suprafata (DAAV Pitesti), dar sunt evacuate prin reteaua de canalizare a SC APA NOVA BUCUREŞTI în râul Dâmboviţa. Nota: O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin unitatilor beneficiare.

39

VOLUME DE APA ANUALE DISTRIBUITE PRIN RETELELE URBANE

Tabel 3.1.2.j.

CATEGORII

B.H.ARGES B.H.

MOSTIS-TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL BUC. ILFOV

V D O IL S U TM RE IA BN UU IA TL EE

mii mc

Pentrupopulatie

sidomeniul

public

Uz

casnic139889

*135205 4684 - 614 140503

Nevoipublice 27123 26435 688 - 75 27198

Total 167012 161640 5372 - 689 167701

Pentru industrie racordata la retele 18824 18740 84 - 19 18843Pierderi in reteauade distributie

140954 139892 1062 - 116 141070

T O T A L 326790

*320272 6518 - 824 327614

Număr locuitori branşati la reţeaua de distribuţie (mii locuitori)

1734 1682 52 - 8 1742

* Volumul de apa include si apa captata din suprafata (jud. Giurgiu+Dambovita), tratata si distribuita prin retele de SC APA NOVA BUCURESTI.** Numarul de locuitori bransati la retelele de distributie este cel rezultat din evidentele contabile ale societatilor de gospodarie comunala, netinand seama de migratia persoanelor cu servicii temporare/sezoniere .

În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administraţia DAAV Piteşti s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

40

CARACTERISTICILE GENERALE ALE DERIVAŢIILOR

Tabel 3.1.2.k

Nr.crt.

DERIVATIALOCALIZARE

CURS DE APADIN

CARESE

DERIVEAZĂ

CURS DE APAIN CARE

SE DERIVEAZĂ

SCOPULEFECTUĂRIIDERIVĂRII

APEI

DEBITECARACTERISTICE

Qinstalat

(mc/s)

Qderivat

(Qmed.

anual

tranzitat)

(mc/s)

0 1 2 3 4 5 6

11.Arges-DâmboviţaLunguleţu

ArgeşCA-2

Dâmboviţa Irigatii, alim.apa populatie şi ind

12,50 4,152

12.Ilfov-DâmboviţaRăcari-Ghergani

Ilfov Dâmboviţa Aparare impo-trivainundatiilor

12,00 0,000

14.Ilfov-ColentinaCornăţelu-Bolovani

Ilfov Colentina Suplim. debite lacuri Colentina

50,00 0,593

15.Ialomiţa-BarangaBilciureşti

Ialomiţa Baranga Suplim. debite lacuri Bucuresti

6,00 0,737

16D-vita - CiorogârlaBrezoaiele

Dâmboviţa Ciorogârla Alim.cu apa populatie şi ind.

7,00 0,20

17

Crevedia-CociovalişteaCocani-Dârza

Crevedia Cociovaliştea IrigatiiSuplim. debite în per. de seceta

6,00 0,151

20 Ilfov-DâmboviţaSălcioara

Ilfov Dâmboviţa Alim. populatie şi industrie Buc.

7,00 1,6

21Dâmboviţa-ArgeşBrezoaiele

Dâmboviţa Argeş Aparare impotriva inundatiilor

170,00 0,000

22

Argeş-Dâmboviţa Arcuda(2 apeducte)

Argeş Dâmboviţa Alim. BucurestiStatia ArcudaSuplim. debite

A1-1,25A2-1,25

A1-0,134A2-0,000

23Argeş-DâmboviţaOgrezeni-St.RoşuCanal casetat

Argeş Dâmboviţa Alim. BucurestiStatia Rosu

15,00 4,218

24

Argeş – Sabar Crivina

Argeş Sabar Alim. IrigatiiVidra-FrumusaniAparare inundatii

10,90 0,000

25Arges-Colentina Dragomireşti -Chitila

Argeş Colentina Suplim. lacuriColentina

3,00 0,572

41

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelorAdministraţia Naţională „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe

bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare; Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare a cerinţei, respectiv de

preluare a apelor uzate; Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor

de apă; Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant

o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu

valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dublă calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plaţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;

- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran).

42

* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pentru localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate în retele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale rîurilor din domeniul public al statului;

- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;

- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;

- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoza hidrologică.

3.2. Ape de suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 - pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-IV, valorile limita „reflectă ponderea influenţei antropice”.

În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitori-zează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).

3.2.1. Starea râurilor interioare 12 secţiuni de supraveghere în bazinul hidrografic Argeş

- râul Argeş : - secţiunea am. priza Crivina – judeţul Giurgiu- secţiunea am. priza Crivina – judeţul Giurgiu

- secţiunea am. Lacul Morii – judeţul Ilfov - secţiunea PH Budeşti – judeţul Călăraşi

- râul Damboviţa: - secţiunea NH Popeşti – judeţul Giurgiu- secţiunea NH Popeşti – judeţul Giurgiu- secţiunea PH Budeşti – judeţul Calaraşi- sectiunea Brezoaiele – judeţul Dâmboviţa- secţiunea Arcuda – judeţul Giurgiu

43

- secţiunea Bălăceanca – judeţul Ilfov- râul Colentina: - secţiunea Colacu- râul Ilfov: - secţiunea amonte confluenţa Dâmboviţa- Valea Saulei: - secţiunea amonte confluenţa Colentina- râul Câlnău: - secţiunea amonte confluenţa Dâmboviţa

2 secţiuni de supraveghere în bazinul hidrografic Ialomiţa:- râul Ialomiţa - derivaţia Bilciureşti - Ghimpaţi (judeţul Dâmboviţa)- pe Snagov - secţiunea Niculeşti.

Bazinul Hidrografic ARGEŞ Calitatea apei Râului ARGEŞ, în cele 3 secţiuni monitorizate se poate

caracteriza pentru anul 2006 astfel:- secţiunea AMONTE PRIZA CRIVINA (captarea apei brute pentru tratare în

vederea potabilizării) - monitorizare lunară. Clasa globală de calitate: III. Analizele fizico-chimice au indicat urmatoarele: oxigenul dizolvat se menţine constant, cu valori ridicate, corespunzătoare clasei I de calitate, favorizând desfăşu-rarea normală a proceselor chimice şi biologice. Încărcarea organică a apei, exprimată prin consum chimic de oxigen (CCO) şi consum biologic de oxigen (CBO), per medie s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, cu mici variaţii de concentraţie. Raportul CBO/CCO (medie) cu o valoare de 0,7 indică faptul că autoepurarea biologică se poate desfaşura normal. Nutrienţii din categoria azotului (amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total au înregistrat valori corespunzătoare claselor I-II de calitate, cu mici variaţii, media corespunzând clasei II de calitate atât la corelare cu debitul cât şi la V 90%. Indicatorii gradului de mineralizare s-au încadrat în clasa I de calitate în toate campaniile de monitorizare, cu excepţia metalelor (Fe şi Mn). În cazul fierului s-au înregistrat variaţii foarte mari, ducând la încadrarea apei în clasa IV de calitate. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul Mn. Celelalte metale (Cu, Cr) s-au încadrat în clasele I-II de calitate, Zn în schimb are tendinţa de a depaşi valorile ţintă (clasa III de calitate). Micropoluanţii monitorizaţi (cianuri, detergenţi) au înregistrat valori corespunzătoare clasei I de calitate în toate campaniile în schimb fenolii au înregistrat valori foarte ridicate în campaniile de primavară când se intensifică procesele de descompunere.Analiza microbiologică - s-a determinat numărul probabil de bacterii coliforme totale, fecale şi streptococi fecali. În toate campaniile de recoltare valorile înregistrate au fost foarte ridicate, indicând o poluare fecală permanentă, media depaşind limitele clasei IV de calitate, iar la volum de asigurare 90% corespunde unei ape puternic poluate din punct de vedere microbiologic.Analiza biologică a urmărit dezvoltarea populaţiilor în cursul a 3 campanii de recoltare la nivelul fitoplanctonului şi microfitobentosului. Din punct de vedere biologic aceasta secţiune se încadrează în clasa a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind între 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentată grupare fitoplanctonică a fost Bacillariophyta cu reprezentanţi dominanţi numeric în toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu excepţia lunii iunie când devine dominantă grupa Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit puţine specii reprezenta-te printr-un număr redus de indivizi, indicele de saprobitate înregistrând valori corespunzătoare clasei III de calitate rămânând totuşi dominante speciile caracteris-tice zonei β-mezosaprobe, apa semicurată cu bună capacitate de autoepurare - stare ecologică moderată.

- secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE în LACUL MORII : stare ecologică bună - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în cadrul programului Zone vulnerabile şi Substanţe organice. Indicatorii din categoria regimului

44

de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa a II a de calitate, valori uşor mai ridicate înregistrându-se în cazul fosforului total.

Din punct de vedere biologic - clasa de calitate II, cu indicele de saprobitate ce variază între 1,68 - 1,97, cu predominarea diatomeelor în toate campaniile de recoltare.

- secţiunea POST HIDROMETRIC BUDEŞTI (amonte de confluenţa cu Dâmboviţa): clasa III de calitate. Indicatorii se încadrează în clasele I şi III cu excepţia, fosforului total, Fe, Mn şi fenoli care înregistrează valori mai ridicate corespunzătoare clasei IV de calitate. Analiza biologică a evidenţiat atât la nivelul fitoplactonului cât şi a microfitobento-sului grupa dominantă Bacyllariophyta în toate campaniile de recoltare, indicele de saprobitate mediu 2,08, încadrând secţiunea în clasa II-a de calitate. În această secţiune s-a făcut determinarea speciilor de la nivelul macrozoobento-sului în luna octombrie, evidenţiind reprezentanţi ai Oligochaetelor, cu predomina-rea numerică a speciei Tubifex tubifex, bioindicator de apă α-polisaproba (încărcare organică mare la nivelul albiei râului) cu o calitate scăzută a apei. Indicele de saprobitate cu o valoare de 3,28 încadrează această secţiune în clasa V de calitate - stare ecologică proastă.

Calitatea apei râului DAMBOVIŢA, în cele 5 secţiuni monitorizate, se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

- secţiunea BREZOAIELE - clasa II de calitate. Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa I de calitate, raportat la medie, singurul indicator care tinde să nu corespundă valorilor ţintă la volum de asigurare 90% fiind CCO-Cr. Din categoria nutrienţilor, fosforul total a înregistrat valori mai ridicate corespunzătoare clasei III de calitate şi amoniul cu o concentraţie foarte ridicată în campania lunii martie, restul indicatorilor au înregistrat valori corespunzatoare claselor I - II de calitate.

Indicele de saprobitate fitoplanctonic determinat pentru aceasta secţiune, cu o valoare medie de 2,08 (V90%), încadrează biologic în clasa a II-a, grupa dominantă fiind reprezentată de diatomee predomină speciile de zona β - mezosaproba (Melosira granulata, Asterionella formosa) indicând o calitate bună a apei. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la nivelul microfitobentosului care a fost dominat de diatomee şi specii caracteristice pentru zona beta mezosaproba, indicele de saprobitate mediu de 2,24 încadrând secţiunea în clasa a II a de calitate. La nivelul macrozoobentosului au fost identificaţi reprezentanţi ai genului Tubifex în campania lunii iulie, indicele saprob fiind corespunzătoar clasei IV de calitate indicând o încărcare mai ridicată la nivelul albiei (3) - stare ecologică slabă.

- secţiunea ARCUDA – POD JOIŢA (alimentarea cu apă brută pentru tratare în vederea potabilizării) – clasa de calitate III. Din punct de vedere chimic încărcarea organică şi în nutrienţi a apei în această secţiune corespunde clasei II de calitate la volum de asigurare 90%. Dintre metale, Fe depăşeşte valorile ţintă în câteva campanii de recoltare, încadrându-se la volum de asigurare 90% în clasa IV de calitate. Fenolii au atins valori foarte ridicate în campaniile de toamna corespunză-toare clasei IV de calitate. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasele I-II de calitate.Din punct de vedere biologic - indicele de saprobitate fitoplanctonic, a variat între 2,1 şi 2,24 media încadrându-se în clasa II de calitate. Grupa dominantă este cea a diatomeelor în campaniile martie - august, în schimb în timpul campaniei lunii iunie predomină speciile genului Chroomonas.La nivelul microfitobentosului se întâlneşte aceeaşi situaţie, indicele saprobic variază între 2,17 şi 2,29 corespunzător clasei II de calitate cu predominarea diatomeelor. Macrozoobentosul a fost determinat în 3 campanii cu predominarea Oligochaetele tubificide, indicele de saprobitate mediu a încadrat secţiunea la acest nivel în clasa III

45

de calitate, cu o încărcare mai mare de detritus la nivelul albiei - stare ecologică moderată.Analiza microbiologică - s-a determinat numărul probabil de bacterii coliforme totale, fecale şi streptococi fecali. În toate campaniile de recoltare valorile înregistrate au fost foarte ridicate, indicând o poluare fecală permanentă, media depăşind limitele clasei IV de calitate iar la volum de asigurare 90% corespunde unei ape puternic poluate din punct de vedere microbiologic.

- secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologică bună (clasa II de calitate), această secţiune este monitorizată în cadrul programului Substanţe organice şi Zone vulne-rabile. Indicatorii s-au încadrat în clasa a II a de calitate, concentraţie uşor mai ridicată în campaniile de primavară în cazul nutrienţilor. Din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat dominanta diatomeelor în campaniile martie - iunie pentru ca în august să devină dominantă grupa algelor verzi prin genul Pediastrum. Indicele de saprobitate, cu o medie de 2,08 încadrează secţiunea în clasa II de calitate.

- secţiunea BĂLĂCEANCA: stare ecologică proastă (clasa V-a de calitate). Apa în această secţiune este puternic degradată, înregistrându-se o valoare foarte scăzută a conţinutului de oxigen (medie 2,97 mg O/l), în acelaş timp încărcări mari ale apei în substanţe organice (exprimat prin CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn), corespunzător clasei V de calitate. De asemenea, nutrienţii au înregistrat valori ce încadrează secţiunea în clasa V de calitate, valori foarte ridicate înregistrându-se în special la NH4, N total şi P total menţinându-se situaţia nefavorabilă instaurată de ani de zile de degradare a apei râului Dâmboviţa, ca urmare a impactului apelor uzate neepurate evacuate de Municipiul Bucureşti la Glina.Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta Diatomeelor, în luna martie atingându-se un maxim numeric la specia Cyclotella meneghiniana în iunie alături de diatomee apare şi specia de apă murdară Zooglea ramigera, indicele de saprobitate cu o valoare de 3,24 încadrând secţiunea în clasa V de calitate. Indicele de saprobitate determinat la nivelul microfitobentosului cu o valoare de 2,99 este corespunzător clasei IV de calitate. La nivelul macrozoobentosului s-a evidenţiat predominarea speciilor de zonă poli saproba, cu număr redus de indivizi.

- secţiunea POST HIDROMETRIC BUDEŞTI (amonte vărsare în Argeş): stare ecologică proastă (clasa V de calitate). Se întâlneşte o situaţie similară secţiunii anterioare, cu valori foarte mari pentru majoritatea indicatorilor, în special pentru cei din categoriile Regimul oxigenului, nutrienţi şi micropoluanţi organici. Analiza biologică a evidenţiat prezenţa diatomeelor dominante numeric în toate campaniile, cea mai bine dezvoltată fiind Cyclotella meneghiniana, indicele de saprobitate încadrează secţiunea în clasa III de calitate. Zona α-β-mezosaproba, cu cantităţi ridicate depuse de detritus organic ce formează condiţii anaerobe astfel că la nivelul macrozoobentosului nu au existat organisme vii.Calitatea apei râului COLENTINA: a fost monitorizată pe o singură secţiune –Colacu - în programul pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele de saprobitate (2,02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate, pentru că, în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). La nivelul microfitobentosului dominante sunt diatomeele.

46

Macrozoobentos - au fost efectuate 4 determinări, indicele saprob a variat între 2,54 şi 3,30 indicând o încărcare mare a apei la nivelul albiei. În campaniile martie - iunie apar multe specii cu număr relativ mare de indivizi pentru ca în a doua jumătate a anului să se reducă mult densitatea.

Valea Saulei monitorizată în secţiunea amonte confluenţa Colentina: clasa IV de calitate. Încărcare organică moderată corespunzătoare clasei III de calitate; nutrienţii din categoria azotului s-au încadrat în clasa IV de calitate ca şi fenolii cu valori foarte ridicate în special în campaniile de toamnă.Din punct de vedere biologic: fitoplanctonul a fost dominat numeric în martie de alga aurie Oikomonas mutabilis, diversitate destul de ridicată întâlnindu-se un număr de 40 de specii, în timp ce în timpul verii au devenit dominante Chlorophytele în proporţie de 85 %, indicele fitoplanctonic încadrând secţiunea în clasa III de calitate. La nivelul microfitobentosului dominante au fost diatomeele. Macrozoobentosul a fost dominat de oligochete, întâlnindu-se un număr redus de specii cu puţini indivizi. Indicele de saprobitate mediu de 2,97 încadrează secţiunea în clasa IV de calitate - stare ecologică slabă.

Câlnău - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa IV de calitate. Încărcare organică moderată corespunzatoare clasei III de calitate. Valori foarte ridicate au fost înregistrate în cazul fenolilor, detergenţilor, amoniului şi a nutrienţilor din categoria fosforului (clasa IV de calitate). Din punct de vedere biologic analizele au evidenţiat, la nivelul fitoplanctonului dominanta diatomeelor în campania lunii martie, gradul de curăţenie fiind de 44,6%. În campaniile iunie - august devin dominante Cryptophytele cu specii caracteristice zonei α-mezosaprobe, apa semi-poluată cu încărcare mare şi depuneri detritice. La nivelul macrozoobentosului se întâlnesc dominant Oligochete reprezentate prin Tubifex. Indicele de saprobitate cu o valoare medie de 2,77 încadrează secţiunea în clasa IV-a de calitate - stare ecologică slabă.

Ilfov - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa III de calitate. Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate monitorizaţi s-au încadrat în clasele I-II de calitate cu excepţia Fe şi Mn (clasa III de calitate) şi fenoli care au înregistrat în campania lunii octombrie valoare corespunzătoare clasei V de calitate. Biologic, populaţia algală este dominată atât la nivelul planctonului cât şi a bentosului de diatomee cu un grad de curăţenie de 97,3 % în martie şi cu tendinţa de scădere în timpul verii. Macrozoobentosul este dominat de oligochete în proporţie de 97 % însă este slab reprezentat numeric. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate - stare ecologică slabă.

Bazinul Hidrografic IALOMIŢA: Ape curgătoare de suprafaţă: 2 secţiuni au fost monitorizate:

- râul Ialomiţa – derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi – judeţul Dâmboviţa- râul Snagov – Niculeşti

Specificăm că interpretarea rezultatelor s-a făcut în funcţie de media realizată.Calitatea apei râului IALOMIŢA este urmarită de SGA Ilfov – Bucureşti într-o singură secţiune ce se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

Derivaţia BILCIUREŞTI – GHIMPAŢI - clasa III-a de calitate. Monitorizată trimestrial pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Încărcarea organică a apei se încadrează în clasa II-a de calitate, cu o uşoară creştere spre toamnă, însă există suficient oxigen dizolvat pentru desfăşurarea normală a proceselor de oxidare, raportul CBO/CCO având valoarea de 0,57, indică faptul că în condiţii termice favorabile autoepurarea biologica se poate desfasura normal. Nutrienţii au

47

înregistrat valori mai ridicate, corespunzătoare clasei III de calitate, scăzând treptat către finele anului.

La nivelul fitoplanctonului a fost efectuată o singură determinare în campania lunii martie, dominată în proporţie de 100% de diatomee, indicele de saprobitate cu o valoare de 1,7 încadrează secţiunea în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună.

Calitatea apei râului SNAGOV, a fost urmarită în secţiunea Niculeşti: monitorizare lunară pentru nutrienţi şi regimul oxigenului. Ambele categorii de indicatori au înregistrat valori în limitele clasei III de calitate, cu încărcare organică mai ridicată în perioada mai-septembrie în timp ce nutrienţii cresc spre sfarşitul anului.

Analizele la nivelul fitoplanctonului au evidenţiat dominanta cryptophytelor în campania de primavară şi toamnă în schimb în iunie predomină diatomeele. La nivelul microfitobentosului dominante sunt tot diatomeele ce aparţin în general zonei β-α mezosaprobe, reflectând condiţiile chimice ale apei. Indicele de saprobitate cu valoare de 2,39 respectiv 2,63 încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.

La nivelul macrozoobentosului predomină tot speciile de zona β-α mezosa-proba, indicele de saprobitate mediu 2,65. Stare ecologică moderată. Întâlnim reprezentanţi ai oligochetelor: Limnodrilus hoffmeisteri, Branchiura sowerbyi, Tubifex.

3.2.2 Starea lacurilor (naturale şi artificiale) Bazinul Hidrografic ARGEŞ

râul Colentina monitorizat în 5 acumulări aflate în salba pe curs:- acumularea Buftea – judeţul Ilfov- acumularea Buciumeni – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni – Bucureşti- acumularea Cernica – judeţul Ilfov

Valea Pasărea: cu 4 acumulări- acumularea Tunari I – judeţul Ilfov- acumularea Cozieni – judeţul Ilfov - acumularea Brăneşti III – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni I – judeţul Ilfov

Pe râul Argeş: - acumularea OgrezeniPe râul Damboviţa: - Lacul MoriiValea Şindriliţa: - acumularea Piteasca III – judeţul IlfovCrevedia : - acumularea Crevedia VII – judeţul DâmboviţaValea Saulei - Balta Roşia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostiştea : - acumularea Petrăchioaia – judeţul IlfovBazinul Hidrografic Ialomiţa

Lac Snagov : cu 3 secţiuni de monitorizare: – Antena Tâncăbeşti – judeţul Ilfov– Complex Pacea – judeţul Ilfov– Şant Floreşti – judeţul Ilfov

Lac Căldăruşani: cu 4 secţiuni de monitorizare: – coada Cociovaliştea – judeţul Ilfov– coada Vlăsia – judeţul Ilfov– A.G.V.P.S. – judeţul Ilfov– Ponton I.M.H. – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic ARGEŞCalitatea apei acumulărilor de pe râul COLENTINA

48

Recoltările s-au făcut pe 5 acumulări aflate pe acest curs de apă. Interpretarea rezultatelor se face luând în calcul volumul de asigurare 90%.

Acumularea Ciocăneşti: monitorizată în secţiunea baraj, lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru indicatorii regimului de oxigen, clasa generală de calitate II.Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa II de calitate, indicând o încărcare moderată a apei cu substanţe organice, valori mai ridicate înregistrându-se în perioada caldă a anului. Nutrienţii au înregistrat de asemenea valori moderate, corespunzătoare clasei II de calitate, mai ridicate pentru amoniu şi azotaţi.Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta diatomeelor în ambele campanii, specia cu dezvoltare numerică predominantă este Synedra acus în luna martie, iar în cursul verii se dezvoltă Cyclotella meneghiniana. Biomasa medie înregistrată, cu o valoare de 2,9 mg/l încadrează acumularea în categoria oligotrofă cu tendinţă mezotrofă în timpul verii. La nivelul macrozoobentosului, au fost identificate 4 specii cu densitate relativ redusă, caracteristice unei încărcări moderate la nivelul fundului acumulării.

Acumularea Buftea: monitorizată în 2 secţiuni: mijloc şi baraj - clasa generală de calitate - III. Încărcare moderată corespunzătoare clasei III de calitate atât pentru indicatorii regimului de oxigen cât şi pentru nutrienţi. Indicatorii de calitate ce depă-şesc limitele clasei III de calitate sunt: Fe, Mn, Zn, iar din categoria micropoluanţilor organici, fenolii cu valori maxime înregistrate în cursul verii indicând o intensificare a proceselor de descompunere.

Din punct de vedere biologic, similar secţiunii anterioare în martie, la nivelul fitoplanctonului domină diatomeele însă dezvoltarea lor este mult mai mare astfel că biomasa înregistrează o valoare de 23,38 mg/l - stare trofică – hipertrofică în cursul verii se produce înflorirea în masa a Cyanophytelor, păstrandu-şi caracterul hipertrof. Mai apar şi alge verzi (Chlorophyte) şi dinophyte. La nivelul macrozoobentosului, predomină chironomidele reprezentate prin Chironomus plumosus.

Acumularea Buciumeni: monitorizată în secţiune mijloc lac - clasa generală de calitate III. În general pastrează caracterul chimic al secţiunii anterioare, însă se observă o uşoară creştere a încărcării organice în cursul anotimpului cald. Restul indicatorilor se incadrează în limitele clasei II de calitate cu excepţia fenolilor (clasa IV). Din punct de vedere biologic se intalneşte o situaţie similară secţiunii anterioare, cu predominarea diatomeelor în martie, cu o biomasă corespunzătoare stadiului hipertrof, cu o dezvoltare explozivă a algelor verzi, Chlamydomonas simplex, în campania lunii iulie. Valoarea medie a biomasei (21,68 mg/l), încadrează această acumulare în ansamblu în categoria acumularilor hipertrofe. Macrozoobentosul este reprezentat printr-o singură specie: Chironomus plumosus ce indică o încărcare destul de ridicată la nivelul fundului acumulării.

Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală de calitate III, menţine caracterul chimic al secţiunii anterioare. Biologic – are loc înflorire puternică a diatomeelor şi algelor verzi (Chlorella vulgaris), în martie înregistrându-se o biomasă de 104,4 mg/l. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată însă predomină Cryptophytele şi Cyanophytele. Hipertrof.

Cernica: clasa generală III. Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa II), însă fosforul încă păstrează valori ridicate în campaniile de vara. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn şi fenolilor, care înregistrează valori maxime în cursul lui august. Încărcarea organică se menţine în limitele clasei III de calitate.

49

Dominantă în luna martie este grupa diatomeelor prin dezvoltarea speciei Cyclotella meneghiniana alături de clorophytul Chlorella vulgaris. Biomasa medie înregistrată (31,69 mg/l) încadrează acumularea în categoria hipertrof.Calitatea apei acumularilor de pe râul DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac, mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea moderată (II) cu valori uşor mai ridicate în cazul amoniului şi fosforului total. Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat dezvolta-rea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maximă având-o specia Cyclotella meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1,034 mg/l în secţiunea coadă lac şi o valoare de 20,6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof. Diversitatea biologică este scăzută întălnindu-se un număr redus de specii. În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonică regresează, astfel că se înregistrează un maxim al biomasei de 2,22 mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar şi alge verzi însă în proporţie mult mai redusă. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar şi oligochete, chironomide.Calitatea apei acumulărilor de pe Valea CREVEDIA

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizată în 2 secţiuni mijloc şi baraj. Clasa de calitate III.

Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa III de calitate, cu încarcare de substanţă organică mare în tot cursul anului.Nutrienţii au înregistrat valori corespunzătoare clasei III. Din categoria micropoluanţi-lor organici, valorile determinate la fenoli au variat, fiind mai mari în anotimpul cald. Restul indicatorilor s-au încadrat în clasele I - II de calitate.Din punct de vedere biologic biomasa fitoplanctonică medie de 42,2 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof. Dezvoltarea maximă a fitoplanctonului se produce în august când are loc înflorirea apei produsă de Cyclotella meneghiniana, biomasa fiind de 119,45 mg/l. Alături de diatomee apar euglenophyte şi cryptophyte dominante în campania lunii iunie.La nivelul macrozoobentosului predomină chironomidele în proporţie de 75%, majoritatea caracteristice pentru apele puternic încărcate. De menţionat că în iazul Crevedia VII sunt evacuate apele uzate provenite de la societatea SC AVICOLA CREVEDIA SA, având ca profil de activitate creşterea păsărilor. Evacuarea apelor se face din luna noiembrie până în aprilie inclusiv. Această societate este monitorizată de catre noi, observandu-se o imbunatăţire a apelor uzate evacuate, datorită modificărilor aduse staţiei de epurare (modificări incluse în planul de etapizare anexat autorizaţiei de gospodărire a apelor).Calitatea apei acumulărilor de pe Valea PASĂREA

Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni, corespunzătoare acumulărilor existente. Tunari I: clasa globală de calitate - IV. Încărcarea organică, exprimată prin

CBO/CCO, s-a încadrat în clasa III-a de calitate, cu o creştere treptata în perioada anotimpului cald. Oxigenul dizolvat se înscrie în domeniul calsei I, cu suprasaturaţie în perioada iunie - august. Nutrienţii prezintă o încărcare corespunzătoare unei ape puternic poluate, cu valori corespunzătoare clasei IV de calitate, valori foarte ridicate în cazul amoniului şi fosforului. Restul indicatorilor au înregistrat valori aflate în palierul claselor I-III de calitate.

50

Biologic: biomasa fitoplanctonică medie (3 determinări) de 65,75 mg/l încadrează această acumulare în categoria hipertrof. Numeric predomină diatomeele în campa-niile martie - iunie, pentru ca în august să apară înflorire produsă de cyanophytul Microcystis aeruginosa, ce dezvoltă o biomasă de 171,2 mg/l. La nivelul macrozoo-bentosului s-au întâlnit 6 specii cu predominarea reprezentantului odonatelor Coenagrion pulchellum.

Încărcarea foarte mare a apei din această acumulare poate fi explicată prin evacuările apelor uzate provenite de la unităţile situate în amonte, principala fiind Primaria Otopeni, cu evacuare în Pasărea prin CC3, care colectează apele uzate din oraş, însă nu există o epurare corespunzătaoare pentru aceste ape şi care poluează sistematic râul.

Cozieni: concentraţia nutrienţilor scade, încadrându-se în limitele clasei III de calitate ca de alfel majoritatea indicatorilor, având loc o îmbunătăţire evidentă a calităţii apei.

Biologic: în campania lunii martie predomină diatomeele cu dezvoltare mare, alături de care apare şi alga aurie Oikomonas mutabilis. Biomasa dezvoltată de 41,98 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof. În iunie devin dominante algele verzi, apar şi reprezentanţi ai cyanophytelor care se dezvoltă treptat, astfel că în august se produce înflorire prin dezvoltarea excesivă a speciei Microcystis aeruginosa şi a algei verzi Pyramichlamys cordiformis. Această acumulare îşi menţine caracterul hipertrof în tot cursul anului. La nivelul macrozoobentosului dominant este Chironomus plumosus alături de care se dezvoltă foarte bine reprezentanţi ai oligochetelor: Tubifex şi Lumbricus, indicând faptul ca la nivelul fundului acumulării există o încărcare organică foarte mare mare.

Brăneşti III: apare din nou încărcare foarte mare în nutrienţi, corespunză-toare clasei IV de calitate la toţi indicatorii din acestă categorie, încărcarea organică se menţine în limitele clasei III. De asemenea apare încărcare foarte mare de metale :Fe, Mn, Zn şi fenoli (clasa IV) în special în campaniile iunie-august . Clasa generală de calitate IV.

Din punct de vedere biologic, dezvoltarea maximă a fitoplanctonului în această acumulare are loc în luna iunie când apare înflorire produsă de Pyramichlamys cordiformis, alături de care se dezvoltă cryptophytul Cryptomonas marsonii. Biomasa dezvoltată este de 89.76 mg/l, stadiul trofic hipertrof.

În această acumulare evacuează apele uzate Primăria Brăneşti, ape insuficient epurate, staţia de epurare având doar treaptă mecanică, ineficientă pentru reducerea încărcării apelor. Această unitate este monitorizată lunar de către Laboratorul de Calitate SGA Ilfov - Bucureşti, înregistrându-se depaşiri constante ale limitelor maxime admise la evacuare, consecinţa fiind aplicarea de penalităţi corespunzătoare valorilor depăşite.

Fundeni II: clasa III-a de calitate. Se îmbunătăţeşte calitatea apei, faţă de secţiunea din amonte în cazul nutrienţilor, în special la cei din categoria azotului, încadrându-se în clasa de calitate III. Mn se menţine la valoare ridicată în campaniiile martie-iunie şi de asemenea fenolii, corespunzător clasei IV de calitate.

Biologic: în martie se dezvoltă forte mult diatomeele, cu o biomasă de 9,55 mg/l, acumularea se înscrie în categoria eutrof. În iunie se produce înflorire cu cyanophyte: Aphanizomenon spiroides şi Anabaena, biomasa dezvoltată fiind de 40,4 mg/l. În august cyanophytele regresează şi devin dominante algele verzi, însă dezvoltarea este redusă. Per ansamblu acumularea are caracter hipertrof.Calitatea apei acumulărilor de pe Valea SAULEI

51

Recoltările s-au făcut într-o singură secţiune – acumularea Roşia - monitorizată lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru indicatorii regimului de oxigen.Încărcarea organică corespunzătoare clasei III de calitate, cu valori mai ridicate în timpul verii. Nutrienţii s-au încadrat pe medie în clasa III de calitate, valori foarte ridicate se întâlnesc la începutul anului, probabil antrenaţi de la nivelul fundului acumulării prin circulaţia termică de primavară.

