Regenerarea si ingrijirea arboretelor_I. Apetroaie.doc

Regenerarea şi îngriirea arboretelor – cl a XIII-a

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Programul PHARE TVETRO 2003-005-551.05.01-02

Auxiliar curricularCICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

TEHNOLOGIC

DOMENIUL: SilviculturăCALIFICAREA: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL : 3MODULUL : Regenerarea şi îngrijirea arboretelor

2006

Regenerarea şi îngriirea arboretelor – cl a XIII-a

AUTORI: ing. Leca Aristiţa – Colegiul Silvic Theodor Pietraru, Brăneştiing. Apetroaie Ionela – Colegiul Agricol Fălticeni

CONSULTANŢĂ :

Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT

Regenerarea şi îngrijirea arboretelor

Cuprins

Introducere.................................................................................................6

1. Competenţe vizate şi obiective............................................................8

2. Fişa de descriere a activităţilor............................................................9

3. Fişa de progres şcolar........................................................................11

4. Glosar de termeni................................................................................12

I. Materiale de referinţă pentru profesor................................................14

1. Fişe de conspect..................................................................................14

Fişa conspect - 1.1 Formule de împădurire………………………………14Fişa conspect - 1.2 Controlul anual al lucrărilor de împădurire..........15

Fişa conspect - 1.3 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de împădurire...........................................................................16

Fişa conspect - 1.4 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărior de îngrijire şi conducere..........................................................17

2. Proiect de lecţie……………………………………………………………18

3. Folii pentru retroproiector……………………………………………….19

Folie retroproiector 3.1- Scheme de împădurire……………………….19

Folie retroproiector - 3.2 Dispozitive de plantare.................................20

Folie retroproiector - 3.3 Materiale necesare pentru desfăşurarea lucrărilor de împădurire - tipuri de puieţi…………………………………21

Folie retroproiector - 3.4 Controlul anual al regenerărilor – Pieţe de control…………………………………………………………………………..22

Folie retroproiector - 3.5 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere.....................................234. Sugestii privind creşterea eficienţei învăţării/evaluării elevilor.....245. Sugestii cu privire la metodele de predare/învăţare ......................256. Importanţa întocmirii unui proiect....................................................27

7. Model de întocmire a unui proiect ……………………………………..29

Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

3


II. Activităţi pentru elevi…………………………………………………..32

1 Fişe de documentare………………………………………………………32Fişa de documentare 1.1 - Rolul speciilor forestiere în compoziţia de împădurire……………………………………………………………………..32Fişa de documentare 1.2 - Criterii pentru stabilirea reuşitei regenerărilor artificiale din regiunea montană şi premontană ……….33Fişa de documentare 1.3 - Criterii pentru stabilirea reuşitei împăduririlor în funcţie de regiunile fitogeografice…………………….34Fişa de documentare 1.4 - Clasificarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor ………………………………………………….35Fişa de documentare 1.5 - Arborete în care se aplică lucrările de îngrijire şi conducere………………………………………………………..362 Fişe de lucru ……………………………………………………………….37Fişa de lucru 2.1 - Lucrări de întreţinere a culturilor după plantare..37Fişa de lucru 2.2 - Recepţia financiară a lucrărilor de împădurire….38Fişa de lucru 2.3 - Organizarea echipei de lucru la plantare…………40Fişa de lucru 2.4 - Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor după plantare………………………………………………………………….413 Exerciţii ……………………………………………………………………..42

Exerciţiul 3.1 - Rolul speciilor forestiere în arboret……………………42

Exerciţiul 3.2 - Scheme şi dispozitive de plantare……………………..43Exerciţiul 3.3 - Estimarea cantitativă şi calitativă a msei lemnoase extrasă la curăţiri…………………………………………………………….44

4 - Întocmirea unui proiect de împăduriri……………………………….45

III. Soluţii pentru exerciţiile propuse…………………………………….47

Exerciţiul 3.1 - Rolul speciilor forestiere în arboret………………….47

Exerciţiul 3.2 - Scheme şi dispozitive de plantare……………………48Exerciţiul 3.3 - Estimarea cantitativă şi calitativă a masei lemnoase extrasă la curăţiri …………………………………………………………..49

4 - Model de întocmire a unui proiect de împădurire………………...50IV . Site-uri tematice………………………………………………………..87

V . Bibliografie selectivă………………………………………………….88


4


Introducere

Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru însuşirea competenţelor prevăzute în modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor. Acest modul se studiază pe parcursul nivelului 3 de calificare, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, liceu, ruta progresivă.

Modulul pentru care s-a întocmit acest material auxiliar se parcurge în cadrul stagiilor de pregătire practică, într-un număr de 90 de ore, din care 60 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 30 de ore pentru instruire practică în clasa a XIII-a.

Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobândite prin parcurgerea acestui modul este de 1,5.

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor, conform cerinţelor de validare din acest standard.

Materialul prezentat în auxiliar se opreşte doar asupra unei singure unităţi de competenţe tehnice specializate prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională de la nivelul 3: Regenerarea şi îngrijirea arboretelor.

Modelele de fişe de lucru, evaluare, exerciţiile etc. prezentate pentru activitatea profesorului şi a elevului au fost elaborate astfel încât să fie specifice pentru fiecare competenţă în parte, iar în unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate în acest modul. Astfel, pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de proiect de lecţie, fişă de lucru, exerciţiu etc.

În prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate în modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă, fişa de descriere a activităţilor, fişa progresului şcolar, glosarul de termeni necesari consolidării anumitor noţiuni mai puţin explicite.

Partea a doua a auxiliarului curricular cuprinde materiale de referinţă pentru profesori şi elevi, sub formă de folii pentru retroproiector, scheme recapitulative, fişe conspect, model de proiect, fişe de lucru, de documentare, fişe de evaluare.


5


Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual, frontal sau pe grupe de câte doi sau mai mulţi elevi, astfel încât să acopere un număr cât mai mare de stiluri de învăţare.

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de învăţare prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care le puteţi concepe şi folosi la orele de curs.

Persoanele implicate în parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate la nivelul grupului din care face parte, având atribuţii de coordonare şi control. Munca pe care o depune, presupune o gamă largă de acţiuni complexe , nerutiniere, realizate în contexte variate.

În urma celor precizate mai sus, este necesar , ca şi în procesul de învăţare să se utilizeze metode şi mijloace de învăţare într-un format mai complex, pe o arie mai extinsă de activităţi .Se recomandă astfel, accentuarea metodei proiect, ori de câte ori este posibil acest lucru .

Toate materialele prezentate în acest auxiliar curricular, pot fi folosite la orele de curs, în formatul prezentat, dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute în celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de învăţământ .

1. Competenţe vizate şi obiective

Competenţa Obiective (la final elevii vor fi capabili să…)

U.C 22 Regenerarea şi îngrijirea arboretelor

22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor

aleagă şi să asocieze speciile forestiere pentru împăduriri

aplică formula de împădurire aplică scheme şi dispozitive de împădurire

22.2 Organizează lucrările de

împădurire

amplaseze şantierele de împădurire organizeze echipele de lucru coordoneze lucrările de îndepărtare a

seminţişului neutilizabil şi arbuştilor şi subarbuştilor, de pregătire a ternului şi solului şi de instalare a artificială a culturilor

aleagă materialul necesar pentru efectuarea lucrărilor de împădurire

asigure respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire

22.3 Organizează lucrările de

întreţinere a culturilor silvice

participe la recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurire

efectueze controlul anual al lucrărilor de împădurire

conducă lucrările de întreţinere a culturilor


6


asigure respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de întreţinere a culturilor forestiere

22.4 Organizează aplicarea

lucrărilor de îngrijire şi

conducere a arboretelor

identifice arboretele în care se vor aplica lucrările de îngrijire şi conducere în funcţie de urgenţele de intervenţie stabilite prin amenajament

coordoneze lucrările de îngrijire şi conducere estimeze materialul lemnos rezultat la lucrările

de îngrijire şi conducere

2. Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor

Competenţa Exerciţiul Sarcini de lucru Subiectul Realizat /

NerealizatU.C. 22: Regenerarea şi îngrijirea arboretelor

22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor

Exerciţiul

1, 6

Exerciţiul

2, 6

Alegerea şi asocierea speciilor pentru împăduriri

Scheme şi dispozitive de împăduriri

Principii şi criterii de alegere a speciilor forestiere

Modalităţi de asociere a speciilor forestiere

Formule de împădurire

Scheme şi dispozitive de împădurire

22.2 Organizează lucrările de împădurire Fişa de

lucru – 3

Exerciţiul 6

Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere după plantare

Şantiere de împădurire

Norme de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire

22.3 Organizează lucrările de întreţinere a culturilor silvice

Exerciţiul 3, 6

Recepeţia tehnico-finanaciară a lucrărilor

Recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurire


7


Exerciţiul 6

Exerciţiul 6

Controlul anual al lucrărilor de împădurire

Organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor instalate


Lucrări de întreţinere a culturilor

Norme de protecţie a muncii şi igienă la lucrările de întreţinere a culturilor forestiere

22.4: Organizează aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

Exerciţiul 4

Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor

Arborete în care se aplică lucrări de îngrijire şi conducere

Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

Materialul lemnos rezultat la lucrările de îngrijire şi conducere


8


3. Fişa de progres şcolarModulul: Îngrijirea şi conducerea arboretelorNumele elevului: …………………………Profesor: ……………………….…………

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor forestiere

Alegerea speciilor pentru împădurireAsocierea speciilor pentru împădurireAplicarea formulei de împădurireAplicarea schemei şi a dispozitivului de împădurire

22.2 Organizează lucrările de împădurire

Amplasarea şantierelor de aplicare a lucrărilor de împădurireOrganizarea echipelor de lucruCoordonarea lucrărilor de îndepărtare a seminţişului neutilizabil şi subarboretelor, de pregătire a ternului şi solului şi de instalare a artificială a culturilorAlegerea materialelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de împădurireAsigurarea respectării normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire

22.3 Organizează lucrările de întreţinere a culturilor silvice

Participarea la recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurireEfectuarea controlului anual al lucrărilor de împădurireConducerea lucrărilor de întreţinere a culturilor


9


4. Glosar de termeni

amenajament silvic – lucrare ce cuprinde un sistem de măsuri pentru organizarea şi

conducerea unei păduri pe o durată de 10 ani

arboret – porţiune de pădure distinctă, omogenă sub raportul condiţiilor staţionale, de

vegetaţie şi de strctură, suficient de mare pentru a forma obiect independent de

gospodărire ( minim 0,25 Ha )

arbore ajutător – arbore care, prin poziţia lui în arboret, favorizează creşterea şi

dezvoltarea exemplarelor de valoare, îndeplinind, în acelaşi timp şi rol de protecţie şi

ameliorare a solului arbore de extras – arbore care nu corespunde ţelului de gospodărire, urmând să fie

eliminat din arboret în cadrul lucrărilor de îngrijire şi conducere codrişor – arboret de codru regulat cu diametrele arborilor cuprinse între 20 - 35 cm

şi înălţimile între 15 - 20 m

codru – pădure provenită din sămânţă

curăţire – lămurire; operaţie culturală în arborete (nuieliş, prăjiniş)

degajare – lucrare silviculturală de îngriire efectuată în stadiul de desiş, uneori în

stadiul de seminţiş, care urmăreşte apărarea speciilor valoroase împotriva speciilor

nevaloroase, copleşitoare

depresaj – lucrare de îngriire ce constă în rărirea seminţişurilor pure înstadiul de

desiş

desiş – hăţiş; dezvoltare a arboretului, până la apariţia elagajului natural. Arborii au

diametru mai mic de un cm, înălţimea între 0,5-3 m etaj în arboret – totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează

relativ la acelaşi nivel, formând un strat distinct pe verticală

grad optim de rărire – gradul de rărire a unui arboret care corespunde densităţii

optime a acestuia

împădurire – instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri unde nu a existat anterior

îngriirea seminţişului – lucrări silvotehnice necesare a se executa în stadiul de

seminţiş, pentru realizarea unui nou arboret de valoare productivă


10


nuieliş – de la apariţia elagajului natural până la 5 cm diametru şi înălţimea între 3 şi

6 m

păriş – arboret de codru regulat cu diametrele arborilor între 10 şi 20 cm şi înălţimile

între 8 şi 15 m

plantaţie forestieră – arboret cu arbori proveniţi în urma intervenţilori artficiale de

împădurire sau reâmpădurire

prăjini, subst. pl. – produs obţinut din curăţirea arboretelor

prăjiniş – arboret cu diametru de 5-10 cm elagaj natural intens

preexistent – arboret din generaţia precedentă, rămas, într-un nou arboret regulat,

deosebindu-se de masa arborilor constituienţi atât prin dimensiune, cât şi după vârstă

şi formă

răritură – tăiere de îngrijire făcută în păriş, codrişor, codru mijlociu, în păduri ce nu au

atins încă vârsta exploatabilităţii

răritură de jos – răritură în etajul dominat

răritură de sus – răritură în etajul dominant

răritură forte – prin care se extrag toţi arborii din clasele V şi IV

răritură slabă – prin care se extrag numai arborii din clasa a V-a

regenerare naturală – instalarea vegetaţiei forestiere pe cale naturală

reîmpădurire – instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri unde a existat anterior dar

de pe care a fost înlăturată din diferite cauze

seminţiş – arbori tineri proveniţi din sămânţă, sub 0,40 cm

specie – unitate fundamentală în clasificarea taxonomică

specii de protecţie şi de ameliorare a solului – specii forestiere cu rol pentru

protecţia solului , în special arbuşti

staţiune – intindere de teren, variabilă ca suprafaţă, cu condiţii fizice şi biologice

omogene: microclimat, topografie, compoziţie floristică, structura vegetaţiei spontane

subarboret – totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret

subetaj – strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului, constituit fie din

arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină, fie din arbori de aceeaşi

specie, care formează etajul superior


11


I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR1. Fişe de conspect

Fişa conspect 1.1: UC 22, C1 - 6.1.2 Formule de împădurire

Molidul : specie principală de bază în regiunea de munte

Compoziţia de împădurire reprezintă speciile de introdus în arboret şi participarea

lor procentuală

Exemple de copoziţii (formule) de împădurire: 100% MO: arboret pur 60%MO+20%LA+20%PA : arboret de amestec 50% ST PED+ 20 % FR+20% AJ+ 10% ARB: arboret de amestec

În cazul în care împăduririle se execută pe suprafeţe parţial regenerate natural,

compoziţia iniţială a arboretului, se numeşte compoziţie de regenerare şi include atât

speciile care s-au regenerat natural cât şi cele care trebuie introduse pe cale

artificială.

