~n 25 octombrie 2011, Regele Mihai a declarat< "Nu văd România de astăzica pe o mo;tenire de la părin\ii no;tri, ci ca pe o \ară pe care am luat-o cu împrumutde la copiii no;tri. A;a să ne ajute Dumnezeu!"

negre;tenii au dus cu ei la Paris tot ce au maifrumos ;i bun în portul ;i tradi\iile lor

Rolul lui AvramIancu apare deslușit încercetarea atentă a do-cumentelor și a faptelorsale, la care trebuieadăugat și caracterulsău ferm, de o mare du-ritate și rezistență, de oloialitate ireproșabilă șide o sensibilitate ne-obișnuită la nevoile ță-rii și neamului său. Estecel mai însemnat con-ducător al moților pen-tru drepturile cărora aluptat permanent.

Pagina 3

avram iancu, tribunul mo\ilor;i eroul neamului românesc

In memoriamRegele Mihai i

al Rom]niei(25 octombrie 1921-5 decembrie 2017)

O delega\ie a participat la evenimentele organizate de Ambasada Românieiîn Franța cu ocazia Zilei Naționale a României Pagina 4

“O dramă a femeilor din satele Spaniei” - așa sunăsubtitlul piesei lui Federico Garcia Lorca. Avea să fieultima operă a poetului și dramaturgului spaniol, ucisdupă numai două luni de la încheierea ei, în turbulențelede la începutul războiului civil, în 1936. “Casa BernardeiAlba”, cu o distribuție exclusiv feminină, este o priviretăioasă, dar în același timp plină de durere, asupra unuiunivers moral și social autarhic de care ne lovim adeseachiar în modernele noastre vremuri.

Pagina 9

Tatăl actriţei americaneMeghan Markle spune că sperăsă îşi poată conduce fiica la altar,la nunta acesteia cu prinţulHarry al Marii Britanii, care vaavea loc anul viitor, potrivitReuters. omas Markle a maispus că a fost încântat când aaflat despre logodna fiicei salecu prinţul Harry, scrie publicaţiabritanică Daily Mirror. PrinţulHarry, în vârstă de 33 de ani,nepotul reginei Elizabeth şi alcincilea în ordinea succesiuniila tronul Marii Britanii, şi actriţaamericană Meghan Markle, învârstă de 36 de ani, au anunţat,luna trecută, că s-au logodit şică se vor căsători la capela St.George de la castelul Windsor,anul viitor. Întrebat de opublicaţie din Mexic, ţară în caretrăieşte în prezent, dacă o vaconduce pe fiica sa la altar, tatălactriţei a răspuns< "Da, mi-arplăcea". "Sunt foarte încântat",a mai spus bărbatul în vârstă de73 de ani, fost director deimagine pentru mai multeseriale TV. Părinţii lui Marklesunt divorţaţi şi, deşi Harry acunoscut-o deja pe mamalogodnicei, Doria Ragland, pecare a descris-o drept"uimitoare", nepotul regineiMarii Britanii nu a făcut încăcunoştinţă cu socrul său. Prinţul a spus că s-aîndrăgostit "foarte repede" deactriţă, celebră pentru rolul eidin serialul de televiziuneamerican "Suits". Săptămânatrecută, logodnicii au avutprima lor apariţie oficială,atrăgînd un mare interes dinpartea publicului şi a presei.

Tat[l logodnicei prin\ului Harry spune c[ sper[ s[ o poat[conduce la altar

“Casa Bernardei alba”,o dram[ a femeilor sufocate de tradi\ie

aurel Pop în dialogcu criticul literar,prof. univ. dr.gheorghe glodeanu

IAnul XII Nr. 762 Duminic[ 10 decembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Cu toate c[ au beneficii `nsemnate, mo;moanele se cultiv[ rar la noi `n \ar[

Ridica\i mâinile pentruprevenirea HiV

Pagina 6Pagina 5 Pagina 7

Cele mai noi tendin\e `n decorarea bradului de Cr[ciun

Regele Mihai a r[mas al Rom]niei,chiar dac[ a fost alungat. ~n 13 decembrie,Regele nostru se va `ntoarce pentrutotdeauna acas[ ;i `;i va dormi somnulde veci la Curtea de Arge;. A devenitpentru prima dat[ rege al Rom]niei `n1927, dup[ moartea bunicului s[uFerdinand, `ntruc]t tat[l s[u renun\ase`n decembrie 1925 la tron. Regele Mihaia condus Rom]nia `n dou[ perioade,`ntre 1927 ;i 1930, c]t ;i `ntre 1940 ;i1947. Regele Mihai este fiul legitim al luiCarol al II-lea ;i al Reginei-mam[ Elena.~n 22 ianuarie 1922, la palatul Cotroceniprincipele Mihai a fost botezat `n rit

ortodox. Din partea tatălui, este nepot alRegelui Ferdinand I ;i al Reginei Maria,iar din partea mamei nepot al RegeluiConstantin al Greciei. Astfel, Mihai I alRomâniei este descendentul celor maiimportante familii regale ;i imperiale aleEuropei, printre ele numărându-sefamiliile regale britanică, rusă ;ihabsburgică, strămo;i direc\i ai săi fiind\arii Nicolae I ;i Alexandru al II-lea alRusiei, regina Victoria a Marii Britanii,dar ;i împărați habsburgi ;i regi ai Prusiei.A fost str[nepot al reginei Victoria aMarii Britanii at]t pe filier[ matern[, c]t;i patern[.

Pagina 2

“Nu scriu niciodată laîntâmplare, ci încerc sămă concentrez asupraunui subiect major,până când acesta setransformă în carte ”

Paginile 10, 11

2 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

În anul acesta comemorăm145 de ani de la trecerea în eter-nitate a lui Avram Iancu, fruntașînsemnat al Revoluției de la 1848din Transilvania, conducător almoților, tribun al poporului, ompolitic și diplomat, comandantmilitar și strateg, “Craiul munți-lor”.

Născut în anul 1824 în satul moțescVidra de Sus, din Munții Apuseni și mortla 10 septembrie 1872, la Baia de Criș,Avram Iancu s-a dovedit de copil, istețla minte și trăind în mediul MunțilorApuseni, unde faptele lui Horia erau viiîn inimile moților, se naște în el dorințade libertate și sentimentul datoriei de alupta pentru dobândirea ei.

S-a socotit urmaș al Stegarului de la1784 și “nepot” al lui Horia. Citirea șiscrierea le deprinde în limba română însatul natal de la dascălul Mihail Gom-boșiu, un țăran ceva mai luminat decâtsemenii săi. Se mută apoi la altă școalăprimară, ceva mai dezvoltată ca numărde elevi, în comuna Neagra, destul deapropiată de Vidra. Pe Avram Iancu îlîntâlnim, apoi, la Câmpeni (1834 sau1836), unul din târgurile moțești însem-nate, alături de Zlatna, Abrud și Baia deArieș. Aici, Avram învață cu alt vrednicdascăl, Moise Ioanette, cititul și socotitul,istoria și geografie, cântul și desenul. Do-vedindu-se foarte bun la învățătură și lainsistențele tatălui său, este trimis la gim-naziul din Zlatna. Faptul că aici era prin-cipalul centru aurifer și Avram Iancu cu-noaște comportarea funcționarilor im-periali față de țăranii care duceau totgreul muncii, îl determină pe copilul de13-14 ani să fugă și să se întoarcă acasă.

Avram Iancu a `nv[\at sârguincios și avea rezultatestrălucite la `nv[\[tur[

La insistențele hotărâte ale tatălui său,Avram Iancu învață sârguincios și obținerezultate strălucite. În vacanțe, era alăturide părinți și frați la muncile agricole șigospodărești, se îmbracă în straie săteștiși participă la obiceiurile străbune.

După absolvirea gimnaziului, devinestudent la Liceul academic din Cluj(1841), la Facultatea de Filozofie și la ceade drept (care abia se înființaseră) cu do-rința de a deveni avocat. Credința luiAvram Iancu era că prin cunoașterea le-gilor putea fi de folos poporului obidit.