Analizele biologice efectuate au pus în evidenţă dominanta fitoplanctonica Chlorophyta, prin Pyramichlamys cordiformis, biomasa dezvoltată fiind de 311,64 mg/l, stadiu trofic : hipertrof.Calitatea apei acumularilor de pe Valea ŞINDRILIŢA

Acumularea Piteasca III: clasa generală de calitate III - monitorizare trimestrială pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Dacă nutrienţii s-au încadrat în general în clasele I-II de calitate, încărcarea organică a fost moderată, corespunzatoare clasei III de calitate, cu valori mai ridicate în cursul lunilor de vară.

Analiza biologică : în campania lunii martie s-au dezvoltat în masa diatomeele, cel mai bine reprezentată fiind Cyclotella meneghiniana, biomasa dezvoltată fiind de 80,64 mg/l, încadrează acumularea în categoria hipertrof. Alături de diatomee se dezvoltă şi cryptophyte şi chlorophyte. În campania de vară devin dominante Euglenophytele alaturi de diatomee. Biomasa înregistrată scade comparativ cu determinarea anterioară însă se menţine caracterul hipertrof al acumulării. Calitatea apei acumulărilor de pe râul Argeş

Acumularea Ogrezeni situată pe cursul râului Argeş a fost monitorizat în 3 secţiuni: coadă, mijloc (suprafaţa şi zona fotică) şi baraj. Clasa generală de calitate: II. Toţi indicatorii s-au încadrat în clasele I - II de calitate cu excepţia Fe şi Mn, cu valori corespunzatoare clasei III-IV de calitate, similar încărcării secţiunilor monitorizate pe râul Argeş. De asemeanea, valori mai ridicate s-u înregistrat în cazul fenolilor (clasa III) în perioada mai-iunie.Din punct de vedere biologic, la nivelul fitoplanctonului au fost identificaţi reprezentanţi ai diatomeelor din genurile: Synedra, Melosira, Cymbella, biomasa dezvoltată este redusă maximul fiind de 1,7 mg/l, corespunzătoare stadiului oligotrof. În campania de vară domină reprezentanţii Cryptophytelor, genurile Cryptomonas, Chroomonas cu păstrarea caracterului oligotrof.La nivelul macrozoobentosului, în campania de primavară a fost identificată o singură specie Branchiura sowerbyi, numărul de exemplare fiind redus.

Bazinul Hidrografic IALOMIŢA:Lac Snagov

– Antena Tâncăbeşti – 2 puncte de recoltare– Complex Pacea – 2 puncte de recoltare– Şant Floreşti – 2 puncte de recoltare

Lac Căldăruşani – coada Cociovaliştea – 1 punct de recoltare– coada Vlăsia – 1 punct de recoltare– Ponton I.M.H. – 2 puncte de recoltare– A.G.V.P.S. – 2 puncte de recoltare

Lacul Snagov - monitorizarea s-a efectuat în 3 secţiuni situate pe această acumulare. Secţiunea Antena Tâncăbeşti a fost monitorizată în 2 puncte de recoltare, suprafaţa (0,5 m) şi zona fotică (1 – 1,8 m). Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO, este moderată, în limitele clasei II-III de calitate cu valoari uşor mai ridicate în zona de adâncime. Nutrienţii se

52

păstrează în acelaşi registru, corespunzători clasei II de calitate, cu o creştere a concentraţiilor la suprafaţă în campania de primavară.

Analiza biologică la nivelul fitoplanctonului a evidenţiat dezvoltarea puternică a cryptophytului Chroomonas acută în campania de primavară, dezvoltarea maximă având-o la suprafaţa apei, biomasa medie înregistrată pe secţiune de 7,9 mg/l o încadrează în categoria eutrof. În cursul verii devin dominante chlorophytele ( Chlorella vulgaris) însă biomasa dezvoltată este redusă (2,82 mg/l). Macrozoobentosul este reprezentat doar de Chironomus plumosus într-un număr redus de indivizi, indicând o impurificare destul de ridicată la nivelul fundului.

Clasa generală de calitate II. Secţiunea Complex Pacea: considerată mijlocul lacului: clasa generală de

calitate II, monitorizată tot pe 2 profile de adâncime - suprafaţă şi zona fotică, însă adâncimea maximă de recoltare a fost de 5,5 m. Aici au fost monitorizaţi şi indicatorii din categoria grad de mineralizare, metale şi micropoluanţi organici cu frecvenţa trimestrială. Toţi indicatorii de calitate s-au încadrat în clasele I - II de calitate cu excepţia fenolilor şi zincului, indicatori ce s-au încadrat în clasa III-a de calitate.

Similar secţiunii anterioare, în campania de primavară, fitoplanctonul a fost dominat de Chroomonas acuta, cu dezvoltare maximă la nivelul zonei fotice, biomasa maxima fiind de 5,53 mg/l, stadiu trofic eutrof. Mai apar şi diatomee. În campania de vară la nivelul suprafeţei regresează dezvoltarea speciei în schimb la nivelul zonei fotice domină numeric algele verzi (Coelastrum microporum). Biomasa maximă înregistrată este de 5,66 mg/l, păstrează caracterul de eutrofie.

Macrozoobentosul este dominat de Chironomus plumosus alături de care apar : Tubifex tubifex şi Bezzia varicolor însă cu o densitate mult redusă.

Secţiunea Şantu Floreşti: monitorizată trimestrial în 2 puncte: suprafaţă şi zona fotică pentru nutrienţi şi indicatorii regimului de oxigen. Clasa II-a de calitate. Ambele categorii de indicatori s-au încadrat în clasele I-II de calitate.Din punct de vedere biologic, dominanta fitoplanctonica este diatomea la nivelul suprafeţei, alături de care mai apar alge aurii şi verzi (chlorophyta). În zona fotică are loc o dezvoltare numerică a chlorophytelor însă biomasa este foarte scazută. În vară rămân dominante chlorophytele prin Eudorina elegans, Chlamydomonas. Valoarea maximă a biomasei a fost înregistrată în timpul verii la suprafaţă, respectiv 1,88 mg/l încadrând secţiunea în categoria oligotrof.

La nivelul macrozoobentosului a fost identificată o singură specie: Chironomus plumosus, însă s-au întâlnit număr redus de indivizi/unitatea de suprafaţă.Calitatea apei în Lacul CĂLDĂRUŞANI

Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni amplasate în zone care să confere reprezentativitate pentru calitatea apei întregului lac. Pentru furnizarea datelor necesare stabilirii stării de troficitate a acumulării, probele au fost recoltate pe profile de adâncime (suprafaţă, zona fotică). Acest lac este alimentat de 2 râuri, Vlăsia şi Cociovaliştea.

Secţiunea Coada Cociovaliştea: clasa de calitate III- monitorizată trimestrial pentru organice şi nutrienţi.

Din categoria RO: oxigenul dizolvat înregistrează deficit în august cu o valoare de 1,6 mg O2/l.

Încărcarea organică moderată, mai ridicată în lunile calde ale anului, corespunzătoare clasei III de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzatoare clasei I-III de calitate - pentru compuşii azotului şi corespunzătoare clasei IV de calitate pentru cei ai fosforului în campaniile iunie-august.Analiza biologică efectuată de-a lungul a 3 campanii de recoltare a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta crysophytului Oikomonas mutabilis în campania lunii martie,

53

biomasa dezvoltată de 8,09 mg/l încadrează secţiunea în categoria eutrof. În campania de vară predomină chlorophytele (Chlamydomonas simplex, Chlorella vulgaris) alături de care se dezvoltă şi diatomeele, cel mai bine reprezentată fiind Cyclotella meneghiniana, însă biomasa dezvoltată este mult redusă (2,77 mg/l – oligotrof - slab mezotrof). În august biomasa regresează, astfel că se întâlneşte o valoare 1,7 mg/l. Se observă o creştere a numărului de specii în perioada de vară, când condiţiile sunt favorabile populaţiilor algale.

Secţiunea Coada Vlăsia: clasa generală de calitate IV- monitorizată trimestrial pentru substanţe organice şi nutrienţi.Încărcarea organică este moderată, în limitele clasei III de calitate, valori mai ridicate întâlnindu-se în cazul CBO. Încărcarea cu nutrienţi este similară secţiunii anterioare, însă valorile ridicate în cazul fosforului se menţin şi în perioada de toamna - corespunzătoare clasei V de calitate.Analiza biologică a evidenţiat similaritate la nivelul compoziţiei şi dominantei fitoplanctonice în această secţiune cu fitoplanctonul ce s-a dezvoltat în secţiunea anterioară, cu dominanta speciei Oikomonas mutabilis în martie când se înregistrea-ză şi cea mai mare valoare a biomasei 14,1 mg/l - hipertrof. În vară creşte diversitatea astfel că au fost identificate 33 de specii, cu predominarea algelor verzi similare secţiunii anterioare. În august diversitatea scade, domină cryptophytele, biomasa dezvoltată este însă foarte redusă (1,53 mg/l).

Secţiunea I.M.H. - mijloc lac - clasa generală de calitate IV, din punct de vedere chimic indicatorii au înregistrat valori similare cu cele anterioare, cu menţinerea valorilor ridicate pentru fosfor începând din iunie până la sfârşitul anului. Din categoria gradului de mineralizare valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Fe, în campania din august şi Mn în timpul verii. Fenolii de asemenea au înregistrat valori foarte mari în august - clasa V-a de calitate.

La nivelul fitoplanctonului situaţia este similară, înflorire în martie produsă de Oikomonas, cu diversitate scăzută, biomasa maximă a fost înregistrată la suprafaţă (18,67 mg/l) - hipertrof. În iunie predomină chlorophytele, biomasa este corespunză-toare stadiului eutrof şi se menţine astfel şi în august (7,5 mg/l).

Secţiunea A.G.V.P.S.- clasa generală de calitate IV.Indicatorii de calitate au înregistrat valori similare secţiunii anterioare, încărcare organică moderată, valori ridicate pentru compuşii fosforului.Din punct de vedere biologic, în această secţiune se întâlnesc aceleaşi grupe dominante în cele 3 campanii, ca şi în secţiunile anterioare, însă dezvoltarea fitoplanctonului este mai puternică în primavară, biomasa maximă dezvoltată fiind de 29,44 mg/l în zona fotică, corespunzătoare stadiului hipertrof. În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonului scade, biomasa este foarte mică (în medie 2 mg/l) dominata de chlorophyte - numar mare de specii.Bazinul Hidrografic MOSTISTEA - B.H. DUNĂREA

În zona administrată de unitatea noastră, în anul 2006 a fost monitorizată o singură acumulare:

Acumularea Petrăchioaia: monitorizare trimestrială pentru indicatorii regimu-lui de oxigen şi lunară pentru nutrienţi. Clasa globală de calitate: III. Atât încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO, cât şi încărcarea în nutrienţi a apei au fost moderate, corespunzătoare clasei III de calitate. S-a observat o tendinţă de scădere a oxigenului dizolvat în a 2-a jumătate a anului când apare deficit de oxigen.

Maximul dezvoltării fitoplanctonice se produce în martie când domina numeric alga aurie Oikomonas mutabilis şi cryptophytul Cryptomonas erosa. Biomasa dezvoltată cu o valoare de 7,32, încadrează acumularea în categoria eutrof. În iunie, diversitatea

54

biologică creşte cu predominarea algelor verzi însă biomasa dezvoltată este mult redusă (2,27 mg/l).

Macrozoobentos: diversitate scăzută fiind 2 reprezentanţi ai Oligochetelor: Tubifex tubifex şi Lumbriculus variegatus, cu predominarea numerică a celor din urmă (încărcare organică mare la nivelul fundului lacului).

3.3 Ape subteraneApe subterane freatice: în anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din

reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele: zona Domneşti – Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a

constatat depăşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe; F3: depăşiri pentru aceeaşi indicatori şi încărcare bacteriană.

Zona Cernica monitorizată prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încărcare organică şi azotaţi. Zona Dragomireşti- Rudeni 2 foraje: F1 încărcare organică, nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depăşiri la încărcare organică. Zona Joiţa cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentraţie ridicată pentru amoniu,

încărcare bacteriană. Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încărcare mare în Fe; F3 amoniu. Zona Flămânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu şi Mn. Zona Ciocăneşti 1 foraj: încărcare organică, amoniu şi Mn; Zona Ghimpaţi: 1 foraj: încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi); Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depaşire pentru Mn; Zona Răcari 1 foraj: încărcare mare în amoniu. Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încărcare organică,

nutrienţi Mn. Zona Gorneni – Găvanu - Burdea: 1 foraj cu depăşire la amoniu. Zona Mogoşeşti – Găvanu - Burdea: 1 foraj: încărcare organică, nutrienţi, Fe,

Mn; Zona Darvari - Catichea monitorizată prin 2 foraje: ambele cu depăşiri la

nutrienţi, substanţe organice, Fe şi Mn. Zona Creţeşti: 1 foraj cu depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică. Zona Berceni: 1 foraj cu depăşiri similare zonei anterioare. Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004.

3.5. Apele uzate3.5.1 Surse majore de poluare şi grad de epurare

În b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare, prezentate în următorul tabel.

Surse majore de poluare monitorizate în b.h. Argeş Tabel 3.5.1.a.

55

Nr.crt Sursa de poluare Domeniu de activitate Receptorul

1.AEROPORT INTERNATIONAL Otopeni

Aviatie- ape pluviale-2 evacuari

V. Pasarea

2. AGROMEC Ciorogarla mecanizare Ciorogarla3. AGROMEC Stefanesti mecanizare V. Pasarea

4 APA NOVA Bucuresti- 3 evac Gospodarie comunalaDambovita prin colector casetat

5APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA

Statie de tratare apa Ciorogarla

6 APA NOVA –ST.TRATARE ROSU Statie tratare apa Iazuri decantare

7 Ad.Nationala a Rezervelor Statului administratieColector casetat Dambovita

8 ARTECA Jilava SAProducere articole cauciuc

Sabar

9 AVICOLA CrevediaZootehnie - crestere pasari

Ac Crevedia VII

10 BERE BAUTURI Popesti Leordeni Industrie alimentaraColector casetat Dambovita

11 CET PROGRESUL Energie termica Valea Mamina

12 CET SUD (cu 4 evacuari) Energie termicaColector casetat Dambovita

13 SC CHIAJNA + ILF MILITARIConserve legume+fructe

Dambovita

14SC CASCADE DEVELOPMENT CONSULT SRL

Furnizare utilitati (Medicamente)

Colector casetat Dambovita

15 CONSERV Buftea Industrie alimentara Ac Buftea

16 DANUBIANA (cu 2 evacuari) Producere art cauciucCalnau şi caseta Dambovita

17TASM ROMANIA SRL (fost E.G.C. BUFTEA)

Gospodarie comunalaAc. Buciumeni- V. Colentina

18 G.I.P. INSTAL Confectii metaliceColector casetat Dambovita

19 SC GLINA SA Industrie alimentaraColector casetat Dambovita

20 SC GREC ROM BUSSINES SA depoziteColector casetat Dambovita

21 I.C.L.F. Vidra cercetare Sabar22 I.F.I.N. Magurele cercetare Ciorogarla23 I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni sanatate V. Pasarea

24IRIDEX – GROUP IMPORT EXPORT SRL

Rampa de gunoi ecologica

Dambovita

25 LICEUL Dragomiresti Vale invatamant Dambovita26 PRIMARIA 1 DECEMBRIE Gospodarie comunala Arges

27PRIMARIA BRAGADIRU + CORNETU

Gospodarie comunala Sabar

28 PRIMARIA BRANESTI Gospodarie comunalaAc Branesti III- v. Pasarea

29 VITAL GAZ MAGURELE Gospodarie comunala Ciorogarla30 PRIMARIA OTOPENI Gospodarie comunala V. Pasarea prin

56

canal CC3

31 SC PROTAN SA Producere faina animalaColector casetat Dambovita

32 SEMANATOAREA (SEMA PARC)Producere utilaje agricole

Colector casetat Dambovita

33 SOMIC Bragadiru SA constructii Ciorogarla34 SOPREX BRAGADIRU SA Producere oxigen Ciorogarla35 SPITAL Domnesti sanatate Sabar

36 U.M. 01961 Otopeni aparareV. Pasarea prin CC3

37 U.M. 01295 Clinceni aparare Sabar

38 VISCOFIL SA Asigurare utilitati tertiColector casetat Dambovita

39 VEGRAS Bragadiru Industrie alimentara Ciorogarla

40 VISTO PRIMEX SRLService şi spalatorie auto

Sabar

41 SC MOTOC NIL INDUSTRIESProducere articole cauciuc

Valea Mangului

42NUSCO IMOBILIARA SRL (fosta Pipera) ape pluviale

Imobiliare; energie termica; canal.

Valea Saulei

43 IMPRESS BUFTEA ape pluviale tipografie Ac Buftea

44SPITAL DE PSIHIATRIE DOMNITA BALASA

sanatate Dambovita

45 ECOREC SA Rampa deseuri urbaneColector casetat Dambovita

În b.h. Ialomiţa sunt monitorizate 10 surse de poluare, care includ gospodăriile comunale – monitorizate cu frecvenţă lunară, celelalte unităţi trimestrial.

Tabel 3.5.1.bNr.crt

Sursa de poluare Domeniu de activitate Receptorul

1. PRIMARIA BALOTESTI Gospodarie comunala Cociovalistea

2.PROD SERVICE A.C.T. SNAGOV

Gospodarie comunala Ialomita

3.COMPLEX SPORTIV NATIONAL SNAGOV

Sport Snagov

4. RAAPPS – PALAT SNAGOV administratie Snagov

5.COMITET OLIMPIC şi SPORTIV ROMAN-Sydney 2000

sport Snagov

6. U.M. 0490 CIOLPANI aparare Snagov

7. SEMTEST BALOTESTI SAProducere material seminal

Cociovalistea

8.SC NIC PROD TRANS’97 SRL

Producere bauturi alcoolice

Ialomita

9. SC CASTEL FILM SRL Productie film Snagov

10.S.N. RADIO STATIA TANCABESTI

radiocomunicatiiEvacuare în subteran

57

SURSE DE POLUARE APE UZATETabel 3.5.1.c.

Nr.crt.

SURSADE

APE UZATE

CURS DE APA

Debitape

uzateevac.

l/s

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5

codramura

economica

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 AGROPOL Caseta D 0.21 12 30 x x

agricultura+locuinte 0/12B

2 A.N.R.S. Caseta D 0.38 12 10 x x

administratie publica 75

3 BERE Bauturi Buc. Caseta D 5.3 12 15 x x x

ind.alim - bauturi 15

4 CET SUD R 1 Caseta D 13.38 12 28 x x

prod. energie 40


prod. energie 40


prod. energie 40


prod. energie 40

8 Sicomed Caseta D 48.98 12 47 x x x

ind.chimica 24

9 GIP INSTAL Caseta D 1.07 12 29 x

conf.metal+diverse 45

10 GLINA Caseta D 31.38 12 16 x x x

Fabrica de mezeluri 15

11 SEMA PARC Caseta D 3.53 12 41 x x x

constr. masini 29

12 PROTAN Caseta D 7.84 12 21 x x x

reciclare deseuri animale 37

13 VISCOFIL Caseta D 0.49 12 51 x x x

ind.chimica-vops+diverse 24

14 DANUBIANA Caseta D 10.16 12 44 x x x

prelucrare cauciuc 25

58

15 DANUBIANA Calnau 3.39 12 36 x x x

prelucrare cauciuc 25

Nr.crt.

SURSADE

APE UZATE

CURSDE

APA

Debitape

uzateevac.

l/s

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5cod

ramura economica

16 EGC - Buftea Buciumeni 86.25 12 39 x x x

gospod.comunala 41

17 PRIMARIA 1 Decem Canal Ag 1.11 12 30 x x

gospod.comunala 41

18PRIMARIA Bragadiru+Cornetu Sabar 5.26 12 30 x x

gospod.comunala 41

19 VITAL GAZ Magurele Ciorogarla 23.9 12 45 x x

gospod.comunala 41

20 PRIMARIA Branesti Pasarea 0.3 12 30 x x

gospod.comunala 41

21 PRIMARIA Otopeni cd3Pasarea 9.13 12 30 x x

gspd.com-canaliz oras 41

22 PRIMARIA Otopeni cd3Pasarea 4.57 12 30 x x

gspd.com-canaliz pluv 41

23 ANB StatiaTrat Rosu r.Dambovit 1010 24 14 x x

gospod comunala 41

24 ANB St.Tr.Arcuda Ciorogarla 1010 24 14 x x

gospod comunala 41

25 ANB Caseta 1 r.Dambovita 6,67 36 65 x x x

gospod comunala 41 mc/s

26 ANB Caseta 2 r.Dambovit 6,67 36 65 x x x


27 ANB Caseta 3 r.Dambovit 6,67 36 65 x x x


28 IRIDEX GROUP srl Dambovita 0.23 12 25 x x

Rampa ecol.gunoi levigat

29PRIMARIA Dragomiresti Dambovita 6 11 x x

(liceu) invatamantprin camp infiltrare

30 ICLF Vidra Sabar 0.67 6 36 x x x

agricultura+gospod comuna 41

59

31 ARTECA Jilava Sabar 3.03 12 44 x x x

prel.cauciuc+galv 25 si pluv

32 COMAICO Arges 0.15 6 16 x x x

ind alim+zootehnie 0/12B

Nr.crt.

SURSADE

APE UZATE

CURSDE

APA

Debitape

uzateevac.

l/s

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5cod

ramura economica

33 CONSERVE Buftea L.Buftea 39.5 6 10 x x

ind alimentara 15

34IMPRES Buftea (M) L.Buftea 0.3 4 5 x

ambalaje ind.alim. 15

35 scChiajna+ILF Militari Dambovita 4.14 12 15 x x

ind.alimentara 15

36 AVICOLA Crevedia Crevedia 8.02 8 13 x x

cresterea pasarilor 0/12A

37 SAIC Bragadiru Ciorogarla monit de 2 11 x x

agrozoo+gospod loc controlapr, sept

38VEGRAS Bragadiru SA Ciorogarla 1.28 6 12 x x

ind.alimentara 15

39 IFIN Magurele Ciorogarla 11 12 27 x x x

cercet/prod nucleara 73

40 INGG Ana Aslan Pasarea 2.13 6 22 x x x

sanatate 85

41SPITAL Domnita Balasa (M) Dambovita monit 4 11 x x

sanatate 85

42 Spital Domnesti Sabar monit 4 12 x x

sanatate 85

43 VISTO PRIMEX SRL Sabar 0.11 6 18 x x

spalatorie auto

45 AGROMEC Ciorogarla Ciorogarla 1.07 6 18 x x

mecanizare agricola 0/41

46 AGROMEC Stefanesti Pasarea 1.04 6 16 x x

mecanica agricola 0/141

47 CET Progresul-pluvial Cocioc 0.29 12 23 x x

prod. energie 40

48 REMAT SUD SA V.Cocioc 4.2 6 10 x x

60

reciclare deseuri 37

49 SOMIC Bragadiru Ciorogarla 2.4 6 7 x

constructii 45

50SOPREX Bragadiru SA Ciorogarla 1.37 6 19 x x x

ind.chimica 24

Nr.crt.

SURSADEAPE UZATE

CURSDE

APA

Debitape

uzateevac.

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5

codramura

economica

l/s

51 UM 01961 - OTOPENI V.Pasarea 2.29 6 19 x x x

aparare 75

52 UM 01966 - Clinceni Sabar 6.01 6 42 x x x

aparare-tehnica 85

53 CORUC Otopeni (M) canPasarea monit 4 10 x x

constructii metalice 28

54CN AeroOtopeni-canal pluvial 1 V.Pasarea 12 18 x

transport aerian 62

55CN AeroOtopeni-canal pluvial 2 V.Pasarea 12 18 x

transport aerian 62

56PIPERA SA - NUSCO IMOBILIARA V.Saulei pluvial 6 24 x

prod. mobila 36 monit

57Statia de pompare - ANIF 2 r.Dambovita monit 4 6 x

imbunat funciare 0/143

58PRIMARIA com. BALOTESTI Cociovali 10.7 12 31 x x x

gospod.comunala 41

59Prod Service ACT SNAGOV SRL Ialomita 3.35 12 30 x x

(St.Epurare Gruiu) 41

60 U.M. 0490 (Ciolpani) V.Snagov 6 12 x x

aparare 74

61 Nic Prod Trans '97 SRL Ialomita 2.63 6 15 x x x

ind.alcool 15

62Complex National Sportiv SNAGOV L.Snagov 1.73 12 13 x x

Sport 92

63RAAPPS - Palat SNAGOV V.Snagov 0.34 12 13 x x

61

administratie

64CLUB STEAUA - Hotel Saftica Vlasia 0.25 6 13 x x

sport/agrement 92

65C. O. R. SYDNEY 2000 Lac Snagov 0.14 12 13 x x

complex sportiv si pluvial

Nr.crt.

SURSADEAPE UZATE

CURSDE

APA

Debitape

uzateevac.

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5

codramura

economica

l/s

66SEMTEST Balotesti SA Cociovali 0.36 6 16 x x

zootehnie 0/12B

67UM 0461 - Spital Balotesti Cociovalis 0.54 6 12 x x

sanatate 85

T O T A L SURSE 67

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglemen-tate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

62

RESTITUTII CARE EVACUEAZA IMPURIFICATORI IN APASI INSTALATII DE EPURARE

Tabel 3.5.1.C.

CATEGORIIB.H. ARGES B.H.

MOSTIS-TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL BUC. ILFOV

Numar folosinte care polueaza

*46 6 40 - 12 58

Volum anual de ape uzate evacuate (mii mc) 386544

*367376 19168 - 10620 397164

Folosinte dotatecu instalatii deepurare

Numar restitutiiDotate

26 3 23 - 10 36

Capacitate totalainstalatii (mc/s)

-

dincare

Instalatiice au funct.partial

Numar restitutii

20 - 20 - 9 29

Capacitate Instalatii (mc/s)

-

Instalatiicare nu

au funct.

Numar restitutii

6 3 3 - 1 7

Capacitate instalatii (mc/s)

-

* La municipiul Bucureşti este inclus volumul total de ape uzate evacuat în râul Dâmboviţa de SC APA NOVA, conform masurătorilor efectuate pe casete, la Caţelu (inclusiv evacuările de la comunele limitrofe – Chitila, Voluntari, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, vidanjări, pluviale). ** Sunt luate in calcul numai folosintele de apa, chiar daca au mai multe puncte de descarcare. O parte din apele uzate evacuate de către unităţile zootehnice sunt dirijate către terenurile ce aparţin beneficiarilor sau terţilor.

63

3.5.2. Reţele de canalizare a localităţilor

Sistemul de canalizare orăşenească a municipiului Bucureşti este realizat ca un sistem unitar asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea Administraţiei Naţionale APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa , în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din vecinatatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22,5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.Judeţul Ilfov - numai o parte din localităţile judeţului dispun de sisteme centralizate de canalizare parţiale, în prezent depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, obţinându-se perioade de tranziţie până în anii 2012-2016.

În b.h. Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, şi Măgurele.

În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de canalizare parţiale numai localităţile Baloteşti şi Snagov.

3.5.3. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

B.H. Argeş: Municipiul Bucureşti - Staţia de epurare GLINA În cursul anului 2006 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Damboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Damboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil. euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.Judeţul Ilfov - din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Braneşti, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Voluntari,

67

Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de către Consiliile Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitatea proiectată, depăşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lacul Buciumeni.

B.H. Ialomiţa - din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile Snagov şi Baloteţti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzator. În anul 2006 a intrat în funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin finanţare europeană.

3.5.4. Monitorizarea calităţii apelor pentru implementarea Directivelor U. E.

Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se întegrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);

- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)Administraţia Naţională Apele Române aplică strategia şi politica naţională în

domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, Administraţia Naţională Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G. 118/2002, actualizată şi completată cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplica H.G. 188/2002, modificată şi completată cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Singura poluare accidentală produsă în anul 2006 în b.h. Argeş – localitatea Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor vechi dezafectat, prin manevrare greşită a vanei de golire.

68

Capitolul 4. Solul

4.1. Fondul funciar

4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe (suprafaţa arabilă şi cultivată, tipuri de culturi, tipuri îngrăşăminte şi cantitatea utilizată la hectar, suprafeţe scoase din circuitul agricol şi motivaţia scoaterii acestora)Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

a) Terenuri agricole:- Arabil – 105357 ha- Păşuni şi fâneţe - 2058 ha- Vii - 1484 ha- Livezi - 778 ha- Agricol – 109677 ha

b) Terenuri neagricole - Păduri şi vegetaţie forestieră – 25679 ha- Teren neproductiv - 1191 ha- Râuri, lacuri, bălţi - 5474 ha- Altele (drumuri, construcţii) – 16307

Suprafaţa arabilă - 105357 ha din care:- cultivată – 101236 ha- ogoare şi rămas neinsămânţat – 4094 ha

Tipuri de culturi:- cereale pentru boabe - 46054 ha- leguminoase pentru boabe – 181 ha- plante uleioase - 17303 ha- plante medicinale şi onomatice – 261 ha- cartofi – 830 ha - legume câmp şi solaria – 5973 ha- pepeni verzi şi galbeni – 233ha- plante de nutreţ – 14697 ha- plante pentru producerea de seminţe şi loturi semincere – 1521 ha

Tipuri de îngrăşăminte:- azotoase, fosfatice, potasice - azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg s.a/ha- îngrăşăminte complexe : NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg s.a/ha- îngrăşăminte naturale - 20 t/ha

Suprafeţe scoase din circuitul agricol - 492 ha.Suprafeţele au fost scoase din circuitul agricol în vederea realizării de investiţii ca:

locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi utilităţi.