Specii lemnoase din compoziţia de împădurire: Specii principale: specii arborescente de măriema I, care vor predomina

viitorul arboret, până la exploatabilitate, potrinvit ţelului de gospodărire stabilit.

Se grupează în specii principale de bază şi specii principale de amestec. Specii secundare: rămân sub plafonul celor principale şi au rolul de a crea

condiţii cât mai favorabile de creştere pentru speciile principale

Specii de protecţie şi de ameliorare a solului


12


Fişa conspect 1.2 : UC 22, C3


Amplasarea pieţelor de probă pătrate şi circulare de 100 m2

Perioada de efectuare a controlului: 1iulie – 30 septembrie, după lucrările de

împădurire

Obiectul controlului: culturi de un an şi culturi mai vechi la care se determină starea

de vegetaţie a puieţilor, pierderile de puieţi şi cauzele care le-au determinat.

Modalităţi de verificare a reuşitei culturilor: metoda pieţelor de control.

Mărimea suprafeţei pieţelor de control: 100 – 400 m2 .

Forma pieţelor de control: pătrată, dreptunghiulară, circulară .

Amplasarea pieţelor de control: se face printr-o reţea imaginară de drepte paralele

care se interesctează la distanţe diferite, în funcţie de mărimea suprafeleor de control.

Pieţele de numerotează, se bornează şi se menţin pe acelaşi amplasament până la

reuşita definitivă a culturilor.

Condiţii de calitate pentru reuşita lucrării: mărimea suprafeţelor de control

însumată trebuie să fie de minim 4% din suprafaţa terenului împădurit, iar pieţele cât

mai uniform răspândite.

Inventarierea puieţilor în pieţele de control: se face pentru toţi puieţii viabili,

instalaţi prin plantare sau pe cale naturală, care fac parte din compoziţia de

împădurire sau de regenerare.


13


Fişa conspect 1.3 : UC 22, C2 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de

împădurire

1. Planificarea lucrărilor de împădurire- se realizează prin planurile de perspectivă şi planurile anuale.

Planul de perspectivă: - cuprinde sarcinile de împădurire care revin unităţilor silvice şi fondurile

necesare pentru executarea lor pe o perioadă de 5 ani.

- stă la baza producerii materialului de împădurit în pepiniere şi a dotării cu

unelte , utilaje şi forţă de muncă pentru lucrările de împădurire.

Planul de împădurire anual cuprinde:

- suprafeţe de împădurit pe specii

- categorii de lucrări (reâmpăduriri, refaceri, plantaţii în aliniament etc.)

- volumul lucrărilor de pregătire a terenului pentru anul în curs şi anii viitori

- volumul lucrărilor de îngrijire pe natură de lucrări

- fonduri de invetiţii necesare

2. Documnetaţia tehnico-economică:- cuprinde studiul tehnico-economic şi proiectul de execuţie

3. Organizarea lucrărilor de împădurire:Se va întocmi planul de măsuri tehnico – organizatoric la începutul fiecărei

campanii de împădurire.

Planul de măsuri tehnico – organizatorice cuprinde:

- denumirea şi suprafaţa şantierului

- categoriile de lucrări

- materialul de împădurire necesar, pe specii, locul de unde se procură şi locul

unde se depozitează

- unelte, utilaje şi mijloace de transport necesare

- perioada de lucru

- numărul de muncitori necesari, locul de recrutare, miloace de transport

- locul şi condiţii de organizare a mesei, cazarmament

- construcţii şi instalaţii necesare


14


Fişa conspect 1.4 : UC 22, C4 - Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere

1. Planificarea lucrărilor: - Presupune stabilirea suprafeţelor ce vor fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi

conducere.

- În amenajamentul silvic există o planificare generală care stă la baza lucrărilor

anuale de îngriire şi conducere.

- Pe baza datelor din amenajament şi a observaţiilor de pe teren, până la 15 iulie

al fiecăriu an se stabileşete un plan pentru lucrările care urmează să se

efectueze în anul următor.

- Planificarea se realizează în funcţie de urgenţa lucrărilor.

II. Organizarea lucrărilor - se disting următoarele operaţiuni :

1. Alegerea şi marcarea arborilor de extras- la degajări exemplarele de extras nu se înseamnă

- la curăţiri materialul de extras se înseamnă pein grifare sau cu vopsea

- la rărituri exemplarele de extras se marchează

2. Instructajul şi amplasarea suprafeţelor demonstrative- mărimea suprafeţelor demonstrative: cel puţin 1000 m2 pentru degajări şi 2500

m2 pentru curăţiri;

- forma suprafeţelor demonstrative: pătrată sau circulară;

- se materializează pe teren prin borne de lemn şi însemnarea arborilor

perimetrali.

3. Deschiderea căilor de acces în arborete- se practică în unele cazuri pentru fasonarea şi extragerea materialului lemnos

rezultat.

III. Echipe de lucru la lucrările de îngriire şi conducere - la degajări şi curăţiri 5 – 10 muncitori pentru arbori neînsemnaţi şi 10 – 20

muncitori pentru arbori însemnaţi.

NOTĂ : pentru executarea răriturilor organizarea lucrărilor este specifică organizării lucrărilor de exploatare.


15


2. Proiect de lecţie

Tema lecţiei: Modalităţi de asociere a speciilor forestiereIntroducere: Culturi pure: definiţie, avantaje şi dezavantaje

Culturi amestecate: definiţie, avantaje şi dezavantaje

Modul de asociere al speciilor forestiere: relaţii de convieţuire, caracteristici

staţionale

Forme de amestecuri: intime, grupate (buchete, grupe, pâlcuri), mixte, în rânduri,

în benzi

Noţiuni noi: Culturi pure, culturi amestecate

Amestecuri grupate, mixte, intime, în rânduri şi în benzi

Obiectivele lecţiei: identificarea tipurilor de culturi forestiere

asocierea speciilor forestiere în culturi amestecate

Timp necesar: 2 ore

Mijloace de realizare a lecţiei: manual şcolar, folii transparente (1, 2), fişe de documentare (fişa 1),

videoprioiector, imagini C.D.

Secvenţele lecţiei:1. Discuţii cu elevii despre importanţa culturilor forestiere

2. Prezentarea tipurilor de culturi forestiere

3. Modalităţi de asociere a speciilor forestiere

4. Prezentarea formelor de amestecuri forestiere pe folie retroproiector

5. Completarea de către elevi a unei fişe de lucru cu prezentarea schematică a

tipurilor de amestec şi identificarea tipurilor de amestec pentru diferite copmoziţii

de împădurire

Alte aspecte Activităţi de observare a arboretelor alcătuite din culturi pure şi culturi amestecate

şi identificarea tipurilor de amestec.


16


3.Folii pentru retroproiector

Folia 3.1: U22, C.1. : Scheme de împădurire1. Schemă de împădurire pentru compoziţia: St. Ped. 50%+Fr, Pa 10%+ Aj. 20% + Arb. 20%

⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟

-⃝� St. Ped. ⃟ - Sp. de aj. ⊗ - Arb. ⃞ - Pl. � - Fr.

2. Schemă de împădurire pentru compoziţia: Mo 60% + La 20% + Pa 10% + Br 10%⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞ ⃞ ⃝�

⃝� - Mo ⃟ - La ⃞ - Pl � - Br

Folia 3.2 : U22, C.2. : Dispozitive de plantare


17


a – în pătrat b – în dreptunghi

c – în chincons d – în triunghi


18


Folia 3.3 : U22, C.2. : Materiale necesare pentru lucrările de împădurire - tipuri de puieţi

a - Puieţi de talie mică cu balot de pământ la rădăcină

b

c

Puieţi de talie mare

b – aşezarea în groapă c - ancorareaFolia 3.4: U22, C.3 :


19


Controlul anual al regenerărilor – Pieţe de control

Amplasarea pieţelor de control :a – piaţă de 100 m2 ; b – piaţă de 200 m2 ; c - piaţă de 300 m2

B – bornă pentriu materializarea pieţelor de control


20


Folia 3. 5: U22, C.4 : Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere a arboretelor

PERIODICITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE PENTRUARBORETE PARCURSE SISTEMATIC CU ASEMENEA

INTERVENŢII SILVICULTURALE (VALORI ORIENTATIVE PENTRU SCOPURI DE PROGRAMĂRI PE DECENIU)

Formaţia sau grupa de formaţii forestiere

Periodicitatea lucrărilor de îngrijire (ani)

Degajări (depresaj) Curăţiri Rărituri în stadiul de dezvoltare

Păriş Codrişor Codru mijlociu

Molidişuri 2-3 4-5 5-6 6-8 8-10Brădete 2-3 3-5 6-8 8-10 10-12Amestecuri de fag cu răşinoase 1-3 3-5 5-6 7-8 8-11Făgete 2-4 3-5 6-8 8-10 10-12Goruneto-fagete şi şleauri de deal cu gorun

1-3 4-5 5-7 8-10 10-12

Gorunete şi stejărete (inclusiv de stejar brumăriu şi stejar pufos)

1-3 3-5 5-6 8-10 10-12

Şleauri de câmpie, şleauri de luncă, şleauri de deal cu stejar

1-3 2-3 4-5 5-7 7-8

Teişuri 1-3 4-5(6) 5-6 6-8 8-10Cerete, gârniţete şi amestecuri de cer şi gârniţă

2-3 4-7 5-7 8-10 10-12

Salcâmete 1-3 3-4 4-5 5-6 -Aninişuri 1-2 2-3 4-6 6-7 -Arborete de salcie 2-3 3-4 -Arborete de plop alb şi plop negru 1-2 2-3 3-5 4-5 -Pinete şi laricete 2-3 3-5 5-6 6-7 7-8Arborete de duglas verde 1-3 3-5 5-7 8-10 -


21


4. Sugestii privind creşterea eficienţei învăţării/evaluării elevilor

Procesul de învăţare/ evaluare este un proces complex, bazat pe o serie de

acţiuni cu rol hotărâtor în desfăşurarea activităţii didactice. Aceste acţiuni constau în

alegerea adecvată a metodelor şi mijloacelor de predare – învăţare, dar şi efectuarea

unei evaluări corecte asupra capacităţii elevilor de a se implica în acest proces. Există

situaţii diferite pentru fiecare persoană în parte, astfel încât, profesorul trebuie să

descopere mai întâi modalitatea prin care elevul poate percepe informaţia şi o poate

reda. În caz contrar, este inutil să folosim metode sau mijloace foarte moderne şi

complexe, metode care la un moment dat pot chiar să îngreuneze procesul de

învăţare.

În general, metodele moderne, mai ales cele bazate pe tehnologia informaţiei,

utilizarea Internetului, au capacitatea de a atrage elevul şi de a-l stimula. În această

situaţie, profesorul trebuie să aibă bune abilităţi de utilizare a calculatorului şi să

cunoască sursele de informaţii pe care le-ar putea pune la dispoziţia elevilor.

Se recomandă ca, în afara mijloacelor moderne, să se folosească şi metode

moderne de învăţare, care să pună elevul în situaţia de a desoperii de a crea,

satisfacţia personală în acest caz fiind un adevărat stimulent pentru activităţile viitoare

de învăţare.

Este bine ca elevii să fie permanent în acţiune, mai ales în afara şcolii, în locuri

în care pot observa personal modul în care îşi vor folosi cunoştinţele pe care le vor

acumula. În această situaţie, un rol hotărâtor îl au şi orele de orientare şi consiliere

educaţională şi pentru viitoarea carieră.

Materialul prezentat în acest auxiliar curricular poate fi folosit efectiv la orele de

curs, fie în format electronic, fie sub formă de planşe sau documente scrise. De

asemena el poate fi folosit ca sursă de idei pentru alte materiale de învăţare, necesare

în procesul educaţional atât pentru profesori cât şi pentru elevi.

Modul cum va fi utilizat materialul prezentat în acest auxiliar curricular rămâne

la latitudinea celor care vor avea acces la el.


22


5. Sugestii cu privire la metodele de predare / învăţare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice

generale şi specializate cerute de calificarea lucrător în silvicultură.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin îmbinarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ adecvate formării

competenţelor urmărite, prin folosirea unor mijloace în care activitatea este centrată

pe elev.

Pentru modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor sunt alocate un număr de

90 de ore, care sunt repartizate astfel: instruire practică 30 de ore, laborator

tehnologic 60 de ore. Acest modul va fi parcurs în cadrul stagiilor de pregătire practică

pentru clasa a XIII-a.

Activitatea didactică se poate desfăşura individual sau pe grupe. Indiferent de

modul cum este organizată clasa, recomandăm ca fiecare elev/ fiecare grupă să

primească o fişă de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic şi va avea sarcini pe

care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de profesor. Aceste fişe nu vor

urmări ierarhizarea elevilor, ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise, pe

baza unui efort concret de muncă, din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a

acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la

segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-i

posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.

Materialele didactice, fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea

competenţelor propuse, sunt :

- Planşe

- Retroproiector

- Videoproiector

- Hărţi ale arboretelor

- Norme tehnice pentru lucrările de împădurire

În cele ce urmeză vom prezenta inportanţa întocmirii unui proiect, la modulul

Regenerarea şi îngrijirea arboretelor, cu exemplificarea acestui instrument de

lucru pe parcursul auxiliarului curricular.Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

23


6. Importanţa întocmirii unui proiect

Nivelul trei de calificare presupune ca elevii să fie responsabili de execuţia

propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate la nivelul grupului din care

face parte, având atribuţii de coordonare şi control. Munca pe care o depun,

presupune o gamă largă de acţiuni complexe, nerutiniere, realizate în contexte

variate.

Este recomandat, în acest caz, să se folosească metode complexe de învăţare,

cum ar fi proiectul. Este cea mai bună situaţie prin care elevii îşi pot pune în practică

cunoştinţele deja acumulate, dar şi de a învăţa lucruri noi. Această metodă face

posibilă utilizarea imediată a noilor cunoştinţe, ceea ce, pentru elev înseamnă o

finalitate, o dovadă că ceea ce cunoaşte poate fi folosit în practică

Proiectul presupune şi o adevărată capacitate de organizare atât pentru elev cât şi

pentru profesor. Cadrul didactic trebuie să cunoască foarte bine situaţiile care se

pretează ca teme pentru proiect şi sursele ce pot sta la baza realizării acestuia.