La Liceul academic piarist din Cluj,Avram Iancu urmează clasa superioarăde “umanități”(1841), apoi cursurile sec-ției de filozofie, absolvind două clase(1842-1843) și continuă dreptul (1844-1846). Acest centru fusese frecventat demulți care deveniseră cărturarii și luptă-torii pentru luminarea și libertatea ro-mânilor< Gheorghe Șincai, Petru Maior,Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Ge-orge Barițiu, Aron Pumnul, etc.

A luptat pe toate căile pentru apărarea naționalitățiiși limbii române

Dar acești ani au coincis și cu ofen-siva maghiară în Transilvania, împotrivaromânilor și a limbii române. Nobilimeamaghiară, întrunită în dietă la Cluj(1842), a hotărât introducerea neîntâr-ziată a limbii maghiare în toată Transil-vania, ca limbă oficială, deci maghiari-zarea școlilor românești medii. În acestecondiții, studenții români din Cluj, prin-tre care Avram Iancu a avut un rol în-

semnat, au luptat pe toate căile (întruniri,presă) pentru apărarea naționalității șilimbii române. Foaia studențimii dinCluj era socotită “pârga dezvoltării lite-rare și naționale” a tinerimii academiceclujene. Avram Iancu absolvă cursurileuniversitare cu “cele mai excelente ates-tate” și se simte îndreptățit a aspira la unpost de avocat practicant.

Îl întâlnim pe Avram Iancu în calitatede cancelist la Târgu Mureș, adică prac-ticant la Tabla regească (Curtea de apela Transilvaniei) (1847-1848), care cu-prindea vreo 200 de canceliști< români,maghiari, sași. Românii aveau peste 30canceliști, mai mulți ca niciodată pânăatunci.

Conducătorul suprem al cetelor de moți la Adunarea de pe Câmpia Libertății de la Blaj

Revoluția îl găsește pe Avram Iancuîn continuarea luptei pentru drepturileromânilor. Este prezent la Adunarea depe Câmpia Libertății de la Blaj (3/15-5/17 mai 1848), apoi, în întreaga perioa-dă de desfășurare a acțiunilor revoluțio-nare, Avram Iancu este conducătorul su-prem al cetelor de moți. Sub înrâurirealui Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, serealizează înțelegerea între revoluționariiromâni și cei maghiari, înțelegere târzie,în vederea rezistenței comune împotrivaofensivei imperiale habsburgice. Dar îm-păratul de la Viena cheamă în ajutor tru-pele țariste și înfrâng la Șiria pe Mureș(13 august 1849), forțele revoluției.

După înăbușirea revoluției, Curteade la Viena răspunde, numai în parte,cererilor românilor transilvăneni. Con-form Constituției lui Frantz Iosef (martie1843), abia la Dieta de la Sibiu (1863)românii sunt recunoscuți ca națiune aTransilvaniei și la sfârșitul acestui an iaființă o mitropolie ortodoxă. Dezamăgit,Avram Iancu a intrat imediat după revo-luție în conflict cu puterea imperială dela Viena. Este întemnițat la Alba Iulia, înaceeași închisoare, în care stătuseră Ho-ria, Cloșca și Crișan. Eliberat în anul1852, se întoarce în satul natal. Deprimatși bolnav, rătăcește ani în șir prin munți.Moare la 10 septembrie 1872 și este în-mormântat la Țebea, sub gorunul lui Ho-ria.

Caracter ferm, de o mare duritate și rezistență, de o loialitate ireproșabilă

Rolul lui Avram Iancu apare deslușitîn cercetarea atentă a documentelor și afaptelor sale, la care trebuie adăugat șicaracterul său ferm, de o mare duritateși rezistență, de o loialitate ireproșabilăși de o sensibilitate neobișnuită la nevoilețării și neamului său. Este cel mai însem-nat conducător al moților pentru drep-turile cărora a luptat permanent.

Viața lui Avram Iancu s-a contopitorganic și nu poate fi despărțită de cauzamoților și a întregului popor. Legăturacu moții și cu Apusenii scoate în evidențăcele două mari virtuți ale lui Avram Ian-cu, de conducător și strateg militar, darși de orator (care știe prin rostirea cu-vântului să pătrundă în sufletul moților

și să-i influențeze în luptă). Este în am-bele cazuri mai mult decât un stegar, este“tribun al poporului”.

La Blaj vorbește pe limba poporului,se face înțeles și, deci, auzit< “Uitați-văpe câmp românilor! Suntem mulți ca cu-curuzul brazilor, suntem mulți și tari căDumnezeu e cu noi!”

În perioada de după Blaj și după adu-narea românilor din Banat (iunie 1848),condusă de un alt mare fruntaș pașoptist,Eftimie Murgu, regimentele austriecesunt învinse de revoluționarii unguri, ca-re ocupă o bună parte a țării, timp încare sunt împușcați și spânzurați zeci dețărani români și o serie de cărturari.

Mo\ii au stat de paz[`n zona Mun\ilor Apuseni,Avram Iancu fiind sufletulrezisten\ei antimaghiare

Dar ungurii n-au putut pătrunde înzona Munților Apuseni. Aici, au stat depază moții organizați de Avram Iancu șide învățătorul Ion Buteanu. În luptele dela Abrud, Fântânele, Ponorul, unguriisunt înfrânți și respinși. Iancu a fost su-fletul rezistenței, deținând comanda su-premă, asupra tuturor cetelor de moți.

Conform unei concepții strategice ceputea da roade, Avram Iancu organizeazăcetele de moți după sistemul legiunilorromane, cu prefecți, tribuni, centurioni.Munții Apuseni a rămas o cetate de piatrăneînvinsă.

Imaginea pe care Avram Iancu ocreează față de contemporanii săi conti-nuă și după moartea sa, concretizândmai bine rolul istoric, moștenirea sa.Aprecierea pleacă tot de la structura in-timă a lui Avram Iancu (personalitatecomplexă și de excepție), de la trăsăturilesale morale și de la spiritualitatea sa.

Judecate astfel lucrurile, Avram Iancua fost un om politic clarvăzător, vizionar,care a subordonat în cel mai înalt grad,propria ființă, celei a cauzei țării și a po-porului său. Din acest punct de vedereeste exemplu de jertfă. Poate fi socotit șidiplomat. Diplomația sa diferă de a dom-nilor și a oamenilor politici români, careau condus destinele neamului și se apro-pie mai mult de cea promovată de Horia,Tudor Vladimirescu și Bălcescu, o diplo-mație fără compromisuri, ci doar a înțe-legerii momentului, când trebuia să ia ohotărâre necesară salvării cauzei. Așa tre-buie apreciată atitudinea lui Avram Iancude colaborare târzie (nu din vina sa) curevoluționarii maghiari conduși de Kos-suth Lajos.

În istoria Românilor, Avram Iancurămâne un simbol< acela de “Tribun alpoporului”. Dar intră și în legendă, așacum numai oamenii de excepție reușescsă o facă. Legenda s-a țesut nevăzută pen-tru acel care, orator fiind, a rostit cel maiscurt discurs îndemnător< “No, hai!”. Celcare cu mintea rătăcită a cutreierat prinmunți și a rămas, pe drept, Craiul mun-ților.

Avram Iancu rămâne nepieritor șiprin cântecul veșnic viu< “Iancule mare,Iancule tare,/ Cu noi să fii,/Tu ocroteșteși însuflețește,/ Pe ai tăi fii!”.

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<• Mihalache, Marin – “Avram Ian-

cu, erou al cauzei naționale”, București,Editura Libra, 1992

• *************** - “Enciclopediamarilor personalități din istoria, științași cultura românească de-a lungul tim-pului”. Volumul al II-lea, București, Edi-tura Geneze, 2000

John Lennon a fost împuşcat mor-tal pe 8 decembrie 1980, în faţa lo-cuinţei sale din New York, în timp cese întorcea acasă împreună cu soţia sa,Yoko Ono, după o sesiune de înregis-trări.

Mark Chapman, asasinul lui JohnLennon, concepuse în 1970 o listă cucelebrităţi pe care dorea să le ucidă, pecare se regăseau actriţa Elizabeth Tay-lor şi prezentatorul de televiziune ame-rican Johnny Carson.

"Aveam o listă cu persoane celebre,iar el era în fruntea listei. Dacă nu l-aşfi ucis pe Lennon, aş fi ucis pe altcine-va", a declarat Mark Chapman în faţacomisiei de audiere a închisorii în careeste încarcerat.