69

- DINAMICA SEPTELULUI

EVOLUTIE NUMAR TOTAL BOVINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 774

Bucuresti, 694

Bucuresti, 757

Bucuresti, 863

Ilfov, 20384Ilfov, 20282

Ilfov, 21236

Ilfov, 19779

Cum

ulat Bucuresti - Ilfov, 20553

Cum


Cum


Cum


0

5000

10000

15000

20000

25000

NUMAR BOVINE - TOTAL ANUL 2002 NUMAR BOVINE - TOTAL ANUL 2003 NUMAR BOVINE - TOTAL ANUL 2004 NUMAR BOVINE - TOTAL ANUL 2005

EVOLUTIE BOVINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucu

resti, 5

48

Bucu

resti, 5

21

Bucu

resti, 4

24

Bucu

resti, 3

50


Ilfov, 12693Ilfov, 12974 C

um

ula

t Bucu

resti - Ilfo

v, 13522

Cum

ula

t Bucu

resti - Ilfo

v, 12353

Cum

ula

t Bucu

resti - Ilfo

v, 12454

Cum

ula

t Bucu

resti - Ilfo

v, 13214

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

DIN TOTAL BOVINE: VACI, BIVOLITE,JUNINCI ANUL 2002




70


Bucuresti, 483

Bucuresti, 463

Bucuresti, 416

Bucuresti, 324


Ilfov, 11955Ilfov, 12034 Cum


Cum


Cum


Cum


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

VACI SI BIVOLITE ANUL 2002 VACI SI BIVOLITE ANUL 2003 VACI SI BIVOLITE ANUL 2004 VACI SI BIVOLITE ANUL 2005


Bucuresti, 65

Bucuresti, 58

Bucuresti, 8

Bucuresti, 26

Ilfov, 474

Ilfov, 606

Ilfov, 738

Ilfov, 940 Cum

ulat Bucuresti - Ilfov, 1005 C

umulat B

ucuresti - Ilfov, 614

Cum


Cum


0

200

400

600

800

1000

1200

JUNINCI ANUL 2002 JUNINCI ANUL 2003 JUNINCI ANUL 2004 PORCINE-TOTAL ANUL 2005

71

EVOLUTIE PORCINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 3723

Bucuresti, 2608

Bucuresti, 5655

Bucuresti, 4540

Ilfov, 211307Ilfov, 216438

Ilfov, 151563Ilfov, 142885

Cum


Cum


Cum


Cum


0

50000

100000

150000

200000

250000

PORCINE-TOTAL ANUL 2002 PORCINE-TOTAL ANUL 2003 PORCINE-TOTAL ANUL 2004 PORCINE-TOTAL ANUL 2005

EVOLUTIE PORCINE IN PERIOADA 2002 - 2005B

ucuresti, 513

Bucuresti, 447

Bucuresti, 143

Bucuresti, 161

Ilfov, 19885

Ilfov, 17371

Ilfov, 14271

Ilfov, 15273

Cum


Cum


Cum


Cum


0

5000

10000

15000

20000

25000

DIN CARE: SCROAFE DE PRASILA ANUL2002




72

EVOLUTIE PORCINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 84

Bucuresti, 75

Bucuresti, 0

Bucuresti, 20

Ilfov, 4692

Ilfov, 1999

Ilfov, 6213

Ilfov, 6931

Cum


Cum


Cum


Cum


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

SCROFITE PENTRU PRASILA ANUL 2002 SCROFITE PENTRU PRASILA ANUL 2003 SCROFITE PENTRU PRASILA ANUL 2004 SCROFITE PENTRU PRASILA ANUL 2005

EVOLUTIE OVINE IN PERIOADA 2002 - 2005B

ucuresti, 2698

Bucuresti, 2300

Bucuresti, 5484

Bucuresti, 3486

Ilfov, 24396

Ilfov, 19657

Ilfov, 17568

Ilfov, 14793

Cum


Cum


Cum


Cum


0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

OVINE-TOTAL ANUL 2002 OVINE-TOTAL ANUL 2003 OVINE-TOTAL ANUL 2004 OVINE-TOTAL ANUL 2005

73

EVOLUTIE OVINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 2226

Bucuresti, 1887

Bucuresti, 5270

Bucuresti, 3175

Ilfov, 19206


Ilfov, 13223

Cum


Cum


Cum


Cum


0

5000

10000

15000

20000

25000

DIN CARE: OI SI MIOARE ANUL 2002 DIN CARE: OI SI MIOARE ANUL 2003 DIN CARE: OI SI MIOARE ANUL 2004 DIN CARE: OI SI MIOARE ANUL 2005

EVOLUTIE CAPRINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 485

Bucuresti, 364

Bucuresti, 892

Bucuresti, 469

Ilfov, 6434

Ilfov, 4558

Ilfov, 3502

Ilfov, 2933 Cum


Cum


Cum


Cum


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

CAPRINE-TOTAL ANUL 2002 CAPRINE-TOTAL ANUL 2003 CAPRINE-TOTAL ANUL 2004 CAPRINE-TOTAL ANUL 2005

74

EVOLUTIE CABALINE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 252

Bucuresti, 179

Bucuresti, 74

Bucuresti, 58

Ilfov, 5524

Ilfov, 5862

Ilfov, 5405

Ilfov, 5137

Cum


Cum


Cum


Cum


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

CABALINE-TOTAL ANUL 2002 CABALINE-TOTAL ANUL 2003 CABALINE-TOTAL ANUL 2004 CABALINE-TOTAL ANUL 2005

EVOLUTIE PASARI IN PERIOADA 2002 - 2005B

ucuresti, 344960 Bucuresti, 13041

Bucuresti, 15519

Bucuresti, 14634

Ilfov, 1404919

Ilfov, 1533336

Ilfov, 1404254

Ilfov, 1189804

Cum


Cum


Cum


Cum


0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

PASARI-TOTAL ANUL 2002 PASARI-TOTAL ANUL 2003 PASARI-TOTAL ANUL 2004 PASARI-TOTAL ANUL 2005

75

EVOLUTIE PASARI PASARI OUATOARE ADULTE IN PERIOADA 2002 - 2005

Bucuresti, 247132

Bucuresti, 10628

Bucuresti, 13991

Bucuresti, 11539

Ilfov, 1099516Ilfov, 1151696

Ilfov, 908252

Ilfov, 832840

Cum


Cum


Cum


Cum


0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

DIN TOTAL PASARI: PASARIOUATOARE ADULTE ANUL 2002




EVOLUTIE ALBINE IN PERIOADA 2002 - 2005B

ucuresti, 9001

Bucuresti, 7365

Bucuresti, 9918

Bucuresti, 9590

Ilfov, 7694


Ilfov, 5624

Cum


Cum


Cum


Cum


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

ALBINE ANUL 2002 ALBINE ANUL 2003 ALBINE ANUL 2004 ALBINE ANUL 2005

76

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor4.2.1. Îngrăşăminte

a. Aplicarea ingrăşămintelor în anul agricol 2005 - 2006- îngrăşăminte chimice – total 46500/1907 ha/t din care:

- azotoase ha / t – 42150/1624- fosfatice ha / t – 3705/260 - potasiu ha / t – 645/23

- îngrăşăminte naturale ha / t – 1766/41191b. Aplicarea îngrăşămintelor pe culturi total - 44594/1781 ha/t

din care azotoase – 41864/1613 ha/t- grâu şi secară – 7652/345 ha/tdin care azotoase - 7122/299 - porumb pentru boabe - 12770/375din care azotoase - 12350/347- floarea soarelui – 10825/397din care azotoase – 10570/384- soia boabe - 477/15din care azotoase - 375/11- cartofi total - 172/13din care azotoase – 172/13- legume total - 4686/288din care azotoase - 4390/272- plante de nutreţ total - 1630/61din care azotoase - 1580/59- alte culturi total – 5520/253din care azotoase - 4550/198- păşuni naturale – 440/16din care azotoase - 420/15- vii - 97/4din care azotoase - 70/13- livezi - 325/14din care azotoase - 265/12

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor

Produse fitosanitare – aplicate- Insecticide ha/kg - 8095/10640- Fungicide ha/kg – 7111/4118- Erbicide total – 53988/72260

din care:- grâu – ha/kg - 15513/23260- porumb – ha/kg – 21412/14970

Produse fitosanitare – utilizate

77

SPECIFICAŢIE U/M Volumul acţiunii…… ha, t, Cons. Pest. mii buc. Subst. activ.

17. GRÂU + SECARĂ ha 16994 30. 30. Mălura comună - sămânţă t 424 0,342

681 Tiramet 600 SC t - -549 Orius ST 2 WS t - -481 Dividend 030 FS t 149 0,007654 Vitavax 200 FF t 275 0,335

31. 31. Malura +gandac ghebos t 3387 2,978258 Tirametox 90 PTS t 350 0,945

Gaucho 600 FS t 225 0,081204 Protilin AL 81 PUS t 315 0,765

Gaucho 600 FS + Orius 6 FS

t 420 0,151

243 Sumidan t 274 0,252Yunta 246 FS t 1155 0,568Sentinel + Premise t 183 0,077Raxil 060 FS + Cruiser t 465 0,139

18. 18. Gandac ghebos ha - -6. 6. Plosnita adulti ha - -

42 Cipertrin 10 CE ha - -229 Sinoratox 35 CE ha - -

7. 7. Plosnita larve ha 5456 0,054 42 Cipertrin 10 CE ha 1652 0,016

Faster 10 CE ha 704 0,007Supersect 10 EC ha 3100 0,031

25. 25. Gandacul ovazului (larve+adulti) ha (5456) 0,00042 Cipertrin 10 CE ha (1652) 0

Faster 10 CE ha (704) 0Supersect 10 EC ha (3100) 0

33. 33. Boli foliare ha 9657 1,954455 Carbendazim 500 SC ha 2845 0,842588 Sanazole 250 EC ha 2310 0,284411 Alto combi 420 ha 1980 0,415445 Bumper 250 EC ha 1797 0,222

1. 2. 3. 4.

78

- 2 -

1. 2. 3. 4.694 Goldazim 500 SC ha 600 0,180

716 Vydan 25 EC ha 125 0,01134. 34. Buruieni ha 15513 1,589

952 Lancet ha 130 0,0681112 Rival 75 PU ha 4042 0,0591119 Cerestar 75 WP ha 310 0,004

981 Mustang ha 804 0,146942 Icedin Super ha 3200 1,211

1122 Sekator ha 110 0,001872 Dacsulfuron 750 WP ha 380 0,004

1112 Rival Star 75 PU ha 6112 0,090 1161 Primstar 75 DF ha 425 0,006

35. ORZ + ORZ0AICA30. Malura comuna - samanta to 886 0,458

627 Sentinel + Premise to 55 0,02350 Cruiser 350 FS to 20 0,010

357 Yunta 246 FS to 237 0,117654 Vitavax 200 FF to 228 0,278590 Vincit F to 68 0,005434 Celest star to 221 0,008572 Raxil 060 FS to 57 0,017

33. Boli foliare ha 475 0,116456 Carbiguard 500 SC ha 244 0,072445 Bumper 250 EC ha 42 0,005411 Alto combi 420 SC ha 189 0,039

25. Gandacul ovazului - larve ha - -30 Carbetox 37 CE ha - -

34. Buruieni ha 1653 0,2271112 Rival 75 PU ha 707 0,008

942 Icedin Super ha 468 0,177931 Granstar 75 DF ha 270 0,002981 Mustang ha 208 0,040

41. PORUMB – Total 35. Daunatori - tratament samanta t 626,98 4,970

33 Carbofuran 350 t 108,54 0,94950 Cruiser 350 FS t 107,8 0,377

103 Furadan 35 ST t 134,64 1,156107 Gaucho 600 FS t 97,2 0,845276 Victenon 50 WP t 21,2 0,265

32 Carbodan 35 ST t 157,6 1,378* 36. Boli - tratament samanta T 5120 0,179

527 Maxim XL 035 FS T 5120 0,179585 Royal Flo 42 S t -

* Cantitatea de sămânţă tratată este mai mare decât cea folosită în judeţul Ilfov, deoarece s-a făcut raportarea întregii cantităţi tratate în judeţ, inclusiv cea tratată de firma Pioneer.

79

1. 2. 3. 4.5. Ratisoara ha 15 0,005

276 Victenon 50 WP ha 15 0,005

34. Buruieni ha 15155 9,3461088 Trophy ha 200 0,5361071 Titus 25 DF ha 410 0,0021028 Relay ha 350 0,692

935 Guardian Extra ha 1615 0,0271200 Challenger ha 380 0,752

803 2,4 D Sare DMA 600 ha 5636 3,3781170 SDMA Super ha 5944 3,566

760 Dialen Super 464 SL ha 568 0,393

4. SFECLĂ DE ZAHĂR36. Boli sămânţă t - -

633 Tiradin 70 PUS t - -

35. Daunători - tratament sămânţă t - -103 Furadan 35 ST t - -

1. Făinare ha - -630 Tilt 250 CE ha - -

34. Buruieni ha - -886 Dual 500 EC ha - -

5. FLOAREA SOARELUI – consum* 36. Boli - tratament samanta t 859,5 0,899

550 Ostenal MT 75 PUS t - -416 Apron XL 350 ES t 859,5 0,899

* 35. Daunatori - tratament samanta t 13,35 0,084103 Furadan 35 ST t 6,75 0,061

33 Carbofuran 350 to - -107 Gaucho 600 FS t - -

50 Cruiser 350 FS t 6,6 0,02334. Buruieni h 19352 23,361

1085 Triflurom 48 EC h 468 0,448934 Guardian CE h 2060 3,100

1200 Challenger h 980 1,934938 Harness h 1710 2,731

1165 Dacmaisun h 624 1,194979 Modown 4 F h 840 0,603

* Cantitatea de sămânţă tratată este mai mare decât cea folosită în judeţul Ilfov deoarece s-a făcut raportarea întregii cantităţi tratate în judeţ, inclusiv cea tratată de firma Pioneer.

80

1. 2. 3. 4.1080 Treflan 24 EC ha 9.602 11,5191161 Primstar 75 DF ha 792 0,0081028 Relay 90 EC ha 866 1,712

809 Agil 100 EC ha 1410 0,1127. SOIA

34. Buruieni ha 270 0,0131085 Triflurom 48 EC ha - -1011 Pivot 100 LC ha 270 0,013

346. PLANTE MEDICINALE34. Buruieni ha - -

1016 Prometrex 50 WP ha - -459. ALTE CULTURI

37. Dăunatori ha 2470 0,418 135 Mavrik 2 E ha 975 0,118 2 Actara 25 WG ha 540 0,006 152 Mospilan 20 SP ha 416 0,012

42 Cipertrin 10 CE ha 274 0,004 255 Thionex 35 EC ha 265 0,27834. Buruieni ha 1230 0,907 1081 Treflan 48 EC ha 863 0,880 1011 Pivot 100 LC ha 367 0,102

38. TRIFOLIENE37. Dăunători - total ha 6937 0,141

42 Cipertrin 10 CE ha 568 0,01193 Fastac 10 EC ha 1857 0,017

249 Supersect 10 EC ha 560 0,00568 Diazol 60 EC ha 140 0,074

335 Faster 10 EC ha 3372 0,03058 Decis 2,5 EC ha 440 0,004

34. Buruieni ha 2022 0,2021011 Pivot 100 LC ha 2022 0,202

565. DEPOZITE CEREALE46. Dezinsecţie spaţii depozitare m.mp 576,8 42,600

3 Actellic 50 EC m.mp 375,8 37,580229 Sinoratox 35 CE m.mp - -244 Sumithion 50 EC m.mp 201 5,020

10. FASOLE ÎN OGOR PROPRIU + BOB33. Boli foliare ha 28 0,033

649 Turdacupral 50 PU ha - -458 Champion 50 WP ha 28 0,033499 Funguran OH 50 WP ha - -

34. Buruieni ha 28 0,0251085 Triflurom 48 EC ha 28 0,025

81

1. 2. 3. 4.16. MAZĂRE BOABE

34. Buruieni ha. 18 0,0011011 Pivot 100 LC ha 18 0,001

831 Basagran M ha - -

6. CARTOFI33. Boli foliare ha 119 0,141

479 Dithane M 45 ha 9 0,017494 Folpan 50 WP ha 21 0,021440 Bravo 500 SC ha 7 0,004458 Champion 50 WP ha 14 0,021595 Shavit F 71,5 WP ha 28 0,038528 Merpan 50 WP ha 40 0,040649 Turdacupral 50 PU ha - -

21. Gandacul din Colorado ha 680 0,206244 Sumithion L 100 ha 72 0,138216 Rimon 10 EC ha - -213 Regent 200 SC ha 30 0,000276 Victenon 50 WP ha 274 0,064

93 Fastac 10 EC ha 112 0,001152 Mospilan 20 SP ha 192 0,003

34. Buruieni ha 6 0,005809 Agil 100 EC ha 4 0,004

1099 Sencor 70 WG ha 2 0,001

56. SOLANO FRUCTOASE33. Boli foliare ha 9793 11,650

750 Ridomil Gold MZ 68 WP ha 824 1,400400 Acrobat MZ 90/600 WP ha 744 1,023494 Folpan 50 WP ha 2140 2,140422 Bavistin 50 WP ha 817 1,782440 Bravo 500 SC ha 810 0,022479 Dithane M 45 ha 867 1,387458 Champion 50 WP ha 676 1,012639 Topsin M 70 WP ha 100 0,069528 Merpan 50 WP ha 1756 1,756

Alcupral 50 PU ha 1059 1,05934. Buruieni ha 482 0,375

886 Dual 500 CE ha 188 0,0941054 Sencor 70 WP ha 41 0,0061068 Stomp 330 CE ha 156 0,2601004 Pantera 40 EC ha 97 0,015

957 Leopard 5 EC ha - -

82

1. 2. 3. 4.

567. BOSTANOASE33. Boli foliare ha. 1895 2,250

458 Champion 50 WP ha. 643 0,974422 Bavistin 50 WP ha. 52 0,026400 Acrobat MZ 90/600 WP ha. 140 0,193566 Previcur 607 SL ha. 31 0,028514 Konker ha. - -528 Merpan 50 WP ha. 747 0,747494 Folpan 50 WP ha. 282 0,282

568. LEGUMINOASE PASTAI34. Buruieni ha. 18 0,000

1011 Pivot 100 LC ha. 18 0,000569. BULBOASE

33. Boli foliare ha. 516 0,580528 Merpan 50 WP ha. 91 0,091440 Bravo 500 SC ha. 306 0,306479 Dithane M 45 ha. 119 0,183

34. Buruieni ha. 120 0,0941065 Stomp 330 EC ha. 48 0,080

809 Agil 100 EC ha. 42 0,004927 Goal 2 E ha. 30 0,010

116. LEGUME RADACINOASE34. Buruieni ha. 74 0,122

1065 Stomp 330 EC ha. 74 0,12233. LEGUME - TOTAL

99. Alti daunatori (incl.G din Colorado) ha. 10459 1,384 343 Confidor 70 WG ha. 446 0,062117 Karate 2,5 EC ha 694 0,005

58 Decis 2,5 EC ha. 1356 0,0513 Actellic 50 EC ha. 172 0,086

213 Regent 200 SC ha. 190 0,003152 Mospilan 20 SP ha. 3336 0,135244 Sumithion 50 EC ha. 970 0,478

68 Diazol 60 EC ha. 715 0,423104 Fury 10 EC ha. 2194 0,011229 Sinoratox 35 EC ha. 148 0,101250 Talstar 10 EC ha. 194 0,009

298 Dackillin ha. 4 0,000 317 Nemathorin 10 G ha. 40 0,120

52. Melci ha 420 0,198140 Mesurol 4 G ha. 123 0,023175 Optimol 4 G ha 297 0,175

53. Coropisnita ha. 1244 1,849233 Sintogril 5 G ha. 890 1,326109 Gryllosin 5 G ha. 354 0,523

83

1. 2. 3. 4.178. LEGUME SOLARII

33. Boli foliare ha 13295 15,472 700 Alcupral 50 PU ha 1117 2,752750 Ridomil Gold MZ 68 WP ha 1426 1,547440 Bravo 500 SC ha 1143 1,143479 Dithane M 45 ha 975 1,498639 Topsin M 70 WP ha 2138 1,474458 Champion 50 WP ha 1144 1,706 494 Folpan 50WP ha 2088 2,088

528 Merpan 50WP ha 2394 2,394 449 Captadin 50 PU ha 870 0,870

34. Buruieni ha 695 1,156 1065 Stomp 330 EC ha 695 1,156

37. Dăunători – total ha 12470 0,51258 Decis 2,5 EC ha 1295 0,049

2 Actara 25 WG ha 1730 0,037152 Mospilan 20 SP ha 2398 0,099

93 Fastac 10 EC ha 3300 0,043117 Karate 2,5 EC ha 1369 0,009213 Regent 200 SC ha 418 0,004343 Confidor 70 WG ha 1960 0,271

198. LEGUME SERĂ - Total + FLORI33. Boli foliare – vegetaţie ha 1360 2,116

700 Alcupral 50 PU ha 496 1,269528 Merpan 50 WP ha 291 0,291479 Dithane M 45 ha 120 0,189639 Topsin M 70 WP ha 273 0,187494 Folpan 50WP ha 180 0,180

34. Buruieni ha 242 0,083 927 Goal 2 E ha 242 0,083

37. Dăunători -total - vegetaţie ha 920 0,539 2 Actara 25 WG ha 91 0,001

135 Mavrik 2 F ha 304 0,034152 Mospilan 20 SP ha 160 0,007

58 Decis 2,5 EC ha 182 0,006117 Karate 2,5 EC ha 182 0,001

20 Basamid granule ha 1 0,490

570. MAR + PAR56. Rapăn mii buc 476,4 ,842

647 Trifmine 30 WP mii buc - -479 Dithane M 45 mii buc 121,2 0,318528 Merpan 50 WP mii buc 228,6 0,376494 Folpan 50 WP mii buc 90,0 0,147605 Sumi 8 12,5 WP mii buc 36,6 0,001

84

1. 2. 3. 4.

1. Făinare mii buc 283,8 0,563 639 Topsin M 70 WP mii buc 36,6 0,063703 Shavit F 72 WP mii buc 210,6 0,500618 Systhane 12,5 CE mii buc - -647 Trifmine 30 WP mii buc - -605 Sumi 8 12,5 W mii buc (36,6) 0,000

- Erwinia a. ( Focul bacterian ) mii buc 97,2 0,156458 Champion 50 WP mii buc 21,6 0,031700 Alcupral 50 PU mii buc 74,4 0,124512 Kocide 101 mii buc 1,2 0,001

57. Gargarita pomi mii buc 12,6 0,006229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,006

58. Vierme pomi mii buc 275,6 0,271229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,006195 Polytrin 200 EC mii buc - -249 Supersect 10 EC mii buc 12,6 0,000

93 Fastac 10 EC mii buc 250,4 0,265571. PRUN

59. Viespe pomi mii buc 223,4 0,002 117 Karate 2,5 EC mii buc 110,8 0,001195 Polytrin 200 SC mii buc - -249 Supersect 10 EC mii buc 112,6 0,001139 Meotrin 20 EC mii buc - -

58. Vierme pomi mii buc 436,6 0,003229 Sinoratox 35 CE mii buc - -117 Karate 2,5 EC mii buc (110,8) -249 Supersect 10 EC mii buc (112,6) -195 Polytrin 200 EC mii buc - -

93 Fastac 10 EC mii buc 213,2 0,003575. CAIS + PIERSIC

1. Făinare mii buc 98,4 0,053520 Mancozeb 800 mii buc 22,2 0,049593 Score 250 EC mii buc 27,6 0,001445 Bumper 250 EC mii buc 48,6 0,004

26. Molia mii buc 421,8 0,009229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,005

93 Fastac 10 EC mii buc 402,0 0,004249 Supersect 10 EC mii buc 7,2 0,000

574. CIREŞ + VIŞIN58. Vierme pomi mii buc 418,2 0,004

93 Fastac 10 EC mii buc 296,6 0,00358 Decis 2,5 EC mii buc 121,6 0,001

85

1. 2. 3. 4.575. TOATE SPECIILE DE POMI

60. Monilioze pomi mii buc 1560,0 2,318602 Sulfat de cupru mii buc 666,6 1,147649 Turdacupral 50 PU mii buc 72,6 0,120479 Dithane M 45 mii buc 168,2 0,447700 Alcupral 50 PU mii buc 562,6 0,561548 Orius 25 EW mii buc 66,0 0,027682 Teldor 500 SC mii buc 24,0 ,016

61. Larve miniere mii buc 543,2 0,00093 Fastac 10 EC mii buc (543,2) -

62. Omizi defoliatoare – pomi mii buc 543,2 0,00093 Fastac 10 EC (543,2) -

63. Omida dud mii buc 408,0 0,010104 Fury 10 EC mii buc 408,0 0,010

93 Fastac 10 EC mii buc - -Taieri mecanice mii buc 135,0 -

64. Afide pomi mii buc 2612,4 0,397249 Supersect 10 EC mii buc (119,8) -

58 Decis 2,5 EC mii buc (421,6) -117 Karate 2,5 EC mii buc (110,8) -

93 Fastac 10 EC mii buc (1242,8) -104 Fury 10 EC mii buc (408,0) -

67 Diazol 50 EW mii buc 210,0 0,350 135 Mavrik 2 F mii buc 51,0 0,010 231 Sinoratox Plus mii buc 48,4 0,037

65. Acarieni mii buc 198,6 0,060148 Mitac 20 EC mii buc 86,4 0,056157 Nissorun 5 EC mii buc 112,2 0,004

13 Apollo 50 SC mii buc - -66. Paduchele din San-Jose – vara mii buc 1329,0 6,671

332 Fyfanon 50 EC mii buc 1042,2 5,211295 Aplaudus Green mii buc 286,8 1,460

67. Paduchele din San-Jose - iarna mii buc 177,0 1,286166 Oleodiazol 3 EC mii buc 24,6 0,019272 US-1 mii buc 28,8 0,675332 Fyfanon 50 EC mii buc 116,4 0,591

12 Aplaudus super mii buc 7,2 0,001

576. PEPINIERE POMICOLE37. Dăunători –total ha 60 0,083

272 US – 1 ha 4 0,05448 Calypso 480 SC ha 12 0,000

332 Fyfanon 50 EC ha 8 0,016295 Aplaudus Green ha 4 0,009

86

1. 2. 3. 4.

152 Mospilan 20 SP ha 20 0,002214 Reldan 40 EC ha 12 0,002

372. VII2. Mană ha 227 0,422

649 Turdacupral 50 PU ha 42 0,123602 Sulfat de cupru ha 64 0,160595 Shavit F 71,5 WP ha 57 0,084494 Folpan 50 WP ha 36 0,027

439 Zeama Bordeleza ha 3 0,003 499 Funguran OH 50 WP ha 25 0,025

1. Fainare ha 99 0,000595 Shavit F 71,5 WP ha (57) -494 Folpan 50 WP ha (36) -445 Bumper 250 EC ha 6 0,000

58. Putregai ha 199 0,095 423 Bavistin DF ha 19 0,008595 Shavit F 71,5 WP ha (57) -494 Folpan 50 WP ha (36) -492 Folicur Multi 50 WP ha 87 0,087

26. Molia ha 64 0,0103 Actelic 50 CE 26 0,010

344 Decis 25 WG ha 38 0,00065. Acarieni ha 185 0,042

148 Mitac 20 EC ha 11 0,004250 Seizer 10 EC ha 9 0,000250 Talstar 10 EC ha 50 0,000363 Tors ha 5 0,000149 Mitigan 18,5 EC ha 76 0,028260 Torque 550 SC ha 37 0,010

192. CĂPŞUNI35. Boli foliare ha 82 0,022

422 Bavistin 50 WP ha 28 0,005639 Topsin M 70 WP ha 54 0,017

CONIFERE- Inrosirea acelor mii buc 41,4 0,069

639 Topsin M 70 WP mii buc 41,4 0,069

- Daunatori mii buc 36,2 0,008229. Sinoratox 35 CE mii buc 36,2 0,008

Menţionăm că acţiunile fitosanitare la care nu se regăsesc consumuri de pesticide s-au efectuat conform avertizărilor, complexat cu alte teste.

87

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehniceTabel 4.2.3.

Inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt.

Judeţ

Numele proprietarului/administratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contaminată

(m2)Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 IlfovS.C.Picovit Rom-Impex

S.R.L.

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul

Popesti Leordeni

proprietate privata

activ. Agricole-zootehnie

dejectii animaliere pastoase

poluanti de natura

organica1978 2000

2 Ilfov S.C.Avicola S.A Buftea

Sos. Bucuresti Targoviste nr.4, oras

Buftea

proprietate privata

zootehnie- avicultura

dejectii animaliere

poluanti organici

1974 5000

3 IlfovCosiliul Local, comuna 1

Decembrie1 Decembrie

proprietate privata

activitati agricole

surse de nitrati din

activ agricole

nitrati 2127 ha conf. Ord. 241/2005

4 IlfovConsiliul Local, orasul

ChitilaChitila

proprietate privata de

stat

activitati agricole


activ agricole


5 IlfovConsiliul Local comuna

Darasti - IlfovDarasti Ilfov


stat

activitati agricole


activ agricole

nitrati 1140 ha

conf. Ord. 241/2007, prin adresa CL

informeaza ca exista 465 ha teren poluat din activitati diverse

6 IlfovConsiliul Local comuna

DobroiestiDobroiesti


stat

activitati agricole


activ agricole


88

7 IlfovConsiuliul Local comuna

JilavaJilava


stat

activitati agricole


activ agricole


8 IlfovConsiliul Local oras

MagureleMagurele


stat

activitati agricole


activ agricole


89

4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)În urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic s-au identificat cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele în zona platformei industriale Pantelimon – Neferal (poluare istorică). Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu efectuate pentru societăţile de pe platformă, poluarea solului nu este profundă, solul având în această zonă o capacitate ridicată de regenerare.

Tabel 4.2.5.Inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt.

Judeţ

Numele proprietarului/administratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contaminată(m2)

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov S.C. Neferal S.A.

orasul Pantelimon

(in jurul instalatiilor de

prelucrta metale

neferoase)

proprietate privata

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

depozit deseuri

industriale

poluanti anorganici

din instalatii prelucrare

metale neferoase

1972 30000

Acumulatorul S.A. este in procedura de faliment; Neferal-16000 mp depozit deseuri industriale;14000 mp poluare istorica din activ. desfasurate pe amplasament (Acumulatorul, Nefereal, si IMNR); IMNR- detine un depozit cu substante cu potential radioactiv, se afla sub jurisdictie CNCAN

2 Ilfov

Parc 2 Gradinari apartinand Sectiei II Stoenesti din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C. Petrom S.A.

Com Domnesti- extravilan

proprietate privata

ind. petroliera

pierderi accidentale

din rezervoare

sau conducte

hidrocarburi petroliere

1969 1100exista raport la Bilant

de Mediu de nivel II/2006

3 IlfovParc 2 Bragadiru

apartinand Sectiei III Dumitrana din Schela

Amplasat la aproximativ 300 m de

proprietate privata

ind. petroliera


din




90

Bolintin – Sucursala Videle S.C. Petrom S.A.

aeroportul Clinceni, pe

raza comunei Cornetu

rezervoare sau

conducte

4 Ilfov

Parc 1 Bragadiru apartinand Sectiei III Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C.Petrom A.S.

orasul Bragadiru

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte




5 Ilfov

Parc 1 Jilava apartinand Sectiei IV Caldararu din

Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Amplasat langa

penitenciarul Jilava in

partea de Est si soseaua de

centura a Bucurestiului in partea de

Nord

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte




6 Ilfov

Parc 2 Caldararu apartinand Sectiei IV Caldararu din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C.Petrom S.A

Com Cernicaproprietate

privataind.

petroliera


din rezervoare

sau conducte




7 Ilfov I.F.I.N. Platforma Magurele

proprietate de stat

ind. energetica si nucleara- Institut de Cercetare

deseuri cu potential radioactiv

risc de radiatii

se afla sub jurisdictia

CNCAN

91

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbunePe teritoriul Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov nu sunt in functiune termocentrale pe cărbune.

4.3. Calitatea solurilor4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate (să se specifice şi tipurile de sol

existente procentual pe clase) Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost, de asemenea, evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş ( cca. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 140).Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea.Tabel 4.3.1.a -Repartitia solului pe categorii de folosinţe:

Categoria de folosinta Suprafaţă (ha)Suprafaţă totala 23787Suprafaţă agricolă 5449 -proprietate majoritar privata 4153Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepîniere viticole -livezi, pepîniere pomicole

4607506-66270

Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera

611

Ape şi balţi 908Alte suprafeţe 16819

Tabel 4.3.1. b-Încadrarea terenurilor pe clase de calitate dupa nota de bonitare Folosinta Suprafaţă

(Ha)Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420Pasuni şi fanete

2439 0 34 2077 281 45

Vii 2009 148 1711 182 0 0Livezi 1754 0 1657 34 80 0

92

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilorÎn arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate

antropic, tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-vestica).

Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile în care, prin operatiuni de decopertare, modelare etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..

A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.

4.4. Monitorizarea calităţii solurilor Nu se deţin informaţii cu privire la monitorizarea calităţii solului pe teritoriul

judeţului Ilfov.4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

In judeţului Ilfov s-au identificat în următoarele comune terenuri degradate, inapte pentru o agricultură eficientă, după cum urmează:

- comuna Afumaţi – 3 ha- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla şi Sabar)- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal- comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlaştină - domeniul privat al comunei – 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări neproductive -

domeniul privat al comunei- comuna Găneasa - 4 ha- comuna Grădiştea - 2 ha- oraş Măgurele - 1 ha- oraş Pantelimon - 3 ha- oraş Buftea - 2 haIn municipiul Bucuresti, sub aspectul degradării de terenuri, impărtirea pe

sectoare se prezintă în modul următor:Sectorul Suprafaţă de teren degradat (ha)

Sectorul 1 75Sectorul 2 27.2Sectorul 3 3.5Sectorul 4 10.14Sectorul 5 35Sectorul 6 30

Total 180.84

4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor – prin realizarea lucrărilor de ameliorare

93

a terenurilor degradate pe o suprafaţă de 2189 ha în perimetre de ameliorare, din care realizată suprafaţa de 704,5 ha şi predată la beneficiari.

94

Tabel 4.6.Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt.

JudeţLocalizarea

sitului contaminat

Tipul activităţii

poluatoare

Natura poluanţilor

Localizarea poluanţilor(sol, rocile din zona nesaturată,apa

subterană)

Metode de remediere utilizate(prezentare

succintă a obiectivelor şi a modurilor de lucru)

Destinaţia ulterioară a

sitului remediat

Suprafaţa decontaminată

(mp.), volum sol şi/sau apă

subterană decontaminate

(mc.)

Rezultate obţinute

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul

Popesti Leordeni

activ. Agricole -

zootehnie -

ioni de amoniu, coliformi

totali

apa subterana

se va realiza un proiect pt o noua statie de epurare a apei uzate; puturile de alimentare cu apa vor fi tratate cu cloramina

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

2 Ilfov

Sos. Bucuresti Targoviste nr.4, oras

Buftea

zootehnie - avicultura -

poluanti organici

solul e poluat cu reziduuri organice in exces, cu compusi de azot si fosfor cu concentratii excesive

salubrizarea platformei din incinta, salubrizarea platformei de dejectii si a celei de uscare namol, realizarea unei perdele de vegetatie la limita proprietatii

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

3 Ilfov

orasul Pantelimon, in zona activitati

desfasurate de SC Neferal SA,

SC Acumulatorul SA, SC IMNR

SA

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

instalatii prelucrare

metale neferoase

sol si apa subterana

monitorizarea periodica a calitatii solului(anual), evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, reparatia la timp a utilajelor, utilizarea materialului depus pe halda ca produs in vederea recuperarii metalului din acesta sau prelucrarea in instalatiile

Agentul economic SC Neferal SA a solicitat Aviz de Mediu pentru sitarea activitatii de depozitare deseuri industriale si stabilirea obligartiilor de mediu

95

tehnologice

4 IlfovCom

Domnesti- extravilan

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere

sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare si a metodelor de depoluare

5 Ilfov

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul

Clinceni, pe raza comunei

Cornetu

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sonde-lor aflate in con-servare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


6 Ilfovorasul

Bragadiruind.

petrolierahidrocarburi

petroliere

in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sondelor aflate in conservare, pe traseele subtera-ne de transport produse petroliere


96

7 Ilfov

Amplasat langa

penitenciarul Jilava in partea

de Est si soseaua de centura a

Bucurestiului, in partea de

Nord

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


8 Ilfov Com Cernicaind.

petrolierahidrocarburi

petroliere

in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


9 Ilfov

Platforma Institutului de

Cercetari Fizico-

Nucleare, Magurele

ind. energetica si nucleara- Institut de

Cercetare si Fizica

Nucleara

pericol de radiatii

activitataea si modul de management a produselor si deseurilor sunt sub controlul CNCAN

10 IlfovComuna

1 Decembrieactivitati agricole

nitratisol si apa subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

97

11 Ilfovoras Chitila

activitati agricole


localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

12 Ilfovcomuna

Darasti Ilfovactivitati agricole


localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 C.L a informat ca sunt pe teritoriul comunei 465 ha poluate

13 Ilfovcomuna

Dobroiestiactivitati agricole


localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluata

98

14 Ilfovcomuna

Jilavaactivitati agricole


localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

15 Ilfovoras

Magureleactivitati agricole


localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

99

Capitolul 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea Pădurilor. Mediul Marin şi costier.