Metoda proiect poate fi aplicată fie la agentul economic, în cadrul orelor de

practică, fie în cadrul şcolii, prin simularea unor situaţii din viaţa reală.

Un proiect nu poate fi utilizat doar ca metodă ci şi ca instrument de învăţare. În

acelaşi timp încurajează dar şi obligă elevii să îşi asume responsabilităţi pe o perioadă

mai îndelungată, faţă de propriul lor proces de învăţare, faţă de modul de gestionare a

timpului de lucru şi a resurselor materiale, să ia decizii, să utilizeze cunoştinţe din

domenii diferite, să devină conştient de necesitatea orientării profesionale etc.

Pentru asigurarea calităţii unui proiect, trebuie respecate o serie de criterii

esenţiale:

- punerea în faţa elevilor a unei situaţii reale, de viaţă corespunzătoare domeniului profesional de bază,

- stabilirea legăturilor dintre ceea ce deja se ştie şi ce mai trebuie învăţat,- invitarea elevilor să utilizeze noi surse de informaţii,- punerea elevilor în situaţia de a folosi noile informaţii dobândite,- determinarea elevilor să-şi împărtăşească noile cunoştinţe şi experienţe,- stimularea încrederii de sine , a asumării responsabilităţii şi formării abilităţilor

generale.


24


Un proiect are următoarea structură:

1. Problema

2. Surse de informare

3. Planificarea activităţii de proiect:

- constituirea grupelor de lucru;

- alegerea caracteristicilor pe care le va urmării fiecare grup de lucru;

- elaborarea planului de acţiune.

4. Decizia : alegerea metodei de lucru

5. Implementarea

6. Control şi evaluare: interpretarea rezultatelor, feed-back pentru fiecare elev şi

grup, completarea fişei de observare sistematică a elevului pe parcursul

derulării proiectului.

Materialul prezentat în acest auxiliar conţine un exemplu de proiect ce ar putea fi

folosit pentru aplicarea acestei metode de învăţare.


25


7. Model de întocmire a unui proiect

Pentru modulul Regenerarea şi îngriirea arboretelor propunem următoarea

temă de proiect:

O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul Silvic Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact, întinsă în timpul scurs de la terminarea exploatării, este necesară intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5 ha.

Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe, ţinând cont de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de pădure şi să se parcurgă toate etapele necesare procesului de împădurire pe cale artificială.

Etapele ce pot fi parcurse în realizarea acestui proiect sunt:1. Identificarea problemei: găsirea soluţiei optime de împădurire a suprafeţei de

teren .

2. Stabilirea informaţiilor necesare pentru elaborarea proiectului: stabilirea factorilor care stau la baza găsirii soluţiei optime de împădurire:

identificarea condiţiilor de teren, condiţiilor geologice şi geomorfologice,

hidrologice, climatice, pedologice, staţionale şi condiţii de arboret;

3. Planificarea etapelor de parcurgere a proiectului: constituirea grupelor de lucru;

stabilirea acţiunilor pe care le va parcurge fiecare grup de lucru:

- grupul nr. 1: alegerea şi asocierea speciilor pentru împăduriri;

- grupul nr. 2: stabilirea metodei şi tehnicii de instalare a puieţilor;

- grupul nr. 3: planificarea şi organizarea lucrărilor de împădurire;

elaborarea planului de acţiune la nivel de grup:

- grupul nr. 1: descrierea suprafeţei de împădurit, studiul staţiunii şi a

vegetaţiei, alegerea şi asocierea speciilor forestiere;


26


- grupul nr. 2: pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire

pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire, stabilirea metodelor şi tehnicii

de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere;

- grupul nr. 3: programarea şi organizarea lucrărilor de împădurire;

implementarea datelor culese la nivel de grup prin planul de lucru stabilit şi

compararea rezultatelor obţinute;

control şi evaluare: interpretarea rezultatelor obţinute, feed-bakul pentru fiecare

elev şi la nivel de grup, completarea fişei de observare sistematice a elevului

pe parcursul derulării proiectului.

Proiectul va cuprinde o parte de conţinut, în care se prezintă datele problemei,

cauzele apariţiei problemei şi eventuale soluţii găsite şi o parte cu documente

anexate: desene, hărţi, calcule aplicate etc.

Surse de informare :

Amenajamentul ocolului silvic, Normele tehnice privind compoziţii, scheme

şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor

degradate, harta unităţii de producţie;


27


Pe parcursul elaborării proiectului , se poate folosi următorul model de fişă de monitorizare a elevilor :

FIŞA DE MONITORIZARE APROIECTULUI

1. Nume şi prenume candidat: 2.Calificare:3.Nume, prenume şi specializare îndrumător de proiect:4.Tema proiectului: 5.Data începerii activităţilor la proiect: 6.Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului:7.Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:

- Data: Semnătura candidatului: Semnătura îndrumătorului:

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului - suportul scris:Perioada: Revizuit: Formă finală acceptată de către îndrumător:

9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puţin 5 întâlniri):


28


Nr. crt. Observaţii Semnătura

elevuluiSemnătura

profesorului1.

2.

3.

4.

5.


29


II . Activităţi pentru elevi1 Fişe de documentare

Fişa de documentare 1.1: U22, C22.1

Rolul speciilor forestiere în compoziţia de împădurire

Principale Principale de amestec

Specii de ajutor

Specii de protecţie şi deameliorare a

soluluiZona de vegetaţie

Molid,

Brad, Fag

Larice, Paltin,

Anin alb- - Munte

Gorun,

Pini, Fag,

Duglas

verde

Paltin, Frasin,

Larice, Cireş,

Tei

Carpen,

Măr, Păr,

Jugastru,

Mojdrean

- Deal

Stejar

pedunculat,

Cer,

Gârniţa,

Salcâmul

Frasin, Tei,

Paltin, Cireş

Jugastru,

Arţar

tătărăsc,

Măr, Păr,

Mojdrean,

Mălin

Păducel, Sînger,

Lemn cîinesc,

Cornul, Salba

Câmpie forestieră

Salcâm,

Stejar

brumăriu

Frasin Arţar,

Mălin,

Păr,

Mojdrean

Stepă

Silvostepă

Plopi, Sălcii- - -

Lunci interioare şi

Lunca Dunări

3030


Fişa de documentare 1. 2: U22, C.3

Criterii pentru stabilirea reuşitei regenerărilor artificiale din regiunea montană şi premontană

Etaje de vegetaţie:

- Etajul molidişurilor (FM 3 II- I) - Etajul amestecurilor de fag cu răşinoase (FM 2)- Etajul făgetelor montane (FM 1)- Etajul făgetelor premontane (FD 4)

Reuşita puieţilor pe

total (%)

Reuşita puieţilor din

speciile principale de

bază şi de amestec

(%)

Cuantumul pierderilor

tehnologice admise ( din numărul de puieţi iniţial plantaţi % )

Reuşita regenerării pentru care nu se fac

completări(%)

Reuşita împăduririlor

Pentru împăduririle din anul I şi II

> = 85 > = 8515 95 Bună

< 85 < 85 Nesatisfăcătoare

3131


Fişa de documentare 1.3: U22, C22.3

Criterii provizorii pentru stabilirea reusitei impaduririlor in functie de regimurile fitogeografice pentru impaduririle din fondul forestier

Zona Montana si premontan. Lunca Dunarii, Delta Dunarii si luncile interioare

Reusita puieţilor pe totalReusita puieţilor din speciile

principale de baza şi de amestec Reusita

împăduririlorProcent de reusita, %

Indice de reusita

Procent de reusita, in %

Pentru împăduririle din anul IPeste 90 1 Peste 90 1 Foarte bună

85-90 2 85-90 2 Bună70-85 3 70-85 3 Satisfăcătoare

Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfăcătoare

Pentru îpăduririle din anulIIPeste 88 1 Peste 88 1 Foarte bună

83-88 2 83-88 2 Bună70-83 3 70-83 3 Satisfăcătoare

Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfăcătoare

Pentru împăduririle din anul IVPeste 84 1 Peste 84 1 Foarte buna

79-84 2 79-84 2 Buna70-79 3 70-79 3 Satisfacatoare

Sub 79 4 Sub 79 4 Nesatisfacatoare

Pentru împăduririle din anul VIPeste 80 1 Peste 80 1 Foarte buna

75-80 2 75-80 2 Buna70-75 3 70-75 3 Satisfacatoare

Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfacatoare

3232


Fişa de documentare 1.4: U22, C4 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi

conducere a arboretelorClasificarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Denumirea lucrărilor

Stadiul de dezvoltare In

care se executăObiective urmărite

Lucrări de îngrijire (ope-raţiuni culturale) Degajări

desiş

— Ţinerea în frîu a speciilor nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, preexistenţilor etc.;

— promovarea exemplarelor valoroase;— ameliorarea compoziţiei arboretului;— ameliorarea condiţiilor de creştere etc.

Depresaj seminţiş-desiş— rărirea convenabilă a arboretelor pure excesiv de

dese;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare

Curăţiri nuieliş-prăjiniş

— rărirea şi selecţia în masă prin extragerea exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare;

— ameliorarea compoziţiei arboretului;— creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea

factorilor vătămători;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a

arborilor şi arboretului;— valorificarea masei lemnoase rezultate

Rărituri păriş-codru mijlociu

— selecţia individuală inter şi intraspecifică;— ameliorarea stării de desime, a compoziţiei şi calităţii

arboretului;— creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor

vătămători;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a

arborilor valoroşi;— pregătirea arboretului pentru regenerare;— recoltarea şi valorificarea raţională şi superioară a

masei lemnoase rezultate

Lucrări de Îngrijire cu caracter specialLucrări de igienă

prăjiniş-codru bătrîn

— ameliorarea stării fitosanitare prin extragerea arborilor uscaţi, rupţi şi doborlţi, vătămaţi etc.;

— obţinerea şi valorificarea unei mase lemnoase suplimentare sub formă de produse accidentale

Elagajul artificial nuieliş-păriş — înlăturarea cioturilor, a ramurilor uscate şi a unor

ramuri verzi de la baza coroanei arborilor valoroşi

Emondajul nuieliş-păriş — îndepărtarea crăcilor lacome şi mugurilor din partea inferioară a tulpinii arborilor

Îngrijirea marginii de masiv

în toate stadiile — creşterea rezistenţei lizierelor de pădure la acţiunea factorilor vătămători

Deschiderea culoarelor de acces

în toate stadiile — crearea unei reţele cu caracter permanent a căilor de colectare a materialului lemnos recoltat

3333


Fişa de documentare 1.5: U22, C4 Arborete în care se aplică lucrări de îngriire şi conducere

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 27 28 29303132

Si Ca St Ca St St AbSt StTeSt St Fr Ab St St Ab St Ju St St St UI St Ab St Ca St AbSt St Te

Nuieliş înainte de aplicarea lucrărilor de curăţire

l 3 4 5 6 7 8 9 11 13 14 15 16 17 18 2021 22 23 24 2526 28293031 32 St St Ca St St AbSt St St Fr Ab St St AbSt St St St Ui St AbSt St AbSt St 16

Nuieliş după aplicarea lucrărior de curăţire ( după G. Ciumac )

3434


2 Fişe de lucruFişa de lucru 2.1: U22, C.3

Lucrări de întreţinere a culturilor după plantare

Sarcini de lucru :

1. Urmăriţi imaginea de mai sus .2. Ce reprezintă această imagine ?3. Precizaţi dacă, în cazul de faţă, s-a atins sau nu starea de

masiv .

3535


Fişa de lucru 2.2: U22, C.2 Recepţia financiară a lucrărilor de împădurire

Să se completeze documentul de recepţie (prezentat pe pagina următoare)

pentru lucrările de plantare efectuate cu ocazia reîmpăduririi unei suprafeţe de teren

de 2, 3 ha, cu puieţi de molid, de talie mică, în gropi de 30x30 cm , în vetre de 60x80

cm , utilizând Normele de timp şi producţie pentru lucrările de reîmpădurire . Condiţiile

de muncă se vor încadra la categoria : condiţii grele.

NOTĂ : completarea documentului se va face de către elev, sub îndrumarea profesorului de specialitate .

3636


Ocolul silvic…………….. Data……………….. Activitatea………………. Nr. ………………..Locul de muncă………….

RECEPŢIA LUCRĂRILOR EXECUTATE

Subsemnatul…………………...................... funcţia………………. asistat de……………………………………………………………………şi în prezenţa……………………………………………………….am recepţionat:

SPECIFICĂRI U/MCantitatea

ManoperaNorma de timp

Ore acordate

Ore pontaj

Îndeplinirea

normei

Materiale folosite

Tarif unitar Total lei U/M

Norma de

cons.Cantit Preţ

unitarValoare

lei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Delegat cu recepţia, Primit lucrarea în gestiune,

3737


Fişa de lucru 2.3: U22, C.3 Organizarea echipei la plantare

Sarcini de lucru :

Observaţi locul pe care îl ocupă fiecare muncitor într-o echipă de plantare.

Menţionaţi sarcinile îndeplinite de fiecare muncitor :1 – ...........................................................................................2 – ...........................................................................................3 – ...........................................................................................

Echipa de plantare, în zona de munte, este formată din: ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Care este sensul de executare a lucrării de plantare ? Dinspre aval spre amonte sau invers ?...............................................................................................................

Ce puteţi spune despre distanţa dintre muncitori ?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fişa de lucru 2.4: U22, C.4 3838


Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor după plantare

Nr. Crt Descrierea lucrării Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec

Anul 2007

1Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor

cond mijlocii pr. 1-a



Anul 20081 Revizuirea plantaţiilor

2 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd.





5 Descopleşirea plantaţieiAnul 2009

1 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd.



3 Descopleşirea plantaţiei

Sarcini de lucru :

1. Pentru lucrările precizate în tabelul de mai sus, marcaţi cu √ perioada din an în

care trebuie efectute lucrările de întreţinere.

3. ExerciţiiExerciţiul 3.1 – U.22 C.1

3939


Rolul speciilor forestiere în arboret

Sarcini de lucru :

1. Priviţi imaginile de mai sus2. Identificaţi speciile forestiere3. Stabiliţi rolul speciei în arboret şi zona de vegetaţie unde

îndeplineşte rolul menţionat

Exerciţiul 3.2 – U.22 C.1 Scheme şi dispozitive de plantare

4040

Nr. crt. Specii forestiere

Rolul speciei forestiere în arboret şi zona de

vegetaţie unde îndeplineşte rolul

respectiv

1.