Asasinul lui John Lennon susţinecă a uitat precedentele declaraţii alesale în care afirmase că îl avea în vedereşi pe un alt fost membru al grupuluiThe Beatles, dar şi pe fosta primădoamnă a Statelor Unite, Jackie Ken-nedy.

Întrebat cum îşi selecta victimele,asasinul a răspuns< "Erau celebri - astaera tot. Nu avea neapărat vreo legăturăcu ei. Avea legătură cu mine".

Mark Chapman a spus că l-a ucispe John Lennon deoarece acesta "păreasă fie mai accesibil". "Am aflat în ceclădire locuieşte şi m-am dus acolo. Elnu era chiar aşa de retras ca celelaltepersoane", a povestit criminalul în faţacomisiei de eliberare.

Mark Chapman, în vârstă de 55 deani, a explicat cu această ocazie faptulcă în acea perioadă avea porniri sinu-cigaşe, însă şi-a folosit toată furia acu-mulată pentru a ucide o altă persoană,evitând să se sinucidă. "În loc să îmiiau propria viaţă, am luat-o pe a altuia",a declarat asasinul, adăugând că JohnLennon a fost "mai puţin norocos".

"Am crezut că am o şansă de a fiîmpuşcat. Nu eram totuşi prea îngrijo-rat din această cauză", a spus acesta. Ela mărturisit, totodată, că celălalt motivdin spatele acţiunilor sale a fost "noto-rietatea imediată, faima" - precizând,însă, că în prezent nu consideră că arealizat acest lucru.

"Am crezut că prin asasinarea luiJohn Lenon voi deveni cineva, dar înlocul acestui lucru am devenit un cri-minal - iar criminalii nu sunt «cineva»,sunt doar nişte «nimeni»", a declaratChapman. "A fost un act de totalegoism. M-am gândit doar la mine şila ceea ce voiam să devin. Am luat de-cizie oribilă de a lua viaţa unei fiinţe,din motive egoiste. Nu e deloc ceva cucare să mă mândresc. Nu mă considercelebru. Mă consider josnic şi va trebuisă mă împac cu acest lucru", a adăugatasasinul lui John Lennon.

John lennon a fostasasinat în data de8 decembrie 1980

PERSONALIT~}ILegătura cu moții și cu Apusenii scoate în evidență cele două mari virtuți ale lui

Avram Iancu, de conducător și strateg militar, dar și de orator (care știe prin rostireacuvântului să pătrundă în sufletul moților și să-i influențeze în luptă). Este înambele cazuri mai mult decât un stegar, este “tribun al poporului”. La Blaj vorbeștepe limba poporului, se face înțeles și, deci, auzit< “Uitați-vă pe câmp românilor!Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari că Dumnezeu e cu noi!”

Rolul lui Avram Iancu apare deslușit în cercetarea atentă a documentelor și afaptelor sale, la care trebuie adăugat și caracterul său ferm, de o mare duritateși rezistență, de o loialitate ireproșabilă și de o sensibilitate neobișnuită la nevoilețării și neamului său

avram iancu, tribunul mo\ilor;i eroul neamului românesc

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

10 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMLa ̀ mplinirea v]rstei de 90 de ani, pe 25 octombrie 2011, Regele

Mihai a \inut un discurs ̀ n fa\a camerelor reunite ale ParlamentuluiRom]niei. "Nu văd România de astăzi ca pe o mo;tenire de lapărin\ii no;tri, ci ca pe o \ară pe care am luat-o cu împrumut de lacopiii no;tri. A;a să ne ajute Dumnezeu!" spunea atunci RegeleMihai I al Rom]niei.

N[scut la 25 octombrie 1921 laSinaia, Majestatea Sa Regele MihaiI al Rom]niei, a `ncetat din via\[mar\i, 5 decembrie 2017, la v]rstade 96 de ani, la Aubonne, Elve\ia,departe de \ara pe care a slujit-o ;ide poporul pe care l-a pre\uit. Tru-pul ne`nsufle\it al fostului suveranva fi adus `n \ar[ pe 13 decembrie,iar `nmorm]ntarea va avea locs]mb[t[, 16 decembrie, la Curteade Arge;.

Slujba de `nmorm]ntare a Majest[\iiSale va avea loc la Catedrala Patriarhal[,iar ̀ nmorm]ntarea va fi la Curtea de Arge;,la noua Catedral[ Arhiepiscopal[ ;i Re-gal[. Se va odihni l]ng[ Regina Ana.

Regele Mihai a r[mas al Rom]niei,chiar dac[ a fost alungat. Cu bl]nde\e, mo-destie ;i onestitate a trecut peste toate`ncerc[rile, sub imperiul unui singur g]nd,c[ se va `ntoarce acas[. ~n 13 decembrie,Regele nostru se va `ntoarce pentru tot-deauna acas[ ;i `;i va dormi somnul deveci la Curtea de Arge;.

A devenit pentru prima dat[ rege alRom]niei ̀ n 1927, dup[ moartea bunicu-lui s[u Ferdinand, `ntruc]t tat[l s[u re-nun\ase ̀ n decembrie 1925 la tron. RegeleMihai a condus Rom]nia ̀ n dou[ perioa-de, `ntre 1927 ;i 1930, c]t ;i `ntre 1940 ;i1947.

Botezat `n rit ortodox, Regele Mihai este fiul legitimal lui Carol al II-lea ;i al Reginei-mam[ Elena

Regele Mihai este fiul legitim al lui Ca-rol al II-lea ;i al Reginei-mam[ Elena. ~n22 ianuarie 1922, la palatul Cotroceni prin-cipele Mihai a fost botezat `n rit ortodox.Din partea tatălui, este nepot al RegeluiFerdinand I ;i al Reginei Maria, iar dinpartea mamei nepot al Regelui Constantinal Greciei. Astfel, Mihai I al României estedescendentul celor mai importante familiiregale ;i imperiale ale Europei, printre elenumărându-se familiile regale britanică,rusă ;i habsburgică, strămo;i direc\i ai săifiind \arii Nicolae I ;i Alexandru al II-leaal Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii,dar ;i împărați habsburgi ;i regi ai Prusiei.A fost str[nepot al reginei Victoria a MariiBritanii at]t pe filier[ matern[, c]t ;i pa-tern[.

Copil[ria lui Mihai a fost marcat[ dene`n\elegerile ap[rute ̀ ntre p[rin\ii s[i. Ta-tal s[u, principele Carol, a ̀ nceput o aven-tura cu Elena Lupescu. Astfel, Carol s-a`ndep[rtat tot mai mult de so\ia lui, ;i,dup[ trei ani de la prima ̀ nt]lnire cu ElenaLupescu, fuge cu aceasta, `n 1925, `nstr[in[tate, la Paris. De acolo, ̀ l anun\[ peRegele Frdinand c[ renunt[ la titlul deprincipe mo;tenitor ;i la toate drepturile;i obliga\iile ce decurg din acesta.

Greutatea coroanei;i exilul mamei, au marcatcopil[ria Regelui Mihai

Regele Ferdinand a trebuit s[-;i mo-difice prevederile testamentare, ;i s[-l`nl[ture pe Carol din familie. In 1926, Mi-hai ajungea, la numai cinci ani, mo;teni-torul tronului Rom]niei. La scurt timp,mai exact la data de 20 iulie 1927, RegeleFerdinand s-a stins din via\[, l[s]ndu-imo;tenire o \ar[. Astfel, Mihai a devenitpentru prima dat[ rege al Rom]niei `n1927, dup[ moartea bunicului. Minor fi-ind, atribu\iile regale erau `ndeplinite deo regen\[.

Regele-copil ̀ ;i ̀ ncepe ;coala primar[la Castelul Pele;, din Sinaia, re;edin\a devar[ a familiei regale, av]ndu-l ca mentorpe profesorul Nicolae Saxu.