5.1. BiodiversitateaCapitalul Natural şi componentele sale au o anumită capacitate productivă care trebuie

cunoscută pentru a evita supraexploatarea şi, respectiv, o anumită capacitate de suport (parametru esential pentru a dimensiona corect presiunea antropica şi a evita deteriorarea). Astfel, conservarea Capitalului Natural presupune în principal menţinerea unui raport acceptabil între ecosistemele naturale, seminaturale şi antropizate, cu menţinerea heterogenităţii în cadrul fiecarui tip de ecosisteme şi asigurarea conectivităţii între aceste ecosisteme. Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macroregionale de ecosisteme este necesar să se identifice configuraţia viabilă a unui mozaic de ecosisteme naturale şi seminaturale care să includă toate tipurile de ecosisteme.

Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin coridoare naturale şi/sau obtinută prin diferite lucrări de reconstrucţie ecologică, este o condiţie fundamentală pentru atingerea obiectivelor conservării diversităţii habitatelor şi a sistemelor ecologice. Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o largă diversitate a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună.

La nivelul regiunii, au fost identificate şi înregistrate în baza de date on line Natura 2000 următoarele propuneri de situri Natura 2000:- situl Lacul Căldăruşani – propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;- situl Scroviştea - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;- situl Lacul Snagov - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;- situl Lacul Cernica - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;- situl Grădiştea-Dridu - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Societatea Ornitologică Română.- situl Parcul Ştirbey - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

În urma procesului de validare organizat la sfârşitul anului 2006, pentru Regiunea 8 au fost validate şi supuse dezbaterii publice situl Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea-Dridu (SPA).Situl Natura 2000 Scroviştea se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea, declarată prin H.G. nr.792/1990.

100

Harta – situl Natura 2000 Scroviştea

5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică5.1.1.1. Habitate naturale

Pe teritoriul Regiunii 8, există următoarele tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat ( caracteristic Lacului Snagov), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum).

Nymphaea alba (nufărul alb)

Nymphaea lotus L.var. thermalis (nufăr termal)

101

Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

– Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition -cod 3150

– Lacuri distrofice şi iazuri -cod 3160– Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli - cod 9160– Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae) - cod 91E0*– Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0

5.1.1.2 Flora şi fauna sălbatică Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarca prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp ( Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescaruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

PHALACROCORAX CARBO

102

ANAS PLATYRHYNCHOS

EGRETTA GARZETTA

103

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.

Lacul Căldăruşani Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei

şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

104

CICONIA CICONIA

ALAUDA ARVENSIS

105

FRINGILLA COELEBS

CARDUELIS CARDUELIS

106

http://aves.desdeinter.net/jilguer02.htm

ARDEA PURPUREA

STERNA HIRUNDO

Datorită existenţei acestor specii de păsări, pentru această zonă s-au facut determinări în teren a speciilor de faună, în special păsări, în vederea realizării documentaţiei pentru propunerea zonei anterior menţionate ca arie specială de protecţie avifaunistică.

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae – dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna - vidra (Lutra lutra) –L.462/2001 – anexa 3 , Cov. Berna

107

- jder de pădure (Martes martes) – L.462/2001 –anexa 5 Conv.Berna -nevăstuica mică (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna -bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) –L.462/2001 –anexa 5 - Cervidae – căprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv. Berna - Suidae – mistreţ (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5, - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5, - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

Lepus europaeus Vulpes vulpes

Putorius putorius Lutra lutra

Mustela nivalis Meles meles

108

http://www.natuurbeleving.be/zoogdieren/Wezel_Mustela-nivalis.html

Sus scrofa Capreolus capreolus

Reptile:

-Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna-Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna -şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna-Colubridae – şarpele de casă (Natrix natrix) – Conv. Berna - şarpele de apă (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna

Emys orbicularis Lacerta viridis

Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

109

http://natuurbeleving.scene24.net/fotografen/Rollin_Verlinde.html

Silurus glanis

Tinca tinca Perca fluviatilis

5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse

genetice

Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna). În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

110

Phasianus colchicus

5.1.3. Starea ariilor naturale protejate

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea ( declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de

111

livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti-Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie nr. 7680 din data de 22/11/2004. Convenţia de custodie este guvernată de prevederile O.U.G. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificari prin Legea 462/2001, republicată şi Ordinului nr. 850 din data de 27/10/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S- a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

Fauna şi Flora

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

112

Fauna şi Flora

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

5.2. Biosecuritatea5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii5.2.2.1 Cadrul instituţional

Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România5.2.7.1. Soia În anul 2005, pe teritoriul Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov, au cultivat soia modificată genetic 2 agenţi economici:

1. Staţiunea Didactică Belciugatele, Ferma Moara Domnească, comuna GăneasaÎn urma verificării documentelor, s-au constatat următoarele:

- seminţele de soia modificate genetic din soiurile S2254RR, AG 0801RR, KPG23930RR şi SP9191RR au fost puse la dispoziţia experimentatorului de către firma Monsanto, pentru cultivarea unei suprafeţe de 0.6 ha;- producţia totală realizată a fost de 1445 kg şi a fost depozitată în magazia de

seminţe a fermei în 22 de saci etichetaţi pe care se menţionează „soia modificata genetic”;

- ferma dispune de un registru cu evidenţa soiurilor, a suprafeţelor cultivate şi a cantităţilor de soia existente;

- în fermă nu au existat şi nici nu există alte plante modificate genetic.2. Societatea Agricolă Samurcaşi, comuna Ciorogârla

În urma verificării documentelor, s-au constatat următoarele:- seminţele de soia modificate genetic, soiul PR92B05RR, au fost

achiziţionate de la Societatea Agroplant SRL; - suprafata cultivată a fost de 53 ha din care s-au recoltat 18 ha, restul de 35

ha rămânând nerecoltate;- producţia totală realizată a fost de 4000 kg şi a fost depozitată (vrac) în

magazia de seminţe, în faţă existând o tăbliţă pe care se menţionează „soia modificata genetic”;

- în Societatea Agricolă Samurcaşi nu au existat şi nici nu există alte plante modificate genetic.

113

Pentru anul 2006, situaţia cultivatorilor de soia modificată genetic pe teritoriul Regiunii 8 este următoarea:

Nr crt

Locaţie /teren

Denumire agent

economicAdresa Soiul cultivat

Supra-faţa

cultivată

Provenienţă sămânţă

Cumpă-rată

Produc-ţie

proprie

1. Comuna Pantelimon

Staţiunea Didactică Belciugate- le

Belciugate-le, judeţul Călăraşi

PR92305RR 33 haDa -

2. Comuna Afumaţi

SC Agroneb 123 SRL

Str. Teiului, nr. 2, comuna Afumaţi

PR921305 50 haDa -

114

5.3. Starea pădurilor 5.3.1. Fondul forestier

La data de 31.12.2006 Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor / ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 21.475 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza teritoriului Regiunii 8 o suprafaţă de 20.647 ha. În raza judeţului Ilfov o suprafaţă totală de 1776 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mănăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar – Legea 18/1991, Legea 1 /2000 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247 /2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu destinaţie forestieră din raza Regiunii 8 este repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

- 19848 ha categoria „pădure”- 799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate

administraţiei silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza teritoriului Regiunii 8 este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

- 5455 ha Ocolul Silvic Bucureşti - 10283 ha Ocolul Silvic Snagov

- 4909 ha Ocolul Silvic Brăneşti5.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti sunt încadrate la grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu cotele de tăiere masă lemnoasă, stabilite prin Hotărâre de Guvern. Cota de masă lemnoasă este stabilită funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor este de 85 mii mc produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenarare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente extensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive, cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri, iar din cele extensive - tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.5.3.3. Masa lemnoasă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite au fost realizate integral.În 2006, 44000 mc au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economicica masă lemnoasă pe picior, 38 500 mc către populaţie şi 2000 pentru nevoi proprii.5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa).5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2006 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor pe suprafaţa totală de 390 ha din care 308 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 82 ha pentru constatarea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului.

Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile adminis-trate constituie o preocupare a personalului silvic, în vederea prevenirii atacurilor de dăunători şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.

115

5.3.6. Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieriÎn anul 2006 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate, au fost parcurse cu tăieri

de regenerare o suprafaţă totală de 612 ha, din care 478 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu tăieri rase, 78 ha cu tăieri de regenerare în grâng şi 50 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, anual se execută lucrări de îngrijire pe o suprafaţă de 800 ha, din care: 20 ha degajări, 85 ha curăţiri şi 695 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural.5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în 2006

În anul 2006 la nivelul Direcţiei Silvice Bucureşti s-au realizat 68 ha regenerări naturale şi 15 ha împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1536 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul Silvic. Tot în anul 2006 s-au xecutat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţa de 19 ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţa de 15 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat 208 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 704 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitisului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 897 mii buc puieţi forestieri şi 8100 kg seminţe forestiere.

Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe suprafaţa de 21 ha.

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total

2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 68

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.În perioada ce-o parcurgem, pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea

populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere, în special în rândul generaţiei tinere, anual desfăşurăm acţiuni de plantare arbori cu elevii, solicităm deasemeni spre publicare articole pozitive pentru a proteja pădurea în mass - media.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi a mediuluiAdministrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier.Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor

natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate în natură.

116

Capitolul 6

DESEURI. SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. DESEURIO importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. In

fiecare an, APM Bucureşti si Ilfov realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât si unităţile prestatoare de servicii de salubrizare si cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere->depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară->transport->depozitare finală, este atent urmărit.

Acest circuit trebuie administrat având in vedere 3 obiective importante: ocrotirea sănătăţii publice; protecţia mediului înconjurător; păstrarea curăţeniei, astfel încât spatiile publice să devină acceptabile din punct de vedere

estetic.

6.2 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE

6.2.1. GENERAREA DESEURILORStructura Bucureştiului ca şi capitala a ţării şi structura rurală a judeţului llfov este semnificativ diferită fata de restul tarii. Bucureştiul are o structură urbana în proporţie de 90%, iar llfov în proporţie de 10%. Ambele entităţi au propria dezvoltare în sectorul gestionarii deşeurilor, dezvoltări ce vor urma a fi descrise separat, într-un al treilea tabel vor fi rezumate datele obţinute.Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 si 2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii totale de deşeuri generate.

Generarea deşeurilor în judeţul llfov

Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judeţe, prezintă caracteristici aparte în ce priveşte gestiunea deşeurilor municipale şi asimilabile din următoarele motive:

- este limitrof municipiului Bucureşti, capitala Romaniei, şi ca urmare suportă evacuarea tuturor tipurilor de deşeuri (care au fost în prealabil sortate) din marea metropolă,

- are în structura teritoriala 8 oraşe - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popeşti Leordeni, Chitila, Pantelimon, Măgurele, Bragadiru şi 32 comune; din cele 8 oraşe, 1 (unul) – Buftea, este oraş cu statut vechi, restul sunt noi în plină formare şi dezvoltare,

- pe teritoriul judeţului îşi desfăşurau activitatea, la sfârşitul anului 2006, 5673 agenţi economici care desfăşoară activităţi, dintre cele mai diverse: comerţ – inclusiv comerţ prin internet, prestari servicii de alimentaţie publică, prestări servicii industriale, construcţii şi reparaţii în construcţii, industriale (producţii de materiale textile, prelucrare metale, metalurgia metalelor neferoase, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, prelucrarea peilor şi de încălţăminte, prelucrarea cauciucului şi producţia de anvelope, producţia de betoane şi mortare), cercetare aplicativă, învăţământ inclusiv învăţământ la distanţa, medicale, farmaceutice, transporturi rutiere, transporturi pe calea ferata, transporturi aeriene, specifice profilului militar, de pază şi ordine publică, agricole şi specifice sectorului agricol, de creştere: a păsărilor, a porcinelor, a bovinelor, extracţia petrolului, extracţia de gaze naturale, extracţia de ape geotermale. Cele mai multe activităţi sunt localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activităţi sunt localizate în loclitatile Darasti, Ganeasa, Nuci.

lfov are o populaţie de 234.152 locuitori dintre care 87% locuiesc în zonele rurale. 117

Valorile pentru generarea specifică de deşeuri sunt foarte mari pentru zonele rurale, la fel ca şi presupusa structura a deşeurilor din mediul rural cu multe deseuri din hartie si plastic. Dar judeţul llfov reprezintă o centura în jurul Bucureştiului, cu multe activităţi comerciale, deci nu o zonă rurală tipică.

Situaţia generării deşeurilor în judeţul Ilfov

Categorii de deşeuri Codul deşeului Anul

2002 2003 2004 t/an t/an t/an

1Deşeuri municipale din care: 20.15.01 46.638 47.014 47.579

1.1

Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20.03.2001 9.742 9.820 9.938

1.2

Deşeuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii 20.03.2001 1.948 1.964 1.988

20% of 1.1

1.3Deşeuri colectate separat din care 20.01.15.01 2.381 2.400 2.429

20% of 1.1 and 1.2 hârtie şi carton 20.01.2001 1.190 1.200 1.214 15.01.2001 sticlă 20.01.2002 298 300 304 15.01.2007 plastic 20.01.1939 496 500 506 15.01.2002 metale 20.01.1940 397 400 405 15.01.2004 lemn 20.01.1938 0 0 0 15.01.2003 biodegradabile 20.01.2008 0 0 0

Altele (compuşi, textile etc.) 20.01. 0 0 0

15.01

1.4Deşeuri voluminoase 20.03.07 0 0 0

1.5Deşeuri din grădini şi parcuri 20.02 1.959 1.975 1.991

1.6 Deşeuri din pieţe 20.03.02 288 290 2931.7 Deşeuri stradale 20.03.03 737 743 7521.8 Deşeuri necolectate 20.01 29.583 29.822 30.180 15.01

118

Rata de producere a deşeurilor este mai mult sau mai puţin constantă. Locuitorii din zona rurală erau conectaţi la serviciul de colectare in proportie de 25% în 2003.

Din moment ce colectarea separată a deşeurilor este în stadiu incipient şi cantitatea totală de deşeuri colectate separate de către persoane fizice neautorizate nu este cunoscută, rata de colectare separată a deşeurilor se estimează a fi în jurul a 8% din deşeurile menajere colectate.

O parte din deşeurile din demolari şi construcţii sunt depozitate ilegal.

Generarea specifică pentru judetul llfov este de 200 kg/loc/an referitor la populaţia totală.

Generarea deşeurilor în Bucureşti

Datele referitoare la deşeuri se bazează pe informatiile obtinute din chestionarele statistice şi pe indicatori de generare. Date mai credibile au fost obtinute în 2002 şi 2003, după introducerea Listei Europene a Deseurilor.

Aceste valori sunt comparate cu înregistrari ale serviciilor de salubritate cum ar fi Rosal Grup SA, Rebu, Urban, Supercom SA şi Masoti al căror număr de clienţi este de 1.014.628, această valoare include şi clienţi din sectorul comercial.

Cantitatea deşeurilor colectate separat de către persoane fizice neautorizate este total necunoscută. Există în jur de 250 de companii care se ocupă de colectarea separată. Presupunând că aceste companii iau o parte din materialele colectate de la persoane fizice neautorizate, o mare proporţie a deşeurilor colectate poate să nu fie înregistrată. Aceasta poate varia între 20-30% din cantitatea înregistrată.

Cea mai mare fracţiune din deşeurile colectate separat o reprezintă hârtia şi cartonul cu 47%, urmată de sticlă cu 16% şi metale 14%.

Cea mai importantă deosebire în informaţii, există în cazul metalelor. Valorile înregistrate de diferite instituţii variază între 197.000 şi 350.000 t/an. Sunt probabil incluse aici şi reziduurile de producţie şi părţi din vehiculele scoase din uz. Din acest motiv, cantitatea estimată de metale, provenite din gospodării trebuie să fie mai mică cu 5% din aceste valori.

Pentru plastic nu sunt disponibile valori credibile, de aceea cantitatea colectată separat se estimează a fi de 2% din totalul materialului colectat separat.

Datele privind deşeurile din gradini, parcuri şi pieţe ca şi cele stradale sunt apropiate de valorile considerate ca reper.

Producţia specifică pentru Bucureşti este estimată la 442 kg/loc*an în 2003 şi este cu aproape 15% mai mult decât media pentru România, calculată de Eurostat la 383 kg/loc*an pentru 2003. Valoarea este relativ mare comparativ cu ţări ca Polonia, Cehia, Slovacia şi Statele Baltice, toate ţări integrate în UE cu un fundal economic similar.

Generarea deşeurilor în Bucureşti

119


2002 2003 2004 t/an t/an t/an

1Deşeuri municipale din care: 20.15.01 866.631 873.620 884.122

1.1

Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20.03.2001 643.504 648.694 656.492

1.2

Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii 20.03.2001 128.701 129.739 131.298

1.3

Deşeuri colectate separat din care 20.01.15.01 63.488 64.000 64.769

Hârtie şi carton 20.01.2001 34.720 35.000 35.421 15.01.2001 sticlă 20.01.2002 11.904 12.000 12.144 15.01.2007 plastic 20.01.1939 1.984 2.000 2.024 15.01.2002 metale 20.01.1940 9.920 10.000 10.120 15.01.2004 lemn 20.01.1938 0 0 0

15.01.2003 biodegradabile 20.01.2008 1.984 2.000 2.024

Altele (compuşi, textile etc.) 20.01. 2.976 3.000 3.036

15.01

1.4Deşeuri voluminoase 20.03.07 0 0 0

1.5Deşeuri din gradini şi parcuri 20.02 9.489 9.566 9.681

1.6 Deşeuri din pieţe 20.03.02 9.544 9.621 9.7371.7 Deşeuri stradale 20.03.03 11.904 12.000 12.1441.8 Deşeuri necolectate 20.01 0 0 0 15.01

120

Generarea deşeurilor în Regiunea 8

Situaţia generarii deşeurilor municipale pentru Regiunea 8 Bucureşti –Ilfov


2.002 2.003 2.004 t/an t/an t/an 1 Deşeuri municipale din care: 920.579 927.943

1.1Deşeuri menajere colectare in amestec de la populatie

658.514 663.782

1.2

Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

131.703 132.756

1.3Deşeuri colectate separat din care

66.400 66.931 35.910 36.200 36.490 Hârtie şi carton 20.01.02 12.202 12.300 12.398 sticlă 15.01.07 20.01.39 2.480 2.500 2.520 plastic 15.01.02 20.01.40 10.317 10.400 10.483 metale 15.01.04 20.01.38 0 0 0 lemn 15.01.03 1.984 2.000 2.016 biodegradabile 3.000 3.024 Altele (compuşi, textile etc.) 15.01 20.03.07 0 0 01.4 Deşeuri voluminoase 11.541 11.6331.5 Deşeuri din gradini şi parcuri 9.777 9.856 9.9351.6 Deşeuri din pieţe 20.03.03 12.641 12.743 12.8451.7 Deşeuri stradale 29.583 29.822 30.0601.8 Deşeuri necolectate 15.01

Producerea specifică de deşeuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416 kg/loc*an.

121

6.2.2. DESEURI BIODEGRADABILE

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:

deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; deşeuri vegetale din parcuri, grădini; deşeuri biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere; teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.

Tinînd cont de prevederile PNGD, cantitatile de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov, în anul 2005, au fost:

156 tone = deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

2018 tone = deşeuri vegetale din parcuri, grădini; 296 tone = deşeuri biodegradabile din pieţe; 163 tone = componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a considerat un

procent de 20 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

70 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere. TOTAL = 2703 tone deşeuri biodegradabile în anul 2005.

In anul 2006 cantitatile de deseuri biodegradabile au fost: 320 tone = deseuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de

alimentaţie publică, in magazinele de tip METRO; 2042 tone = deseuri vegetale din parcuri si gradini; 300 tone = deseuri din piete; 180 tone = componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a considerat un

procent de 21 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

71 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere. TOTAL = 2813 tone deşeuri biodegradabile în anul 2006.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov

Nr. crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile

Cod deşeu

Anulu.m. = tone

2005 20061 Deşeuri biodegradabile rezultate în

gospodării şi unităţi de alimentaţie publică20.01.08 156 156

2 Deşeuri vegetale din parcuri, grădini; 20.02.01 2018 20423 Deşeuri biodegradabile din pieţe 20.03.02 296 3004 Componenta biodegradabilă din deşeurile

stradale (s-a considerat un procent de 20 % din cantitatea totala de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, in anul 2005 si un procent de 21% din cantitatea totala de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, in anul 2006);

20.03.03 163 180

5 Nămol de la epurarea apelor uzate menajere

19.08.05 70 71

TOTAL deşeuri biodegradabile 2703 2813

122

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din gospodării şi alimentaţie publică reflectă un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea gradului de urbanizare din judeţ (în anul 2006 au existat 8 oraşe: Bragadiru, Pantelimon, Măgurele, Chitila, Otopeni, Voluntari, Buftea, Popesti Leordeni ).

A crescut zona verde în proprietatile private prin crearea de gazoane cu iarbă de calitate. S-a mărit numărul populaţiei care utilizează desfacerea mărfurilor agricole la pieţe organizate. S-a mărit reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate.

Cantitatea de nămol a ramas la aceeasi valoare întrucât staţiile de epurare pentru ape uzate menajere sunt cele existente înainte de anul 1989 (statia de epurare Balotesti, Magurele, Buftea, Arteca Jilava, Pielorex, Snagov - Santu Floresti, Peris. Nu s-a luat în calcul cantitatea de hârtie nerecuperată şi neintrodusă în circuitul economic de reciclare. Estimăm ca va creşte cantitatea de deşeuri biodegrdabile prin creşterea gradului de colectare selectivă şi pătrunderea serviciilor de salubrizare în toate comunele şi satele judeţului Ilfov cât şi prin luarea în considerare a deşeurilor rezultate din activităţile agricole de creştere a animalelor şi păsărilor.

156

320

2018 2042

296 300

163 18070 71

0

500

1000

1500

2000

2500

cantitati (tone)

bidegradabile din magazine

de tip METRO siunitati dealimentatiepublica

biodegradabilevegetale din

parcuri sigradini

biodegradabiledin deseuri

piete

biodegrdabiledin deseuri

stradale

namol din statiide epurare

tipuri de deseuri

evolutia deseurilor biodegradabile in anii 2005 si 2006

2005 2006

În judeţul Ilfov, în anul 2005, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deşeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi îngrasămînt. La nivel local (în sate şi comune) se compostează dejecţiile animaliere cu producere de gunoi de grajd care se imprăştie pe sol şi se introduce sub brazdă.

In anul 2006 s-a emis un Permis de imprastiere namol rezultat de la statia de epurare Buftea.

123

Ca urmare a intocmirii Planului Regional pentru Gestionarea Deseurilor in Regiunea 8 de Mediu Bucuresti - Ilfov avem convingerea ca vor aparea si investitori care sa realizeze si managementul deseurilor biodegradabile in sensul producerii de biogaz si compost. Planul incurajeaza gospodarirea deseurilor biodegradabile prin realizarea de compost in “spatele casei”. Singura conditie care apare este cuantificarea cantitatilor de catre autoritatea publica locala si transmiterea informatiei la Autoritatea Competenta de Mediu.


Tabel Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii ani.

Nr. crt.

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeu

anul 2000 (tone)

anul 2001 (tone)

anul 2002 (tone)

anul 2003 (tone)

anul 2004 (tone)

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01 222538,96

275945,70

719388,72

906450,78

815201,57

1.1 Deşeuri menajare colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 2874,52 12276,58

9604,704

1057,05 1983,46

1.3 Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

21,236 22,957 449826,11

634615,64

502537,43

hârtie şi carton 20 01 0115 01 01

10,83 11,86 284314,34

190669,28

178447,204

Sticlă 20 01 0215 01 07

8,47 9,04 4568,79 14528,53

16213,53

Plastic 20 01 3915 01 02

1,936 2,057 87713,88

156620,394

119679,309

Metale 20 01 4015 01 04

- - 44727,55

197403,53

110094,06

Lemn 20 01 3815 01 03

- - - - -

biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36

4,94 17,04

altele 20 0115 01

- - 4559,19 75388,97

78086,29

1.4 Deşeuri 20 03 07 - - - - -

124

voluminoase1.5 Deşeuri din grădini

şi parcuri20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,61.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,7

254124,81

61436,925

82777,384

96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 0115 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05 - - - - -

2.1 Cantitate valorificată (s.u.)

19 08 05 - - - - -

2.2 Cantitate depozitată (s.u)

19 08 05 - - - - -

3 Deşeuri din construcţii şi demolări, din care:

17 5510,10 12016,74

42336 23577,57

25045,623

3.1 Deşeuri inerte - - - - -3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,7

442336 23577,5

725045,623

Total deşeuri generate

228049,06

287962,44

761724,72

930028,35

840247,19

Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), scoli, instituţii si agenţi economici, fiind in continua extindere funcţie de rezultatele obţinute si de fondurile disponibile.

Cantitaţi de deşeuri generate in municipiul Bucureşti in anul 2006

Nr. crt. APM Denumire material

Cantitate / tone Stoc/ tone

colectata valorificata eliminata 1.Deseuri municipale 574616.61 0.00 574616.61 2.Sticla 0.00 0.00 BUCURESTII 3.PET 3091.83 2191.56 4.PE 84.49 84.16 35.73 5.Hartie/ carton 146182.16 146182.16 0.00 6.uleiuri uzate 365.04 323.28 293.01 7.PCB/ PCT 0 0 413 8.acumulatori auto 1622.64 1585.44 617.28 9.anvelope uzate 2627.52 2462.52 236.87 10.des. Lemnoase 13.20 9.15 22.30 11.rumegus 8.62 6.42 1.55

12.Deseuri spitalicesti 7218.20 7218.20

125

6.2.3. Tratarea SI VALORIFICAREA deşeurilor MUNICIPALE

Colectare separată şi sortareSituatia actualaExistă o staţie pilot de sortare manuală a SC URBAN SA în Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucureşti care are o capacitate de 1000 t/lună. Deşeurile sunt pre-sortate şi vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare şi de la locuitori (proiect pilot pentru colectarea selectivă).

La depozitul Iridex sunt colectate şi presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este foarte scăzută.

Informaţii despre facilităţile de reciclare nu sunt disponibile, în jur de 10% din totalul deşeurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice neautorizate.

Sunt înregistrate 210 de companii pentru colectare şi colectare separată a deşeurilor. Aproximativ 150 dintre acestea întreprind activităţi de colectare a deşeurilor din ambalaje. Presupunând că în medie fiecare firmă are în jur de 10 oameni, ca şi angajaţi sau ca persoane fizice neautorizate, care colectează pentru ei ambalaje şi că pe zi o persoană colecteaza 50 kg ambalaje, ceea ce nu înseamnă aşa mult, se ajunge la o rată de colectare anuală de aproximativ 22.500 t. În plus, ambalajele transportate pe distanţe mari - de la producători la supermarketuri şi angrosisti- vor fi colectate separat. Acestă cantitate se ridică la 15.000 t/an.

În unele cazuri, in cantitatile de deşeuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de producţie. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000 t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodării.

Fară un control strict al înregistrărilor privind colectările firmelor, nu există o baza de date valida. Alte activitati de tratare a deşeurilor în Bucureşti:

PET 266 t /an maruntirea şi/sau compactarea şi transportul către producători

Hârtie şi carton 59.616 t/an presarea şi transportul la manufactori Baterii 5.583 t/an Separarea acidului, plumbului şi PVC-ului Cauciucuri 388 t/an Uleiuri uzate 355 t/an

Companiile acţionează ca angroşiti. Primesc materiale din toate părţile regiunii, le compactează şi le transportă către producători.

126

PROIECTE PILOT DE RECICLARE ÎN DESFĂŞURARE SAU TERMINATE PENTRU BUCURESTI

Situatia proiectelor pilot privind colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje

Nr. Solicitant

Beneficiar

Denumir

e

Modalitati de

Valoarea Stadiul

Tip deseu

colectat

Cantitatea de deseu de ambalaj Mod de

Crt.

Proiect

Finantar

eProiectului

proiectului selectiv

colectata

valorificata

valorificare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Colectare

a

selectiva a

S.C.

RosalLocuitor

iideseurilor

Surse

proprii

13.500 euro

In desfasu

rare

PET, material

e 3.11 to (PET)

3.11 to (PET)

1Grup S.R.L.

sectorului 3

reciclabile municipal

e publice

plastice, folie,

(martie 2005 Vanzare

pe domeniul

hartie-carton

noiembrie 2006)

Colectare

a

selectiva a

2S.C.

RosalAsociati

ile dedeseurilor

Surse

proprii

10.500 euro In desfasurare PET

70.99 to (PET)

70.99 to

(PET) Vanzare

Grup S.R.L.

proprietari

reciclabile de

(iulie 2005 -

hartie-carton

101.35 to(hartie

)101.35 (hartie)

si agentii

economici

la asociatiile

noiembrie

2006)

de proprietari

127

3

SC REBU SA

Asociatia de proprietari din sectorul 1

Sa colectam selectiv in gospodarie

finatare REBU

in derulare

hartie PET

0,074 0,074

0,074 0,074

reciclare prin intermediul agentilor reciclatori

4

SC REBU SA

Unitati de invatamant sector 1

"Si eu ocrotesc natura"

finatare REBU

in derulare

hartie PET plastic

0,385 - -

0,385 - -


5

SC REBU SA ASE

"ECO ASIST"

finatare REBU

in derulare

hartie PET plastic

0,760 0,168 0,042

0,760 0,168 0,042


6

SC REBU SA

Asociatia de locatari din sectorul 4

"Sa colectam selectiv in gospodarie"

finatare REBU

in derulare

hartie PET

0,065 0,209

0,065 0,209


7

SC REBU SA

Unitati de invatamant sector 4

"Verde Curat"

finatare REBU

in derulare

hartie PET

0,320 -

0,320 -


8

EcoRom/ S.C.

URBAN S.A.

Asociatiile de

proprietari

ERA -

COLECT

privat

100%

33.000 euro

implementat

incepand cu luna iunie 2005

hartie-carton ; plastic; sticla

1800; 1600;

1300; 1250; 250

Eco-PaperGreen-

Pet

sticla 300 Stirom9 Asoc.

Exp. de mediu/S.C. Urban S.A./Eco-Rom

Asociatii de proprietari

Ajuta Natura - Te va ajuta (Programul "Pri

Fonduri Phare 2003 + fonduri private

82000 euro

implementat incepand cu 15.02.2006

hartie-carton; plastic sticla

2100; 1400; 350

1500; 1200; 300

Eco-Paper Green-Pet Stirom

128

mul pas spre Reciclare este al tau")

+ fonduri publice

VALORIFICAREA DESEURILOR MUNICIPALEPrelucrarea in vederea reciclării/valorificării consta in:- sortarea manuala pe grupe de materiale , dezmembrare , mărunţire, presare, balotare

operaţii de prelucrare primara - reciclarea /valorificarea propriu-zisaAnalizând baza de date privind deşeurile a ICIM se observa la nivel naţional ca in ultimii ani s-a remarcat o tendinţa generala de creştere a volumului de deşeuri, astfel:a) cantitatea totala de deşeuri a crescut de la aproximativ 6.800 mii tone in 1998 la peste 9.500 mii tone in 2002;b) cantitatea de deşeuri ramase necolectate (cantitate estimata) a crescut, deoarece a crescut indicele de generare a deşeurilor in mediul rural de la 0,15 kg/loc.zi in 1998 la 0,4 kg/loc zi in 2002;c) deşi numărul populaţiei a scăzut, a crescut cantitatea de deşeuri colectate pe cap de locuitor datorita creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate.Deşeurile municipale conţin in cea mai mare parte deşeuri care se încadrează in lista verde si care trebuie valorificate.Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate.In urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare si resurse energetice.