2.

3.


Nr. crt. Tip de pădure Tip de

staţiuneCompoziţia

de împădurire

Scheme şi desimi de plantare

1. Făget montan cu Luzula luzuloides – 415.1 4311 7FA3MO

2. Gorunet de stâncărie calcaroasă (i-m) – 517.1

5112a 7GO2FA1JU

3. Făget cu Carex pilosa (m) 5233 6FA2MO1Pa.m.

Sarcini de lucru :

1. Analizaţi datele prezentate în tabelul de mai sus.2. Pentru compoziţiile din tabel stabiliţi schemele şi desimile de plantare

Notă: Pentru rezolvarea exerciţiului, utilizaţi „Normele tehnice privind compoziţiile, schemele şi tehnologiile de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”

Exerciţiul 3.3 – U.22 C.4

4141


Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la curăţiri

Pentru o suprafaţă de 6,4 ha corespunzătoare unei parcele pe care s-au amplasat şase suprafeţe de probă cu dimensiunea de 400 m2 fiecare, să se determine prin metoda analitică, cantitatea de material lemnos ce trebuie extras la curărţiri, în m3 .

Caracteristici ale arboretului aflat în parcela parcursă cu curăţiri:- compoziţia: 9Mo1Ca- vârsta: 15 ani- diametrul mediu: 8 cm la molid, 7 cm, la carpen- înălţimea medie: 7 m pentru ambele specii- consistenţa: 0,9

Prezentaţi rezultatele în tabelul de mai jos :

Piaţa numărul Suprafaţa( m2 ) Metri steri

Din careDiverse

răşinoaseDiverse

tari1. 400 4,4 3,0 1,42. 400 3,2 0,8 2,43. 400 3,9 2,0 1,94. 400 4,8 2,5 2,35. 400 5,0 3,1 1,96. 400 4,6 2,0 2,6

TOTAL 2400 25,9 13,4 12,5Volum pe ha :

Volum pe suprafaţă totală ( 6,4 ha) :

4. Întocmirea unui proiect de împăduriri

Sarcina de lucru: Elaboraţi un proiect de împădurire

4242


Tema de proiect :O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul Silvic

Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece, din diferite motive,

seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact, întinsă în timpul scurs de la

terminarea exploatării, este necesară intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5

ha.

Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe, ţinând cont

de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de pădure şi să se parcurgă

toate etapele necesare procesului de împădurire pe cale artificială.

Proiectul se va structura pe următoarele capitole:A. PIESE SCRISE

Capitolul I: Descrierea generală a UP

Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împăduritCapitolul III: Studiul Staţiunii şi a vegetaţieiCapitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilor forestiereCapitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere Capitolul VIII: Programarea, organizarea şi evaluarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiereCapitolul IX: Programarea, organizarea şi evaluarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivăCapitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silviceB. ANEXE:

1. Schema de împădurire pe format A4

Diagrama termelor de finalizare a etapelor din proiect

Nr. Crt. Etape de proiect Termen

4343


1. Prezentarea temei de proiect Săptămâna 12. Stabilirea surselor de informare Săptămâna 1

3. Constituirea grupelor de lucru Săptămâna 14. Stabilirea caracteristicilor pe care le va

urmări fiecare grupă de lucruSăptămâna 2

5. Elaborarea planului de activitate pe grupe

Săptămâna 2

6. Implementarea noţiunilor stabilite prin metodele de lucru

Săptămânile 3 - 6

7. Compararea rezultatelor obţinute la nivel de grup

Săptămâna 7

8. Prezentarea rezultatelor proiectului Săptămâna 8

9. Completarea fişei de monitorizare a elevului

Pe parcursul derulării proiectului

Condiţii de redactare a proiectului : Numărul de pagini: cel puţin 15 pagini, fără anexe; Structura proiectului:

- tema proiectului- cuprinsul - argumentul lucrării- conţinutul propriu – zis- bibliografie- anexe

III. Soluţiile exerciţiilor propuseExerciţiul 3.1 – U.22 C.1 – Rolul speciilor forestiere în arboret

4444


Exerciţiul 3.2 – U.22 C.1 - Scheme şi dispozitive de împădurire

4545

Nr. crt. Specii forestiere

Rolul speciei forestiere în arboret şi zona de

vegetaţie unde îndeplineşte rolul

respectiv

1. Molid, specie principală de bază în zona de munte

2. Laricele, specie principală de amestec

3.Pinul silvestru, specie peincipală de bază în regiunea de deal


Nr. crt. Tip de pădure Tip de

staţiuneCompoziţia

de împădurire

Scheme şi desimi de plantare

1. Făget montan cu Luzula luzuloides – 415.1 4311 7FA3MO 5000

2,0x1,0

2. Gorunet de stâncărie calcaroasă (i-m) – 517.1

5112a 7GO2FA1JU 67001,5x1,0

3. Făget cu Carex pilosa (m) 5233 6FA2MO1Pa.m.

50002,0x1,0

4646


Exerciţiul 3.3 – U.22 C.4 – Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la curăţiri

Pentru o suprafaţă de 6,4 ha corespunzătoare unei parcele pe care s-au amplasat şase suprafeţe de probă cu dimensiunea de 400 m2 fiecare, să se determine prin metoda analitică, cantitatea de material lemnos ce trebuie extras la curărţiri , în m3 .

Piaţa numărul Suprafaţa( m2 ) Metri steri

Din careDiverse

răşinoaseDiverse

tari7. 400 4,4 3,0 1,48. 400 3,2 0,8 2,49. 400 3,9 2,0 1,9

10. 400 4,8 2,5 2,311. 400 5,0 3,1 1,912. 400 4,6 2,0 2,6TOTAL 2400 25,9 13,4 12,5

Volum pe ha :- total = 108 mst = 5,6 m3

- din care , D.R. = 56 mst. = 5,6 m3

D.T. = 52 mst. = 5,2 m3

Volum pe suprafaţă totală ( 6,4 ha)- total APV = 69 m3

- din care D.R. = 36 m3

D.T. = 33 m3

4. Model de elaborare a unui proiect de împădurire

4747


Tema de proiect :O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul

Silvic Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din

diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact,

întinsă în timpul scurs de la terminarea exploatării, este necesară

intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5 ha.

Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe,

ţinând cont de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de

pădure şi să se parcurgă toate etapele necesare procesului de împădurire

pe cale artificială.

CUPRINS

A. PIESE SCRISE 4848


Capitolul I: Descrierea generală a UP

1.1. Situaţia geografică şi administrativă

1.3. Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief

1.4. Consideraţii climatice asupra zonei

1.4.1. Valori climatice

1.4.2. Regimul hidric

1.4.3. Regimul Eolian

1.5. Zona şi etajul de vegetaţie

1.6. Tipuri genetice de soluri

1.7. Tipuri de staţiuni

1.8. Formaţiuni şi tipuri de pădure

1.9. Structura fondului de producţie

1.10. Starea fitosanitară a pădurii

Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împădurit2.1. Consideraţii asupra necesităţii şi oportunităţii lucrărilor de împădurire

2.2. Descrierea suprafeţei de împădurit

2.2.1. Descrierea staţională a suprafeţei de împădurit

2.2.2. Caracteristicile fostului arboret

2.3. Oportunitatea şi urgenţa lucrărilor

2.4. Consideraţii asupra categoriilor de lucrări

Capitolul III: Studiul Staţiunii şi a vegetaţiei3.1.Scopul şi necesitatea acestui studiu

3.2. Studiul staţiunii

3.2.1. Elemente de situaţie privind constituirea U.S.

3.2.2. Principalele valori climatice locale

3.2.3.Descrierea tipurilor de sol

3.2.4. Tipuri de staţiune

3.3. Studiul vegetaţiei

3.3.1. Vegetaţia arborescentă

3.3.2. Situaţia şi starea seminţişului natural

3.3.3. Pătura erbacee

4949


3.3.4. Tipul de pădure

3.4.Diagnoza staţională

3.5. Fişa unităţii staţionale

Capitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilorforestiere4.1. Consideraţii generale privind alegerea şi asocierea speciilor forestiere

4.1.1. Condiţii privind asocierea speciilor pentru împădurire

4.2. Formula şi compoziţia de împădurire

4.3. Schema de împădurire

Capitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire 5.1. Pregătire terenului pentru împădurire

5.1.1. Strângerea resturilor de exploatare

5.1.2. Înlăturarea vegetaţiei lemnoase

5.1.3. Înlăturarea vegetaţiei erbacee

5.1.4. Scoaterea , transportul şi depozitarea cioatelor

5.1.5. Eliminarea excesului de apă

5.2. Prelucrarea solului

5.2.1. Lucrări de prelucrare a solului

5.2.2. Prelucrarea parţială şi totală a solului

5.2.3. Particularităţi ale modului de prelucrare a solului în diverse zone şi condiţii

staţionale

5.2.4. Lucrări de ameliorare a solului

Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire 6.1. Consideraţii generale privind materialul de reproducere şi folosirea lui

6.2. Materialul de împădurire şi pregătirea lui

6.2.1. Categoriile de puieţi forestieri şi utilizarea lor 6.2.2. Calitatea puieţilor forestieri6.2.3. Certificatul de provenienţă a puieţilor şi buletinul de liberă circulaţie 6.2.4. Pregătirea puieţilor pentru plantare

Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere 7.1. Metoda de împădurire

7.2. Tehnica de instalare a culturilor

5050


7.3. Întreţinerea culturilor forestiere până la reuşita definitivă

Capitolul VIII:Programarea şi organizarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiere8.1. Programarea lucrărilor de împădurit

8.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)

8.2. Organizarea lucrărilor de împădurire

8.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric

Capitolul IX: Programarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivă9.1. Programarea lucrărilor de întreţinere


9.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere


Capitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silvice

B. PIESE DESENATE


Argumentul lucrării

5151


Suprafaţa care face obiectul acestui studiu este o porţiune neregenerată de 3,5

ha, parte din ua 36A din UP II Dolheşti, parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din

diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o mare zonă compactă în timpul

scurs de la terminarea exploatării, a fost necesară intervenirea cu lucrări de

împădurire pe 3,5 ha.

Formula de regenerare aleasă este 6St4Pam, datorită valorii mari culturale şi

economice a speciilor respective şi datorită adaptării bune la condiţiile staţionale.

Deoarece seminţişul instalat este de proastă calitate şi din specii a căror participare nu

o dorim în viitorul arboret, această formulă de regenerare devine şi formulă de

împădurire.

Se propune ca soluţie tehnică împădurirea în vetre, cu puieţi de talie mică cu

rădăcini nude, în gropi de 30x30x30 cm, în schema de 1,0x1,5m, cu 6670 puieţi la ha,

în dispozitiv regulat (dreptunghi) cu posibilitatea adaptării acestui dispozitiv la

neregularităţile terenului.

Deoarece solul nu a avut timp să se înţelenească nu s-a propus pregătirea

terenului şi solului, această categorie de lucrări fiind o mare consumatoare de resurse

financiare. Dealtfel, plantarea se va face în vetre de 0,60/0,80 cm, sperându-se astfel

şi recuperarea unei eventuale regenerări naturale întârziate.

Pentru recuperarea pierderilor care apar inevitabil în cursul procesului de

adaptare la mediul de creştere s-au propus completări pe 15% din suprafaţă în primul

an şi de 12% în anul al doilea, cu formula de regenerare iniţială.

Pentru asigurarea de condiţii bune de dezvoltare s-au propus o suită de lucrări

de întreţinere care să elimine concurenţa buruienilor, mai ales în anii mici, dar care să

nu mărească foarte tare preţul unitar al regenerării: două mobilizări în anul I, o

revizuire, 2 mobilizări şi o descopleşire în anul doi şi o mobilizare şi o descopleşire în

anul III. Această schemă de lucrări va putea fi adaptată la condiţiile climatice din anul

respectiv.

Capitolul I: Descrierea generală a unităţii de producţie

1.1 Situaţia geografică şi administrativă

5252


U.P.II Dolheşti face parte din O.S. Dolhasca, aparţinând Direcţiei Silvice

Suceava. Teritorial pădurile din U.P. II Dolheşti sunt situate pe raza comunelor

Dolheşti, Dolhasca şi Preoteşti din Judeţul Suceava. Suprafaţa U.P. II Dolheşti este

de 2809,6 ha.

În tabelul următor sunt prezentate limitele şi vecinătăţile U.P. II Dolheşti :

NR.Crt.

Puncte cardinale Vecinătăţi LimiteFelul şi denumirea lor

1 N U.P.III Liteni Culmea Pleşa2 E U.P. IV Zăvoaiele Siretului D.J.208 A Dolhasca- Suceava

3 SU.P. I Probota

O.S. Paşcani

D.J. Dolhasca-Fălticeni,Culmea, piciorul lcăprărieiLimită parcelară deschisă

4 V O.S. Fălticeni

Pârâul Palanca, linieConvenţionalăD.C. Arghira ; D.J. Dolhasca- Fălticeni;

Limitele U.P. II Dolheşti sunt bine conturate şi evidenţiate iar stabilitatea lor este

de durată. Hotarele sunt materializate prin linii deschise, marcaje cu vopsea roşie,

borne şi pe alocuri cu şanţuri de pământ.

1.3 Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief

În cea ce priveşte geomorfologia, zona luată în studiu se caracterizează prin

prezenţa unor culmi largi amintind de aspectul unor terase superioare. În apropierea

confluenţei Sucevei şi Şomuzul Mare cu Siretul sunt frecvente platourile şi culmile cu

înclinare foarte slabă. În celelalte zone culmile se îngustează având în acelaşi timp şi

o fragmentare dominant colinară.

Majoritatea pădurilor O.S. Dolhasca sunt situate pe versanţi şi platouri înalte,

către obârşia pâraielor spre cumpenele bazinelor hidrografice. În lungul râurilor Siret şi

Suceava apare tipul de relief caracterizat prin câmpii aluviale de luncă inundabile cu

bălţi, mlaştini, despletiri de braţe şi cursuri părăsite.

În urma proceselor geomorfologice actuale şi de degradare a terenurilor, se

întâlnesc, pe suprafeţe foarte mici şi dispuse insular, alunecări de teren în valuri sau în

brazde.

Formele de relief cele mai frecvente sunt versanţii cu înclinare uşoară şi

moderată, rareori întâlnindu-se cu înclinare repede.

5353


Pădurile de pe raza O.S. Dolhasca sunt situate din punct de vedere altitudinal

între 200 m (Zăvoaiele Siretului) şi 540 m (U.P. V Dolhasca). Altitudinea medie şi

predominantă este între 300 şi 350 m.