~n 1930, tat[l s[u a revenit `n \ar[ ;idup[ dou[ zile, pe data de 8 iunie 1830,Regele Mihai a fost detronat de tat[l s[u.Dup[ ̀ ntoarcerea ̀ n \ar[, Carol proclamatRege a exilat-o pe Regina Elena. Urm[toruldeceniu a fost marcat de exilul mamei sale,pe care putea s[ o vad[ doar c]tevas[pt[m]ni pe an, c]nd o vizita la Floren\a."Sf]r;itul oric[ror bune sentimente pe carele-a; fi putut nutri tat[lui meu a fost ziua`n care mi-a comunicat c[ pot s[ m[ adre-sez doamnei Maria Lupescu ca proprieimele mame", declara Regele Mihai.

La 23 august 1944, Regele Mihai a luat decizia istoric[ de a scurta r[zboiul

Regina-mam[ Elena s-a ̀ ntors ̀ n \ar[abia ̀ n 1940, c]nd fiul s[u a devenit Rege.A doua domnie a Regelui Mihai a ̀ nceputla 6 septembrie 1940, c]nd Regele Carol alII-lea a abdicat. Avea 19 ani, iar a doua sadomnie a `nceput `n condi\ii dramatice,`ntr-o Rom]nie mic[, ciuntit[, `ntr-o Eu-rop[ `n r[zboi. Prerogativele regale fuse-ser[ drastic limitate, `ntreaga putere exe-cutiv[ se afla `n m]inile Mare;alului Ion

Antonescu ;i a guvernului s[u.La 23 august 1944, Regele Mihai a luat

decizia istoric[ de a scurta r[zboiul. ~n ciu-da refuzului Mare;alului Antonescu, la 23august 1944, Regele a hot[r]t trecereaRom]niei al[turi de alia\ii s[i ;i arestarealui Antonescu. A fost un episod decisiv, ̀ ncare Regele Mihai a jucat un rol esen\ial,acela de a scurta r[zboiul. Este recunoscutfaptul c[ actul de la 23 august a scurtat du-rata r[zboiului `n Europa.

~n aceast[ perioad[, suveranul s-a pro-filat ̀ ntr-un simbol na\ional al rezisten\ei.Alegerile generale din noiembrie 1946 aufost fraudate de blocul comunist, care le-a c];tigat deta;at. ~n noiembrie 1947, Re-gele Mihai a fost la Londra la nunta vii-toarei regine Elisabeta a doua. Atunci acunoscut-o pe prin\esa Ana de BourbonParma, care urma s[-i devin[ so\ie.

Silit s[ abdice, Regele Mihai;i Regina-mam[ Elenaau fost alunga\i din \ar[

Pe 30 decembrie 1947, regele a fostconstr]ns s[ semneze decretul de abdicare.Potrivit unor relat[ri, primul-ministru co-

munist Petru Groza l-ar fi amenin\at cupistolul ;i cu ;antajul c[ urma s[ execute1.000 de de\inu\i studen\i dac[ nu abdic[.

~n v]rst[ de doar 26 de ani, la 3 ianuarie1948, Mihai I ;i mama sa, Regina-mam[Elena, au fost alunga\i din \ar[. A urmatun lung ;i chinuitor exil. "Am plecat cumoartea-n suflet", spunea Regele Mihai Ial Rom]niei. Nu se ;tie exact cu ce bunuria plecat din Rom]nia. Declara\iile variaz[,de la un tren plin de bunuri, la dou[ gea-mantane, patru automobile, 3.000 de do-lari ;i o decora\ie. Realit[\ile despre via\asa ̀ n exil dovedesc c[ a trebuit s[-;i c];tigeexisten\a prin propria munc[ ;i nu a dusun trai luxos. Autorit[\ile rom]ne comu-niste de atunci i-au retras cet[\enia rom]n[`n acela;i an.

Cel mai longeviv cuplu regaldin istoria Rom]niei

Pe 10 iunie 1948 s-a c[s[torit cu prin-cipesa Ana de Borurbon Parma, cunoscut[;i sub numele de Regina Ana a Rom]niei.Dup[ mai multe peregrin[ri s-au stabilit`n Elve\ia la Versoix. Regele Mihai I alRom]niei ;i Regina Ana au cinci fiice<

principesa Margareta - n[scut[ `n 1949,Elena - n[scut[ ̀ n 1951, Irina - n[scut[ ̀ n1953, Sofia - n[scut[ `n 1957 ;i Maria -n[scut[ `n 1964. ~n fiecare an, transmiteamesaje Rom]nilor la Europa Liber[, VoceaAmericii sau BBC. Pentru a-;i c];tiga exis-ten\a, Regele ;i Regina au construit o ferm[de pui ;i un mic atelier de t]mpl[rie. RegeleMihai I ;i Regina Ana a fost cel mai lon-geviv cuplu regal din istoria Rom]niei. Re-gina Ana i-a fost al[turi Regelui Mihai Itimp de 68 de ani. Regina Ana a murit la1 august 2016, la ora 13 ;i 45 de minute, laun spital din Elve\ia.

Exilul a continuat ;i dup[ Revolu\ia din 1989

Aflat în exil din 1948, Regelui i s-a per-mis să vină în vizită în \ară tocmai în 1992.Chiar ;i după Revoluția din 1989, Regelea fost oprit de regimul Ion Iliescu să se în-toarcă, excep\ie făcând Pa;tele din 1992,atunci când a atras mul\imi entuziaste ve-nite să-l vadă.

~n 25 decembrie 1990, Regele Mihai`nso\it de mai mul\i membri ai familiei, asosit pe Aeroportul Otopeni ;i a intrat `n\ar[ cu un pa;aport diplomatic danez. Aob\inut o viz[ pentru 24 de ore pentru amerge la M[n[stirea Curtea de Arge; pen-tru a se reculege la morm]ntul antedece-sorilor s[i. ~ns[ a fost `ntors de pe autos-trada Bucure;ti - Pite;ti. Au fost condu;ila aeroport ;i obliga\i s[ p[r[seasc[ \ara.

Patru ani mai t]rziu, `n octombrie1994, a `ncercat s[ vin[ din nou. Nu i s-apermis nici m[car s[ ias[ de pe aeroportulOtopeni, fiind trimis `napoi cu acela;iavion.

~n 1992, la trei ani de la Revolu\ia din1989, noul guvern i-a permis Regelui Mi-hai s[ revin[ `n \ar[ pentru s[rb[torile dePa;te. Atunci, Regele a fost la M[n[stireaPutna, apoi ̀ n Bucure;ti. ~n capital[ a fost`nt]mpinat de popula\ie cu respect ;i sim-patie. Peste un milion de persoane au ie;it`n strad[ pentru a-l vedea. PopularitateaRegelui a `ngrozit guvernul, dar ;i pepre;edintele Ion Iliescu. Astfel, pentru cinciani, Regelui Mihai i-a fost interzis s[ revin[`n \ar[. ~n 7 octombrie 1994, c]nd a ̀ ncer-cat s[ revin[ ̀ n \ar[, dup[ aterizare Regelea fost poftit s[ urce `n avion.

~n 1997, dup[ ce Iliescu a pierdut ale-gerile, Rom]nia i-a reactivat Regelui Mihaicet[\enia rom]n[ ;i i-a permis s[ revin[`n \ara `n care s-a n[scut.

Regele Mihai ;i Regina Ana `n vizit[ `n jude\ul Satu Mare

La scurt timp dup[ ce a revenit ̀ n \ar[,Regele Mihai ̀ mpreun[ cu Regina Ana auf[cut o vizit[ ̀ n jude\ul Satu Mare. ReginaAna fusese ̀ n Satu Mare ;i ̀ n 1996. Cuplulregal a ;ocat prin modestia, simplitatea,bun[tatea, c[ldura, amabilitatea ;i empatiade care au dat dovad[. C]nd a venit ̀ n ju-de\, Regele Mihai `;i conducea singurma;ina, iar Regina Ana se afla pe scaunuldin dreapta.

Atunci, `n 1997, Regele Mihai I alRom]niei s-a `nt]lnit cu consilierii locali;i jude\eni, a fost la Prefectur[, a vizitatmuzeul. De asemenea, Regele Mihai a fost`n vizit[ la Carei, unde a fost primit de pri-marul Eugen Kovacs. Cu aceast[ ocazie,Regele Mihai ;i-a amintit c[ mai fusese laCarei ̀ mpreun[ cu tat[l s[u, Regele Carolal doilea.