6.2.4. Eliminarea deşeurilor MUNICIPALEPentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucuresti - Ilfov, se are in vedere realizarea

unui incinerator care sa incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitea estimata ca se va produce spre orizontul de timp 2017) deseuri municipale incinerabile.

In judetul Ilfov nu se practica incinerarea deseurilor municipale datorita cantita-tilor mai mici de 150 000 tone/an generate in prezent. O analiza mai atenta (mai laborioasa) a cantitatilor de deseuri municipale generate prin luarea în considerare a cantitatilor ce pleacă in alte judete (deseuri energetice), prin luarea in considerare a cantitatilor de deseuri depozitate in „depozite uitate de timp” si avind in vedere tendinta pe plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem ca realizarea unui incinerator generator de enegie termica si electrica ar fi posibila. Bineinteles trebuie facut un studiu de fezabilitate si trebuiesc gasite fonduri de investitie si investitori.

Bucureşti şi Ilfov depozitează deşeurile în 3 depozite, amplasate în judeţul Ilfov.

Depozite de deşeuri operaţionale

129

Numele depozitului şi proprietarul/operatorul

Adresă Tipul depozitului

Începutul exploatarii/ data estimată de închidere

Suprafaţa Capacitatea

an Ha m³Depozitul Chiajna Rudeni S.C.Iridex Group, Import Export S.R.L

Bucureşti , sector 1, strada Drumul Rudeni – Chitila, no. 10

b 1999/2019 27~6- 8ha umplute sau aflate sub operare şi pregatire

~5.400.000

Depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajereS.C. SYSTEMA ECOLOGIC SRL

Biroul central: Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucureşti Punct de lucru: Vidra judeţul Ilfov

b 2001/2023 241. celula :4,2 Ha închisecelulele 2. şi 3. :4,2 Ha operaţionalecelula 4. :4,2 Ha în construcţie

~8.000.000

Glina Ochiul Boului /SC ECOREC S.A.

Biroul central: Bucureşti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2Puncte de lucru: Soseaua de Centura nr. 2, Popesti – Leordeni ,judeţul Ilfov

b 2001/2045 120din care 37 ha sunt închise din partea noua prima celula- 2,5 ha sunt închise;pentru 16 ha există un permis de construcţie şi vor fi dezvoltaţi în paşi de câte 1 ha

~16.000.000

Capacitate totală

~29.400.000

Tipul:- depozit pentru deşeuri ne-periculoase:”b”-

Deşeuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra şi Glina

130

Locaţia depozitului şi numele operatorului

Deşeuri depozitate în Cantitatea totală depozitată

1999 2000 2001 2002 2003 2004

t/an t/an t/an t/an t/an t/an t său m³

Chiajna RudeniSC IRIDEX SRL

43536 361157

361655

400678

309421

340465 1816912

VidraSC SYSTEMA SRL

- - 78245 41953 269884

382439 772521

GlinaSC ECOREC S.A.

- - 110772

435969

342786

323257 1212784

Deşeuri depozitate-total

43536 361157

550672

878600

922091

1046152

3802217

Până în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupată. Din 2004, rămânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuală depozitată în jurul a 1 mil tone, capacitatea rămasă fiind suficientă pentru următorii 30 de ani.

Planificarea pentru înlocuirea acestei capacităţi de depozitare trebuie începută dupa 2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.

Scurtă descriere a situaţiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitări şi îmbunătăţiri pas cu pas. Părţile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerinţelor Directivei UE privind depozitele de deşeuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o staţie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie îmbunatăţită tehnologia instalaţiilor de operare a depozitului pentru a obţine o rată de compactare suficientă.

Chiajna Rudeni / Iridex SRLDocumentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana privind depozitele de deşeuri. Asta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în combinaţie cu o membrana geotextila şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.

131

Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces si va rezulta un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii sau să ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.

Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. 1 turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi. În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.

Pe lângă depozit este organizata activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.

Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle. In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor de mediu

Glina / Ecorec SA Zona depozitului este o vale naturală, cu un strat natural de argilă.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi (există un permis de construcţie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o adâncime de 15 m au fost instalate. Începand cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces şi în zona de intrare este instalată o punte de cântărire, care trebuie să verifice greutatea vehiculelor care intră şi care ies.

Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.

Zona de descărcare a vehiculelor de colectare este situată la aproximativ 50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o pantă şi lasate să cadă aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scăzută.

Este disponibil un număr suficient de compactoare şi buldozere.

În octombrie 2006 a fost introdusă o staţie de tratare a levigatului, constând într-un tratament pre-biologic într-un heleşteu deschis, cu intrare de apă şi osmoza inversă.

132

O suprafaţa de 3 ha este pregatită pentru instalarea unei staţii de sortare cu o capacitate de 60.000 t/an, constând în unităţi de mărunţire, un ciur (lungime: 10m şi diametru: 3m) şi curea transportoare pentru o sortare manuală în spaţii închise. Fracţii mici, <60 mm vor fi depozitate şi din fluxul a 4 fracţii: plastic, hârtie, sticlă şi materiale feroase vor fi sortate.

În viitor, vehiculele vor fi descărcate pe o suprafaţă pregătită. Cantitatea totală de deşeuri ce va merge spre depozitare va fi marunţită şi transferată printr-o curea transportoare către un punct de descărcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafaţă totală de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosintă şi încă o celulă de 4,2 ha este în construcţie.

Noua suprafaţă este profilată la bază pentru instalarea unui sistem de drenaj şi are un mal înconjurător. Protecţia apei subterane constă într-un strat de argilă compactată, o membrană de plastic şi una geotextila. Se intenţionează a fi instalate în zona noua puţuri pentru colectarea gazului. Calitatea apei subterane este controlată de 2 puţuri în amonte şi în aval. Construcţia îndeplineşte cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri. Înălţimea totală a depozitului este planificată a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia depozitelor de deşeuri. Capacitatea ramasă va fi suficientă pentru încă 20 de ani, dacă se vor depozita anual 300-400.000 t. Vehiculele care sosesc sunt descărcate la o rampă. De acolo, este organizat un transport intern către depozit cu propriile vehicule. Aria de descărcare va fi suplimentată cu o staţie de sortare manuală mai tarziu. Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.

Depozitul este echipat cu un număr suficient de compactoare, buldozere, excavatoare, încărcătoare şi vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat şi este conectată o punte de cântărire pentru un sistem de înregistrare şi facturare, care înregistrează informaţii despre greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele şoferului şi numărul de înmatriculare a maşinii printr-un card magnetic ce este introdus într-o cutie de control de către şofer. Sunt produse astfel date privind înregistrările zilnice de deşeuri. Depozitul are o taxă de aproximativ 7 €/t.

6.2.5. Colectarea si transportul deşeurilor în Bucureşti

De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii (vezi anexa) au fot înregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate şi in amestec a deşeurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea in amestec din gospodării şi sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial.

România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor din gospodării. Ca sector informal, colectarea selectivă de către persoane fizice neautorizate nu are cifre

133

controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectivă din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea şi tipul deşeurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat în urmatorul tabel, prezintă volumul necesar săptamanal pentru colectarea deşeurilor generate de aproximativ 50.000 m³/sapt (634.000 t/an deşeuri din gospodării).

Numărul mare de containere mari ar putea fi explicat de condiţiile specifice de colectare ale oraşului Bucureşti. Majoritatea locuitorilor trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită de automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deşeuri din gospodării estimată la aproximativ 633.203 t/an ( ~50.000 m³/săpt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acoperă cererea pentru colectarea deşeurilor din gospodării, ca şi pentru 20% din cantitatea presupusă a deşeurilor comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 si 2.27 – 2.28). Aceasta înseamna că există suficiente pubele şi containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Numărul şi tipul containerelor de colectare (2005)Tipul

containeruluiNr. de

containere

Capacitatea

Volumul total existent al

containerelor de colectare

Volumul necesar al containerel

or de colectare pe săptamana

Capacitatea specifică

Nr. (m3) (m³/săpt) (m3/săpt) (m³/persoana

×zi)Euro-pubele 101.718 0,12-0,24 ~21.000Euro-containere 4119 1,1-18 ~38.000Containere presă

20 24 ~1000

Suma ~60.000 ~50.000 0,004/ziSursă: Companiile de colectare, administraţia locală

Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel incat pe lângă 180 de vehicule de compactare si 43 de vehicule de transport disponibile sa fie achizitionate vehicule suplimentare. Cu o rată de compactare estimată la 50%, un vehicul cu doua osii poate încarca 14 m³ sau 7 t. Frecvenţa de colectare variind in functie de tipul de locuite de la o data pe săptămână pana la de 3 ori pe saptamana).

134

Preuspunând trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul însemnand colectarea şi transportul la depozitul de deşeuri) şi pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este disponibilă o capacitate de colectare şi transport de 106.500m³/ săptămână. Aceasta acoperă cererea de 60.000m³ (din sectorul comercial şi din gospodării) cu o rezervă de 75%.

Facilităţi de colectare şi transport (2005)Tipul vehiculului Număr de

vehiculeCapacita

teVârsta medie

Total volum pe săptămână

Nr. m³ ani m³/săptămânăAutogunoiera compactoare

180 10-20 - 90.000

Tractoare cu remorci 40 5 - 3.600Autocontainieră de mare capacitate

14 7-40 6.000

Autospeciale 3 4 - 24 - 400Total 223 - 100.000

Sursă: Agenti de salubritate

6.3. DESEURI DE PRODUCTIE 6.3.1 DESEURI PERICULOASE 6.3.2. GESTIONAREA DESEURILOR DE PRODUCTIE

Cantităţile totale de deşeuri industriale periculoase generate si soluţiile optime de eliminare identificate pentru conformare la data aderării sunt prezentate in tabelul următor.

(tone)Depozitare Recuperare Tratare

fizico-chimica

Incinerare si coincinerare

Incinerare

Municipiul Bucuresti

2369 3,15 99,13 276,86 213,86

In urma analizării Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor si a anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, se constata ca la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost identificate depozite de deşeuri industriale periculoase.

6.4. DESEURI GENERATE DIN ACTIVITATI MEDICALE

Strategia si programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenta medicala, de cercetare medicala si învăţământ medical de stat si privat si asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra in responsabilitatea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale periculoase asupra sănătăţii populaţiei si elaborează norme de igiena pentru colectarea, îndepărtarea si neutralizarea deşeurilor solide si reglementari specifice pentru gestionarea

135

deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala si de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Din datele colectate in anul 2006 de catre reprezentantii Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti de la 33 de unitati spitalicesti din Municipiul Bucuresti, reiese urmatoarea situatie: Total deseuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg din care: - menajere – 5.087.925 kg; - taietoare-intepatoare – 397.637 kg; - infectioase – 1.652.618 kg;

6.5. NAMOLURI

6.5.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate ORASENESTI

În prezent, se afla in stadiul de modernizare o instalatie de epurarea apelor uzate.

Cantitate generată specifică de nămol

Bucureşti Regiunea 8Kg/loc./an Kg/loc./an

2002 0 0,112003 0 0,122004 0 0,12

Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuiaAcest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.

Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.

Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.

Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, in cuptoare in trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.

O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă. Cenuşa rezultată din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.

Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere in trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.

Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcinat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului.Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat

136

sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.

Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000Kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

- Deshidratarea mecanică a nămolului,- Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare,- Arzător pe pat fluidizat,- Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi,- Decantor electrostatic I, - Scruber uscat,- Decantor electrostatic,- Scruber pentru gazele de emisie

Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.

70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.

Opţiuni pentru utilizarea nămolului

137

6.5.2. NAMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare in agricultura, precizează responsabilităţile si obligaţiile detinatorul staţiei de epurare si anume:- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;- Identificarea utilizatorului de nămol si a suprafeţelor agricole;- Anunţarea autoritatii teritoriale de mediu si a utilizatorului de nămol in cazul apariţiei unor

poluanţi in nămol;- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

Anual, Agenţiile pentru Protecţia Mediului Bucureşti si Ilfov identifica agenţii economici generatori de nămoluri provenite din apele uzate industriale.

6.6. Deşeuri dE echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Estimare privind echipamentele din Regiunea 8

În 2005, numărul locuitorilor din Regiunea 8 era de 2.207.408, 10% din populaţia României, sau 551.870 familii. Numărul de echipamente electrice şi electronice este luat din anuarul statistic pe 2005.

Numărul de echipamente în Regiunea 8

Categorii Numărul de echipamente/1000 locuitori

Număr total

Toate tipurile de radio şi MP3 playere

380,9 879.879

Televizoare 292,2 674.982Frigidere 223,6 516.516Maşini de spălat 158,2 365.442Aspiratoare 104,7 241.857Maşini de cusut 79,7 184.107Telefoane mobile 205,2 474.012

Durata de funcţionare a echipamentelor

Nr. Categorii Durata medie de funcţionare (ani)

Greutate medie kg/articol

1 Frigider, congelator 15 622 Maşină de spălat 10 753 Electrice 10 504 Aspirator 8 155 Televizor 6 256 Calculator, monitor, tastatură 5 20

138

Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

Categorii Autohtone sau importate

Cantitate(tone)

Greutate medie

Nr. T Kg/articol, Kg/loc.

Radio şi casetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/itemTelevizoare 674.982 23.624,0 35 Kg/itemFrigidere 516.516 32.024,0 62 KgMaşini de spălat 365.442 18.272,0 50 KgAspiratoare 241.857 2419,0 10 kgMaşini de cusut 184.107 9205,0 50 KgTelefon mobil 474.012 47,0 0,1 KgMaşini de spălat vase 1.365 49,14 36 kgCuptoare 32.397 1749,0 54 KgCuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5Convectoare 283.148 1699,0 6 KgAparate de aer condiţionat 47.325 1514,0 32 KgFax 17.257 86,0 5 KgCameră video 42.063 35,7 0,850 KgLămpi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 KgCombine frigorifice pentru spaţii comerciale

2.201 286,0 130 kg

Frigidere mici 1.100 77,0 70 kgBoiler 19315 1545,0 80 KgCalculator, monitor, tastatură 18.996 266,0 14 kg

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual.

Planul de Implementare

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.

Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată

Date limită pentru ţinte

31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor pe an

3 kg/locuitor pe an

4 kg/locuitor pe an

An de referinţă 2007 2008 2009Număr populaţie din Regiunea 8

2207549 2207723 2207756

Cantitate anuală colectată de DEEE (t/an)

4415,0 6623,0 8831,0

139

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare.

Organizarea punctelor de colectare

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare ale deseurilor de echipamente electrice si electronice astfel:

Sectorul 1

Str.Carpati nr.100Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6Str.Bratarii intersectie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersectie cu str. Soldat Pricopan si str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara numar postal (fostul CAP Chiajna)

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea DEEE. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA

În Bucureşti, companiile sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice.

140

6.6 . Vehicule scoase din uz

Distribuţia şi numărul de vehicule în Regiunea 8

Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003Vechimea vehiculelor

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani Total

Numărul de vehicule

129.878 145.853 125.017 134.046 159.744

694.533

19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Fig. - Configuraţia vehiculelor M1

În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt berline şi 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani şi 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în legătură cu anul 2003.

Tabel - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în Regiunea 8 în 2003

Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8Tipul de vehicul 0 – 5 ani 6 – 10

ani11 – 15 ani

16 – 20 ani > 20 ani Total

Vehicule mixte 6208 3987 1329 997 854 13373Vehicule speciale 1244 3 53 24 48 1372Vehicule comune 450 1264 910 635 530 3789Basculante şi containere 29381 28966 11543 8626 4324 82840Total vehicule categoria N1

37283 34220 13835 10282 5756 101376

36% 34% 14% 10% 6% 100%

Configuraţia vehiculelor M1

0-5 ani19%

6 - 10 ani20%

11 - 15 ani18%

16 - 20 ani19%

>20 ani24%

0-5 ani 6 - 10 ani 11 - 15 ani 16 - 20 ani >20 ani

141

Fig. - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale

Tinte privind valorificarea şi reciclarea

Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti şi 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Începând cu 2006

1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor maşinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

1.5. Valorificarea a cel puţin 85% din maşinile produse după 1979 Începând cu 2007.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980

Începând cu 2007

1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA

Vehicule categoria N1, în Regiunea 8, în 2003

16-20 ani10%

>20 ani6%

0-5 ani36%

11-15 ani14%

6-10 ani34%

142

Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea:

Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz

2003 2004 2005- vehicule categoria M1 15687 18824 20430- vehicule categoria N1 5425 4840 6495Total 21112 23664 26925

Această capacitate anuală trebuie mărită cu aproximativ 300% pentru a atinge ţintele ce necesită o capacitate anuală de colectare şi tratare de aproximativ 70-75.000 maşini.

Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită multă investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa meterialelor secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.

În prezent, sunt planificate a fi înfiinţate 3 puncte de colectare pentru Bucureşti. Având în vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

Fig. Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Greutate (t)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Deşeurinepericuloase

15247 17343 19410

Deşeuri periculoase 595 667 767Procent 3,90% 3,84% 3,95%

2003 2004 2005

Deşeuri Periculoase

143

6.8. IMPACTUL ACTIVITATILOR DE GESTIONARE A DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI

6.9. INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI

La nivelul Municipiului Bucuresti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectivă a deseurilor, demarate de primăriile de sector .

Deseurile ce intră in categoria deseurilor reciclabile, sunt colectate si valorificate către societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucuresti si tară .

La sediul A.P.M. Bucureşti au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale (primăriile de sector) si societăţile de salubrizare ce îşi desfăşoară activitate pe raza Municipiului Bucureşti.

Până la această dată au fost realizate următoarele:- s-au identificat de către primăriile de sectoare spatiile (terenurile) disponibile pentru

amenajarea depozitării deşeurilor reciclabile:● sector 1: Platforma T.C. Carpaţi;● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piaţa Obor;● sector 3: punct final depozitare selectivă – spaţiu amenajat la depozitul Glina;● sector 4: sos. Olteniţei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion Iriceanu, Bd. Marăsesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zării; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea 13 Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (in staţie, vis-a vis de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei; sos. Alexandriei x sos Bucuresti-Magurele x sos. Antiaeriană; Piaţa M. Kogălniceanu x Piaţa Operei;● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei si Militari.- pe raza fiecărui sector s-a început conştientizarea populaţiei prin difuzarea de material

publicitar privind colectarea selectivă, atât la asociaţiile de locatari, cât si la nivelul instituţiilor şcolare:

- s-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:

o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie pubele galbene;

o sector 2: pentru PET pubele albastre;o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au

achiziţionat cupe de 1,1, mc;o sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;

- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STATIA DE SORTARE DESEURI RECICLABILE (PET, PE si hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6 ; in prezent se colectează si deşeuri de sticlă;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate in mai multe sectoare are in dotare o instalaţie de tocat PET-uri. S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare in sector 6 a amplasat

containere (pentru PET si hârtie) in zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână in funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea numărului de amplasamente si containere in jurul pieţelor. APM Bucureşti a sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc Regie si Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare,

144

precum si in zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performantei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).

S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare in sectoarele 1 si 4 a început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 in şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât in incinta şcolilor, cât si in afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri in sectorul 4 se desfăşoară intr-o prima fază in pieţele agroalimentare unde au fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer deşeuri menajere“Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se in urma controlului betonarea întregii suprafeţe.

A.P.M. Bucuresti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea selectiva ce a fost distribuit in unităti scolare si mijloacele de transport in comun.

6.10. TENDINTE PRIVIND GENERAREA DESEURILOR

Factori ce influenţează creşterea cantităţii de deşeuri generate

Generarea deşeurilor este influenţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt: Evoluţia populaţiei, Evoluţia venitului regional, Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat, Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie) Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri

6.10.1. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE

PROGNOZĂ PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Populaţia urbană

2004609

2000600

1996633

1992675

1988742

1987481

1980846

1976919

1972965

1969019

1965081

Prognoza privind populaţia din Regiunea 8Sursa: INS

Notă: Anul 2003 reprezintă anul de referinţă pentru tabelul de mai sus. Din 2004, populaţia urbană este în scădere, datorită creşterii migraţiei populaţiei urbane spre zona rurală.

Tabel Prognoză privind PIB pentru Regiunea 8

An Rata de creştere a PIB-ului % / an2003 5,22004 8,42005 4,12006 6,72007 6,42008 6,32009 5,92010 5,62011 5,52012 5,4

145

2013 5,3

În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.

Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din zonele urbne şi rurale duce la cresterea cantităţii deseurilor solide municipale. Pentru Regiunea 8 ţintele sunt:

- 2009: conectarea a 100% din populaţia urbană- 2009: conectarea a 100% din populaţia rural după închiderea tuturor depozitelor care nu

sunt în conformitate cu cerinţele Directivei europene privind depozitele.

În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Tinta pentru 2012 al oraşului Bucureşti este deja îndeplinita.

Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei. Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România. Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.

Prognoza privind generarea şi colectarea separată a deşeurilor

Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România.

Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deseurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare si cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost prezentat mai sus.

Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a deşeurilor.

Prognoză privind consumul intern de materiale pentru ambalaje

Valori privind producţia anuală de materiale de ambalat au fost oţinute din chestionare trimise producătorilor de ambalaje, în 2002. Din acest studiu se estimeză că în România, în 2002, s-

146

au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echiveleză cu 54 kg / persoană / an.

Împărţirea deşeurilor pe fiecare regiune se calculeză pe baza unui index care ţine cont de creşterea consumului populaţiei pe acea zonă pentru: alimente şi băuturi, non-alimente şi articole utile (tabelul 4-3). Înmulţirea diferiţilor indicatori cu întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje reflectă consumul regional de materiale pentru ambalat. (tabelul 4-4).

In PRGD, rata de crestere a deseurilor de ambalaje este :

- 10%/an între 2003 şi 2006,- 7%/an între 2007 şi 2009, şi- 5%/an între 2010 şi 2013.

Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la gospodării şi activităţi comerciale.

În cel de-al II-lea tabel, categoriile diferite de ambalaje: hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn, au prognozate aceleaşi procente. Componenţa materialelor de ambalaj a fost estimată în mod iniţial de a fi de 26, 5% pentru carton şi hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11, 75% pentru metal şi 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acestă componenţă nu se va schimba pe parcursul periodei planificate.

Index privind alocarea deşeurilor de ambalaj, pe regiune, bazat pe cheltuiala consumatorilorRegiune Locuitori

(2004)Cheltuiala

cosumatorilor

Cheltuieli pentru alimente, bunuri non-alimentare, şi servicii

Index pe

regiune pentru totalul

de deşeuri generat

e

2002 Deşeuri

de ambalaje generate

în regiune

2002 Indexul privind

generarea

deşeurilor

Nr. Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an

Lei/an t/an kg/an*loc.

1 3.674.367 2559347 51,5

1.318.064 4,8E+12 0,1391 159.904 43,52

2 2.848.219 2751383 56,2

1.546.277 4,4E+12 0,1265 145.413 51,05

3 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4,7E+12 0,1352 155.481 46,014 2.317.700 2558275 47,

91.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46

5 1.958.648 2808452 62,2

1.746.857 3,4E+12 0,0983 112.968 57,68

6 2.740.064 2970463 58,7

1.743.662 4,8E+12 0,1372 157.748 57,57

7 2.523.021 2905224 58,5

1.699.556 4,3E+12 0,1231 141.579 56,11

8 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5,5E+12 0,1590 182.813 82,11Români

a21.667.88

23,48E+1

31,0000 1.149.67

954,31

Total ambalaje = 1.149.679 (murdare) Consumul din România, raportat

147

de producători, 2004

148

Evoluţia deşeurilor de ambalaje pe an în tone/regiune

1 0 % c r e ş ţ e r e p e a n

7 % c r e ş ţ e r e p e a n

5 % c r e ş ţ e r e p e a n

R e g . 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 31 1 5 9 . 9 0 4 1 7 5 . 8 9 5 1 9 3 . 4 8 4 2 1 2 . 8 3 3 2 3 4 . 1 1 6 2 5 0 . 5 0 4 2 6 8 . 0 3 9 2 8 6 . 8 0 2 3 0 1 1 4 2 316199 3 3 2 0 0 9 3486102 1 4 5 . 4 1 3 1 5 9 . 9 5 4 1 7 5 . 9 4 9 1 9 3 . 5 4 4 2 1 2 . 8 9 9 2 2 7 . 8 0 2 2 4 3 . 7 4 8 2 6 0 . 8 1 0 2 7 3 8 5 1 287543 3 0 1 9 2 0 3170163 1 5 5 . 4 8 1 1 7 1 . 0 2 9 1 8 8 . 1 3 2 2 0 6 . 9 4 5 2 2 7 . 6 4 0 2 4 3 . 5 7 5 2 6 0 . 6 2 5 2 7 8 . 8 6 9 2 9 2 8 1 2 307453 3 2 2 8 2 5 3389664 9 3 . 7 7 4 1 0 3 . 1 5 1 1 1 3 . 4 6 6 1 2 4 . 8 1 3 1 3 7 . 2 9 4 1 4 6 . 9 0 5 1 5 7 . 1 8 8 1 6 8 . 1 9 1 1 7 6 6 0 1 185431 1 9 4 7 0 2 2044385 1 1 2 . 9 6 8 1 2 4 . 2 6 5 1 3 6 . 6 9 1 1 5 0 . 3 6 0 1 6 5 . 3 9 6 1 7 6 . 9 7 4 1 8 9 . 3 6 2 2 0 2 . 6 1 8 2 1 2 7 4 9 223386 2 3 4 5 5 5 2462836 1 5 7 . 7 4 8 1 7 3 . 5 2 3 1 9 0 . 8 7 5 2 0 9 . 9 6 3 2 3 0 . 9 5 9 2 4 7 . 1 2 6 2 6 4 . 4 2 5 2 8 2 . 9 3 5 2 9 7 0 8 2 311936 3 2 7 5 3 3 3439097 1 4 1 . 5 7 9 1 5 5 . 7 3 7 1 7 1 . 3 1 0 1 8 8 . 4 4 1 2 0 7 . 2 8 5 2 2 1 . 7 9 5 2 3 7 . 3 2 1 2 5 3 . 9 3 3 2 6 6 6 3 0 279962 2 9 3 9 6 0 3086588 1 8 2 . 8 1 3 2 0 1 . 0 9 4 2 2 1 . 2 0 3 2 4 3 . 3 2 3 2 6 7 . 6 5 6 2 8 6 . 3 9 2 3 0 6 . 4 3 9 3 2 7 . 8 9 0 3 4 4 2 8 4 361499 3 7 9 5 7 4 398552

R o m â n i a 1 . 1 4 9 . 6 7 9 1 . 2 6 4 . 6 4 7 1 . 3 9 1 . 1 1 2 1.530.223 1 . 6 8 3 . 2 4 6 1.801.073 1 . 9 2 7 . 1 4 8 2 . 0 6 2 . 0 4 8 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Prognoză privind componenţa ambalajelor în Regiunea 8 (tone/an)

Regiunea 8 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Consumul de ambalaje 201094 221203 243323 267656 286392 306439 327890 344284 361499 379574 398552Hârtie şi carton 53290 58619 64481 70929 75894 81206 86891 91235 95797 100587 105616Plastic 60328 66361 72997 80297 85918 91932 98367 103285 108450 113872 119566Sticlă 40219 44241 48665 53531 57278 61288 67578 68857 72300 75915 79710Metal 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830Lemn 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830

Prognoză privind generarea deşeurilor municipale şi biodegradabile

Tabelul 4-6 prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi a celor biodegradabile. În timpul perioadei alese, deşeurile biodegradabile se aşteptă să crescă de la 515.000 la 558.000 t/an, ceea ce însemnă o creştere de 8, 3% pe parcursul a 10 ani.

149

Toate componentele “biodegradabile” derivă din tabelul - care descrie starea actuală a gestionării deşeurilor în Regiunea 8.

Prognoză privind deşeurile municipale

An 2003 2010 2013

Total Biodegradabile Total Biodegradabile Total Biodegradabile 1. Deşeuri

municipale (deşeuri menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii, din care: 920.579 487.083 958.613 503.489 981.805 515.670

1.1 Deşeuri menajere mixte 658.514 349.012 713.048 385.562 730.299 394.890

Urban 658.514 349.012 365.382 365.382 706.079 374.222 Rural 0 0 20.180 20.180 32.294 20.6681.2 + 1.3

Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat) 198.642 89.146 209.467 94.260 214.534 96.540

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 11.541 10.964 12.203 11.593 12.498 11.873

1.6 Deşeuri din piaţe 9.911 8.870 10.421 9.379 10.673 9.6061.7 Deşeuri stradale 12.743 2.549 13.474 2.695 13.800 2.7601.8 Deşeuri generate şi

necolectate 30.071 26.542 0 0 0 0 Urban 0 0 0 0 0 0 Rural 30.071 26.542 0 0 0 0

150

Ţintele privind deşeurile exprimate în tone

Deşeuri de ambalaje

Ţinte: deşeuri de ambalaje ce urmează a fi reciclate (%)

Procent de reciclare % 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013H+C 49,8 52 53,3 53,8 55,7 60,1 66,8 71,5 75,9 84Plastic 3,77 6 7 8 10 11,3 12,3 13,8 15,5 23,3Sticlă 12,8 15,9 18,6 20,6 21,5 32 38 44 48,4 60,2

Metal 32 33,2 35,7 37,8 39,2 50 56,9 64,4 72,2 87Lemn 0 0 1,7 4,1 4,7 7,4 8,5 12,2 15,5 19,1Reciclare totală 21 23 24,7 26,1 27,6 33 37,5 41,9 45,9 51,26Refolosire totală 21 25 30 32 34 40 45 48 53 62

Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 41503 50104 59195 68757 77916 99427 120203 140706 161690 169775 214150H+C 26526 30468 43352 38142 42253 48783 58016 65203 72677 76310 88677Plastic 2273 3980 5107 6421 8588 10384 12094 14247 16802 17642 27846Sticlă 5146 7031 9047 11022 12309 19603 24908 30263 34977 36725 47964Metal 7558 8625 10202 11882 13185 17995 21912 26040 30456 31978 40723Lemn 0 0 486 1289 1581 2663 3273 4933 6581 6910 8940

151

Din 2006 şi 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje va creşte semnificativ de la aproape 200 la 400.000 t/an.

Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi reciclată cu 45% de la 42.000 t în 2007 la 88.000 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar. Pentru 2013, vor trebui să fie reciclate 300-350.000 t/an de hârtie şi carton.

Pentru Regiunea 8, în 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-urilor va trebui să atingă 28.000 t/an. Capacitatea actuală din România este de 45-50.000 t/an. Va fi necesară o capacitate suplimentară de aproximativ 120-130.000 t, deşi toate acestea vor fi măcinate şi zdrobite pentru a fi transportate la instalaţiile de procesare.

Procentul de reciclare a sticlei în Regiunea 8 va spori întreaga cantitate de la 12.000 t/an în 2007 la 48.000 t/an în 2013. Pentru România, va fi necesară o capacitate suplimentară de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.

Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale anual. Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013 şi va fi uşor de atins.

Deşeuri biodegradabile

Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri eliminatePrognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate în 2010 şi 2013Reducere cu 25% şi 50% versus cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în 1995Cantitate de deşeuri biodegradabile în 1995: 497.381 t

2010 2013Cantitatea generată de deşeuri biodegradabile 503.489 451.488Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi eliminată 373036 248.691Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie redusă de la eliminare 130.453 266.979

Ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce vor fi eliminate se bazează pe anul 1995 şi este de 497.381 t / an sau în jurul a 500.000 t/an.

Urmându-se ţintele, în 2010 va trebui atinsă o reducere a cantităţii generate de deşeuri biodegradabile cu 25% şi în 2013 cu 50%.

În cifre absolute, reducerea trebuie să fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 şi de 266.797 t/an pentru 2013.

Asta înseamnă colectarea separată a acestei cantităţi sau o capacitate maximă de compostare şi/ sau tratarea mecanico-biologică a cantităţii duble de deşeuri mixte.

153

6.10.2. PROGNOZA GENERARII DESEURILOR DE PRODUCTIE6.10.3. IMBUNATATIREA CALITATII MANAGEMENTULUI DESEURILOR

Cerinţele regionale privind colectarea şi eliminarea deşeurilor

Regiunea 8 are o structură urbană şi aproape toţi locuitorii sunt conectaţi la serviciul de colectare al deşeurilor.