În raza O.S. Dolhasca se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu determinate de

orientarea pâraielor secundare. Expoziţia generală este cea sudică, determinată de

direcţia de curgere a Râului Siret, dar se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu.

Formaţiunile geologice din această zonă sunt de vârstă neozoică şi anume din

miocen. Ele s-au format în sarmaţian, etajul volhinian şi bessarabian. Formaţiunile din

volhinian, care ocupă cea mai mare prte din suprafaţă, sunt constituite din marne

cenuşii în alternanţă cu marne nisipoase şi calcaroase. Ele formează straturi groase

de 100-400 m şi uneori se găsesc intercalate cu gresiile calcaroase care au aspect

oolitic fin.

Formaţiunile din bessarabian sunt constituite din intercalaţii de marne şi argile

marnoase, nisipuri, pietrişuri şi calcare oolitice bogat fosilifere. Ele sunt frecvent

întâlnite spre partea de sud a ocolului, în apropierea O.S. Paşcani.

Majoritatea formaţiunilor sunt fragmentări mai mari din vechi depozite

sedimentare de natură calcaroasă.

Roca de solificare este foarte apropiată de structura formaţiunilor geologice din

zona din care a rezultat prin procese de dezagregare, suprafaţa influenţa factorilor

fizici şi a mişcărilor tectonice. Se poate aprecia că roca de solificare din zonă este mai

puţin variată, de aceea şi solurile sunt puţin variate.

Unele caracteristici specifice ale rocilor au determinat şi unele particularităţi

specifice ale solului. Astfel rocile fiind în cea mai mare parte bazice sau intermediare,

au generat soluri cu aciditate redusă. Cele cu grad mai mare de aciditate sunt formate

pe nisipuri şi pietrişuri, iar cele formate pe marne au specific prezenţa fenomenului de

pseudogleizare. Rocile de solificare fiind fără duritate, au determinat formarea unor

soluri profunde cu slab conţinut de schelet.

În lungul văii Siretului şi a Sucevei, roca de solificare este nisipul aluvial, fiind

dispus la adâncimi diferite în funcţie de depărtarea de râu şi în straturi de grosimi

variabile.

Frecvenţa straturilor de nisip alternează cu unele orizonturi de solificare în a

căror compoziţie intră pământul fin, cu procesul de solificare puţin evoluat.

Această stratificare este modificată periodic de inundaţii.

1.4 Consideraţii climatice asupra zonei1.4.1. Valori climatice

5454


După “Monografia Geografică a RPR” teritoriul Ocolului Silvic Dolhasca se

încadrează în ţinutul climatic al Podişului Deluros al Moldovei, în sectorul de provincie

cu climă continentală de dealuri împădurite din subdistrictul nordic (II BP.1).

Parametri microclimatici din raza Ocolului Silvic Dolhasca sunt următorii: Temperatura aerului – medii lunare şi media anuală

Luna I

LunaII

Luna III

LunaIV

LunaV

LunaVI

LunaVII

LunaVIII

LunaIX

LunaX

LunaXI

LunaXII

An

-5,2 -3,0 1,2 9,2 13,7 16,9 18,1 17,5 13,6 8,2 3,6 -2,3 7,5

Amplitudinea temperaturii medii anuale: 23,3 C

Temperatura maximă absolută: 35,5 C

Temperatura minimă absolută: -31,8 C

Temperatura medie pe anotimpuri:

Primăvara Vara Toamna Iarna

7,7 C 17,5 C 8,5 C -3,5 C

Media temperaturii în sezonul de

vegetaţie:

Începutul perioadei de vegetaţie:

Sfârşitul perioadei de vegetaţie:

Durata medie a perioadei de

vegetaţie:

Data medie a primului îngheţ:

Data medie a ultimului îngheţ:

14,7°C

23 aprilie

5 octombrie

166 zile

10 octombire

28 aprilie

Precipitaţii atmosferice, medii lunare (mm):

Luna I

LunaII

Luna III

LunaIV

LunaV

LunaVI

LunaVII

LunaVIII

LunaIX

LunaX

LunaXI

LunaXII

An

22 23 27 51 81 109 99 69 47 31 30 22 611

5555


Primăvara 159

mm

Vara 277

mm

Toamna 108

mm

Iarna 67

mm

Pe sezon de vegetaţie 456

mm

Umezeala relativă a aerului (medii trimestriale şi anuale):

Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual88 68 72 80 77

Numărul anual de zile cu ninsoare:

25

Numărul anual de zile cu strat de zăpadă

64

Frecvenţa medie a vântului (%) şi viteza medie (m/s) pe luni şi anuală:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An

Frecvenţa 21 27 22 21 28 31 25 27 21 17 16 17 21

Viteza m/s 18,4 19,3 16,9 17,7 16,1 14,5 15,8 12,8 13,9 14,9 15,6 16,316,0

Indicele anual de ariditate are valoarea 35,0 şi indică faptul că

zona este favorabilă vegetaţiei forestiere, existând un relativ excedent

de apă în sol din precipitaţii faţă de evapotranspiraţia potenţială. Pe

anotimpuri se constată un mic deficit de apă în sol numai în sezonul

de toamnă.

1.4.2. Regimul hidric

5656


Teritoriul Ocolul Silvic Dolhasca se află în bazinul râului Siret şi, o

mică parte, în cel al Sucevei. Pe partea dreaptă, Siretul primeşte

pâraiele Şomuzul Mare şi Şomuzul Mic, care colectează pâraie mai

mici precum Valea Poienii, Platoniţa, Diudiu şi Velniţa. Din punct de

vedere hidrologic teritoriul Ocolul Silvic Dolhasca se încadrează în

regiunea hidrologică IIA1 – zona dealurilor şi podişului Moldovei.

Apa freatică de pe cuprinsul ocolului se află de regulă la

adâncimi de 3-15m pentru restul ocolului şi în jur de 1 m în Lunca

Siretului, lucru care creează condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării

în bune condiţii a vegetaţiei forestiere.

1.4.3. Regimul Eolian

Frecvenţa anuală a vânturilor denotă o predominare

accentuată a circulaţiei aerului dinspre N, NV şi NE şi mai limitat de la

S şi SE. Viteza vânturilor atinge valori mari în special iarna în timpul

deplasărilor maselor de aer rece din regiunea anticiclonului siberian.

Vara, toamna şi primăvara pe versanţii cu orientare estică şi sud-

estică, deplasarea aerului dinspre V şi NV generează o nuanţă

climatică de tip fohnal, situaţie în care se produc creşteri locale ale

temperaturii aerului.

Regimul eolian este necesar de urmărit numai în măsura în

care poate produce daune fondului forestier.

Deoarece compoziţia pe ocol este formată din specii cu grad

ridicat de rezistenţă la acţiunea vântului, nu se pune problema

apariţiei doborîturilor de vânt, dar în unele cazuri vântul rupe ramuri

uscate şi trunchiuri cu putregai, devenind pe această cale mijloc de

igienizare.

1.5 Zona şi etajul de vegetaţie

UP II Dolheşti este încadrată în regiunea colinelor înalte, şi mai

puţin a celor mijlocii, din dreapta râului Siret, în etajul fitoclimatic

5757


F.D.3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete,

caracterizat prin preponderenţa în suprafaţă a tipurilor de staţiuni de

făgete de dealuri şi, în special, a făgetelor de bonitate superioară.

După zonarea latitudinală a vegetaţiei pădurile Ocolului Silvic

Dolhasca se află zona silvostepei, subzona pădurilor de stejari

mezofili, iar după zonarea altitudinală în etajul nemoral, subetajul

pădurilor de fag şi amestec de fag cu răşinoase (cf. Geografia

României, Editura Academiei, 1983).

UP II Dolheşti este încadrată în regiunea colinelor înalte, şi mai

puţin a celor mijlocii, din dreapta râului Siret, în etajul fitoclimatic

F.D.3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete,

caracterizat prin preponderenţa în suprafaţă a tipurilor de staţiuni de

făgete de dealuri şi, în special, a făgetelor de bonitate superioară.

După zonarea latitudinală a vegetaţiei pădurile Ocolului Silvic

Dolhasca se află zona silvostepei, subzona pădurilor de stejari

mezofili iar după zonarea altitudinală în etajul nemoral, subetajul

pădurilor de fag şi amestec de fag cu răşinoase.

1.6 Tipuri genetice de soluri

Pentru determinarea caracteristicilor silvoproductive ale solului şi

stabilirea cât mai corectă a tipurilor de staţiuni, în U.P. II Dolheşti s-au

făcut cercetări staţionale la scară mare. Substratul geologic constituie

unul dintre cei mai importanţi factori pedogenetici, care îşi pun

amprenta asupra întregii evoluţii a solului.

În tabelul următor sunt redate tipurile de sol, succesiunea

orizonturilor, suprafaţa şi procentul în care ele se găsesc în U.P. II

Dolheşti:

Clasa deSoluri

Tipul de solSubtipul

de solCod

Suprafaţa

ha %

Argiluvisoluri BrunArgiloiluvial

Pseudorendzinic 2205 35,5 1

TOTAL - 35,5 1

Brun luvic Tipic 2401 618,3 25

Litic 2405 0,3 -

5858


Gleizat 2406 0,2 -

Pseudogleizat 2407 565,4 22

TOTAL - 1184,2 47

CambisoluriBrun

eumezobazic

Tipic 3101 1113,7 44

Molic 3102 6,3 -

Pseudorendzinic 3105 165,5 7

Pseudogleizat 3109 11,4 1

TOTAL - 1296,9 52

Total U.P. II Dolheşti 2516,6 100

Terenuri afectate (fără tip de sol)-37,6 ha

Clasa cambisoluri este prezentă numai prin soluri brune

mezobazice şi reprezentată mai ales prin subtipul tipic pe versanţii

bine drenaţi intern.

Alcătuirea profilului este de tipul Ao-Bv-C. Orizontul Ao este

destul de gros de 15-35 cm de culoare brună, brună-închis. Orizontul

Bv este gros şi foarete gros trecând adesea de 100-120 cm şi are

culoarea brun deschis gălbui.

Textura este în cea mai mare parte mijlocie, iar structura slab

moderat dezvoltată, grăunţoasă sau prismatică în Bv. Conţinutul în

humus este de 1,6-5%, uneori ajungând până la 8%, deci cu o

rezervă destul de mare.

Gradul de saturaţie în baze ia valori între 61-90 %, iar reacţia

solului ia valori de la slab acide la neutre. Aprovizionarea cu

substanţe nutritive este în general foarte bună. Forma gleizată este

întâlnită în zonele cu pante foarte mici, drenajul nefiind activ.

Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin solurile brune luvice,

care apar şi ele pe suprafeţe însemnate intercalându-se cu cele brune

mezobazice în special pe versanţii superiori şi însoriţi pe roci mai

puţin acide, sub vegetaţie de cvercinee sau cvercinee cu fag. Marea

majoritate a acestora sunt sub formă tipică sau pseudogleizată.

Existenţa unui orizont argiloiluvial puţin permeabil în profilul solurilor

brune luvice îngreunează drenajul intern al solului, astfel că mari

suprafeţe prezintă fenomene de pseudogleizare la nivelul orizontului

Bt. Sunt soluri care au de regulă o diferenţiere clară argiloeluvială şi

argiloiluvială. Gradul de podzolire este moderat datorită faptului că

5959


textura materialului parental este fină. Conţinutul de humus variază în

limite similare cu cele de la brune mezobazice.

Reacţia solului este acidă (pH 4,6-6,2), iar capacitatea totală de

schimb cationic are valori moderete în orizontul A, scada mult în El şi

apoi creşte în Bt.

Mare parte din acestea sunt mezobazice ( cu gradul de saturaţie

în baze sub 75 % ). Deşi au o structură mijlocie, regimul aero-hidric

este defectuos (datorită diferenţei texturii pe profil), cea ce face ca

bonitatea acestora să fie puţin inferioară solurilor brune mezobazice.

1.7 Tipuri de staţiuni

În funcţie de bonitatea staţiunii, care reprezintă calitatea

componentelor acesteia şi a complexului de interacţiuni ale factorilor

ecologici din cadrul unui teritoriu, tipurile de staţiune de bonitate

superioară se găsesc în proporţie de 60%, iar cele de bonitate

mijlocie în proporţie de 40%.

În tabelul următor sunt redate tipurile de staţiuni specifice U.P. II Dolheşti:

NrCrt

Cadrultipului

destaţiune

Diagnoza tipuluide staţiune

SuprafaţaCategorii

de bonitate

ha % Sup. Mijl. Inf.

1 5.1.5.2Deluros de gorunete Pm, brun slab –

mediu podzolit, edafic mijlociu105,1 4 - 105,1 -

2 5.1.5.3.Deluros de gorunete Ps,brun edafic

mare, cu Asarum Stellaria49,0 2 49,0 - -

3 5.2.3.3.Deluros de făgete Pm. Podzolit-

pseudogleizat edafic mijlociu, cu Carex Pilosa

495,6 20 - 495,6 -

4 5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, Brun edafic 98,30 4 - 98,3 -

6060


mijlociu, cu Asperula Asarum

5 5.2.4.3.Deluros de făgete Ps, brun edafic

mare cu Asperula Asarum1771,3 70 1771,3 - -

Total etaj- FD3 (deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete)

2519,3 100 1820,3 699,0 -

Total U.P. II Dolheşti% 2519,3 100 1820,3 699,0 -

% 100 - 72 28 -

1.8 Formaţiuni şi tipuri de pădure

Principalele tipuri de pădure identificate în U.P. II Dolheşti sunt

următoarele:

4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate

superioară

4.2.2.1. Făget cu Carex Pilosa de productivitate mijlocie

4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate

superioară este cel mai răspândit tip de pădure, fiind identificat pe

59% din 0suprafaţa U.P. II Dolheşti în arborete natural fundamentale

(1669,8 ha – 60%), arborete parţial derivate (38 ha –2%) total

derivate 7,3 ha –1%) şi artificiale (264,2 ha –17%).

4.2.2.1. Făget cu Carex Pilosa de productivitate mijlocie a

fost identificat pe 20% din suprafaţa U.P. II Dolheşti, în arborete

natural fundamentale (326,6 ha –67%), parţial derivate (5,1ha –1%),

total derivate (31,1ha –6%) şi artificiale (128,5ha-26%).