La `mplinirea v]rstei de 90 de ani, pe25 octombrie 2011, Regele Mihai a \inutun discurs `n fa\a camerelor reunite aleParlamentului Rom]niei. "Nu văd Româ-nia de astăzi ca pe o mo;tenire de la părin\iino;tri, ci ca pe o \ară pe care am luat-o cuîmprumut de la copiii no;tri. A;a să neajute Dumnezeu!" spunea atunci RegeleMihai I al Rom]niei.

A consemnat Stela C[dar

Mihai I al României este descendentul celor mai importante familii regale ;i imperiale ale Europei, printre ele numărându-sefamiliile regale britanică, rusă ;i habsburgică, strămo;i direc\i ai săi fiind \arii Nicolae I ;i Alexandru al II-lea al Rusiei, reginaVictoria a Marii Britanii, dar ;i împărați habsburgi ;i regi ai Prusiei. A fost str[nepot al reginei Victoria a Marii Britanii at]t pefilier[ matern[, c]t ;i patern[

Regele Mihai i al Rom]niei(25 octombrie 1921- 5 decembrie 2017)

4 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

TRADI}II

O delegație a orașului Ne-grești-Oaș, condusă de primarulAurelia Fedorca, a participat laevenimentele organizate de Am-basada României în Franța cuocazia Zilei Naționale a Româ-niei, în perioada 30 noiembrie –1 decembrie.

La invitația primită din partea Am-basadei României în Republica Fran-ceză, orașul Negrești-Oaș a participatla organizarea manifestărilor dedicateZilei Naționale a României la Paris cuo expoziție de fotografie, două standurimeșteșugărești, două standuri cu pro-duse gastronomice locale, dar și cu mu-zică și tradiții. Cu alte cuvinte negre;te-nii au dus cu ei la Paris tot ce au maifrumos ;i bun în portul ;i tradițiile lor.Au dus cu ei, spre a le arăta românilorde pretutindeni, dar ;i francezilor câtde minunat este portul lor o;enesc,cântul mo;tenit de la buni ;i străbuni,lucrul mâinilor lor, a artizanilor locali;i a singurului olar din Țara Oa;ului.Au pus pe masă ;i în sufletul invitațilorambasadei graiul, cântecele ;i țâpuri-turile, i-au întâmpinat după cum e obi-ceiul, cu pâine ;i sare, cu inima vese-loasă, în sunet de ceteră.

Astfel, delegația a mers la Paris cuexpoziția de fotografie ”Frumoasa sa-tului”, cuprinzând 10 printuri cu por-trete de mirese din Țara Oașului, rea-lizate de fotograful Remus Țiplea.

Expoziția meșteșugărească și gas-tronomică Țara Oașului a cuprins 2standuri meșteșugărești de podoabetradiționale, păpuși oșenești, port po-pular, produse ceramice și 2 standuricu produse gastronomice locale (câr-

nați, slănină, cozonaci, colaci, pălincăetc.), cu participarea meșteșugarilorFloare Finta, Floare Hotca, Ana Mare,Maria Finta și a producătorilor Silviuși Teodora Zetea.

De asemenea, partea de muzică șitradiții din Țara Oașului a revenit in-terpretelor de muzică tradițională dinOaș Maria Petca-Poptean și Maria Tri-pon, acompaniate de ceterașii VasileSolomon și Doru Dejeu. Delegația ne-gre;tenilor a fost coordonată de doam-na primar Aurelia Fedorca ;i directorulCasei de Cultură Negre;ti Oa;, doam-na, Natalia Lazăr.

Delegația orașului Negreștia făcut onorurile

În deschiderea evenimentului dinseara zilei de 1 decembrie de la Amba-sadă au fost intonate imnurile Franțeiși României de către Corala „SfințiiArhangheli” a Catedralei Mitropolita-ne din Paris, dirijor Ionuț Furtună.

Ambasadorul Luca Niculescu a sa-lutat numărul mare de participanți șiprezența alături de invitați a doamnelorSandra Pralong, Consilier de Stat laAdministrația Prezidențială, Departa-mentul pentru Relația cu Românii dinafara Granițelor, Simona Bucura-Oprescu, președinta grupului de prie-tenie România-Franța din Camera De-putaților, Cristina Iurisniți, deputat,membră în Adunarea Parlamentară aFrancofoniei și Aurelia Fedorca, pri-marul orașului Negrești-Oaș din jude-țul Satu-Mare.

De asemenea, a evidențiat stadiulfoarte bun al relațiilor dintre Româniași Franța, la care comunitatea româ-nească își aduce contribuția prin ini-

țiative foarte apreciate, precum și sem-nificația celebrării Zilei Naționale în-aintea Anului Centenarului, a debutu-lui Sezonului România-Franța 2019 șia Președinției române a ConsiliuluiUniunii Europene, în primul semestrudin 2019.

În cadrul discursului său, ambasa-dorul României, Luca Niculescu, a rea-mintit rolul esențial al Franței în des-ăvârșirea Marii Uniri și a Românieimoderne, evocând faptul că relațiiledintre România și Franța „se desfășoa-ră sub semnul unui Parteneriat strate-gic solid în toate domeniile, pe caredorim să-l aprofundăm atât pe plan bi-lateral – politic, economic, cultural –cât și în dialogul nostru la nivelul Uni-unii Europene”. A reamintit că acestobiectiv „a fost reafirmat cu tărie întimpul vizitei în România, în august, apreședintelui Franței, Emmanuel Ma-cron – prima vizită bilaterală pe carenoul șef al statului francez a efectuat-o în regiune”. Ambasadorul român areamintit „afinitățile culturale puter-nice și atașamentul constant al româ-nilor față de limba franceză” și a arătatcă „Sezonul cultural România - Franțava fi pentru România unul din eveni-mentele culturale majore ale ultimuluideceniu”.

Ambasadorul Luca Niculescu a sa-lutat în continuare „dialogul româno-francez permanent și pozițiile conver-gente în multe dintre dosarele europe-ne”. „În fața provocărilor cu care Uni-unea Europeană se confruntă în pre-zent, România consideră, ca și Franța,că nu există altă opțiune decât de acontinua consolidarea Uniunii, pentrua putea răspunde mai bine așteptărilorcetățenilor europeni”, a declarat în con-

text ambasadorul României.În alocuțiunea sa, doamna Nathalie

Loiseau a relevat la rândul său “legă-turile profunde de prietenie dintreFranța și România, care datează cel pu-țin din 1918, odată cu misiunea Ber-thelot și clădirea României moderne,al cărei centenar îl vom sărbători anulviitor”. A reamintit declarația preșe-dintelui Emmanuel Macron potrivitcăreia România este pentru Franța “unpartener istoric și de viitor”. A făcutapoi o trecere în revistă a cooperăriibogate dintre cele două țări, pe planpolitic, economic și cultural și a arătat,între altele, că Sezonul cultural Fran-ța-România va fi „o bună ocazie de acelebra dinamismul țărilor noastre îndomenii de vârf< sectorul digital, cer-cetarea, inovarea”. Ministrul francez aținut să salute “angajamentul pro-eu-ropean constant al autorităților româ-ne” și a asigurat că “România va puteaconta pe sprijinul Franței în cadrul pre-gătirii și desfășurării președinției salea Consiliului Uniunii Europene, în pri-mul semestru 2019”.

Aurelia Fedorca a transmisun mesaj de unitate românilor prezenți la eveniment

Primarul orașului Negrești-Oaș,Aurelia Fedorca, a fost cea care le-a in-vitat pe scenă pe conducătoarele dele-gației partenere din Negrești-Oaș,Floare Finta, “Tezaur Uman Viu” șiFloare Hotca. De asemenea, primarulorașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedor-ca, a transmis un mesaj de unitate ro-mânilor prezenți la eveniment.

”Ne-a fost acordată onoarea de aprimi în frumosul nostru port tradi-țional oaspeții străini care vin să salutețara noastră la evenimentele organizateaici. Vreau să vă spun că sunt bucu-roasă să văd în aceste zile că negreșteniinoștri din Paris și toți românii de aicisunt cu gândul la voi, cei de acasă. Vătransmit salutul lor sincer și dorințade a vă revedea cât mai curând.