Procent privind colectarea deşeurilor pentru Regiunea 8

Regiunea 8 Total Urban Rural% % %

Bucureşti 100 100 0

Ţintele generale pentru Regiune

Ţinta generală ţintă Regiunea 8

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Procent de conectare în Regiunea 8 90 100Procent de conectare în zona urbană a Regiunii 8 100Procent de conectare în zona rurală 25% 100%Colectare separată în zona urbană 50%Colectare separată în zona rurală 8% 20% % indicativ privind vechile depozite închise şi/sau în curs de a fi închise 0% 100%% indicativ privind deşeurile menajere depuse în depozite ecologice 100%

Populatia rurală a judeţului Ilfov este conectată la serviciul de colectare in 25%, doar 38% din populaţia judeţului fiind deservită. Împreună cu Bucureştiul, care are un procent de conectare de 100% procentul total de conectare în regiune se ridică la 89%, ceea ce satisface ţintele până în 2013. Conform ţintelor, procentul actual de conectare de 25% din zona rurală trebuie extins la 100% în 2009, când toate depozitele care nu sunt în conformitate cu cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri trebuie închise. Asta ar însemna creşterea capacităţii de colectare la aproximativ 27.000 t/an.

Astăzi, sistemul de colectare separată din Regiunea 8 acoperă 7-10% din deşeurile menajere şi din activităţile comerciale. Sistemul de colectare separată a deşeurilor trebuie extins astfel încăt să acopere 20% din gospodării în 2012. Asta însemnă o creştere a capacităţii prezente de 66400 t/an la ~ 200.000 t/an.

154

6.12. SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Conform Regulamentului privind regimul comercial si introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat si s-a implicat in campanii de informare / conştientizare a publicului si a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de ozon). In cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente si in curs de desfăşurare in domeniul ODS-urilor si masurile prioritare stabilite conform cerinţelor europene si anume: - introducerea restricţiilor specifice privind fabricarea si comercializarea de sisteme industriale

de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate si a implicaţiilor utilizării de

echipamente second hand;- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile si in toate acţiunile legate de eliminarea

ODS-urilor;- proiecte in domeniul ODS-urilor6.12.1. IMPORTUL SI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANTE SI PREPARATE PERICULOASE- se realizeaza conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase – procedura PIC.6.12.2. EVALUAREA RISCULUI UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE SI A MEDIULUI Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care importa/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intra sub incidenta următoarelor prevederi:- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la substanţele

existente aflate in inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004 privind evaluarea si controlul riscului substanţelor existente ;

- Strategia UE privind mercurul;- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;- H.G.nr.347/2003 si H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa si a utilizării

anumitor substanţe si preparate chimice periculoase.6.12.3. PREVENIREA, REDUCEREA SI CONTROLUL POLUARII MEDIULUI CU AZBEST La nivelul municipiului Bucuresti au fost identificati agentii economici care desfasoara activitati cu produse care care contin azbest si care intra sub incidenta :- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/20036.12.4. SUBSTANTE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS)- sunt acele substantele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon (ODS) aprobata cu modificari si completari de Legea 159/2000 (agenti frigorifici, bromura de metil, solventi clorurati, spume, HFC).6.12.5. BIOCIDE (UTILIZARE, IMPORT, EXPORT)

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide: în curs de transpunere la Ministerul Sănătăţii

6.12.6. POLUANTII ORGANICI PERSISTENTI- Conventia de la Stockholm privind poluantii organici persistenti (22.05.2001)- Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Conventiei de la Stockholm privind poluantii organici persistenti- Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei de la Stockholm.Noile substante incluse pe lista POP-s a Conventiei de la Stockholm sunt :

155

● clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi in tara. ● hexaclorciclohexanul - lindan. ● pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil si perflorooctan sulfonat - substante rezultate in urma unor procese chimice.

6.12.7. PRODUSE FITOSANITARE – PESTICIDEStocuri de pesticide

INSECTICIDE

DENUMIRE PRODUS CODTOTAL

(tone prod. com.)

din care:

U.F.ILFOV

SERV.PUBLIC

ALTE UNITĂŢI

ACTARA 25 WG 2 0,006 - - 0,006ACTELLIC 50 EC 3 0,002 - - 0,002

APLAUDUS SUPER 12 0,101 - - 0,101APOLLO 50 SC 13 - - - -

BARAKI PELLETS 18 0,003 - - 0,003BARAKI BAIT BLOCKS 19 0,012 - - 0,012

CALYPSO 480 SC 28 2,949 - 0,012 2,937CARBETOX 50 CE 31 0,017 - 0,017 -CARBODAN 35 ST 32 2,3420 - - 2,3420CHINOOK 200 FS 39 1,350 - - 1,350

CONFIDOR 200 SL 43 0,175 - - 0,175CONFIDOR 70 WG 343 0,446 - - 0,446

CONFIDOR ENERGY 352 2,112 - - 2,112CONFIDOR OIL SC

004351 17,350 - - 17,350

COSMOS 250 FS 48 0,399 - - 0,399COUNTER 5 G 49 0,149 - - 0,149

CYPERGUARD 25 EC 52 0,010 - - 0,010CYPERMETRIN 10 EC 53 0,009 - - 0,009CYPERMETRIN 20 EC 350 0,162 - 0,161 0,001

DACKILLIN 298 0,007 - - 0,007DACKILLRAT 307 0,001 - - 0,001

DANIRUN 11 EC 56 0,136 - 0,001 0,135DECIS 2,5 EC 58 1,093 - - 1,093DECIS FORTE 60 0,005 - - 0,005

DEMITAN 200 SC 64 0,612 - 0,001 0,611DIAZOL 50 EW 67 0,007 - - 0,007

ENVIDOR 240 SC 358 0,064 - - 0,064FASTAC 10 EC 93 4,950 - - 4,950FASTER 10 EC 335 0,014 - - 0,014FENIKILL 20 EC 94 0,017 - - 0,017FURADAN 35 ST 103 0,002 - 0,002 0,000

FURY 10 EC 104 0,054 - - 0,054FYFANON 50 EC 332 0,016 - - 0,016GAUCHO 600 FS 107 0,970 - - 0,970GRYLLOSIN 5 G 109 0,123 - 0,001 0,122KARATE 2,5 EC 117 0,036 - - 0,036KARATE ZEON 297 0,024 - 0,016 0,008

KLERAT 120 0,005 - 0,001 0,004

156

LAMDEX 5 EC 288 0,458 - - 0,458LASER 240 SC 316 0,004 - 0,001 0,003LINDAN 400 SC 127 - - - -LINDAN 750 SC 315 0,320 - - 0,320

MAVRIK 2 F 135 0,171 - - 0,171MIKAL B 137 0,087 - - 0,087

MESUROL 4 G 140 0,016 - 0,004 0,012METOMEX 90 SP 145 0,006 - 0,006 -

MITAC 20 EC 148 0,009 - 0,001 0,008MITIGAN 18,5 EC 149 0,400 - 0,090 0,310MOSPILAN 20 SP 152 0,395 - 0,000 0,395

NEMATHORIN 10 G 317 0,067 - 0,057 0,010NEORON 500 EC 155 0,035 - 0,000 0,035

NISSORUN 10 WP 156 0,005 - - 0,005NOFAR 1 97 0,023 - 0,011 0,012

NOVADIM 40 EC 119 0,061 - - 0,061OLEOCARBETOX 12

CE165 0,508 - 0,503 0,005

OLEODIAZOL3 CE 166 2,519 - - 2,519OLEOECALUX 167 0,010 - - 0,010OMITE 30 W 101 0,917 - 0,003 0,914

OPTIMOL 4 G 175 0,006 - - 0,006OSCAR 10 EC 0,048 - - 0,048

PRESTIGE 290 FS 197 0,268 - 0,013 0,255PROTEUS OD 110 168 13,579 - - 13,579

PYRINEX 48 EC 207 2,473 - - 2,473PYRINEX 25 ME 206 0,300 - - 0,300PYRINEX QUICK 1,215 - - 1,215

RAXIL 060 FS 9,470 - - 9,470REGENT 200 SC 213 0,106 - 0,001 0,105RELDAN 40 EC 214 0,058 - 0,000 0,058

SECURE 1,685 - - 1,685SEIZER 10 EC 0,128 - - 0,128

SENTHION 50 EC 224 0,102 - - 0,102SHERPA 25 EC 226 0,382 - - 0,382

SIGNAL 341 0,045 - - 0,045SINORATOX 35 CE 229 0,008 - 0,001 0,007

SINORATOX 5 G 230 0,231 - 0,150 0,081SINTOGRIL 5 G 233 0,002 - - 0,002STORM 4 G BB 3,270 - - 3,270

SUMI ALPHA 5 EC 241 0,039 - - 0,039SUMI ALPHA 2,5 EC 245 0,049 - - 0,049SUMITHION 50 EC 244 0,006 - 0,000 0,006

TALSTAR 10 EC 250 0,092 - 0,000 0,092TATTOO C 2,633 - - 2,633

TELDOR 500 SC 0,084 - - 0,084THIONEX 35 EC 255 1,835 - - 1,835TORQUE 550 SC 260 1,317 - - 1,317

US – 1 272 0,038 - - 0,038VANTEX 327 0,033 - 0,001 0,032

VAPCOCIDIN 20 EC 274 0,201 - - 0,201VICTENON 50 WP 276 0,016 - 0,007 0,009

VYDATE 10 G 278 0,013 - 0,010 0,003

157

YUNTA 1,350 - - 1,350

FUNGICIDE


(tone prod. com.)

din care:U. F.

ILFOVSERV.

PUBLICALTE

UNITĂŢIACROBAT MZ 90/600

WP400 8,765 - - 8,765

AFUGAN EC 402 0,005 - 0,003 0,002ALCUPRAL 50 PU 700 0,018 - 0,001 0,017ALLIETTE 80 WP 407 0,186 - - 0,186ALTIMA 500 SC 409 0,151 - 0,002 0,149

ALTO COMBI 420 411 0,005 - - 0,005ANTRACOL 70 WP 412 12,365 - - 12,365

ANVIL 5 SC 414 0,132 - - 0,132ARTEEA 330 EC 418 0,085 - - 0,085BAVISTIN 50 WP 422 0,042 - - 0,042BENOMYL 50 WP 436 0,005 - - 0,005

BLUE SHIELD 50 WG 671 0,150 - - 0,150BOUILLIE

BORDELAISE439 0,290 - - 0,290

BRAVO 500 SC 440 0,039 - 0,007 0,032BUMPER 250 EC 445 8,673 - - 8,673BUMPER SUPER 446 1,200 - - 1,200

CALIDAN SC 448 0,090 - - 0,090CANYON 500 SC 430 0,420 - - 0,420CAPTADIN 50 PU 449 0,036 - - 0,036CAPTAN 50 WP 450 0,807 - - 0,807CARAMBA 60 SL 454 2,224 - - 2,224

CARBENDAZIM 500 SC

455 0,015 - - 0,015

CHAMPION 50 WP 458 0,104 - 0,017 0,087CHORUS 75 WG 460 0,027 - 0,010 0,017

CLARINET 461 0,009 - 0,006 0,003CONSENTO 450 SC 433 0,021 - - 0,021

COSAVET 80 DF 630 4,830 - - 4,830CUPERTINE SUPER 738 0,158 - - 0,158

CUPRITIM 50 PU 718 0,012 - - 0,012CUPROZIR 50 PU 466 0,004 - - 0,004

CURTINE V 679 0,003 - 0,001 0,002DACFOLIN 724 0,004 - - 0,004

DACMANCOZ 80 WP 696 0,276 - - 0,276DACMANCOZ ULTRA

M725 0,054 - - 0,054

DELAN 700 WDG 792 3,500 - - 3,500DITHANE M 45 479 0,226 - 0,080 0,146

DITHANE NEOTEC 75 WG

789 0,005 - - 0,005

DIVIDEND 030 FS 480 0,032 - 0,029 0,003DIVIDEND STAR 036

FS481 0,003 - - 0,003

DUETT ULTRA 779 5,100 - - 5,100ÉCLAIR 49 WG 688 0,407 - - 0,407

158

ELECTIS 75 WG 670 2,010 - - 2,010

EQUATION PRO 485 0,045 - - 0,045EUPAREN MULTI 50

WP487 0,039 - - 0,039

FALCON 460 EC 687 0,343 - - 0,343FOLICUR BT 225 EC 490 12,765 - - 12,765FOLICUR MULTI 50

WP492 2,004 - - 2,004

FOLICUR SOLO 493 0,180 - - 0,180FOLPAN 50 WP 494 0,090 - 0,015 0,075

FOLPAN 80 WDG 495 2,041 - - 2,041FUNDAZOL 50 WP 674 9,219 - - 9,219

FUNGURAN OH 50 WP 499 6,369 - 0,030 6,339GALBEN 35 SD 500 0,050 - - 0,050

GALBEN M 501 4,341 - - 4,341GALBEN R4/33 502 1,785 - - 1,785

GOLDAZIM 500 SC 694 0,080 - - 0,080KARATHANE LC 508 1,987 - 0,005 1,982KASUMIN 2 WP 609 0,016 - - 0,016

KOCIDE 101 512 0,002 - - 0,002KOCIDE 2000 677 0,015 - - 0,015

KONKER 514 7,206 - - 7,206KUMULUS DF 515 48,606 - - 48,606

LAMADOR 400 FS 769 3,625 - - 3,625LINTUR 70 WG 960 0,019 - - 0,019

MANOXIN FORTE 60 PU

522 0,009 - 0,005 0,004

MELODY DUO 66,8 WP

692 2,930 - - 2,930

MERPAN 50 WP 528 0,228 - 0,002 0,226MERPAN 80 WDG 529 6,989 - - 6,989MERPAN 48 SC 773 0,032 - - 0,032MIKAL FLASH 726 4,308 - - 4,308MIRAGE 45 EC 539 1,490 - - 1,490

MYCOGUARD 500 SC 543 2,058 - - 2,058NOVOZIR MN 80 546 0,006 - - 0,006ODEON 720 SC 757 5,250 - - 5,250

ORIUS 6 FS 721 13,404 - - 13,404ORIUS 25 EW 548 3,074 - - 3,074

ORIUS ST 2WS 549 6,384 - - 6,384OSTENAL MT 75 PUS 550 0,008 - - 0,008

POLYRAM DF 563 13,487 - 0,025 13,462PREVICUR 607 SL 566 0,670 - 0,002 0,668

PREVICUR ENERGY 601 1,080 - - 1,080PROSARO 250 EC 2,640 - - 2,640PROTECT 50 WP 720 0,015 - - 0,015

QUADRIS SC 569 0,168 - - 0,168RANMAN 669 0,953 - 0,000 0,953

RIDOMIL GOLD PLUS 425 WP

577 0,085 - - 0,085

RIDOMIL MZ 72 WP 578 0,038 - - 0,038ROVER 500 SC 739 0,014 - - 0,014

159

ROVRAL 75 WG 740 0,008 - 0,000 0,008

ROYAL FLO 42 S 585 0,160 - - 0,160RUBIGAN 12 EC 586 0,009 - - 0,009

SAVAGE 5 FS 545 0,599 - - 0,599SCORE 250 EC 593 0,088 - - 0,088

SHAVIT 71,5 WP 595 0,173 - 0,009 0,164SHAVIT 72 WP 703 1,003 - - 1,003

STRATEGO 250 EC 598 0,050 - - 0,050STROBY DF 474 1,834 - 0,002 1,832

SULFAT CUPRU 602 0,370 - 0,082 0,288SUMI 8 604 0,001 - - 0,001

SUMILEX 50 WP 611 0,029 - 0,000 0,029TANGO SUPER 625 17,399 - - 17,399

THIOVIT JET 80 WG 715 0,024 - - 0,024TILT 250 EC 630 0,085 - 0,050 0,035

TIRADIN 500 SC 632 0,074 - - 0,074TIRADIN 70 PUS 633 0,010 - - 0,010TOPAS 100 EC 637 0,001 - - 0,001TOPSIN 70 PU 639 0,479 - - 0,479

TRIFMINE 30 WP 647 0,018 - - 0,018TURDACUPRAL 50 PU 649 0,030 - 0,026 0,004

VERITA 571 3,120 - - 3,120VITAVAX 200 FF 654 0,020 - - 0,020

VONDOZEB 75 DG 657 0,012 - - 0,012VYDAN 25 EC 716 0,038 - 0,027 0,011WINNER M 80 659 1,900 - - 1,900ZAMIR 40 EW 717 0,655 - - 0,655ZATO 50 WG 660 0,571 - - 0,571

ERBICIDE


(tone prod. com.)

din care:U.F.

ILFOVSERV.

PUBLICALTE UNITĂŢI

ACENIT 50 EC 804 0,010 - - 0,010AFALON 808 3,724 - 0,019 3,705

AGYL 100 EC 809 0,225 - - 0,225ALAZINE 33/14 SE 813 26,028 - - 26,028

AMINO 600 SL 1767 0,766 - - 0,766ARAMO 50 1100 5,106 - - 5,106

ARKAN 75 WG 1163 0,001 - - 0,001ARRAT 822 2,559 - - 2,559

ATRANEX 50 SC 1164 0,002 - - 0,002ATRANEX 90 WDG 1151 0,108 - - 0,108BASAGRAN FORTE 830 0,560 - - 0,560

BUCTRIL M 849 0,270 - - 0,270BUCTRIL UNIVERSAL 850 16,053 - - 16,053

CALLITRAZ 500 SC 1184 11,710 - - 11,710CAMBIO 859 49,518 - - 49,518

CERESTAR 75 WP 0,105 - 0,000 0,105CERLIT 1082 0,583 - - 0,583CLASS 867 0,001 - 0,001 0,000

160

CLEAN UP 480 SL 870 1,727 - - 1,727

COSMIC 1127 0,642 - - 0,642DACGLISAT 50 WSG 1169 0,052 - - 0,052

DACMAISUN 1165 0,002 - - 0,002DACSULFURON 750

WP872 0,143 - - 0,143

DANCOR 70 WG 1135 0,013 - - 0,013DICOPUR M 877 1,320 - - 1,320

DMA 6 883 0,025 - - 0,025DMA-ATUL 600 SL 1177 0,010 - - 0,010

DUAL 500 CE 886 0,002 - - 0,002DUAL GOLD 960 EC 1096 0,091 - - 0,091

EFLURIN 48 EC 894 0,015 - - 0,015ESTERON 60 1075 0,082 - 0,050 0,032

EQUIP 1107 21,116 - - 21,116FRONTIER 900 EC 905 0,010 - - 0,010FRONTIER FORTE 1130 51,037 - - 51,037

FURORE SUPER 75 EW

907 0,780 - - 0,780

FUSILADE SUPER 909 0,136 - - 0,136GALAXY 910 0,003 - - 0,003

GALIGAN 240 EC 911 0,169 - - 0,169GALLERA 1183 0,185 - - 0,185

GLYPHOGAN 480 SL 926 0,053 - - 0,053GOAL 2 E 927 0,011 - - 0,011GOAL 2 XL 1759 1,657 - 0,001 1,656

GOLDSTAR 75 WDG 1157 0,208 - - 0,208GOLTIX 70 WP 928 0,002 - - 0,002GROUND- UP 1097 0,006 - - 0,006

GUARDIAN 934 0,031 - - 0,031HARNESS 938 0,065 - - 0,065

HURRICANE 70 WG 1772 5,002 - - 5,002ICEDIN 942 0,007 - - 0,007

LANCET RV 952 0,018 - - 0,018LEOPARD 5 EC 957 0,361 - - 0,361LONTREL 300 967 0,001 - - 0,001

MERLIN 480 SC 991 2,328 - - 2,328MERLIN 750 WG 975 0,002 - - 0,002

MERLIN MIX 976 0,005 - - 0,005MODOWN 4 F 979 0,005 - - 0,005

PANTERA 40 EC 1004 0,252 - - 0,252PEDIGAN 330 EC 1775 0,944 - - 0,944

PIVOT 100 LC 1011 2,334 - - 2,334PRIMSTAR 75 DF 1161 0,000 - 0,000 0,000PRIMSTAR SUPER 1009 0,000 - - 0,000

PRODATE 2,4 D 1010 0,012 - - 0,012PROMEDON 50 PU 1015 0,020 - - 0,020

PROSPER 1758 0,008 - 0,005 0,003PULSAR 40 1762 17,525 - - 17,525

PYRAMIN FL 955 82,640 - - 82,640RAFT 1120 0,090 - - 0,090

REGLONE FORTE 1027 0,010 - - 0,010161

RELAY 90 EC 1028 0,026 - - 0,026RIMON 10 EC 1032 0,053 - - 0,053RIVAL 75 PU 1031 0,004 - - 0,004ROUNDUP 1036 0,086 - - 0,086

SANGLYPHO 1126 0,053 - - 0,053SDMA 600 NH 803 0,023 - - 0,023

SEKATOR PROGRESS OD

1766 0,450 - - 0,450

SELECT 240 EC 1051 0,121 - 0,019 0,102SELECT SUPER 1052 0,035 - - 0,035SENCOR 70 WG 1099 0,018 - 0,009 0,009SENCOR 70 WP 1054 1,358 - - 1,358SIMANEX 50 SC 1764 2,064 - - 2,064STOMP 330 CE 1065 83,569 - 0,123 83,446SULTAN 50 SC 1167 0,750 - - 0,750

SURDONE 1110 2,075 - - 2,075TITUS 25 DF 1071 0,010 - - 0,010

TREFLAN 48 EC 1081 20,450 - 0,140 20,310TREND 90 1787 0,386 - - 0,386

TRIFLUREX 48 EC 1083 0,021 - - 0,021TROPHY 1088 3,681 - - 3,681

DENUMIRE PRODUS COD TOTAL(tone prod. com.)

din care:- SERV.

PUBLIC

ALTE UNITATI

ATONIK 1204 0,024 - - 0,024CERONE 48 SL 1207 0,200 - - 0,200

CYCOGAN 40 LC 1209 0,002 - 0,001 0,001ETHREL 1210 0,017 - 0,014 0,003

FOLIFERT 1256 0,001 - 0,001 0,000MASTER 20-20-20 1248 1,390 - 0,025 1,365

MEGAFOL 1245 0,003 - - 0,003RADIFARM 1247 0,309 - - 0,309RADISTIM 1220 0,008 - - 0,008REVITAL 1224 0,005 - 0,000 0,005

MURTONIK 1217 3,872 - 0,045 3,827 REGULATORI DE CRESTERE

6.12.8. MERCUR Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate gasi in:- dispozitive electrice si electronice (baterii, acumulatori, intrerupatoare, etc), alte componente

cu continut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura si control(termometre, manometre)

- amalgam dentar inclusiv deseurile rezultate de la cabinetele medicale care il folosesc, surse de iluminat (tuburi fluorescente, lampi de neon, etc)

- industria cloro-sodica, industria cuprului, plumbului, zincului- produse medicinale , veterinare si cosmetice, sectorul de chimie analitica,etc- deseurile contaminate rezultate din demolari- reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili- filtre si turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu continut de mercur ;- deseuri de la spalarea gazelor cu continut de mercur.

162

Capitolul 7 Radioactivitatea

7.1 Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)Înfiinţată în anul 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a

poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Înca de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonata ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgentă radiologică.În acest sens, exista în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţa şi de adâncime, vegetaţie spontana, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba în parte, precum şi transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu "Îndrumărul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumărului metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profeşionala a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comporta:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

- determinărea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurata după 5 zile de la colectare);

- determinărea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestra în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corecta a rezultatelor măsurărilor imediate, cat şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, în cadrul RNSRM, şi prin măsurări de debit de doza gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componenta a RNSRM. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasata în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţînând Înstitutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (ÎNMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofa.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civila.Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul

Atomic de la Institutul de fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericolul unor poluări accidentale.

De asemenea, numeroase laboratoare şi operatori folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţionala de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

163

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabila sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactiva din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vanturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natura sa diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.

7.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul Bucureştiului în anul 20067.2.1 Programul standard de supraveghereÎn cursul anului 2006 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de

mediu .În cele ce urmeaza este prezentată grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe

parcursul anului 2006.

Fig 7.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediata.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediata.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata.

164

Fig.7.2.Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).-


165


Fig 7.5 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.

Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.

Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.

166

Fig 7.6 Apa bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la masurarea imediata.

Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la masurarea imediata.

Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la masurarea imediata.

167

Fig 7.8 Vegetaţie spontana, activităţi specifice imediate (Bq/m3

Fig 7.9 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

168

Capitolul 8 Mediul Urban

8.1. Asezarile urbane

8.1.1 Amenajarea teritoriala

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.Amenajarea teritoriala a judetului Ilfov este redata in Tabelul 8.1.1.a.

169

Tabel 8.1.1.a

Nr. crt

Localitatea

Suprafata localitatii (ha)

Anul aprobarii ultimului PUG

Stadiu PUG

Total

Intravilan

existent (<2005)

Intravilan

existent (>2005)

Variatie Extravilan In executie In avizare

A. Mediu urban1 Bragadiru 1903 964.81 1866.30 901.49 36.7 20052 Buftea 5736 1400.00 1400.00 0 4336 2000 3 Chitila 1166 821.22 821.22 0 344.78 20054 Magurele 4285 - - - - 2000 5 Pantelimon 6716 1633.00 1633.00 0 5083 20006 Popesti-

Leordeni5624 970.00 970.00 0 4654 2001

7 Otopeni 3170 - - - - 20008 Voluntari 3808 - - - - -

B. Mediu rural1 Afumati 6787 684.00 684.00 0 6103 20002 Balotesti 5252 1394.00 1394.00 0 3858 2000 3 Berceni 2662 345.35 345.35 0 2316.65 20014 Branesti 5337 757.05 858.83 201.78 4378.17 20055 Cernica 3781 523.40 523.40 0 3257.60 20026 Chiajna 1630 - - - - 1999 7 Ciolpani 4189 356.03 356.03 0 3832.97 2001 8 Ciorogarla 4396 521.20 521.20 0 3874.80 1999 9 Clinceni 2512 795.87 795.87 0 1716.13 2000 10 Copaceni11 Corbeanca 2933 922.00 922.00 0 2011 2000 12 Cornetu 1712 656.38 656.38 0 1055.62 200113 Dascalu 3611 436.35 436.35 0 3174.65 2000 14 Darasti Ilfov 1488 275.16 275.16 0 1212.84 -15 Dobroesti 1235 165.24 356.60 191.36 878.4 200516 Domnesti 3725 754.40 1640.87 886.47 2084.13 2005

170

17 Dragomiresti Vale

3691 332.56 332.56 0 3358.44 2001

18 Ganeasa 4730 739.61 739.61 0 3990.39 200219 Glina 2876 380.00 380.00 0 2496.00 200020 Gradistea 2882 332.28 332.28 0 2549.72 200121 Gruiu 6222 1724.90 1724.90 0 4497.10 2000 22 Jilava 2602 783.35 783.35 0 1818.65 200123 Moara Vlasiei 6679 630.82 630.82 0 6048.18 1999 24 Mogosoaia 2811 658.00 658.00 0 2153.00 199925 Nuci 5196 368.53 368.53 0 4827.47 200126 Peris 7797 1035.00 1035.00 0 6762 1998 27 Petrachioaia 5881 488.20 488.20 0 5392.80 200128 Snagov 8835 1350.09 2515.15 1165.06 6319.85 200529 Stefanestii de

Jos2497 694.00 694.00 0 1803.00 1999

30 Tunari 3111 441.60 441.60 0 2669.40 200031 Vidra 6912 1179.52 1179.52 0 5732.48 200232 1 Decembrie 2915 671.00 671.00 0 2244.00 2003

171

8.1.2 Concentrarile urbaneOrganizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:

Tabel 8.1.1

Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8

Sector 2 32 360750 11273.4

Sector 3 34 393226 11565.4

Sector 4 34 299414 8806.3

Sector 5 30 282935 8321.6

Sector 6 38 359396 9457.8

TOTAL 238 1924959 8088.0

8.1.3. Spaţiile verzi şi zone de agrement

În categoria „spaţiu verde” intra: Parcurile, gradinile, scuarurile şi faşiile plantate Amenajarile sportive publice Spaţiile verzi publice de folosinta specializata: Gradina Botanica, Muzeul Satului Bazele de agrement, parcurile de distractie Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apa Culoarele de protectie faţă de infrastructura Padurile de agrement Padurile şi plantatiile forestiere destinate ameliorarii climatului Padurile şi faşiile plantate pentru protectie sanitara

Rolul spaţiilor verzi Reprezintă un “mediu natural” oferînd o calitate vietii în ariile urbane Ofera adapost speciilor de animale Reprezintă suport pentru plante Ofera stabilitate ecosistemului urban Este o sursa pentru educatie Reprezintă un spaţiu pentru recreere

În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţa parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţîne cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

172

Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:

Sector 2 = 10,51 mp Sector 4 = 9,6 mp Sector 5 = 6,6 mp Sector 6 = 9,16 mp

Tabel Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti

2006 Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Parcuri şi gradini 449389 896952 159000 1310000 100000 710000aliniamente stradale 1396631 451500 475 000 670000 124863 1438000

Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe

831881 2208515 3833 000 920000 14950000 1152000

total 2677901 3556967 4467 0004467 000 2900000 1719863 3300000

Suprafaţă parcurilor din sectorul 1

Nr. Crt Denumire parc Suprafaţă verde (mp) total 449389

1 Parc Kiseleff 134,164

2 Parc Regîna Maria 217243 Parc Constantin Brancuşi 34494 Parc Nicolae Iorga 61385 Parc Bratianu 15366 Parc Marasoiu 12747 Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu 2668

8 Parc Automatica 42929 Parc Luiggi Cazzavillan 203610 Parc Venus 32543

11 Parc Maica Teofana 316012 Parc Ciresoaia 341413 Parc Izbiceni 297014 Parc Bazilescu 13359515 Parc Baneasa 1706016 Parc Presa libera 78820

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)

În Sectorul 2, conform A.D.P în 2006 s-au plantat: Arbori foioşi 782 buc Arbori raşînoşi 440 buc Garduri vii 47750 buc Trandafiri 5520 buc

173

Suprafaţă parcurilor din Sectorului 2:

Nr. Crt

Denumire parc Localizare Suprafaţă verde 2006 (mp)

1 Parc Obor Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri 39236

2 Parc Pasarari Magazîn Bucur Obor -platou Obor 116003 Parc Tolbuhîn Bd Pache Protopopescu 85164 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 85118

5 Parc Verdi Barbu Vacarescu x Rahmaninov 79327

6 Parc Cînema Floreasca Glinka - Garibaldi 68307 Parc Gara de est Iuliu Tetrat x Marasoiu 103238 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu 67740 9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon 1565810 Parc Morarilor Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti 112792

11Parc Maica Teofana =

Hatisului Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti 3770012 Parc Ciresoaia= Bozioru Str.Ciresoaia 1092

13Parc Nichita Stanescu =

Closani Str. Izbiceni 202714 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Calin 282015 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasa 710816 Parc Plumbuita D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita 31647117 Parc Motodrom Fundeni 3799718 Parc Izvorul Rece Bd Ferdinand x Pache Protopopescu 173519 Parc Gardina Icoanei Pictor Verona- Teatru Bulandra 9204

20 Parc Ion Voicu Str. Polona 1006221 Parc Sticlariei Sos. Vergului 3309022 Parc Lunca Florilor Vaşile Stolnicu 33090 Total 896952

(conform Politiei Comunitare Sector 2)

Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:

Nr. Crt LocalizareSuprafaţă verde 2006

(mp)1 Bd. Unirii 269602 Bd Decebal 164703 Sos.Mihai Bravu 137244 Str. Mircea Voda 67005 Str Matei Basarab 37006 Calea Calaraşilor 38007 Hala Traian 08 Str. Traian 09 Bd. Ocatvian Goga 78010 Calea Vitan 198011 Calea Dudesti 140012 Bd. Camil Ressu 1351013 Str. Baba Novac 307014 Str. Liviu Rebreanu 310015 Str. Capia Libertatii 135016 Str. Fizicienilor 60017 Bd. Energeticienilor 505018 Splaiul Unirii 542019 Halelor 48020 C. Coposu 76021 Sf. Vineri 12022 Piata Alba Iulia 320023 Rm. Valcea 130024 Rm Sarat 95025 Dristor 1350

174

26 Burebista 310027 Sf. Gheorghe 790028 Sf. O. Ioşif x Pânăit Cerna 525529 Emil Garleanu 6056

total 140485

În 2006 s-au plantat flori în număr de 248310 bucati şi arbori şi arbusti în compensare: Arbori foioşi 114 Arbusti foioşi 7493 Arbori raşînoşi 17 Arbusti raşînoşi 218

În sector 3 exista o pepeniera cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.