1.9 Structura fondului de producţie

Structura actuală a fondului forestier evidenţiază un indice ridicat

de utilizare 99% din suprafaţa U.P. fiind afectată vegetaţia forestieră

şi 1% terenurilor afectate gospodăririi silvice.

În tabelul următor se evidenţiază elementele de caracterizare a

fondului forestier:

6161


SUP SpeciaSuprafaţa

ha

Categorii de productivitate

I II III IV V

A

FA 1593,1 9,3 1117,1 458,5 8,2 -

CA 346,4 - 83,1 247,9 15,4 -

ST 140,2 - 12,6 99,7 27,1 0,8

GO 110,0 - 99,6 8,9 1,5 -

MO 78,9 - 58,4 17,8 2,7 -

PAM 33,0 - 14,3 13,6 4,8 0,3

DT 140,0 - 44,3 82,4 14,2 -

DM 14,1 - 2,6 10,6 0,9 -

TOTAL 2455,7 9,3 1432,0 938,5 74,8 1,1

K

FA 23,9 - 23,9 - - -

GA 5,0 - 5,0 - - -

DT 0,1 - - 0,1 - -

TOTAL 29,0 - 28,9 0,1 - -

M

SC 18,7 - 11,3 4,0 3,4 -

FA 1,5 - 1,5 - - -

PLT 0,9 - - - 0,9 -

CA 0,6 - - 0,6 - -

DT 1,2 - 1,2 - - -

TOTAL 22,9 - 14,0 4,6 4,3 -

TOTAL UP 2507,6 9,3 1474,9 943,2 79,1 1,1

1.10 Starea fitosanitară a pădurii

Starea de sănătate a pădurilor este bună, în sensul că nu s-au

semnalat atacuri de insecte şi boli criptogamice cu caracter de

calamitate.

În ultima perioadă de timp se înregistrează fenomene de uscare,

în special la stejar şi gorun, de intensităţi diferite, mai puternice în

arboretele de vârste intermediare (20-60 de ani); uscarea se produce

începând de la vârful arborelui, extinzându-se apoi spre coroană şi

trunchi. Toate aceste arborete sunt încadrate în gradul I de uscare şi

numai rar şi izolat apar uscări de gradul II.

Arboretele la care uscarea avansează, dacă nu sunt

exploatabile, se vor parcurge cu lucrări de îngrijire şi se va introduce

6262


subetaj; se va proceda la împădurirea tuturor golurilor create şi

îngrijirea seminţişurilor naturale, unde există.

Seminţişurile de cvercinee pot fi expuse atacurilor de intensitate slabă cu Oidium, iar în arboretele mature, speciile de cotari (Tortrix, Erannis) pot favoriza uscarea. Astfel de atacuri au fost mai intense în trecut (de exemplu în 1972), dar în prezent nu sunt semnalate astfel de fenomene. Pentru a evita înmulţirea dăunătorilor este necesară executarea ori de câte ori este necesar a lucrărilor de igienizare a pădurii, extrăgându-se arborii rupţi şi cei uscaţi.

6363

Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împădurit

2.1. Consideraţii asupra necesităţii şi oportunităţii lucrărilor de împădurire (ua 36A)

Lucrările de împădurire se efectuiază în scopul redării în circuitul productiv a unor

suprafeţe despădurite şi neregenerate (cazul suprafeţei din ua 36A), total sau parţial, pe

cale naturală, pentru crearea pădurilor în unele suprafeţe unde acestea nu au existat

anterior, precum şi pentru creşterea productivităţii pădurilor prin introducerea unor specii

repede crescătoare şi de mare productivitate şi importanţă ecnomică.

Prin lucrările de împădurire trebuie să se urmărească aspectul ecomomic de

perspectivă, adică orientarea împăduririlor în aşa fel încât să se obţină randament maxim

din toate punctele de vedere cu o investiţie minimă. Pentru folosirea cât mai raţională a

potenţialului productiv al fondului forestier este necesar ca pe fiecare suprafaţă destinată

pădurii să se instaleze vegetaţia lemnoasă cea mai corespunzătoare

2.2. Descrierea suprafeţei de împădurit

Suprafaţa care urmează a se împăduri este de 3,5 ha şi este situată în unitatea

amenajistică (ua) 36A din cadrul U.P.II Dolheşti.

Această unitate are o suprafaţă de 19,2 ha din care 15,7 ha sunt regenerate natural

care are următoarea compoziţie 8FA 2Ca. Pe suprafaţa care urmează a fi împădurită nu s-

a instalat seminţiş pe cale naturală, ori dacă acesta a existat, a fost distrus sau vătămat

prin lucrările de exploatare a masei lemnoase, într-un procent ce nu a depăşit limitele

admise prin Instrucţiunile de exploatare (Instr.572/91). Cele 3,5 ha ce urmează a se

împăduri sunt grupate, formând o singură suprafaţă în partea din aval a unităţii

amenajistice.

2.2.1. Descrierea staţională a suprafeţei de împăduritl

Din punct de vedere staţional, în cadrul ua 36A întâlnim următorul tip de staţiune;

5.2.4.3. Deluros de făgete de productivitate superioară, brun edafic mare; cu Asperula

Asarum (FD3 ,fa ,Ps,TIV-V, H4, Ue3-2). Soluri brune luvice şi eumezobazice, cu humus de tip

mull. Cu orizont superior intens humifer, morfologic şi fiziologic profunde, fără schelet, cu

drenaj bun, apa acesibilă permanent, eutrofice şi megatrofice, aeraţie bună.

Bonitatea este superioară pentru făgete de deal pure sau cu paltin, carpen, cireş.

2.3. Oportunitatea şi urgenţa lucrărilor

În această parcelă, din cele constatate cu ocazia controlului anual al regenerărilor

etapa I, s-a constatat că pe suprafaţa de 3,5 ha nu s-a instalat seminţiş pe cale naturală

fiind necesare executarea de lucrări de împădurire.

2.4. Consideraţii asupra categoriilor de lucrări

Împăduririle sunt lucrări ce au drept scop instalarea culturilor forestiere atât pe

terenuri pe care pădurea nu a existat cât şi în cazul reinstalării pădurii pe cale artificială

pe terenurile de curând despădurite ( reîmpăduriri). Reîmpădurirea reprezintă acţiunea de

reinstalare pe cale artificială a pădurii pe terenuri descoperite ale căror soluri si-au păstrat

în general însuşirile favorabile vegetaţiei forestiere.

Vegetaţia forestieră în cazul suprafeţei din u.a. 36 A, ce face tema prezentului

proiect, se va instala pe cale artificială, prin plantare.

Capitolul III: Studiul staţiunii şi a vegetaţiei

1.2. Studiul staţiuniiArboretele din U.P. II Dolheşti se întind în zona colinară situată în partea de nord

culmea Pleşa la est D.J. 208 A, la sud Culmea Piciorul căprăriei iar la vest pârâul Palanca.

Altitudinal pădurile acoperă fâşia dintre 200 şi 540 m altitudine maximă în u.a. 27A.

Caracteristicile regimului termic sunt următoarele:

Temperatura medie anuală: 7,5gr C

Durata medie a sezonului de vegetaţie:166 zile, începutul fiind în jurul datei de 23

aprilie, iar sfârşitul în jurul datei de 5

octombrie

Data medie a primului îngheţ: 10 octombrie

Data medie a ultimului îngheţ: 28 aprilie

Valorile menţionate sunt valori medii, ele variind în funcţie de altitudine şi expoziţie.

Tipul de sol întâlnit în cadrul U.P. II Dolheşti u.a. 36A este cel de tip Brun

eumezobazic tipic. Succesiunea orizonturilor pe profil este: Ao-Bv-C, este acid la slab acid

cu pH=4.2-6.8, moderat la intens humifer, mezobazic la eubazic, mijlociu la foarte bine

aprovizionat în azot total cu textură luto-nisipoasă la lutoasă. Bonitatea este mijlocie

pentru gorun, stejar şi carpen şi superioară pentru fag.

Compoziţia ţel se recomandă a fi 8Fa2Go pe expoziţii însorite şi 10 Fa pe cele

umbrite. Este subtipul cel mai răspândit, fiind identificat pe 44% din suprafaţa U.P. în

trupurile de pădure Corniş, Boura şi muncel.

Tipul de staţiune este 5.2.4.3. Deluros de făgete Bs, brun edafic mare, cu Asperula

Asarum: FD3,fa Bs T IV-V HIV Ue 3-2

1.3. Studiul vegetaţiei

După cum reiese din situaţiile prezentate, pădurile U.P. II Dolheşti sunt situate la

altitudini mici şi mijlocii, cu pante uşoare până la moderate, marea majoritate fiind

amplasate pe expoziţii însorite şi parţial însorite, cu fenomene de eroziune pe aproximativ

4% din suprafaţă. Aceste condiţii în strânsă corelare cu tipurile de sol au condus la

formarea tipurilor de staţiuni de bonitate superioară (70%) şi bonitate mijlocie (30%) fapt

ce a determinat menţinerea arboretelor. S-au creat arborete pure sau practic pure de

gorun şi stejar, fapt ce a condus la scăderea arboretelor naturale, arboretele artificiale

neînregistrând sporurile de productivitate şi calitate propuse. De asemenea, au fost create

şi o serie de molidişuri pure în afara arealului, în scopul obţinerii de lemn de celuloză, fapt

ce a condus în unele locuri la degradarea terenului şi înrăutăţirea condiţiilor de regenerare

prin faptul că prin descoperirea solului, acesta s-a încălzit în mod excesiv pârlind puieţii de

molid pe expoziţii însorite. Aceste arborete constituie în viitor o zonă predispusă la

eroziune datorită faptului că atât solul cât şi substratul litologic sunt foarte vulnerabile în

eroziune când nu sunt acoperite de vegetaţie.

Pădurea este de tipul 4.2.1.1. făget de deal cu floră de mull de productivitate

superioară.

3.5. Fişa unităţii staţionale

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILORDIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVAOCOLUL SILVIC DOLHASCA

FIŞA UNITĂŢII STAŢIONALE( ÎMPĂDURIRI)

1. U.P. II Dolheşti2. u.a. 36 A3. Suprafaţa (ha) u.a. 19,24. Suprafaţa (ha) U.S. 3,5 5. Grupa ecologică XXIII A6. Natura lucrării de împădurire:

Completări ale regenerării naturale7. Forma de relief versant ondulat8. Altitudinea 350-400 m9. Înclinarea 15 g 10. Expoziţia est 11. Valori climatice:Temp. Med. 7,5g

Temp. Minimă –5,2 g Temp max. +18,1gPrim. îngheţ 10 X Ultim îngheţ 28 IV

12. Tipul de sol 3101; Profunzime mijlociu profund; Textura mijlocie; Structura glomerulară; Schelet slab scheletic; Compactitate moderat; Eroziunea lipsă; Umiditate normală

13. Starea arboretului: Compoziţie 9 Fa 1 Ca; Consistenţa 0,6; Litiera lipsă; Productivitatea superioară; Starea de vegetaţie bună; Flora indicatoare Asperula Asarum; Tipul natural fundamental de pădure 4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate superioară

14. Diagnoza staţională 5.2.4.3. Deluros de făgete Bs, Brun edafic mare cu Asperula Asarum

15. Ţelul social economic producţie şi protecţie 16. Compoziţia ţel 8 Fa 1St 1 Dt17. Compoziţia de regenerare 8Fa 2Ca18. Propuneri de lucrări:

Pregătirea terenului şi a solului Curăţirea terenului de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă

Lucrări de ameliorare fără Metoda de regenerare plantare Compoziţia de împădurire 6St 4 Pam Formula de împădurire 6St4Pam Schema de împădurire 1X1,5 Alte lucrări

revizuirea plantaţiei completări mobilizări ale solului

descopleşirea de specii ierboase

DATA, ÎNTOCMIT,

Capitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilor forestiere4.1.Consideraţii generale privind alegerea

Alegerea speciilor are o importanţă fundamentală în acţiunea de instalare a culturii

forestiere. Alegerea cu discernământ a speciilor în vederea ameliorării compoziţiei

arboretelor şi utilizării maxime a potenţialului productiv al staţiunii forestiere, asigură

sporirea sensibilă a producţiei de lemn şi a calităţii acestuia şi oferă pădurilor artificiale

mai multă supleţe de adaptare la cerinţele economiei. Alegerea judicioasă a speciilor

contribuie direct la realizarea unor culturi viabile cu stare de vegetaţie optimă, cât mai

corespunzătoare unui anumit scop, care defineşte caracterul lor funcţional.

În cadrul fiecărei subzone sau etaj de vegetaţie se va acorda prioritate speciilor

autohtone valoroase, verificate în condiţiile climato-edafice din ţara noastră.

La alegerea speciilor se va acorda atenţie factorilor limitativi. Alegerea nepotrivită

a unei specii, pe lângă faptul că nu va asigura valorificarea integrală a potenţialului

productiv al staţiunii, va conduce şi la obţinerea de arborete necorespunzătoare cu

valoare silvobiologică şi economică mai redusă.

Orice cultură trebuie să fie astfel concepută încât să îndeplinească complexul

funcţiilor de protecţie şi producţie, unele având rol principal şi altele rol secundar.

Pădurea cu rol principal de producţie, care deţine ponderea cea mai mare în fondul

forestier trebuie să asigure necesarul de lemn al economiei naţionale, chiar în condiţiile

unor cerinţe mereu crescătoare. Aşa cum se cunoaşte, lemnul – produs principal al

speciilor forestiere – fiind mai accesibil şi posedând o serie de însuşiri superioare a

devenit una din cele mai întrebuinţate materii prime ocupând un loc deosebit de

important în economia oricărei ţări.

Ca rezultat al cercetărilor efectuate s-a evidenţiat că indiferent de condiţiile

staţionale din punct de vedere silvicultural şi economic cea mai indicată alegere este

cea care conduce la realizarea de arborete amestecate. Arboretele amestecate asigură

protecţie şi contribuie substanţial la ameliorarea solului, asigurând condiţii optime de

vegetaţie şi producţie de lemn într-o sortimentaţie bogată şi variată.

Alegerea speciilor de viitor va trebui să asigure stabilitate ecologică a

ecosistemelor forestiere, creşterea productivităţii şi ameliorarea funcţiilor de protecţie,

diferenţial în raport cu rolul funcţional şi condiţiile naturale.