După 99 de ani de la Marea Unire,Ziua Națională a României și ziua ro-mânilor de pretutindeni este un bunprilej de a ne reaminti că ceea ce neunește este mai puternic decât ceea cene separă. Simt asta acum, aici, la Paris,și vă spun sincer că mi-aș dori să neamintim mai des acest lucru”, a spusprimarul Aurelia Fedorca.

În semn de considerație, la finaluldiscursului, primarul Aurelia Fedorcai-a dăruit ambasadorului Luca Nicu-lescu un clop o;enesc, dar ;i o sticlă cu“apa” care dezleagă toate cuvintele.

La recepția organizată de Ambasa-da României în Franța au participatcirca 1000 de invitați. Întânirea a datprilejul de a sta de vorbă, de a afla nou-tăți despre România ;i bineînțeles de agusta din bunătățile specifice țăriinoastre, acompaniate desigur cu unstrop de vin ;i pălincă ;i cu multă, mul-tă voie bună.

Pe lângă preparatele tradiționale,invitații au avut ocazia să î;i cumperecâte un suvenir de la standurile me;te-rilor populari, ca de exemplu, opăpu;ică îmbrăcată în straie o;ene;ti,un clop cu mărgele sau binecunoscu-tele zgărdane ;i ii cu motive floralespecifice Țării Oa;ului.

Text selectat ;i prelucratde Mihaela Ghiță

Expoziția meșteșugărească și gastronomică Țara Oașului a cuprins 2 standuri meșteșugărești de podoabe tradiționale, păpuși oșenești, port popular, produse ceramice și 2 standuri cu produse gastronomicelocale (cârnați, slănină, cozonaci, colaci, pălincă etc.), cu participarea meșteșugarilor Floare Finta, Floare Hotca, Ana Mare, Maria Finta

“După 99 de ani de la Marea Unire, Ziua Națională a României și Ziua românilor de pretutindenieste un bun prilej de a ne reaminti că ceea ce ne unește este mai puternic decât ceea ce ne separă”a declarat Aurelia Fedorca, primarul ora;ului Negre;ti Oa;.

negre;tenii au dus cu ei la Paris tot ce aumai frumos ;i bun în portul ;i tradi\iile lor

O delega\ie a participat la evenimentele organizate de Ambasada României în Franța cu ocazia Zilei Naționale a României

10 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEBalsamul Taina Plantelor este un produs atent formulat pentru hidratarea, cicatrizarea, pro-

tejarea ;i regenerarea structurii pielii. Acesta este deosebit de util ;i ̀ n calmarea durerilor muscularesau articulare cauzate de accident[ri, `naintarea `n v]rst[ sau din alte cauze.

Bitterul este un leac str[vechiunic pentru vindecarea multorboli. Este un medicament mira-culos compus din numeroaseplante medicinale care `n com-bina\ie dau un efect benefic mi-raculos.

În componența produsului intrăurmătoarele ingrediente<

Ap[, extract hidroalcoolic dinurm[toarele plante< Ienup[r (Junipe-rus communis), Gen\ian[ (Gentianaasclepiadea), Brusture (Arctium lap-pa), Angelica (Angelica archangelica),Salc]m (Robinia pseudacacia), Frasin(Fraxinus excelsior), Mesteac[n (Be-tula verrucosa), Troscot (Polygonumaviculare), Ghimpe (Xanthium spi-nosum), Sclipe\i (Potentilla erecta),|intaur[ (Centaurium umbellatum),Cimbri;or (Thymus serpyllum), Afin(Vaccinium myrtillus), Salvie (Salviaofficinalis), Soc (Sambucus nigra),Coada-;oricelului (Achillea millefo-lium), Coada-calului (Equisetum ar-ven- se), Ment[ (Mentha longifolia),S]nzian[ galben[ (Galium verum),Sov]rv (Origanum vulgare), M[ce;(Rosa canina), Pedicu\[ (Lycopodiumclavatum), G[lbenele (Calendula of-ficinalis), Pin (Pinus sylvestris),Scor;i;oar[ (Cynamomum zeylani-cum), Aloe (Aloe vera), Nuc (Juglansregia), Zmeur (Rubus idaeus), Coac[znegru (Ribes nigrum), Fenicul (Foe-niculum vulgare), glicerin[ vegetal[,sodium poliacrylate hydrogenatedpolydecene trideceth-6, etilhexilgli-cerin[, fenoxietanol.

Principalii compu;i activi ai plan-telor con\inute sunt< uleiuri volatile(mentol, pinen, camfor, borneol, li-monen, silvestren, anetol, timol, car-vacrol), equisetonin[, colin[, cum-arin[, mirtilin[, inulin[, clorofil[, po-lifenoli, aminoacizi esențiali, lipide,carotenoizi, rutozizi, principii amare,rezine (angelicin), acizi organici, vi-tamine (complexul vitaminic B, K,PP, C, D, A ;i E), minerale (potasiu,calciu, crom, fier, magneziu, seleniu,zinc, cupru, siliciu, fosfor, iod ;i man-gan).

Cosmeticele Hypericum< Formule originale ;i ingrediente naturale. Calitate garantat[!

Cosmeticele elaborate de c[tre La-boratoarele Hypericum sunt ob;inutedin surse naturale, nemodificate ge-netic, atent verificate. Astfel, plantelemedicinale folosite ca materie prim[sunt recoltate din zone nepoluate,ecologic curate, astfel ̀ nc]t putem ga-ranta eficien\a maxim[ ;i puritateaprodusului, prin lipsa de contami-nan\i toxici carcinogeni, ierbicide, in-secticide ;i `ngr[;[minte chimice.Noutatea acestor produse este repre-zentat[ de extractele naturale concen-trate din acestea, ceea ce asigur[ ocantitate mai mare de substan\e activebenefice care se asimileaz[ transcu-tanat (prin piele). Compu;ii naturaliactivi din cosmeticele Hypericum aufost special selec\iona\i pentru a aveaun efect benefic ;i c]t mai prietenosla nivelul pielii.

Caracteristici generale ale produ-sului<

La ob\inerea produsului de fa\[au fost folosite aparatur[ de top, ̀ nalt-performant[ ;i metode de extrac\iec]t mai eficiente ;i menajante. Ini\ial,materia prim[ vegetal[ este supus[unei extrac\ii hidroalcoolice mena-jante. ~n faza a doua, principiile activedin plante sunt valorificate printr-oextrac\ie apoas[ de tipul unui decoct.Lichidul astfel ob\inut va fi filtrat ;idecantat ̀ n vederea transform[rii sale`n produsul Bitter Taina Plantelor. ~ncele din urm[, dup[ etapele de filtrare;i decantare din cadrul procesului defabrica\ie a bitterului Taina Plantelor,se ob\ine un produs foarte valoros,sub forma unei paste foarte fine ;idense, `n care principiile active dinplante s-au concentrat. ~n aceast[past[ se adaug[ o baz[ de crem[ decalitate superioar[ ce are rolul de afavoriza absorb\ia cutanat[ (prin pie-le) a principiilor active concentratedin past[, av]nd totodat[ ;i o ac\iuneemolient[ ;i hidratant[. ~n acest fel,ca urmare a unui proces unic ;i com-plex, multifazic, se ob\ine BalsamulTaina Plantelor pentru uz extern. Mi-rosul ;i culoarea caracteristice suntdate exclusiv de ingredientele natu-rale, produsul neav]nd ad[ugate `n

componen\a sa coloran\i sau parfu-muri de sintez[.