Situaţia statistica a spaţiilor verzi din sectorului 4:Nr. Crt Denumire Localizare

Suprafaţă verde 2006 (mp)

1 Nitu Vaşile 1300

2 Oltenitei Brancoveanu- Big Berceni 2367 3 Bd. C-tin Brancoveanu nr impare 12745 4 Bd. C-tin Brancoveanu nr pare 38717

5 Bd. Alex. Obregia 10400 6 Bd. Emil Racovita 2200

7 Scuarul Emil Racovita x Niculitel 2000

8 Turnu Măgurele 5600 9 Scuarul Piata Sudului 3000

10 Scuarul Nitu Vaşile x Alex. Obregia 4000

11 Secuilor 485

12 Scuarul Staruintei bl O4 2000

13 Scuarul Emil Racovita x Terasei 2000

14 Scuarul Pajistea 2644

15 Scuarul Emil Racovita x Ornamentului 600

16 Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim) 15599

17 Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan

Barzesti) 11000 18 Scuar C-tin Radulescu Motru x Caramidari 3255

19 Bd Şincai (nr pare) 2418

20 Bd Tineretului 10500

21 Scuarul Tineretului x Vacaresti 1400

22 Calea Vacaresti 34355

23 Sos. Berceni 29377

24 Ion Iriceanu 7927

25 Sos. Vitan Barzesti 5000

26 Scuarul Caramidarii de jos x Piscului 282

27 Scuarul Tulnici 3234 28 C-tin Radulescu Motru xPoenari 506

29 Sos Berceni -prelungire 5000 30 Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina 3500 31 Parc Palatul Copiilor Str. Pridvor nr 16 3630

32 C-tin Radulescu Motru 3255

33 Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin Brancoveanu 5763

34 Scuarul Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu 4155

35 Scuarul Giurgiului 126 2575

175

36 Scuarul Eroi revolutiei 1600

37 Sos Giurgiului 20510

38 Scuarul Expoflora ExpoFlora Giurgiului x Verigei 2344

39 Scuarul Toporaşi 700

40 Scuarul Giurgiului 122 x Toporaşi 750

41 Scuarul Giurgiului 124 1785

42 Scuarul Flamura 4666 43 Scuarul C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele 240 44 Scuarul C-tin Brancovenu x Alunisului 1500

45 Reşita 2380

46 Uioara 1350

47 Huedin 1360

48 Scuarul Urziceni 1000

49 Drumul Gazarului 1040

50 Gradistea 480

51 ScuarulReşita-Huedin-Uioara (intrarea

Huedin) 1700

52 Scuarul Huedin -Reşita-Gradistea 11200

53 Alunisului 1594

54 Scuarul Ghimpati 1600

55 Stoian Militaru 460

56 Luica 19100

57 Scuarul Filaret 3100

58 Scuarul Piata Libertatii 1600

59 Bd Dimitrie Cantemir 6144

60 Regîna Maria 1097

61 Scuarul Rond Cosbuc 816

62 Bd Unirii 24161

63 Al. Dealul Patriarhiei 3005

64 Scuarul Unirii (Cap de linie 32) 1100 65 Dealul Mitropoliei (Adorama) 1620

66 Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir 153

67 Bd Libertatii 8217

68 Scuarul Piata Natiunilor Unite 3206

69 Scuarul Antim Ivireanu x Justitiei 3486

70 ScuarulJustitiei x Palatul Justitiei x Poenaru

Bordea 3650

71 Splaiul Independetiei 26 72 11 Iunie 267

73 Bd. Şincai ( nr impare) 1200 74 Scuarul Şincai 726 75 Bd Marasesti 255

76 Calea Serban Voda 306 77 Geroge Georgescu 816

78 Scuarul Tismana 247

79 ScuarulVerzisori x Aristizza Romanescu x Liciu Petre 420

80 Avalansei 1000

81 ScuarulSf. Ecaterina

(Facultatea de Teologie) 350

82 Scuarul Poenaru Bordea 602

83 Scuarul Bucur x Verzisorilor 130

176

84 Parc Parcul Copiilor 280000

85 Scuarul Bibescu Voda x Serban Voda 524

86 Splai Unirii (Dimitrie Contemir-

Timpuri Noi) 1978

87 Sediul Primariei Sector 4 1500

88 Parc AGIP Calea Vacaresti 1200

89 Str Nitu Vaşile 4600

90 Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500

91 Parc Izvorul rece Bl M 1/1 1860

92 Turnu Măgurele Bl C2 1125

93 Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 150

94 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100

95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 1960

96 Parc Str. Targul frumos 1400

TOTAL 690913(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)

Suprafaţă spaţiilor verzi aferente scolilor şi gradinitelor este de 262639 mp, suprafaţă terenurilor de joaca pt copii este de 97690 mp.

În Sectorul 4, conform A.D.P în 2006 s-au plantat 1000 arbori şi 950000 bucati flori. Dintre speciile existente în parcuri 14% reprezintă Quercus sp şi Populus sp, Fraşînus sp se găseşte în proportie de 10% arbori totalizand 70%.

În prezent exista în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradina de 2600 mp, iar în Sos. Oraştiei nr 5 ecista o platforma de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultiva plante cu o suprafaţă de 6330 mp.

Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:Nr. Crt Parcuri Localizare

Suprafaţă verde 2006

1 Parc Eroii Sanitari Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor 243052 Parc Municipal Spitalul Municipal 240003 Parc Romniceanu Str. Raîner x Dr. Vitzu 18940

4 Parc M. SebastianStr. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua 24869

5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului 167916 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny 2045

7 Parc Ferenţări MareCalea Ferenţări x Str. Popa Stefan 10522

8Parc Cinema Ferentari mic Calea Ferenţări 3121

9 Parc Manescu + anexe Str. C. Manescu 652510 Odoarei sos. Viilor x Teodoru 161211 Parc Opera Româna opera Româna 12047

12 Parc 13 Sept Sos. Antiaeriana x Str. Valcele 321713 Parc Sf. Elefterie 900

14 Parc PieptanariStr. Pieptanari x erou Tataru

Petre 294815 Academia Militara Piata M. Kogalinceanu 4307

16 Parc Dr. BagdazarStr. Dr. Bagdazar x Str. A. N.

Demostene 8591

17 ParcSos. Antiaeriana x Sos.

Alexandrei - OMV 200

18 Parc Ana DavilaStr. Ana Davila x Str. A. N.

Demostene 138419 Pecineaga Str. Pecîneaga x al. Salaj 20020 Clunet Eroii Sanitari x str. Dr. Klunet 840

177

21 Parc Spatarul Preda x Cl. Ferentari 60(Conform A.D.P Sector 5)

În Sectorul 5 exista 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regasesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P, 2006). În anul 2006 s-au plantat în compensare un număr de 703 arbori.

În Str. Drumul Cooperativei nr 75B exista o pepeniera cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultiva castani, stejari, fraşîni, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.

Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

Nr. Crt Denumire parcSuprafaţă verde

2006 (mp)1 Parc Drumul Taberei 1041052 Parc Crangaşi 1200003 Parc Giulesti 534004 Insula Lacul Dâmboviţa 320005 Grozavesti 1070006 Caramidari 362007 Giulesti-Cinema 150008 Sf. Andrei 90729 Istru 2700

10 1 Decembrie 1918 12200

11Podul Grand- Nicolae

Filimon 1643312 Geniului-Razoare 15800

Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără: dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini

publice, creşterea traficului rutier, acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide, poluarea industrială, extinderea suprafeţelor construite lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.

Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha şi au o mare importanţă ecologică.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.8.2 Surse de apa şi reţele de canalizare

8.2.1 Reţele de alimentare cu apa menajera

Tabel 8.2.1.a. Reteaua de alimentare cu apa în Municipiul Bucureşti2004

A 1

178

Lungimea şimplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173

Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0

179

Situaţia existentă a sistemelor de distribuţie apă şi canalizare în localităţile din judeţul Ilfov Tabel 8.2.1.b.

ORAŞENr

locuitoriServ. de

salubritateCompania

de apa

Nr. locuitori conectati

la apa

Nr. locuitori conectati la canal

Nr. foraje

Reţea de distribuţie

(km)

Reţea de canalizare

(km)

VOLUNTARI 30000 SC SAC SC SAC Voluntari 1500 12000 9 15 200

BUFTEA 22000 SC ROSALSc. TAS. M. Roamnia SRL 12000 10500 14 29 12

POPEŞTI LEORDENI

15114 SC ROSAL SC Vital Gaz SRL 8500 8450 6 47 42

OTOPENI 10300 SC URBANveolia apa 6000 5000 11 16,4 16,2

PANTELIMON 16080 SC ROSAL Consiliul Local 6700 9400 5 15,500 25,500

MĂGURELE 10000SERV. PROPRIU SC Vital Gaz

SRL 6300 4200 10 10,4 3,8

BRAGADIRU 8208 SC URBANGospodaria de apa Bragadiru 3329 3244 5 3 3

CHITILA 12983 SC ROSAL Consiliul Local 3000 2700 3 8,6 9,5

COMUNE Număr locuitori

Serv. de salubritate

Compania de apa

Număr locuitori conectati

Număr locuitori conectati

Număr foraje

Reţea de distribuţie

(km)

Reţea de canalizare

(km)

180

la apa la canal

Afumaţi 6200SERV. PROPRIU

Consiliul Local 1600 0 2 17 0

Baloteşti 6329SC ROMPREST

Consiliul Local

Berceni 3621SERV. PROPRIU nu are

Brăneşti 8530SERV. PROPRIU

Consiliul Local 1537 1537 3 3 3

Cernica 9648 SC ROSAL nu are 0 0 0 0 0

Copăceni 2718SERV. PROPRIU

doar apa - Consiliul Local

Chiajna 7801 SC ROSALdoar apa - Apa Nova

Ciolpani 4240SERV. PROPRIU nu are

Ciorogârla 4741 SC REBU

doar apa - Consiliul Local

Clinceni 4334SERV. PROPRIU nu are

Corbeanca 3606 SC REBUConsiliul Local

Cornetu 4447SERV. PROPRIU

Consiliul Local

Dărăşti 2534 nu existaConsiliul Local

181

Dascălu 2356SC ROMPREST nu are

Dobroeşti 6226SERV. PROPRIU

SC ApaNova

Domneşti 5804SERV. PROPRIU nu are

Dragomireşti vale 4025 SC ROSAL nu are

Găneasa 4303 nu exista

apa - sc antrepriza srl slobozia

Glina 6483SERV. PROPRIU nu are

Grădiştea 2738 nu exista nu are

Gruiu 6541SERV. PROPRIU nu are

Jilava 8718 SC REBU nu are

Moara Vlăsiei 5850 SC REBUConsiliul Local 0 0 0 0 0

Mogoşoaia 5247SERV. PROPRIU nu are

Nuci 2798 nu exista nu are

Periş 7500 SC ROSALConsiliul Local 375 0 6 41,5

Petrăchioaia 2477 nu exista nu are

Snagov 5720 SC ROSAL

SC Prod Service ACT Snagov 3698 4232 8 13 12,200

Ştefăneştii de Jos 4049

SC REBUapa - Consiliul Local

182

Tunari 3558 nu exista nu are

1 Decembrie 6216SERV. PROPRIU

Consiliul Local

Vidra 7759SERV. PROPRIU nu are

183

8.3. Calitatea mediului în zonele urbane

8.3.1 Calitatea aerului

Principala sursa de poluare atmosferica în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov o constituie traficul rutier.

Poluanţii la care se înregistreaza depăşiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 şi PM 10 (praf). Frecventa depăşirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% şi până la 30% în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic

Ca evolutie în timp, din tabelele prezentate mai sus se observa ca: pentru NO2, ca număr de depăşiri ale valorilor limita, situatia este uşor imbunatatita, mai putin la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu- staţii de monitorizare a traficului..

Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta faţă de anii anteriori. Trebuie însă mentionat însă ca de la an la an , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în scădere şi ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scădere. Ca urmare, deşi numarul de depăşiri la PM 10 este aproximativ acelaşi, situatia calităţii aerului din punctul de vedere al poluării cu praf este uşor în imbunatatire.

Ca medii anuale, s-a observat creşterea concentraţiilor medii anuale la NO2 şi scăderea concentraţiilor medii anuale la PM 10

8.3.2 Calitatea apei

Principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită în special deficientelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restitutie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare urbană care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativă.

În cursul anului 2005, Direcţia de Sănătate Publică Ilfov a monitorizat 15 localitati care aprovizioneaza locuitorii cu apa prin sistem central, dintre care 8 in mediul urban (Buftea, Otopeni, Popesti Leordeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Magurele, Pantelimon).

Analizele de laborator au evidentiat valori ce depasesc limitele admise de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile pentru urmatorii parametri chimici si bacteriologici:

amoniac : Popesti Leordeni, Pantelimon, Bragadiru, Magurele; bacterii coliforme : Bragadiru, Buftea, Chitila, Magurele, Otopeni, Pantelimon,

Voluntari; E. coli : Otopeni, Pantelimon; streptococi fecali: Otopeni, Pantelimon.

Directia de Sanatate Publica Ilfov nu a inregistrat pe parcursul anului 2005 boli de natura hidrica. Au fost raportate doar boli transmisibile pe cale digestiva ce pot fi asociate consumului de apa de calitate necorespunzatoare cu precizarea ca nu toata populatia din mediul urban beneficiaza de alimentarea cu apa in sistem central, aprovizionandu-se cu apa din surse individuale necorespunzatoare:

cazuri de dizenterie: 3 - Buftea, 2 - Chitila, 1 - Otopeni, 2 - Magurele, 3 - Pantelimon, 1- Voluntari;

cazuri de hepatita virala acuta: 1 - Bragadiru, 3 - Buftea, 5 - Pantelimon, 1 - Popesti - Leordeni, 15 - Voluntari;

cazuri de boala diareica acuta: 17- Bragadiru, 85 - Buftea, 50 - Chitila, 20 – Oto-peni, 11- Magurele, 98 - Pantelimon, 42 – Popesti - Leordeni, 80 - Voluntari.

184

Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate În cursul anului 2005 monitorizarea apei de suprafata s-a efectuat in zonele naturale de

îmbăiere aglomerate în timpul sezonului estival (lacurile Snagov si Buftea).Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există zone naturale de îmbaiere autorizate sanitar, nefiind

amenajate corespunzator.Deşi analizele de laborator efectuate în baza H.G. nr. 459/2002 au evidenţiat încadrarea

indicatorilor în limite normale, apa nu se recomandă a fi utilizată în scop de îmbăiere din cauza prezenţei din abundenţă a vegetaţiei specifice. În anul 2005 nu au fost semnalate cazuri de îmbolnăvire prin îmbăierea în lacurile aflate pe teritoriul judeţului Ilfov.

8.3.3 Gestionarea deşeurilor

Aspectele privind gestionarea deseurilor au fost detaliate in capitolul 6. Trebuie mentionat ca prioritatea din domeniul deşeurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri uzate, deşeuri electrice şi electronice, incinerare, deşeuri spitalicesti etc. Cadrul legal este dezvoltat, însă sistemul economic de eliminare nu este înca bine pus la punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi obiective pot duce la rezolvarea problemelor actuale din domeniul deşeurilor.

8.3.4 ZgomotulPoluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone

ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de înformaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţe şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe langă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţîn numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.

Zgomot generat de centre industriale.Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor

ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităti. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucureştii Noi, Grivitei, Militari, Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).

185

Zgomot generat de surse punctualePrincipalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru

copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe.

Marile stadioane şi instalaţiile sportive sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul).

O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituita de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Univerşităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei.

In concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.

Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, ARPM Bucureşti este partener la un proiect de twinning ce are ca rezultat specializarea expertilor români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)Măsuratori de zgomot în anul 2006

Tip masuratoare zgomot

Număr măsuratori

Maximă masurata

(dB)

% Depăşiri

Observaţii

Piete, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

18 59,8 22 - depăşirile s-au datorat în general teraselor de pe lângă restaurante şi zgomotului de fond din zona

Încinte de scoli şi crese, gradinite, spaţii de joaca pentru copii

7 81,6 57 - depăşirile s-au datorat zgomotului de fond din zona generat de animalele de companie

Parcuri, zone de recreere şi odihna

2 64,5 0

Încinte industriale 22 69,9 13,6Zone feroviare - - -Aeroporturi - - -Parcaje auto 7 64 0Stadioane/ cînematografe în aer liber

- - -

Trafic 3 69,1 0Altele – zone locuibile 78 74,5 62,8 În 90% din cazuri, inclusiv

zgomotul de fond din zona a depaşit limita stabilita de legislatie.Sursele de zgomot au provenit din diverse domenii de activitate : spaţii comerciale şi restaurante închise (nu în aer liber) ; tipografii ; spalatorii/service auto ; instalaţii de racire/climatizare ; şantiere de construcţii ; alte servicii etc ; toate activităţile au fost normate la limita stabilita pentru zone de locuit.

186

8.4 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite

Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei.

Cunoaşterea şi determinărea unor factori de risc din mediu are o deosebită importantă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.

Definiţia sănătăţii data de O.M.S. : integritatea sau buna stare fizică, pshică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importantă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe etc.).

Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov este identificarea factorilor de risc care ţin de:

alimentarea cu apă potabilă; calitatea aerului citadin; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

8.4.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de mediu şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra sănătăţii populaţiei.

8.4.2 Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent semnificativ din locuitorii Regiunii 8 şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.

187

Tabelul 8.4.2.a.

Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

ANUL BOALA DIAREICĂ

ACUTĂ

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

TIP A

FEBRA TIFOIDĂ

DIZEN – TERIE

2000 279,10 42,01 0 15,28

2001 275,94 30,10 0 12,57

2002 436,04 20,73 0 20,93

2003 402,63 17,75 0 5,3

2004 380,13 23,84 0 5,55

2005 349,48 20,29 0 2,02

8.4.3 Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra stării de sănătate

Un aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuseneorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existedepozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.

Consecintele pot fi:- impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale şi economice, influenţa negativa asupra psihicului şi confortului populaţiei; impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri

neplacute, pericol de încendiu şi explozie; impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa şi a oglinzilor de apa folosita

la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

favorizarea înmultirii mustelor, tanţărilor, gandacilor, rozatoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producatori de disconfort, facilitand transmiterea bolilor digestive şi cutanate.

antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora şi formarea de colectii de ape stagnante, favorizand dezvoltarea tanţarilor;

persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afectiuni respiratorii şi alergice.

Reziduurile stradale, la a caror producere participa ca un procentaj important şi dezvoltarea exploziva a diferitelor tipuri de comert stradal autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, înestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situatie este generata în principal de existenta permanenta a pământului sub forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţe este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţe, care este antrenat în acest mod în canalizarea Oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuarii în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

188

8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătati populaţiei

Poluarea sonora, creaza disconfort şi a devenit deranjanta şi chiar nociva în unele zone ale Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov : pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersecţie a strazilor devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine industrială, o deţin sursele mobile, respectiv circulaţia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au aratat ca riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită cresterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusa şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulaţei auto obisnuite.

Zgomotul produs de caile ferate, deşi foarte suparator, nu afectează întreaga populaţie a Oraşului. În primul rand, arterele de circulaţe, feroviara sunt mai putin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rand, zgomotul se propaga în axul caii ferate.

8.4.5 Animale abandonate şi influenţa asupra sţării de sănătate a populaţiei.

In Municipiul Bucureşti o problema nerezolvata o constituie cainii fără stăpân, care işi asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de vedere al sănătătii şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în contact cu acestia (în special copiii).

Aproape saptamanal mass-media relateaza cazuri grave în care copii, batrani sunt muscati grav de cainii fara stapan. Activitatea unităţilor speciale care se ocupa de strangerea cainilor fara stapan şi castrarea acestora este de multe ori îngreunata chiar de populaţie, care ia apărarea cainilor fara stapan, fara sa tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.

8.5. OBIECTIVE ŞI MASURI

8.5.1. Poluarea aerului

Se impun măsuri care să actioneze în primul rand asupra surselor de poluare, la emisie. Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la

urmărirea conformării marilor poluatori privind obligatiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE.

Se impune întroducerea automonitoringului de către agentii economici şi cunoasterea cantitătilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;

Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi imbunătătirea monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor; Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov are o modernă reţea de monitorizare a calitătii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire

189

În viitor trebuie să se acorde importantă şi perfectionării metodicii de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.

Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto

Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de prioritate :

a) reducerea traficuluib) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării

aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)

c) îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-un management al traficului.

Structura acestor înstrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :

- planificare : în special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- înstrumente economice

- înformaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importantei lor, considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din Regiune fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor, politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central.

Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;

Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural-urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri;

Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric);

Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu;

Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţîn în zilele;

În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

190

Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfalţice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţînerea permanentă a acestora;

Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile: la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt

cu procent excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj); la înspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare

(analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR; la nivelul agenţilor de circulaţie ai politiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor

prin "filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea înstalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.

Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb.

8.5.2 Poluarea apei

Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legata de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 3.5.3.

Analizele probelor de apa – atat din suprafaţă, cat şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborarii documentelor de referinţă.

Apele Române aplica strategia şi politica naţionala în domeniul gospodaririi calitative şi cantitative a resurselor de apa şi urmareste implementarea prevederilor legislatiei armonizata cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodaririi durabile a resurselor de apa şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administreaza, exploateaza şi întretine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apa. De asemenea, evalueaza daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locala de gospodarire a apelor în vederea monitorizarii şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completa a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoara în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aproba „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplica H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileste limitele de încarcare cu poluanţi a apelor uzate

8.5.3. DEŞEURI

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:

Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică.

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de şiguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei.

191

Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.

Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administraţiv faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.

Principiile sunt parte întegrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov există o situaţie specifică:1. Arhitectura capitalei, în special casele particulare, vor complica întroducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în contaînere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru contaînerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la contaînere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Întroducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită numai în cazul în care se va găşi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de contaînere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţîntele.2. Capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

192

8.5. Obiective şi masuri

Tabel 8.5. Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţînte/Termene limită

Responsabilităţi

1.Dezvoltarea unei politici regionale

1.1. Elaborarea de reglementări

specifice regionale/locale

în concordanţă cu politica naţională

de gestionare a deşeurilor şi cu

legislaţia, pentru a implementa un

sistem integrat eficient d.p.d.v

economic şi ecologic.

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiînţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

Proces continuu MMGAANPMARPMALPMConşiliul judeţean, Conşiliul local

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei freatice)

1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

Proces continuu Garda de Mediu,ARPM/ALPMConsiliul Judeţean, Consiliul Local1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea

aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de Mediu şi Consiliul Local1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor înstituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Proces continuu ARPM/ALPM,Consiliul judeţean/local

193



Responsabilităţi

1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului

Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Ministere, Consilii judeţene1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de

monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.

2. Aspecte înstituţionale şi organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura înstitutionala mai eficienta în ceea ce piveste aspectele de management al deşeurilor.

Proces continuu MMGA, ANPM

2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a înstituţiilor guvernamentale la nivel de înstituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi controlului în domeniul gestionării deşeurilor

Proces continuu MMGA, ANPM

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profeşională

3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul pulic. Proiectarea unui program de înstruire pentru înstituţii regionale şi locale în:– Domeniul administraţiv– Domeniul juridic– Controlul tehnic al instalaţiilor– Înregistrarea de date

Proces continuu MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii judeţene/locale

4.Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la eliminare finală.

Proces continuu Consilii Judeţene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale

194



Responsabilităţi

economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii.

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov

Proces continuu ANPM, ARPM/Conşiliul Local, MMGA

4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă

Permanent Conşilii Judeţene/ocale, sectorul privat, asociatii profeşionale

4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

Termen limiă: 2007 cu atenţie permanentă

MMGA, Consiliul judeţean, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau responsabilitatea de la producători/ importatori

4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe.

5.1. Promovarea unor sisteme de informare,

5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi

Proces continuu

195



Responsabilităţi

5.Conştientizarea factorilor implicaţi

conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelurile.Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor.

Proces continuu

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web şite-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijînirea campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private.

Proces continuu ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

6.Colectarea şi raportarea datelor şi înformaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi înformaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.

6.1.1. Întroducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM

Proces continuu ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti economici şi înstitutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Minimizarea generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire

Proces continuu Ministerul Industriilor

196



Responsabilităţi

7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.

Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM Conşilii judeţene/ locale, , asociaţii profeşionale, şcoli, univerşităţi, ONG-uri

8.Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

8.1.1. Susţînerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile

Proces continuu Asociaţii profeşionale, univerşităţi, sectorul de cercetare, companii private

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de colectare şi tratare.

Termen limită 2013

Operatorii de salubritate, administraţia depozitelor de deşeuri

8.2. Sprijînirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajerePromovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale

Termen limită 2010

Termen limită 2020

Companii private în cooperare cu consiliile locale

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din Ilfov

Colectare: 100% Termen limită: 2007

Consiliul Local, operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

Colectare 100% Termen limită: 2009

Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.

Proces continuu Consilii Locale, Operatori de salubritate

197



Responsabilităţi

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase

Termen:Până în 2017

Conşilii Locale, Operatori de salubritate

9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele

Termen:Până în 2017

Consilii Locale, Operatori de salubritate

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor

10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru:- valorificare;- facilitarea manipulării;- diminuarea caracterului periculos;

- diminuarea cantităţii finale depozitate

Proces continuu Agenti economici, asociatii profeşionale, Consilii judeţene/locale

11. Deşeuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini, parcuri şi pieţe prin colectarea selectivă

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de referînţă 1995

Reducerea la 75% până în 2010

Reducerea la 50% până în 2013

Reducerea at 35% până în 2020

Conşilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

Începând cu 2011 Conşilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri

12.Deşeuri de ambalaje+56644 3

12.1. Reducerea cantităţii generate de deşeuri de ambalaje

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.

Proces continuu ARPM/ALPM, Conşilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM

12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

198



Responsabilităţi

12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de amalaje întroduse pe piaţă

12.2.1 Valorificare totală 34% Reciclare totală 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hârtie şi carton - 15% metal

Termen:2007

ARPM/ALPM, Conşilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM

12.2.2 Valorificare totală 40% Reciclare totală 33% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2008

12.2.3 Valorificare totală 45% Reciclare totală 38% din care pe tip de material: -15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2009

12.2.4 Valorificare totală 48% Reciclare totală 42% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2010

199



Responsabilităţi

12.2.5 Valorificare totală 53% Reciclare totală 46% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2011

12.2.6. Valorificare totală 57% Reciclare totală 50% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2012

12.2.7 Valorificare totală 60% Reciclare totală 55% din care pe tip de material: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn

Termen:2013

12.3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje

Termen:2022

Conşiliul judeţean/localAsociaţii profeşionaleOperatori

200



Responsabilităţi

12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje

Termen:2013

Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, ARAM

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală

Începând cu 2008 Industria responsabilă, Conşiliul Local, Operatori13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din

construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Începând cu 2008 Industria responsabila, ARPM, ALPM, Conşilii locale

13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat

Începând cu 2008

13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri

Începând cu 2008

13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate

Proces continuu Operatori depozite de deşeuri, înstituţii coordonate de ANPM, ARPM

14.Deşeuri voluminoase

14.1. Implementarea colectării deşeurilor voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase.

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Conşiliile Locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă


201



Responsabilităţi

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat.


15. Nămol de la staţiile de epurarea apelor uzate

15.1. Gestionarea ecologică raţională a nămolului provenit din epurarea apelor uzate

15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Conşiliile Locale

15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Companii de salubritate

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanţă cu legislaţia în vigoare

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG 2406/2005

Proces continuu Administraţia Fondului pentru Mediu, Asociaţia producătorilor şi importatorilor de maşini sau enităţile juridice care preiau responsabilităţile importatorilor/producătorilor şi/sau entităţi juridice (unităţi economice definite în HG2406/2004)

16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.

Octombrie 2006

16.1.3. Extinderea refoloşirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

202



Responsabilităţi

16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007 Producatorii/ importatorii de maşini, Conşiliile Judeţene/ Locale 16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe

vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980Începând cu 2007

16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007

16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţîn 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse după 01.01. 1980

Începând cu 2007

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţîn 95% din greutatea tuturor VSU;

Începând cu 2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţîn 85% din greutatea tuturor VSU

Începând cu 2015

17. Echipamente electrice şi electronice

17.2. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

- 1 punct de colectare în judeţul Ilfov- 1 punct de colectare în fiecare sector din

oraşul Bucureşti1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori

Termen limită:

31.12. 2005

31.12. 2005

31.12. 2006

Conşilii locale, agenti economici

17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţîn:

2 kg/locuitor şi an 3 kg/ locuitor şi an 4 kg/ locuitor şi an

Termen limită:31.12.200631.12.200731.12.2008

Importatori/ producatri, Conşilii locale, operatori de salubritate

18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

Până în 2017 Conşilii Judeţene/ conşilii locale, operatori de salubritate

203



Responsabilităţi

deşeurile periculoase

18.1.2. Înstalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial

Până în 2017 Conşilii Judeţene/ conşilii locale, operatori de salubritate

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic şigur pentru

eliminarea deşeurilor periculoase

Până în 2017 Companii, operatori de salubritate,

18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi

respectă standardele europene.

Începând cu 2007 Companii, asociatii profeşionale şi patronale

18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de şiguranţă.

Proces continuu ANPM, ARPM, ALPM

19. Eliminarea deşeurilor

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de şiguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.

19.1.1. Sprijînirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna Rudeni.Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu standardele UE

Începând cu 2007 ANPM, ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Conşilii Judeţene/Locale

19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor Până în 2009

204

8.5.4 Poluarea sonoraPentru dezvoltarea viitoare a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov sunt necesare o serie de măsuri

pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.Referitor la sursele fixe: sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protectie

acustică corespunzătoare (la distante mari faţă de unitătile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacitătii de izolare acustică a faţădelor clădirilor);

în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distantele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic);

pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administraţiv (de ex. restrictionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate poşibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri îndependente, multietajate, special amenajate;

pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protectie acustică prin închideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pietelor) precum şi măsuri administraţive privind programul operatiilor de aprovizionare;

în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înăltime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale Oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

Referitor la sursele mobile: refacerea patului rutier şi a imbrăcămintii asfalţice pe arterele cu trafic intens; redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restrictii privind accesul unor

mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitătilor de pe aceste artere;

dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolatii fonice ale faţădelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic etc).

8.5.6 TransportulÎn cadrul Planurilor Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate

problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme.

8.5.7. Spaţiile verzi

Obiective: Oprirea deteriorarii şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur - imprejurul

Bucureştiului, supuse în prezent unor defrisari continue Educarea şi constientizarea publicului privind importanta spaţiilor verzi Antrenarea publicului în actiuni de ecologizare

205

Masuri pentru contracararea diminuarii drastice a suprafeţei de spaţiu verde

Înstituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiti Efectuarea de controale impreuna cu Garda de mediu în vederea aplicarii legislatiei de

mediu şi sanctionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi Organizarea de actiuni educative Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţe din - actualele

suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci Refacerea urgenta prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protectie de

imprejurului capitalei care a fost defrisat haotic aproape în totalitate

8.5.8 Agenda Locala 21Agenda Locala 21 reflecta principiul „durabilitatii“. Termenul provine din silvicultura, care

a adoptat principiul „durabilităţii“ înca din sec. XVI: nu este permisa tăierea copacilor decât în cantitatea care poate fi replantata.Agenda 21“ a fost conceputa ca un program de acţiune mondial al secolului 21. Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locala de dezvoltare durabila, obiectivele şi portofoliul proiectelor prioritare.

In regiunea 8 Bucuresti-Ilfov nu s-a demarat înca actiunea de elaborare a Agendei 21. Exista premise ca în anul 2007 sectorul 2 al Capitalei sa beneficieze de un proiect

finantat prin UNDP – Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabila.

Capitolul 9 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1 Agricultura

9.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul

9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului înconjurător, implicit a solurilor,

în principal prin administrarea unor doze excesive de îngrăşăminte minerale şi organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate. Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de randamente ridicate. Aceste suprafeţe aparţin solurilor destinate cultivării legumelor. În jurul Bucureştiului sunt câteva astfel de bazine legumicole, cel mai important în zona sudică – comuna Vidra şi imprejurimi. De asemenea, cultivatori de legume se regăsesc şi în zona Brăneşti, amplasată în estul capitalei. Dintre poluanţii proveniţi din îngrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii, datorită efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.

9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov în perioada 2000 – 2006Anul Suprafaţa agricolă (ha)2000 1052282001 1052252002 1073122003 1052922004 104478

206

2005 1055182006 105357

Efectivele de animale - 2004

Specificare Total sectoare Sector de stat Sector privat

Bovine - capete 23090 1752 21338Porcine -capete 167887 7336 160551Ovine şi caprine 28542 1452 27090Pasari mii capete 1745486 19314 1726172Cabaline capete 6419 147 6272

Efectivele de animale – 2005


Bovine - capete 20973 1649 19324Porcine - capete 168528 6396 162132Ovine+caprine capete

30529 1274 29255

Pasari - mii capete 1450478 28880 1421598Cabaline - capete 6785 150 6635

Efectivele de animale – 2006


Bovine - capete 23650 5259 18391Porcine - capete 212710 148820 63890Ovine - capete 35985 3833 32152Caprine - capete 8919 1270 7649

Situaţia complexelor zootehnice - 2004

Denumirea fermei zootehnice

Starea actuală Tip fermăEfectivecapete

SC Agroindaf Afumaţi

în funcţiune bovine 1053

SCAI Pantelimon în funcţiune bovine 732SC Agroindcom Chitila


IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 348SC Carpaţi Furniture în funcţiune bovine 854ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 755APPS Vlăsia în funcţiune bovine 464SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 510177Natural Farmer în funcţiune păsări 150SC Romsuintest Periş

în funcţiune suine 72098

SC Picovit Rom Popeşti Leordeni


Picofarm în funcţiune suine 1470APPS Măgurele în funcţiune suine 3451

207


Denumirea fermei zootehnice

Starea actuală Tip fermă Efective capete

Agroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 1078Agroindcom Chitila în funcţiune bovine 154Scai Pantelimon în funcţiune bovine 612IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 299SC Carpaţi Furniture


ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 568SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 570242SC Romsuintest Periş


Natural Farm în funcţiune suine 597SC Picovit Rom Popeşti Leordeni


Picofarm în funcţiune suine -APPS Măgurele în funcţiune suine 873


Denumirea fermei Starea actuală Tip fermă Efective capete

Agroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 1162Scai Pantelimon în funcţiune bovine 516SC. Ind. Construct în funcţiune bovine 283ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 526IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 299SC Romsuintest în funcţiune suine 95082SC Picovit în funcţiune suine 27233SC Picofarm în funcţiune suine 27233SC Fados în funcţiune bovine 174Natural Farm în funcţiune suine 500APPS Măgurele în funcţiune suine 264SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 500000

Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare după cum urmează:

Nr.crt.