7070

4.2 Condiţii privind asocierea speciilor pentru împădurire

La instalarea artificială a vegetaţiei forestiere, alegerea speciilor lemnoase

constituie o problemă fundamentală de cea mai mare importanţă. Condiţiile privind

asocierea speciilor sunt: în primul rând vor fi speciile care cresc în mod natural în

subzona respectivă şi care sunt perfect adaptabile climatului local, dar se vor avea în

vedere şi speciile care realizează o creştere mai rapidă şi o producţie de masă

lemnoasă corespunzătoare cerinţelor economice naţionale.

Speciile trebuie să fie adaptabile la condiţiile staţionale ale locului de împădurit,

adică trebuie să cunoaştem condiţiile staţionale şi exigenţa respectivelor specii. O altă

condiţie este ca arborii să realizeze o creştere cât mai rapidă şi o producţie de masă

lemnoasă corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă şi producerea

materialului de împădurit şi instalarea culturilor să nu prezinte dificultăţi. Principalii

factori care determină alegerea speciilor pentru împădurit sunt: ţelul culturilor, însuşirile

biologice şi caracteristicile staţionale. În raport cu scopul urmărit, caracteristicile

mediului staţional şi însuşirile bioecologice ale speciilor folosite, o cultură forestieră

poate fi alcătuită din una sau mai multe specii lemnoase care definesc compoziţia

specifică a viitorului arboret. După numărul speciilor arborescente participante, o cultură

forestieră poate fi pură atunci când specia principală reprezintă 90 % sau este formată

dintr-o singură specie şi amestecată când este constituită din două sau mai multe

specii. Monocultura este uşor de realizat, instalat, condus, până la exploatabilitate,

permite un grad ridicat de mecanizare, dar are şi unele dezavantaje cum ar fi: valorifică

incomplet substanţele nutritive din sol şi nu ameliorează solul; există pericolul

calamităţilor şi se obţin producţii mici de biomasă. Culturile amestecate prezintă

următoarele avantaje: sunt mai productive, dau o sortimentaţie de lemn mai bogată,

ameliorează fertilitatea solului, exercită multiple funcţii de protecţie şi sunt mai

rezistente la adversităţi.

Exigenţele faţă de lumină, ritmul de creştere, forma şi mărimea coroanei, sistemul

de înrădăcinare determină relaţii inter-specifice, asocierea speciilor fără a ţine seama

de aceste relaţii poate avea ca efect umbrirea, înghesuirea, copleşirea şi chiar

eliminarea unor specii de către altele. În principiu speciile de umbră pot fi amestecate

cu cele de lumină dacă ultimele au un ritm de creştere mai rapid, iar speciile cu acelaşi

temperament, când au un ritm de creştere aproximativ egal. Se pot realiza diferite tipuri

de amestec. Amestecuri intime: speciile sunt uniform răspândite pe suprafaţa cultivată,

fiecare dintre acestea găsindu-se în imediata vecinătate a celorlalte. Necesită o îngrijire

7171

susţinută şi atentă pentru a se evita copleşirea sau eliminarea unor specii de către

altele. Amestecurile grupate: speciile se introduc într-o proporţie mai mică instalându-se

sub forma unor buchete, grupe sau pâlcuri. În amestecuri mixte, buchetele, grupele sau

pâlcurile sunt amplasate în masa unui amestec intim. Amestecurile în rânduri se

realizează atunci când rândurile formate din una sau mai multe specii alternează cu

rânduri compuse din alte specii. Amestecuri în benzi se realizează atunci când rândurile

constituite din aceleaşi specii sau din specii diferite se grupează în fâşii alterne.

4.3. Formula şi compoziţia de împădurire

Asortimentul de specii arborescente şi arbustive ce intră în alcătuirea unei culturi

forestiere este redată de formula de împădurire. Aceasta indică, prin simboluri, speciile

componente şi precizează procentul lor de participare la alcătuirea arboretului. În cazul

completărilor de regenerare naturală compoziţia iniţială a arboretului se numeşte

compoziţie de regenerare. Aici se introduc atât speciile regenerate natural cât şi cele

introduse artificial.

Formula de împădurit este: 6 St 4 Pam.

4.4. Schema de împădurire

Schema de împădurire adoptată trebuie astfel concepută şi realizată, încât prin

modul de amplasare a exemplarelor în teren să se asigure o bună dezvoltare a tuturor

speciilor prevăzute în compoziţia de împădurire urmărindu-se ca ele să-şi poată

îndeplini în condiţii optime funcţia care le revine. În acest scop, specia principală de

amestec se aşează grupat sau în benzi, în speciile de ajutor sau arbuştii se distribuie

cât mai uniform. Se recomandă ca la amplasarea schemelor de împădurit distanţa

dintre rândurile de puieţi să fie mai mare decât cea de pe rând, deoarece prezintă o

serie de avantaje: se realizează mai repede starea de masiv pe rândurile de puieţi, se

pot urmări şi executa mai uşor lucrările de îngrijire, se realizează încă de la instalare o

accesibilitate mai bună în arboret, astfel am recurs la distanţa de 1,5X1,0m deoarece

prezintă aceste avantaje.

Schema de împădurit la care s-a recurs în u.a 36 A din cadrul U.P. II Dolheşti este

prezentată în partea Piese desenate .

7272

Capitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire

5.1. Pregătire terenului pentru împădurire

Prin pregătirea terenului se urmăreşte să se asigure culturilor forestiere condiţii de

vegetaţie cât mai bune. Cunoscând faptul că vegetaţia forestieră pe orice teren de

împădurit este fundamental condiţionată de factorul edafic, accentul urmează să fie pus

pe pregătirea terenului. În general, instalarea culturilor forestiere se face în cele mai

variate condiţii staţionale şi anume: terenul poate fi descoperit, cu mai multe sau mai

puţine obstacole, sau respectivele obstacole să ocupe o suprafaţă importantă. Aceste

obstacole sunt cioate, resturi lemnoase, vegetaţie erbacee şi lemnoasă cu sau fără

schelet la suprafaţă. Toate aceste lucrări aferente pregătirii terenului, uneori deosebit de

importante şi necesare, cum ar fi de exemplu, înlăturarea vegetaţiei lemnoase şi

eventual a cioatelor prin defrişare, adunarea resturilor de exploatare, asanarea terenului

cu exces de umiditate prin intervenţii hidrotehnice, stabilizarea terenurilor puternic

înclinate şi expuse eroziunii prin executarea de terase simple sau consolidate prin

gărduleţe, banchete nu sunt decât lucrări cu caracter auxiliar, care se face în ultima

analiză pentru fixarea şi pregătirea solului.

5.2. Prelucrarea solului

Pregătirea solului pentru împăduriri se realizează prin două operaţii, prima fiind

desfundarea solului, iar cea de-a doua mărunţirea şi netezirea solului. În cazul solului

de pădure mai mult sau mai puţin afânat, cu textura uşoară sau mijlocie, slab sau deloc

înierbat, întâlnit în parchete recent exploatate, aceste operaţii se execută concomitent

cu plantarea. În cazul solurilor cu textură grea îndesate şi înţelenite lucrarea solului se

execută înainte de instalarea culturilor.

Lucrarea solului pe toată suprafaţa, în vederea instalării culturilor forestiere, se

recomandă unde terenul este înţelenit si permite desfundarea mecanizată, dar mai ales

în regiunea de câmpie unde factorul limitativ este apa, iar concurenţa buruienilor se

face mai mult simţită. O prelucrare pe toată suprafaţa este posibilă pe terenuri cu o

7373

pantă până la 10g accesibilă utilajelor cu condiţia ca arătura să fie executată pe curba

de nivel.

Pregătirea parţială a solului se face în cazul terenurilor cu o pantă de peste 10 g şi

pe terenuri cu obstacole. Prelucrarea solului se poate face în benzi, tăblii sau vetre.

Prelucrarea solului în benzi este determinată de înclinarea terenului, gradul de

înţelenire şi prezenţa obstacolelor fiind dispuse uniform şi orientate de-a lungul

terenului. Lăţimea benzilor variază între 0,5-1,0m iar distanţa şi lungimea dintre ele se

stabilesc în funcţie de pantă. Pe terenurile puternic înclinate şi expuse eroziunii,

prelucrarea solului se va face printr-o arătură într-o sigură parte. Pregătirea parţială a

solului în tăblii se execută cu unelte manuale şi constă în desfundarea solului pe

porţiuni de teren de formă pătrată sau dreptunghiulară. Se recomandă pe terenuri

înclinate sau acoperite cu un număr mare de cioate la unitatea de suprafaţă.

Dimensiunile lor pot fi de: 1X1m; 1X1,5m; 1,5X2m; 2X2m şi 2X3m, adoptându-se în

raport cu înclinarea şi gradul de înţelenire a terenului. Vetrele au dimensiuni mai mici de

0,4X0,6m; 0,6 X0,8m; 0,8X1m, pregătindu-se doar 25% din suprafaţă. Lucrarea solului

în vetre constă în mobilizarea manuală a acestuia la adâncimi de 12-15 cm şi curăţirea

de buruieni, rădăcini şi pietre.

Suprafaţa luată în studiu se va pregăti parţial, în vetre de 0,6X0,8m şi gropi de

30X30X30 cm

7474

Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire

6.1. Consideraţii generale privind materialul de reproducere şi folosirea lui

Cantitatea materialului de împădurit şi buna lui manipulare au o mare influenţă în

reuşita plantaţiilor. Cu puieţi ce au fost scoşi în mod defectuos, fără rădăcini sau cu ele

rupte, strivite, cu puieţi ce au fost, ce nu au dimensiunile prevăzute de standardele în

vigoare nu se pot face plantaţii de bună calitate. În concluzie, puieţii ce se vor folosi în

plantaţii trebuie să îndeplinească neapărat condiţiile stabilite de stas.

Câteva dintre aceste condiţii sunt: rădăcinile puieţilor trebuie să fie fără răni, sub

formă de mănunchi şi la mică depărtare de colet; grosimea puieţilor la colet trebuie să

fie cea arătată la specii în stas; la foioase calitatea puieţilor este determinată în special

de starea rădăcinilor şi cea a tulpinii, la colet.

6.2. Materialul de împădurire şi pregătirea lui

Plantaţiile silvice se execută de regulă cu puieţi de talie mică, cu rădăcina nudă, în

vârstă de 1-4 ani, produşi în pepinierele silvice, perfect sănătoşi, cu rădăcinile şi

tulpinile bine proporţionate.

În anumite situaţii se pot utiliza puieţi cu rădăcina protejată, puieţi crescuţi în

containere, puieţi de talie mijlocie sau mare, puieţi proveniţi din regenerări naturale

butaşi, sade s-au drajoni. Rădăcinile trebuie să fie umede, cât mai ramificate, cu perii

absorbanţi viabili. De aceea până la plantare puieţii trebuie păstraţi în cele mai bune

condiţii şi se manipulează cu cea mai mare grijă.

7575


CERTIFICAT DE PROVENIENŢĂ A PUIEŢILOR NR 1

1. Specia : Denumirea ştiinţifică Quercus robur Denumirea populară Stejar2. Vârsta puieţilor 3 ani3. Calitatea (STAS 1347/1973 ) apţi de plantat2. Numărul de puieţi livraţi 14010 bucăţi3. Data scoaterii puieţilor 26.02.20064. Data livrării puieţilor 10.03.2006 5. Mijlocul de transport al puieţilor auto SV-01-RNP6. Modul de păstrare al puieţilor de la scoatere până la livrare şanţ7. Data ambalării 10.03.2006 8. Prezentul certificat însoţeşte BULETINUL DE LIBERĂ CIRCULAŢIE NR 1

Data 10.03.2006 Eliberat de resp. pepinieră Păd. Grigoraş Constantin

7676


CERTIFICAT DE PROVENIENŢĂ A PUIEŢILOR NR. 2

1. Specia : Denumirea ştiinţifică Acer Platanoides Denumirea populară Palin de munte2. Vârsta puieţilor 2 ani4. Calitatea (STAS 1347/1973 ) apţi de plantat9. Numărul de puieţi livraţi 9340 bucăţi10.Data scoaterii puieţilor 26.02.200611.Data livrării puieţilor 10.03.2006 12.Mijlocul de transport al puieţilor auto SV-01-RNP13.Modul de păstrare al puieţilor de la scoatere până la livrare şanţ14.Data ambalării 10.03.2006 15.Prezentul certificat însoţeşte BULETINUL DE LIBERĂ CIRCULAŢIE NR 1

Data 10.03.2006 Eliberat de resp. pepinieră Păd. Grigoraş Constantin

7777

6.2.3. Pregătirea puieţilor pentru plantare

Transportul puieţilor la şantierul de plantat se execută rapid şi în condiţii care să-i

ferească de vânt sau uscăciune. Pentru transportarea pe distanţe mari, puieţii se

ambalează în coşuri, saci, plase de nuiele, rădăcinile fiind acoperite cu muşchi umed.

Peste ei se va aşeza o prelată. Puieţii trebuie trataţi în pepinieră cu insecticid, deoarece

la şantierul de împădurit nu sunt condiţii.

Pentru a se uşura manipularea şi plantarea puieţilor de foioase, se face toaletarea

lor. Pentru a-i feri de uscăciune, vânt, lovituri, pe şantier puieţii vor fi purtaţi în găleţi

uşoare sau coşuri căptuşite cu muşchi umed. O altă lucrare de pregătire a puieţilor

pentru plantare constă în tratarea rădăcinilor cu un amestec obţinut prin amestec de

pământ şi apă la care se adaugă şi îngrăşământ, operaţie numită mocirlire.

7878

Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere

7.1. Metoda de împădurire

Metodele de împădurire se por realiza fie prin semănături directe, fie prin plantaţii,

dar suprafaţa luată în studiu va fi împădurită prin plantaţii cu puieţi produşi în pepiniere.

Pin plantare puieţii sunt puşi în pământ în contact cu solul, bogat în substanţe

hrănitoare şi rezerve de apă, care le asigură prinderea şi dezvoltarea ulterioară.

În comparaţie cu semănăturile directe, plantaţiile prezintă numeroase avantaje:

puieţii crescuţi în pepiniere înving mai uşor concurenţa buruienilor şi locul plantării; sunt

mai rezistenţi la îngheţ, uscăciune; cresc activ în primii ani, realizează mai devreme

starea de masiv. Plantaţiile se pot executa în cele mai variate condiţii. Pe lângă

avantaje, sunt şi dezavantaje: costuri ridicate; posibila vătămare a puieţiolr prin

executarea incorectă a operaţiilor de scos, transport şi plantat.