Balsamul Taina Plantelor este unprodus atent formulat pentru hidra-tarea, cicatrizarea, protejarea ;i rege-nerarea structurii pielii. Acesta estedeosebit de util ;i `n calmarea dure-rilor musculare sau articulare cauzatede accident[ri, `naintarea `n v]rst[sau din alte cauze. Acest balsam de-osebit este inspirat de formula holis-tic[ a produsului Bitter Taina Plante-lor care poate f i considerat unadev[rat „elixir al vie\ii” datorit[ mul-tiplelor efecte benefice asupra orga-nismului. Astfel, produsul de fa\[con\ine extracte din 30 de plante me-dicinale, av]nd la baz[ compu;i na-turali activi, cu o biodisponibilitatefoarte mare, ce ac\ioneaz[ sinergiccomplet]ndu-se ;i poten\]ndu-se re-ciproc, rezultatul fiind o piele< hidra-tat[, hr[nit[ ;i restructurat[ ;i o cal-mare a durerilor musculare sau arti-culare. Datorit[ texturii sale u;oare,balsamul nu las[ urme uleioase, nublocheaz[ porii ;i este recomandat tu-turor tipurilor de piele, fiind absorbitu;or ;i `n profunzime. Astfel, Balsa-mul Taina Plantelor poate fi folositcu succes ;i pentru efectuarea masa-

jelor, cu efecte relaxante ;i revigoranteasupra musculaturii obosite. ~n plus,compu;ii naturali activi din cele 30de plante medicinale au un puternicefect antiinflamator, antioxidant, vi-taminizant ;i mineralizant, sporindcapacitatea de autoap[rare a epider-mei fa\[ de agen\ii patogeni, de com-pu;ii poluan\i sau de cei cancerigenila care aceasta este ̀ n permanen\[ ex-pus[.

~n concluzie, prin ac\iunea anti-septic[ ;i depurativ[, datorat[ ̀ n mareparte taninurilor ;i uleiurilor volatilepe care le con\ine, acest produs ̀ i con-fer[ pielii o prospe\ime `ndelungat[;i `;i p[streaz[ calit[\ile pentru o pe-rioad[ mai mare de timp. Antioxi-dant, antiinflamator ;i analgezic, acestbalsam are propriet[\i nutritive, cal-mante, chiar cicatrizante, ajut]nd larefacerea structurii pielii ce prezint[leziuni. Astfel, el este recomandat tu-turor categoriilor de la sportivi ;i per-soane `n v]rst[, p]n[ la tineri ;i per-soane cu pielea sensibil[.

Recomand[ri<Acest produs este recomandat `n

stimularea procesului natural de re-generare, propriu pielii< Indicat pen-tru p[strarea unui nivel optim de hi-dratare a pielii>

Util `n hr[nirea, calmarea ;i cica-trizarea pielii> Recomandat persoa-nelor cu accident[ri cauzate de lovi-turi sau efort fizic, dureri musculare;i/sau dureri articulare.

Mod de folosire<Se aplic[ pe pielea `n prealabil

cur[\at[, mas]nd u;or p]n[ la ab-sorb\ia total[. Pentru sporirea efec-telor tonifiante, se recomand[ asocie-rea, pe cale intern[, a acestui produscu bitterul „Taina Plantelor” subform[ hidroalcoolic[, hidrogliceri-nic[ sau capsule.

Mod de prezentare< un flacon cu200 ml

Contraindica\ii< Nu se recomand[persoanelor cu hipersensibilitate launul sau mai multe din ingredienteleprodusului.

Precau\ii< Numai pentru uz ex-tern> Evita\i contactul cu ochii. A nuse l[sa la `ndem]na ;i la vederea co-piilor mici.

Condi\ii de p[strare< bine `nchis,ferit de lumin[ ;i umiditate, la tem-peraturi de maxim 25°C.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Ziua Mondială de Luptă ÎmpotrivaHIV/SIDA se celebrează în data de 1 de-cembrie începând din anul 1988, caoportunitate a oamenilor de pretutin-deni să se unească în lupta împotrivamaladiei, să fie solidari cu cei care trăiesccu boala, să-i comemoreze pe cei careau decedat în urma acesteia, şi mai alessă conştientizeze importanţa măsurilorde prevenire a răspândirii infecţiei.

În 2017, mesajul campaniei mon-diale de luptă împotriva HIV/SIDA es-te<”Ridicați mâinile pentru prevenireaHIV”.

În iulie 2017, pe plan mondial, 36,7milioane de persoane erau în evidenţăcu infecţie HIV, dintre care 34,5 milioa-ne adulţi (17,8 milioane femei) şi 2,1milioane copii. 1,8 milioane persoaneau fost cazuri noi, iar 19,5 milioane per-soane au primit terapie antiretrovirală;i 1 milion de persoane au decedat da-torită SIDA. În România, situaţiaHIV/SIDA se prezintă astfel< conformRaportului Naţional al Departamentuluipentru Monitorizarea şi EvaluareaHIV/SIDA din România al Institutuluide Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”,Compartimentul pentru Monitorizareaşi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în Ro-mânia, la 30 iunie 2017, 14.655 persoaneinfectate cu HIV/SIDA erau în viaţă,(22.520 total cumulativ 1985 – 2016).Principala cale de transmitere a fost he-terosexuală (64,5% din toate cazurilenoi în 2016 şi 65% în primele 6 luni aleanului 2017). Numărulde cazuri HIV în rândul consumatorilorde droguri injectabile a fost de15,5% în2016 şi12% în primele 6 lunii ale anului2017. Distribuţia pe sexe şi grupe de vâr-stă a cazurilor noi de HIV/SIDA la 31decembrie 2016 a evidenţiat predomi-nanţa la sexul masculin şi a grupei devârstă 20-29 ani, 30 – 39 ani şi 5 – 9 ani.Scopul campaniei< acces universal la pre-venţia HIV, tratament, îngrijiri şi suport,reducerea numărului persoanelor infec-tate cu HIV/SIDA, informarea şi edu-carea populaţiei asupra HIV/SIDA asu-pra comportamentelor cu risc şi fără riscşi combaterea stigmatizării şi discrimi-nării legate de HIV/SIDA.

Obiectivele campaniei sunt< creşte-rea numărului de persoane informate şieducate în legătură cu HIV/SIDA>creşterea numărului de persoane, în spe-cial din grupele de risc, care solicită efec-tuarea unui test de depistare a infectăriicu HIV, creşterea numărului de persoa-ne care adoptă un comportament sănă-tos privind prevenirea HIV/SIDA, re-ducerea numărului de persoane discri-minate şi stigmatizate datorită HIV/SI-DA.

“Dorim să subliniem că datele sta-tistice se referă doar la cazurile diagnos-ticate, luate în evidenţă, ceea ce repre-zintă vârful eisbergului. În realitate, nu-mărul total al persoanelor infectate estemult mai mare, deoarece, din cauză că,în primele faze, persoana infectată nuare simptome de boală, multe cazuri ră-mân nedepistate destul de mult timp,dar transmit, răspândesc virusul. Prinurmare, se recomandă prudenţă sporităla relaţiile sexuale, folosirea prezervati-vului (singura metodă contraceptivă ca-re, dacă se utilizează corect, împiedicătransmiterea infecţiilor cu transmiteresexuală, inclusiv HIV). De asemenea, serecomandă reducerea expunerilor la risc(evitarea tatuajelor, piercingului, folo-sirii în comun a truselor de bărbierit),şi aplicarea riguroasă a metodelor desterilizare a instrumentarului medical.Utilizarea seringilor şi acelor de unicăfolosinţă contribuie la reducerea risculuide transmitere a bolii. Deoarece nu exis-tă deocamdată tratament vindecător şinici vaccin pentru prevenirea infecţiei,singura cale de a evita boala este preve-nirea infectării” sesizează speciali;tii Di-recției de Sănătate Publică Satu Mare

Ridica\imâinile pentruprevenirea HiV

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericumajut[ la protejarea ;i regenerarea pielii

Este recomandat tuturor categoriilor de la sportivi ;i persoane `n v]rst[

6 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

RE}ETE

Sup[ de cartofi cu bulion

energizant cu ghimbirpentru iarn[

Mod de preparare<

Cartofii și morcovii se curăță, mor-covii se taie rondele, iar cartofii cubu-lețe, apoi se spală din mai multe ape.Se pun la fiert mai întâi morcovii înapă ușor sărată, apoi după un timp seadaugă și cartofii. Deodată cu cartofiise pun în supă și frunzulițele de dafin.Din ulei sau margarină și făină se pre-pară un rântaș ușurel, de o culoare au-rie deschisă. După ce se ia de pe foc seadaugă o linguriță de boia de ardei dul-

ce, dar dacă vă place, se poate folosi șipuțină boia de ardei iute, după gust.Când cartofii sunt aproape fierți seadaugă rântașul în supă, dizolvat înprealabil cu puțină apă, să nu rămânăcocoloașe. Se condimentează și seadaugă apoi și bulionul. Se servește cal-dă, ornată cu frunze de pătrunjel, saucu smântână, iar în perioadă de postcu smântână vegetală, sau chiar fără.