Societateacomercială

Capacitatea din care dejecţii (m3)provenite de la

208

totală de stocare

bovine porcine păsari

1 Scai Pantelimon 3400 3400

2 SC Romsuinteststaţie

epurare

3 SC Picovit 20000 20000

4 SC Avicola Buftea 4000 4000

5 APPS Măgurele 3100 3100

6 IBNA Baloteşti 2300 2300

9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Specificare 2004 2005 2006Suprafaţă arabilă (ha) 104478 105518 105357Suprafaţă nelucrată (ha) 61 3203 4094

9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anul Suprafaţa (ha) 2004 1057,3 2005 1642,7 2006 492

9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total

2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 68

9.1.2.4. Evoluţia şeptelului

Anul 2005 Ferme pentru creşterea bovinelor nr. / capete – 22 / 6000 Ferme pentru creşterea păsărilor nr. / capete – 8 / 3000000 Ferme pentru creşterea ovinelor nr. / capete – 2 / 800 Ferme pentru creşterea suinelor nr. / capete – 6 / 220000

Anul 2006

Ferme pentru creşterea bovinelor nr. / capete 6 / 2960Ferme pentru creşterea păsărilor nr. / capete 1 / 520000Ferme pentru creşterea suinelor nr. / capete 5 / 123338

209

Dinamica şeptelului în perioada 2000 – 2006 în regiunea 8 Bucuresti-Ilfov

Specificare

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bovinetotal

mii capete

26839 21738 20917 24449 26567 31533

Porcinetotal

miicapete

184083 169830 203200 210752 270196 283613

Ovine+caprine mii capete

25120 21680 21720 22616 25344 56899

9.2 Industria

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.

Principalele zone de poluare ale Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele :

210

PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de la Înstitutul Naţional de Staţistica a fostDenumire UM ValoareTITEI EXTRAS TONE 0GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE) MII MC 0CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE TONE 516CARNE DE BOVINE TONE 0CARNE DE PORCÎNE TONE 160PREPARATE DIN CARNE TONE 18626CONSERVE DE CARNE TONE 689LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(ÎNCL.PASTA ROŞII) TONE 0ULEIURI COMESTIBILE TONE 10617LAPTE DE CONSUM HL 302UNT TONE 3BRÎNZETURI TONE 412PRODUSE ZAHAROASE (ÎNCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS. TONE 35184BERE MII HL 1756FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC TONE 260

Nr.crt.

ZONASuprafaţăExpusă- Km2 -

Populaţiaexpusă- loc -

PrincipaleleProcesePoluante

1 Faur S.A. 6,0 50,000Turnătorii, combustie şi construcţii

2 Dudesti 12,5 135,000Produse chimice de sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie

3 Vitan 1,0 30,000Turnătorie, procese combustie transporturi

4Popesti Leordeni

2,5 10,000 Combustie, transporturi

5 IMGB 1,0 35,000Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură etc.

6 Progresul 6,0 18,000Construcţii, betoniere, asfalţiere, combustii, etc.

7 Militari 8,5 20,000Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi

8 Băneasa 1,0 22,000Turnătorie, metalurgie, transporturi

9 Pipera 2,0 15,000Combustie industrială, industria lemnului

10 Obor 3,5 13,000Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie

TOTAL 44,0 348,000

211

TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC) MII MP 19949TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE MII MP 676TESATURI DIN ÎN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP ÎN, CÎNEPA MII MP 532TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC MII BUC. 591TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA MII BUC. 1408TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE MII BUC. 2656CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON MII PER. 21811CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI MIILEI/RON 835667226ÎNCALTAMINTE - TOTAL MII PER. 10983ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (ÎNCL. RECUP) MII PER. 9474CHERESTEA-TOTAL MC 95321CHERESTEA DE RAŞÎNOASE MC 75003CHERESTEA DE FAG MC 16342CHERESTEA DE STEJAR MC 1242PLACAJE DIN LEMN MC EF. 1162PLACI FIBROLEMNOASE TONE 869HIRTIE TONE 1686ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 283068ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N) TONE 283068PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA TONE 5905ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 795LACURI ŞI VOPSELE TONE 38318MEDICAMENTE MIILEI/RON 483879982DETERGENŢI (100% SA) TONE 4035ANVELOPE MII BUC. 0STICLARIE TONE 101754CIMENT TONE 0PREFABRICATE DIN BETON ARMAT MC 5848FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE TONE 40OTEL BRUT TONE 19033LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD TONE 1400TEVI DE OTEL TONE 7999OXID DE ALUMINIU (ALUMINA ) MII T 1PLUMB (ÎNCL. DIN RECUPERARI) TONE 0MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE MIILEI/RON 6854960STRUNGURI BUC. 3MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE MW 272TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE KVA 13412TELEVIZOARE BUC. 29125AUTOUTILITARE BUC. 4AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSAŞIURI BUC. 2MOBILIER MIILEI/RON 225822818ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE) MII KWH 3828082ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE MII KWH 3827921

9.3 Energia

9.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului

Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului.

212

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.

Încercarea de a menţîne costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită înexistentei instalaţiilor de reţînere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.

Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apa (apele uzate) şi solul.

9.3.2 Consumul brut de energie

Tabel 9.3.2Nr. crt.

Cantitatea de energie electrică vândută ( MWh)

AN 2002 AN 2003 AN 2004 AN 2005 AN 2006

1634.388 662.811 675.171 689.815 649.325

9.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administraţive

Generarea energiei de către agenţii economici, de către înstituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre înstrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.

9.4 Transporturile

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua rutiera sa existe fluxuri importante de vehicule.

Sistemele de transport sunt foarte daunatoare mediului, atat la nivel local cat şi global. Probleme precum zgomotul, vibratiile, poluarea aerului dauneaza sănătăţii şi bunasţării comunităţilor peste tot în ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importanta la sustinerea modificarilor climatice globale. Relatia de baza dintre transporturi şi sistemul climatic este complexa.

In judeţul Ilfov toate tipurile de transport (rutier, feroviar şi aerian) sunt foarte bine reprezentate, producînd un impact asupra mediului.

In oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul Internaţional Henri Coandă, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internaţionale.

Reţeaua de autostrăzi, drumuri europene şi drumuri naţionale, ce porneşte de pe teritoriul judeţului, asigură legături rapide şi importante către toate colţurile ţării, şi nu numai. Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureştiul, de poarta fluvială şi auto - Giurgiu, important nod de legătură cu ţările din sudul Europei, Asia şi Orientul Apropiat. Drumul naţional (DN 1) ce leagă Bucureştiul de zona de nord-vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-estul şi estul Europei. Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul

213

Dunăre - Marea Neagră. Autostrada Bucureşti-Piteşti, ce leagă capitala de zona de sud-vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov.

Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov a fost prezentata pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este prezentata în tabelul următor:

nume grupa CO2 (mii t)SO2

(tone) NOX (tone)NMVOC

(tone) CO (tone) PM10 (tone) Pb (kg)Transport rutier 448.2901403 2064.595 1180.952427 10890.42038 15528.49665 152.0763158 12027.15

9.5. Turismul

In regiunea 8 Bucureşti-Ilfov există, pe langă agrementul (în special de week-end) zonal şi potenţial turistic. Pot fi vizitate mânăstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu.

Dintre obiectivele turistice se pot enumera :- Lacul Mogoşoaia- Lacul Pantelimon- Lacul şi pădurea Căldăruşani- Mănăstirea Căldăruşani- Mănăstirea Cernica- Mănăstirea Snagov- Muzeul de artă brâncovenească (Palatul Mogoşoaia)- Pădurea Băneasa- Pădurea Râioasa- Pădurea şi lacul Cernica- Pădurea şi lacul Snagov- Palatul Mogoşoaia.

Tot aici se poate practica şi turism ştiinţific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de către cetăţeni din străinătate.

Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala ţării poate constitui şi o sursă suplimentară de venituri pentru populaţia din mediul rural şi pentru administraţia publică locală. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor.Impactul turismului asupra mediuluiZonele naturale din jurul Municipiului Bucureşti reprezintă un loc de odihnă, în special la sfârşit de săptamână, pentru locuitorii acestui oraş. Zonele naturale au avut de suferit, deoarece in urma turismului de week-end raman :

- depozite necontrolate de deşeuri- vetre de foc (mici zone arse care au contribuit la grătare)- inscripţionări pe arborii seculari (chiar dacă sunt protejaţi de lege) ;- vegetaţie distrusă datorită încercărilor de a parca autoturismele în pădure.

9.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În funcţie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai lunga de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisa de legislatia în vigoare.

214

Nr.crt.

Data/ora Localizarea fenomenului

Agentul poluator;Cauza poluării

Factorii de mediu afectati

Modul de manifestare al fenomenului

Masuri luate Sanctiuni

1. 11.04.2006ora 2100

Comuna BragadiruJudeţul Ilfov

Produse petroliere în râul Cirogârla

apa

Pete de produs petrolier pe suprafaţă apei şi pe mal

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMIlfov

2. 24.05.2006ora 1000

Str. Brauner(teren viran; în spatele STITEH; Bucureşti

Deşeuri baterii auto tocate(aprox.30 gramezi)

sol

Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH

Curatarea zonei afectate

GNMBucureşti

3. 17.10.2006ora 900

Lacul Herastrâu-zona debarcader-Bucureşti

Staţia de Carburanţi PETROM Baneasa Adm. Bucureşti

apa

Deversare de produs petrolier în canalizarea pluviala care a dus la poluarea lacului Herastrâu; pete de produs petrolier pe luciul apei

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMBucureşti

4. 23.11.2006ora 1530

Univerşitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1

Univerşitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1; recipient de sticla (25l) cu acid clorhidric concentrate deteriorat

aer

Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat

Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu şi nisip; izolarea recipientului deteriorat

GNMBucureşti

Pe parcursul anului 2006 au mai fost doua poluări accidentale la care au participat doar

comisarii Garzii de Mediu :

localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL), secţia ambalare diluant strada Sucevita nr. 14.bis data : 11.04.2006 .Incendiul a fost localizat la nivelul secţiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalaţiile, echipamentele, cladirile . S-a constatat prezenta unei poluări intense cu fum provenit din arderea materialelor cu proprietăţi combustibile şi a solvenţilor existenti la nivelul secţiei. S-a procedat la localizarea şi stingerea încendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat şi prin personalul pompierilor de serviciu.

localizare: Staţia de transformare Bucureşti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE Transelectrica SA . data: 27.07.2006. Incendiu cu efect generare de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator, infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reţeaua de canalizare interioara a CET-SUD precum şi scurgeri pe sol lângă basa de retentie a autotransformatorului. S-a procedat la stingerea încendiului şi la vidanjarea basei de retentie şi absorbtia cu vata minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.

215

CAPITOLUL 10. Instrumente ale politicii de mediu in România

10.1. Cheltuieli si resurse pentru protecţia mediuluiPlanificarea regională de mediu reprezintă pentru autorităţile publice de protecţie a mediului o oportunitate reala de a elabora un document – planul regional de mediu - care sa corespunda cerinţelor Conferinţei de la Rio, care prevăd identificarea obiectivelor legate de mediu si întocmirea planurilor si programelor de acţiune (Agenda 21).

Planificarea regionala poate cuprinde unele probleme si subiecte specifice, care au extindere locala, dar sunt suficient de semnificative la nivel regional pentru a impune o abordare regionala.

Punctele forte ale unei planificări de mediu sunt următoarele: - reprezentarea vasta a sferelor de acţiune;- transparenta pentru economie si societate;- structura adecvata care cuprinde:

situaţia de pornire, tendinţe, determinarea obiectivelor, masuri; masuri prioritare pentru viitor, cuprins al masurilor (masuri generale, masuri

speciale); indicatori care sa servească la controlul rezultatelor;

- luarea in considerare a prevederilor nivelurilor superioare de planificare (naţional, european).

Procesul de elaborare a Planurilor Regionale de Acţiune pentru Mediu implică un număr mare de actori: autorităţi locale, experţi consultanţi, organizaţii neguvernamentale, operatori economici, autorităţi/instituţii publice, organisme guvernamentale, public interesat etc.

10.2.Cheltuieli si investiţii efectuate de agenţii economici in anul 2006 si raportate la Garda Naţionala de Mediu, Comisariatul Regional BucureştiInvestiţii pentru protecţia mediului in Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov pe anul 2006

Plan de investiţii de mediu pe anul 2006 (mii lei RON)

Realizat in anul 2006 (mii lei RON)

Judeţul Ilfov

26 667,38 21 863,96

Mun Bucuresti

278 865,789 115 367,541

Reg 8 305 533,169 137 331,50110.3. Fondul pentru mediu

Fondul pentru mediu este constituit conform principiilor europene „Poluatorul plateşte” si „Responsabilitatea producatorului” in vederea implementării legislaţiei privind protecţia mediului inconjurator, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar.

Acest fond de mediu este gestionat de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), instituţie publică, aflată in coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

Veniturile Fondului pentru mediu sunt venituri publice si constau din taxe şi contribuţii, ce urmează regimul juridic al impozitelor , taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat.

216

Aceşti bani se întorc, prin proiectele finanţate, la operatorii economici care au programe de conformare şi care sunt ajutaţi, pe aceasta cale, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin negocierea Capitolului 22- Mediu, cu UE.

Proiecte finalizate în anul 2006 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, pe urmatoarele domenii:

educaţia şi conştientizarea publicului- Promovarea spatiilor verzi ca premise a dezvoltării durabile a ariei urbane- Fundatia FREE, Bucuresti

dezvoltarea sistemului de colectare si reciclare a deşeurilor de ambalaje PET post consum- contracte de finantare nerambursabila intre AFM si care realizează operaţiuni de reciclare a deseurilor de ambalaje PET- SC GREEN PET PROD SRL, Bucureşti.

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

Romania a primit asistenţă prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA si SAPARD, la care se alătură programele comunitare. Diferenţele dintre aceste trei programe constau în faptul că ele se adresează unor grupuri de beneficiari diferite iar domeniile de referinţă sunt , de asemenea, diferite. Au fost finanţate programe regionale, de dezvoltare rurală, agricolă si de mediu bazate pe politici naţionale de dezvoltare regională, care au asigurat, astfel, tranziţia Romaniei către sistemul fondurilor structurale.

Proiectele SAPARD din Reagiunea 8 Bucureşti –Ilfov finalizate în 2006

ARPM Bucuresti

SC DANONE-PRODUCŢIE SI DISTRIBUŢIE ALIMENTARE SRL- Modernizarea fabricii de produse lactate SC DANONE P.D.P.A SRLsi staţie de preepurare ape tehnologice rezultate din procesul de fabricaţie-Bucureşti S.C. MORĂRIT PANIFICAŢIE BĂNEASA S.A.- Modernizarea morii SC Morărit Panificaţie Băneasa SA prin refacerea construcţiilor si extinderea capacităţii de ambalare a produsului finit-Bucureşti

APM BUCURESTI

SC MEDA PROD 98SRL- Modernizarea fabricii de procesare carne SC MEDA PROD 98 SRL BucureştiSC LUJERUL SA- Modernizarea fabricii de procesare carne SC MEDA PROD 98 SRL BucurestiSC FOX COM SERV SRL- Retehnologizarea si modernizare fabrica de preparate din carne , BucureştiSC NEGRO 2000 SRL- Modernizare sectie de procesare peste-SC NEGRO 2000 SRL, Bucureşti,b-dul Metalurgiei nr.136, sect.4SC MEDA PROD 98SRL- Modernizare prin extinderea fluxului tehnologic, creşterea capacitătii de producţie si a calităţii produselor la SC MEDA PROD 98 SA, în Bucureşti

217

DIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR- Modernizare, reamenajare şi extindere laboratoare de analizăS.C. EMPROD S.R.L.- Fabrică de procesare carne

APM ILFOV

S.C. STAR FOODS E.M. S.R.L.- Modernizarea capacitătii de procesare a cartofilor pentru fabricarea chipsurilor S.C. PICOVIT ROM IMPEX S.R.L.- Înfiinţarea unei capacităţi de sacrificare si prelucrare primară a cărnii de porcine cu o capacitate de 3500 T/anS.C. CONVENIENCE PROD SRL- Înfiintarea unei fabrici de carne si semipreparate din carneS.C. ANGST RO S.A.- Modernizare si retehnologizare fabrică de procesare carneS.C. S.A.R.M.I.T. S.R.L- Modernizare fermă culturi de câmp prin dotări si implementarea unui sistem de administrare informatizată a activităţii, com. MăgureleS.C. AGROINDAF AFUNAŢI S.A.- Staţie centralizată de mulsşi modernizare grajduri axistente la SC AGROINDAF AFUMATI S.A ferma sat Măineasca, comuna PetrăchioaiaS.C.GUYOMARC'H NUTRITIE ANIMALA ROMANIA-GUYOMARC'H ROMANIA SRL- Modernizare capacitate de depozitare a punctului de lucru pentru fabricarea nutreţurilor combinate in localitatea CiolpaniS.C. AGRO NEB 123 S.R.L.- completarea parcului tehnic, cu maşini si utilaje agricoleS.C. OCEAN FISH S.R.L.- extinderea si modernizarea capacităţilor de prelucrare si depozitare a peşteluiS.C. PICOFARM S.R.L.- modernizarea fermei de porci din Popeşti Leordeni S.C. AGROINF S.R.L. - com. Pantelimon- dotare ferma culturi de câmp cu combina modernaS.C. CARMANGERIA GODAC S.R.L.- modernizare si extindere capacitate de producţie preparate din carne la 5 t/zi - in comuna Dragomireşti ValeS.C. PIONEER HI BRED SEEDS AGRO S.R.L.- modernizare prin extindere batoză si siloz in localitatea GăneasaS.C. S.M.P. BERLIN S.R.L.- modernizare ferma vegetală prin achiziţionare de utilaje si echipamente performante, în comuna PetrăchioaiaS.C. PICOVIT ROM IMPEX S.R.L.- infiintare abator de porci in orasul Popeşti LeordeniS.C. INTERFRUCT S.R.L.- extindere si construcţie nouă; hală depozitare si ambalare legume fructeS.C. ROMPESCARIA INTERNAŢIONAL S.R.L.- investiţie nouă - depozit frigorific pentru peşte si produse din peşteS.C. AGRO CEAUŞU S.R.L.- dezvoltarea producţiei agricole prin creşterea gradului de mecanizare din comuna VidraS.C. TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES S.R.L.- infiinţare fabrică de produse lactate in oraşul Popeşti LeordeniS.C. ZIMBRUL S.R.L- investiţie nouă - fabrică de procesare carneS.C. ROMSUINTEST PERIŞ S.A.- modernizare complex de porci nr. 1 in comuna PerişS.C. NIGO CAR PROD IMPEX S.R.L.- modernizare fabrică prelucrare carne in comuna PantelimonS.C. GEO & COSTI AGROSTAR S.R.L.- modernizare fermă vegetală în comuna Găneasa sat Şindriliţa

218

S.C. VIA TREND S.R.L.- atelier preparate din carneS.C. CONSERV BUFTEA- modernizarea fabricii de conserve din legume si fructeS.C. YUSEK INTERNAŢIONAL FRUCT S.R.L.- investiţie nouă depozitare si procesare legume fructe in comuna Ştefăneştii de Jos S.C. DOWIVIAN IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice din comuna TunariS.C. S.M.P. BERLIN S.R.L.- modernizarea fermei vegetale din comuna PetrăchioaiaSOCIETATEA AGRICOLA PONT A CELLES- modernizarea fermei agrotehnice din comuna Tunari, apartinând S.C. PONT A CELLESS.C. PRODSERV CONIL S.R.L.- modernizarea fermei vegetale din comuna VoluntariS.C. A.P.I.C. IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice aparţinând S.C. A.P.I.C. IMPEX S.R.L. comuna TunariS.C. VERICOM 2001 S.R.L.- construire unitate de prelucrare a cărnii in conformitate cu cerintele UE - comuna 1 DecembrieA.S.C. AGRICOLA 2004 S.R.L.- achizitionarea unui tractor si a unei grape cu discuri pentru ferma vegetală din comuna DomneştiS.C. TOMA PEST IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice din comuna Dascălu, aparţinând S.C. TOMA PEST IMPEX S.R.L.A.F. NITU LILI- construcţie sere, sediu administrativ si achiziţie echipamente agricoleS.C. THUNDER S.R.L.- unitate de depozitare, legume, fructe si cartofi, in comuna PantelimonS.C. PICMAR PROD COM S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. PICMAR PROD COM, din comuna GrădişteaS.C. MANISTEF SERVEXIM S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. MANISTEF SERVEXIM, din comuna BrăneştiS.C. ITC S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. ITC S.R.L. din Popeşti LeordeniPF CARAS COSTEL- modernizarea fermei vegetale aparţinând lui Caras Costel din comuna Brăneşti, prin achiziţionarea de maşini si utilaje agricole noi.

Proiectele PHARE in domeniul gestiunii deşeurilor pe Regiunea 8 Bucureşti- Ilfov la care Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat ca şi consultant tehnic de specialitate precum si ca evaluator de proiecte sunt :

- Colectarea selectivă, transport, închidere depozite necontrolate şi staţie de sortare- comuna Vidra

- Colectarea selectivă, transport, închidere depozite necontrolate- comuna Mogosoia.

Proiectele PHARE finalizate în judeţul Ilfov, în anul 2006:

SC CONTRANSAR SA- Modernizare staţie de sortare a agregatelor de râuMĂNĂSTIREA SAMURCASESTI- Dzvoltarea resurselor generatoare de venituri alternative – linie tehnologică defabricare mic mobilier"SC PROCEMA SA- Linie de fabricaţie pavele si dale din beton pentru trotuare si alei -capacitate 30000mc/an "SC AGROGENERAL GR SRL- Producţie de panificaţie in comuna Moara Vlăsiei"

219

MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI- Refacerea corpului muzeul, chilii, turn al manastirii Tiganesti în vederea reintroducerii in circuitul turistic "

Reabilitarea de mediu a lacului Snagov- propunere proiect

Propunerea de proiect este facută de Consiliul Judeţean Ilfov in parteneriat cu Primăria Snagov si constă in lucrări de extindere a sistemului de canalizare la nivelul întregului sat Snagov, modernizarea si dezvoltarea staţiei de epurare existentă numai pentru Ghermănesti şi Snagov.

Proiectul propus reprezintă prima etapă a procesului de modernizarea si dezvoltarea staţiei de epurare pentru cele 5 sate ale comunei Snagov (Ciofliceni, Vlădiceasca, Tăncăbeşti, Ghermăneşti si Snagov) si implicit extinderea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare la nivelul întregii comune.

Impact estimat:- Reabilitarea de mediu a lacului Snagov - Reabilitarea de mediu a solului din jurul lacului Snagov- Dezvoltarea zonei prin promovarea serviciilor turistice de înaltă calitate (creşterea veniturilor din turism la 276 000 Euro/ an)- Creşterea valorii terenurilor cu 5%;- Reducerea migrării populaţiei către capitală;- Reducerea cheltuielilor de sănătate cu 207 000Euro/ an;- Creşterea nivelului de viată;- Reducerea ratei somajului prin crearea de noi locuri de muncă.

Bugetul total estimat al proiectului este de 8,0 Meuro din care:5 Meuro contributie Phare;1,65 Meuro contribuţie de la Fondul Naţional de Dezvoltare Regională;1,35 Meuro Co-finanţare din contribuţie locală.

Subprogramul Investiţii în servicii sociale, susţine financiar serviciile sociale, promovând parteneriatul dintre administraţia judeţeană sau locală si societatea civilă. Asistenţa financiară se acorda primăriilor si consiliilor locale din regiunea Bucureşti-Ilfov sau Consiliului Judeţean Ilfov, pe baza proiectelor depuse si selectate, pentru crearea sau modernizarea unor servicii sociale adresate grupurilor defavorizate social care, datorita unor motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale sau să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competente pentru integrare socială.Bugetul total estimat al programului aferent anilor 2003 si 2004, este de 425.719 milioane lei, din care, suma de 387.722 milioane de lei, este alocată de la bugetul de stat.In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect are valori cuprinse intre 300 milioane lei si 3 miliarde lei.Finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 90% din costurile eligibile totale ale proiectului, diferenţa reprezentand minimul contribuţiei proprii a solicitantului.

220

Domeniile vizate de acest program de finanţare sunt: reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism si a celei cultural-istorice, a infrastructurii regionale de transport, a zonelor industriale si dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Valoarea totală a unui proiect: minim 2 milioane de euroValoarea finantarii PHARE: maxim 5 milioane de euro. Finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 90% din valoarea proiectului. Data limita pentru depunerea cererilor de finanţare: 17 decembrie 2004.Solicitanţi eligibili din regiune: Primaria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector din capitală, Consiliul Judeţean Ilfov si consiliile locale orăşeneşti din judeţul Ilfov.

Proiectele ISPA din judeţul Ilfov:

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului „Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti”

Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti.

10.5. Planul Regional de Actiune pentru Mediu pentru Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov

PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIUPRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

ProblemaProblema Cod Cod

ProbleProble

mămă

ScorScor

prioritizaprioritiza

rere

Managementul deşeurilor PM 1 TOTAL 115,6

Nefinalizarea închiderii depozitelor de deşeuri neconforme/ necontrolate

PM 1-1 137

Inexistenta serviciilor de gestionare a deşeurilor in localităţile rurale, lipsa staţiilor de compost si a staţiilor de transfer

PM 1-2 131,5

Ecarisarea defectuoasa a teritoriului PM 1-3 118,3Insuficienta dezvoltare a sectorului de colectare si valorificare a deşeurilor reciclabile si a deşeurilor din ambalaje (ex. PET, PE, deşeuri metalice feroase si neferoase, acumulatori, cauciuc, DEE, VSU etc.), implicit găsirea de soluţii alternative pentru reintroducerea lor in circuitul economic

PM 1-4 118

Informarea, educarea si conştientizarea populaţiei privind managementul deşeurilor

PM 1-5 128

Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări

PM 1-6 119,6

Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor de la populaţie în vederea valorificării

PM 1-7 110,7

Lipsa unei strategii privind gestionarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare orasenesti si industriale

PM 1-8 111,5

Lipsa unor studii cu date de calitate privind componenta deşeurilor generate, inclusiv a deşeurilor periculoase

PM 1-9 88,5

221

Insuficienta dezvoltare a staţiilor de sortare PM 1-10

93,7

Biodiversitate/Natura 2000 PM 2 TOTAL 128,2

Diminuarea drastica a suprafeţelor forestiere (împădurite) PM 2-1 159,2Degradarea peisajelor PM 2-2 142,9

Degradarea zonelor umede PM 2-3 134,6Diminuarea drastica a zonelor verzi constituite PM 2-4 147,6Insuficienta campaniilor de educare, informare si conştientizare publica a valorilor biodiversitatii, inclusiv a importantei sit-urilor Natura 2000

PM 2-5 122,7

Lipsa unui program regional de evaluare a biodiversitatii care sa permită elaborarea programului de management si monitoring integrat

PM 2-6 100,6

Lipsa unui sistem informaţional privind biodiversitatea PM 2-7 90,4

Calitatea aerului/zgomot/schimbări climatice PM 3 Total 113,1

Poluarea aerului rezultata din arderea combustibililor lichizi, gazoşi şi a combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate

PM 3-1125,4

Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei echipamentelor de reţinere a poluanţilor emişi din activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a carburanţilor

PM 3-2 113,4

Poluarea atmosferei datorata emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile şi activităţile care utilizează solvenţi organici

PM 3-3 108,9

Poluarea atmosferei datorata desfasurarii unor activităţi industriale

PM 3-4 117,4

Absenţa unui sistem de prognoză şi alertare la scară locală în condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile

PM 3-5 112,3

Insuficienţa programelor de informare, educare si conştientizare privind efectelor poluării atmosferice asupra stării de sănătate a populaţiei

PM 3-6 101,1

Absenta unui studiu regional privind nivelul emisiilor electromagnetice (antene, aeroporturi, linii aeriene de înalta tensiune, staţii de transformare) si efectul sinergic asupra sanatatii populaţiei

PM 3-7 109,8

Lipsa studiilor privind nivelul de zgomot pe arterele de penetraţie, aeroporturi etc. si a masurilor de protecţie a populaţiei afectate

PM 3-8 106,4

Poluarea atmosferei generata de traficul rutier: parcul auto cu uzura morala si fizica înaintata, întreţinerea defectuoasa a arterelor rutiere.

PM 3-9 135,4

Disconfortul olfactiv produs de depozitarea temporara sau definitiva a deşeurilor

PM 3-10

101

Urbanism si Mediu/Zone Degradate/Calitatea Solului PM 4 Total Total

222

95,595,5

Diminuarea continua a suprafeţei zonelor verzi PM 4-1 148,6

Încărcarea suplimentara a fluxurilor de circulaţie PM 4-2 94,4

Absenta unui sistem integrat de transport alternativ (lipsa culoarelor de transport regional de tip cale ferata, metrou de suprafaţa sau subteran, lipsa benzilor special amenajate pentru biciclişti etc.)

PM 4-3 92,5

Deteriorarea continua a infrastructurii rutiere PM 4-4 85,5

Insuficienta programelor de informare, educare si conştientizare a populaţiei privind mijloacelor de transport alternative

PM 4-5 78,9

Degradarea monumentelor istorice si a site-urilor arheologice

PM 4-6 55,5

Disconfortul creat de aeroporturi PM 4-7 73,8

Absenta sistemelor de management care sa regleze fluxurile de trafic

PM 4-8 81,1

Existenta haldelor de deşeuri industriale (abandonate si neconforme)

PM 4-9 131,9

Lipsa informaţiilor cu privire la starea solului şi a vegetaţiei forestiere si a unui sistem regional de monitorizare sol – teren pentru agricultură, precum şi sol – vegetaţie forestieră pentru silvicultură

PM 4-10

86,6

Absenta unui cadastru al sit-urilor contaminate PM 4-11

103,9

Nefinalizarea proiectelor de reabilitare a lacurilor si parcurilor

PM 4-12

114,4

Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate; calitatea apelor de suprafaţa si subterane

PM 5 Total122,6

Insuficienta sau inexistenta reţelelor de alimentare centralizata cu apa potabila

PM 5-1 147

Lipsa sistemelor de canalizare si a instalaţiilor de epurare a apelor uzate

PM 5-2 155,3

Pierderi in reţele de distribuţie a apei potabile si lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz casnic si industrial

PM 5-3 88,9

Lipsa planurilor întocmite pe baza unor studii de apărare împotriva inundaţiilor si a lucrărilor hidrotehnice corespunzătoare

PM 5-4 120,4

Reconsiderarea sistemului de regularizare si recalibrare a cursurilor de apa

PM 5-5 108

Nefinalizarea proiectului existent de reabilitare a salbei de lacuri de pe râul Colentina si necesitatea extinderii lui pe întregul curs de apa

PM 5-6 105,1

Poluarea cu nitriţi si nitraţi a stratului de apa freatica PM 5-7 133,5

REZULTATELE PRIORITIZARII PROBLEMELOR DE MEDIU

223

Nr.Nr.

Crt.Crt.Categorii de probleme de mediuCategorii de probleme de mediu CodCod

problemproblem

ăă

ScorScor

prioritizarprioritizar

ee

1. BIODIVERSITATE/NATURA 2000 PM - 2 128,2128,2

2. ALIMENTAREA CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE; CALITATEA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

PM - 1 122,6122,6

3. MANAGEMENTUL DESEURILOR PM - 3 115,6115,6

4. CALITATEA AERULUI/ZGOMOT/SCHIMBARI CLIMATICE

PM - 4 113,1113,1

5. URBANISM SI MEDIU/ZONE DEGRADATE/CALITATEA SOLULUI

PM - 5 95,595,5

224

Ra Port Regi Une 2006

Documents

Transcript of Ra Port Regi Une 2006