7.2. Tehnica de instalare a culturilor

Pentru o bună reuşită a culturilor, trebuie să se acorde o atenţie deosebită tehnicii

de plantare şi, de asemenea, lucrarea solului are un rol important. Solul se va prelucra

parţial în cazul acesta, se vor executa vetre de 60x80 cm.

Pe terenurile înclinate vatra se amenajează terasat cu o uşoară contrapantă, iar

gliile rezultate se aşează în formă de val sau parapet în partea din aval. În mijlocul

vetrei se sapă groapa care, prin săpare, poate căpăta formă prismatică sau cilindrică,

dimensiunile lor stabilindu-se în funcţie de mărimea şi forma rădăcinilor, de natura

terenului şi a solului.

În cazul nostru vom folosi gropi de 30x30x30 cm. Tehnica de lucru este

următoarea: muncitorul plantator prinde cu mâna puietul, din sus de colet, răsfiră

rădăcinile şi apoi îl aşează în centrul gropii, în poziţie verticală, coletul la nivelul solului

şi cu mâna dreaptă acoperă rădăcinile cu pământ. Puieţii se plantează cu 2-3 cm

deasupra coletului. Pe măsură ce rădăcinile se acoperă, pământul din groapă se

tasează bine. Se va evita introducerea în gropi de resturi de rocă, rădăcini lemnoase.

Pentru a constata dacă puietul este bine plantat, se prinde tulpina cu mâna şi se trage

în sus: dacă nu cedează înseamnă că puietul este bine plantat. În cazul când cedează,

7979

se scoate şi se plantează din nou. În funcţie se sistemul radiceler plantarea se face în

felul următor:

pentru înrădăcinare trasantă, se practică plantarea în gropi cu muşuroaie la fund; pentru înrădăcinarea pivotant trasantă în mijlocul muşuroiului, se execută o

escavaţie în care se introduc rădăcinile mai lungi, iar cele laterale se răsfiră pe umerii muşuroiului;

pentru înrădăcinare pivotantă, se execută pe fundul gropii o escavaţie.

7.3. Întreţinerea culturilor forestiere pâna la reuşita definitivă

Pâna la reuşita definitivă a culturilor forestiere se vor executa următoarele lucrări:

Îndepărtarea vegetaţiei copleşitoare, în cazul în care solul a fost lucrat în tăblii

sau fâşii, culturile pot fi umbrite sau copleşite de ierburi înalte sau de lăstari şi

seminţişuri din afara porţiunilor lucrate, care s-au instalat în urma tăierii pădurii. În

asemenea situaţii, este necesar ca vegetaţia copleşitoare să fie tăiată şi îndepărtată.

Această operaţie se execută pe o distanţă de 40-50 cm de la marginea tăbliilor,

practicându-se 1-2 ori pe an, sau de 2-3 ori în primii 2 ani, pentru ca după 3-4 ani să se

ajungă la o singură descopleşire pe an. Uneltele folosite sunt secera, coasa sau sapa.

Revizuirea culturilor se face după topirea zăpezii, puieţii putând suferi diverse

vătămări provocate de culcarea ierburilor sub acţiunea zăpezii, rostogolirea pietrelor şi

colmatarea vetrelor cu pământ pe terenuri înclinate, descălţarea în procesului de îngheţ

dezgheţ. De aceea la finele iernii, mai ales în primul an de vegetaţie este necesar să se

revizuiască culturile si sa se remedieze deficienţele. Intervenţiile posibile cu ocazia

revizuirilor sunt următoarele: înlăturarea ierburilor căzute peste puieţi, despotmolirea

puieţilor, îndepărtarea pietrelor şi a resturilor de exemplare de pe puieţi şi din preajma

lor; rectificarea vetrelor şi a cuiburilor răvăşite; îndepărtarea puieţilor aplecaţi sau îndoiţi;

replantarea puieţilor descălţaţi sau smulşi de apă.

Completarea lucrărilor Există situaţii când prinderea şi menţinerea puieţilor pot fi

parţial compromise, fie datorită greşelilor de manipulare şi plantare, fie datorită acţiunii

unor factori vătămători neprevăzuţi. În asemenea situaţii exemplarele dispărute se

înlocuiesc cu altele viabile.

Mobilizarea solului se execută în regiunea de deal şi câmpie, în staţiuni cu soluri

compacte, slab permeabile, regim scăzut de umiditate, pătura erbacee de înţelenire.

Lucrarea poate fi combinată cu lucrări de descopleşire, printr-o alternare în sezonul de

vegetaţie sau între ani. Momentul optim de mobilizare a solului este 20 mai – 20 iunie,

iar în cazul a 2 mobilizări se recomandă la 2-3 săptămâni după intrarea în vegetaţie şi a

2-a la începutul verii.

8080

Capitolul VIII: Programarea şi organizarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiere

8.1. Programarea lucrărilor de împădurit

Programarea lucrărilor de împădurire se realizează prin programele de

perspectivă şi prin programele anuale. Programul de perspectivă cuprinde sarcinile de

împădurire care revin unităţilor silvice şi fondurile necesare pentru executarea lor pe o

perioadă de 5 ani. Pe baza programului de perspectivă se organizează producerea

materialului de împădurit în pepiniere şi se planifică dotarea cu unelte şi utilaje, forţa de

muncă şi construcţiile necesare.

Programul de împădurire anual se defalcă din planul de perspectivă şi cuprinde:

suprafaţa de împădurit pe specii şi categoriile de lucrări; volumul lucrărilor de pregătire

a terenului pentru împăduriri; volumul lucrărilor de întreţinere pe natură de lucrări;

fondurile de investiţie necesare. Programul anual trebuie conceput şi definitivat din

vreme astfel ca, pe baza lui, să se poată trece la elaborarea documentaţiei tehnico-

economice pentru execuţia şi finanţarea lucrărilor, defalcarea sarcinilor pe subunităţi,

întocmirea planului de măsuri tehnico- organizatorice.

8.1.1. Plan calendaristic ( ani, luni, şi perioadă de zile )

NrCrt

Descrierealucrării

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

Anul 2005

1CurăţireaTerenuluiÎn vedereaîmpăduririi * *

2

PlantareaPuieţilorÎn vetreÎn terennepregătit

* *

Anul 2006

3Completarea Golurilor11-20%

* *

Anul 2007

4CompletareaGolurilor11-20%

* *

8181

8.2. Organizarea lucrărilor de împădurire

Prin planul de măsuri tehnico- organizatorice se precizează pentru fiecare şantier:

denumirea şi suprafaţa şantierului, categoriile de lucrări ce urmează a se executa,

materialul de împădurire necesar pe specii, locul de unde se procură, locul unde se

depozitează, uneltele şi mijloacele de transport necesare, perioada de lucru, numărul

de muncitori necesari, locul unde se recrutează, mijloacele de transport cu care sunt

aduşi spre şantier, cazarmamentul necesar muncitorilor, construcţii şi instalaţii

necesare, condiţii de organizare a mesei. Numărul de muncitori se calculează ţinând

seama de volumul lucrărilor. În medie, pentru un hectar pentru plantat, sunt necesari 18

muncitori pe timp de 10 zile.

8.2.1. Plan de măsuri tehnico- organizatoric

Nrcrt Simbol Descrierea

lucrării UM Cantitatea NTNecesar unelte Necesar

zile omSape Hârleţ Găleţi

Anul 2006

1 C1IbCurăţireaTerenuluiÎn vedereaîmpăduririi Ari 350 0,53 23

2 C70Ib1.2.

PlantareaPuieţilorÎn vetreÎn teren

nepregătit

mii buc 23,35 60,41 9 9 9 176

Anul 2007

3 C73b2Completarea

Golurilor11-20%

miibuc

3,5 74,91

Se vor folosi unelteleAchiziţionate pentru

Lucrările de împădurireIntegrală

33

Anul 2008

4 C73a2Completarea

Golurilor11-20%

miibuc 2,5 74,91

Se vor folosi unelteleAchiziţionate pentru

Lucrările de împădurireIntegrală

23

8282

Capitolul IX: Programarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivă

9.1. Programarea lucrărilor de întreţinere


Nr.

CrtDescrierea lucrării Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec

Anul 2006

1Mobilizarea manuală asolului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a

*

2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilorcond mijlocii pr. 2-a *

Anul 20071 Revizuirea plantaţiilor *

2 Completarea lipsurilorla lucrările de împădurire *



5 Descopleşirea plantaţiei * Anul 2008

1 Completarea lipsurilorla lucrările de împădurie *


3 Descopleşirea plantaţiei *

8383

9.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere

Din momentul instalării şi până la reuşita definitivă, culturile forestiere sunt ţinute sub observaţie, cu scopul de a se cunoaşte evoluţia lor şi de a se stabili măsurile de îngrijire necesare. Imediat după împădurirea unei suprafeţe, are loc recepţia tehnico financiară a lucrărilor, pentru a se stabili volumul şi natura lucrărilor executate, modul de aplicare a soluţiilor din documentaţia tehnică elaborată în vederea executării lucrărilor, respectarea normelor de lucru şi a tarifelor de retribuire în vigoare, concordanţa dintre tarifele din devize şi cele din fişele pontaj bon de lucru recepţie. Stabilirea reuşitei culturilor şi urmărirea evoluţiei după înfiinţare se execută sistematic prin controlul anual al împăduririlor care se execută anual în perioada 1 iulie – 30 septembrie.

Reuşita şi starea culturilor se stabilesc cu ajutorul suprafeţelor de control a căror mărimi pot fi de 100-400 mp iar forma poate fi pătrată, dreptunghiulară sau circulară.


Nr. Crt Descrierea lucrării UM Cantit

Necesar unelte Necesar zileom

Sapa Seceri FoarfeciAnul 2006

1Mobilizarea manuală a

solului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a

mb 23,35 20 10 68



mb 23,35 48

Anul 20071 Revizuirea plantaţiilor ari 100 2

2 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd *



mb 23,35 68



mb 23,35 48

5 Descopleşirea plantaţiei ha 3 2 21

Anul 2008

1 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd *


cond mijlocii pr. 1-amb 23,35 68

3 Descopleşirea plantaţiei ha 2 9

8484

Capitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silvice

Înainte de începerea lucrărilor, suprafeţele de împădurit vor fi curăţate de resturi

de exploatare (crengi, arbori expuşi doborâturilor de vânt), de bolovani sau de stâncile

care ameninţă cu prăbuşirea, astfel încât să se elimine pericolul oricărui accident.

În timpul efectuării lucrărilor muncitorii vor fi aşezaţi la distanţe convenabile, astfel

încât prin manipularea uneltelor manuale să nu se lovească sau să se rănească.

Lamele uneltelor manuale trebuie să fie ascuţite şi bine fixate în cozi, pentru a nu

îngreuna munca. Lungimea cozilor trebuie să fie potrivită cu talia muncitorului. Cozile să

fie potrivite ca grosime şi foarte netede, pentru a nu produce zgârieturi sau bătături.

Manipularea puieţilor cu ghimpi se va face cu mănuşi. Pentru fiecare operaţie şi fază de

lucru se va indica poziţia cea mai convenabilă în care trebuie să lucreze muncitorul,

pentru a nu depune un efort fizic mai mare decât cel necesar. Unele operaţii se execută

mai convenabil din genunchi (plantarea puieţilor) şi în acest caz muncitorii vor fi dotaţi

cu genunchere.

La transportul muncitorilor cu mijloace auto se va urmări încadrarea în normele de

circulaţie rutieră, se vor folosi utilaje special dedicate acestui scop sau adaptările făcute

utilajelor destinate transportului de marfă vor fi optime (bănci, obloane înalte, etc.).

Pe şantierele de lucru cu panta mai mare de 150 toate lucrările de împădurire vor

începe de la deal la vale, iar muncitorii vor lucra înşiraţi pe acelaşi nivel pe curba de

nivel. În perioada executării lucrărilor de împădurire, se interzic orice lucrări la baza

versantului.

Folosirea echipamentului adecvat de protecţie este obligatorie. Fiecare şantier de

lucru va fi dotat cu truse sanitare şi cu medicamente prevăzute de normative. Un control

medical se va face de urgenţă ori de câte ori apar simptoame de intoxicaţii.

O importanţă foarte mare în prevenirea accidentelor de muncă o au instructajele

pe linie de protecţia muncii efectuate înaintea începerii fiecărei lucrări. Se vor prelucra

articolele referitoare la lucrarea respectivă, se vor particulariza situaţiile cu potenţial

pericol şi se va insista asupra interzicerii consumului de alcool în timpul lucrului. Fiecare

muncitor va semna fişa de instructaj NTSM, nefiind primiţi la lucru fără îndeplinirea

acestei obligaţii.

8585

B. PIESE DESENATE


În u.a 36 A din cadrul U.P. II Dolheşti s-a recurs la următoarea schemă de împădurit:

Stejar

Paltin de munte

60% St+ 40% Pam

8686

IV. Site-uri Internet

- www.edu.ro : Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul silvicultură, nivelul 3

- www.tvet.ro: auxiliare curriculare nivelul 1, domeniul silvicultură- www.rosilva.ro – lucrări de împădurire, produse forestiere- http://www.silvic.usv.ro/ - lucrări de împădurire- http://www.silvant.ro/ - material pentru împădurire- http://www.affoundation.org/cms/pages/19_1.html - educaţie forestieră- http://www.bucovina-forestiera.ro/ - articole privind pădurile sucevene

8787

http://www.affoundation.org/cms/pages/19_1.html

http://www.silvant.ro/

http://www.silvic.usv.ro/

V. Bibliografie selectivă

1. Standardul de Pregătire profesională, nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia revizuită, 2005

2. Curriculum pentru nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia 2005

3. Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca4. Barbu, I., Cenuşă, R., (2001), Regenerarea naturală a molidului, Staţiunea

Experimentală de Cultura Molidului, Seria „Lucrări de cercetare”.5. Iancu, I., (1996), Mica enciclopedie a pădurii, Ediţia a II-a, Editura Grupul Drago

Print, Bucureşti.6. Popescu, G., (2004), Pădurea şi omul, Editura Nord Carta, Suceava.7. Norme de timp şi producţie unificate pentru lucrările din silvicultură, MAPPM,

RNP, (1997).8. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, nr. 2, (2000).9. Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a

pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, nr.1, (2000).10.Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării,

nr.4, (2000).11. Vacyy, C., (1980), Dicţionar botanic poliglot, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti.

8888

Regenerarea si ingrijirea arboretelor_I. Apetroaie.doc

Documents

Transcript of Regenerarea si ingrijirea arboretelor_I. Apetroaie.doc