Ingrediente<

Un kg de cartofi albi, un morcov,3 linguri de făină, 5-6 linguri de uleide floarea soarelui sau o lingură marede margarină, 500 ml de bulion sau2-3 linguri mari de pastă de roșii, sare,piper, 2-3 foi de dafin, bază pentrumâncăruri, frunze de pătrunjel, even-tual smântână, sau smântână vegetală

pentru ornat.

Mod de preparare<

Se taie 2 felii subțiri de ghimbir șise pun într-un pahar. Restul de ghimbirse pisează ca usturoiul, într-un mojar.Se adaugă celelalte două condimente,în timp de iarnă și batonul de scorți-șoară și peste ele se toarnă apă caldă(fierbinte), apoi se amestecă bine și selasă puțin să se infuzeze. Când s-a răcitsub 60 grade C, se adaugă și mierea,

după gust. La sfărșit se adaugă și lămâiasau lime-ul, sau eventual doar câtevapicături de zeamă de lămâie. Dacă văplace, puteți folosi și 1-2 frunze dementă. Acest energizant este un exce-lent înlocuitor pentru cafea. Ghimbirulstimulează metabolismul și măre;tecirculația ajutând, de asemenea, și sis-temul digestiv. Turmericul este văr buncu ghimbirul și ajută la creșterea nive-lului de energie, la fel cum este și nuc-șoara. Mierea este un energizant natu-ral și foarte sănătos, iar lămâia este osursă importantă de vitamina C, decitoate la un loc dauo băutură energi-zantă deoseită.

Ingrediente<

O lingură - o lingură și ju-mătate de miere, o buc[\ică decirca un cm de rădăcină deghimbir, un sfert de lingură denucșoară, o linguriță mică de tu-meric, 1-2 felii de lămâie sau li-me, eventual un baton de scor-

țișoară.

Pl[cinte cu mere ;i scor\i;oare

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, seamestecă cu o lingură de zahăr și selasă să stea așa cel puțin o oră. Se ames-tecă bine-bine, cu un tel sau cu mixerul<făina, ouăle, laptele (sau apa minerală,sifonul), zahărul și drojdia preparată

în prealabil cu un pic de lapte (apă mi-nerală) călduț îndulcit. Merele se storcbine de zeamă, se amestecă cu scorți-șoara și se adaugă la aluat. Se mai ames-tecă până la omogenizare, apoi se lasăaluatul acoperit, într-un loc călduț circao jumătate de oră să crească. Se puneîn ulei fierbinte cu ajutorul unei linguri,sau se coace în formă pentru plăcinteamericane, eventual în formă pentrugofre, unsă în prealabil cu ulei sau unt.Se servesc calde, ornate cu topping, saupresărate cu zahăr pudră.

Ingrediente<

400 g făină albă, 2 ouă, 500ml lapte (pentru post, în loc delapte se va folosi sifon sau apăminerală carbogazoasă), 4 lin-guri pline de zahăr, 25 g de droj-die proaspătă (sau 10 g drojdieuscată), 6 mere, o linguriță descorțișoare pudră, ulei pentrucopt, sau zahăr pudră cu gust de

vanilie la servire.

Cartofi cu ciuperci, la cuptor

Mod de preparare<

Cartofii tăiați bucăți mai mărișoarese fierb pe jumătate în apă condimen-tată, apoi se strecoară. Ciupercile securăță, se spală și se taie bucăți, în așafel, încât să fie cât mai apetisante. Cea-pa (nu și cea verde!) mărunțită și ar-

deiul gras tăiat cubulețe mărunte se că-lesc în ulei, apoi se adaugă ciupercileși se călesc și acestea. Roșia se crestează,se scufundă în apă clocotită, se deco-jește și se toacă foarte mărunt, apoi seadaugă la ciuperci. Se adaugă și cartofiifierți, se condimentează după gust, seamestecă, apoi toată compoziția se pu-ne pentru circa 20 de minute în cup-torul preîncălzit. Când se scoate de lacuptor, se amestecă cu ceapa verde mă-runțită, iar la servire se ornează cu câteun fir de cimbru proaspăt.

Ingrediente<

1 kg de cartofi, 400 g ciupercichampignon (eventual pleuro-tus), o ceapă, un ardei gras, o ro-șie mai mare, sare, piper, bazăpentru mâncăruri, ceapă verde,câteva fire de cimbru proaspăt

la servire.

Moșmonul este un arbust ori-ginar din Persia, ajuns în Europaîn mod treptat, dinspre zona me-diteraneană. Frunzele acestui ar-bust sunt mari și au formă eliptică.Florile au o frumoasă culoare albă.Importante la acest arbore (sau ar-bust) sunt fructele, de culoarebrun-roșcată, de formă aproapesferică.

Aceste fructe sunt comestibile.Moșmonul crește în flora spontană, prinrariști și luminișuri de pădure. Datorităfructelor sale, dar și valorii medicinale,moșmonul se și cultivă. Moșmoanele senumără printre fructele mai puţin cultivateși consumate în România, iar un detaliu șimai puţin cunoscut este că sunt folosite șiîn multe reţete de medicină naturistă. Prin-tre efectele benefice ale acestui fruct să-lnumim mai ciudat se numără< dizolvareapietrelor la rinichi, menţinerea sănătăţiiochilor și combaterea dizenteriei. Acesteasunt doar câteva dintre beneficiilemoșmoanelor. Cu toate acestea, cultivareasa la noi în ţară este destul de rară, dincauza faptului că arbustul are nevoie deun sol destul de fertil. Moșmonul face partedin familia gutuiului, motiv pentru care,în lipsa fructelor, poate fi confundat cuacesta. Cultivarea lui este, după cum se ve-de, mai puţin interesantă pentru proprie-tarii de livezi. Moșmoanele sunt consumateexclusiv de către cunoscători, motiv pentrucare este relativ redus numărul celor caresavurează aceste fructe cu o aromă aparte.Fructele moșmonului sunt bogate în po-tasiu, săruri minerale zahăr, proteine, fenoliși flavonoide, precum și vitaminele B1 șiC, și au o cantitate scăzută de substanţeazotate sau grăsimi, conform săptămâna-lului de medicină naturistă „Taifasuri”.Această combinaţie face din fructulmoșmonului un foarte bun diuretic, efi-cient în tratarea diferitelor afecţiuni alestomacului.

Consumul regulat al moșmoanelor de-cojite ajută la tratarea pietrelor de la rinichiprin dizolvarea treptată a acestora, și suntun remediu eficient și pentru diaree, di-zenterie sau enterite. Ceaiul de moșmoaneeste și mai puternic, deoarece este bogatîn vitaminele B1 și C, calciu, fier și beta-caroten - ajutând la menţinerea unei vederisănătoase. Frunzele și rădăcina arbustuluipot fi folosite chiar la tratarea malarie saua leishmaniozei cutanate.

Moșmoanele japoneze,sursă excelentă de vitamina A

O variaţie a moșmonului, moșmonuljaponez, produce fructe destul de diferiteca aspect și nu este cultivat în România -însă fructele pot fi achiziţionate în anumitesupermarketuri care prezintă o gamă maiextinsă de fructe exotice. Moșmoanele ja-poneze sunt excelente în diete bazate peun consum scăzut de calorii, prezentânddoar 47 de calorii la suta de grame. Acestefructe sunt o sursă bună de pectină - osubstanţă benefică membranei mucoase acolonului, care ajută la protejarea acestuiade substanţe toxice și chiar de chimicalecancerigene, și care reduce nivelul coles-terolului în sânge. Moșmoanele japonezesunt și extraordinar de bogate în vitaminaA - conţinând 51% din doza zilnică reco-mandată a acestei vitamine în doar 100grame - iar asta le face benefice pentru să-nătatea pielii. Studiile de laborator recentearată că fructele bogate în vitamina A arputea îmbunătăţi și protecţia organismuluiîmpotriva diferitelor tipuri de cancer, dela cel pulmonar la cele ale cavităţii orale.Moșmoane se pot cumpăra în această pe-rioadă în așa numita Piaţă de produse eco-logice, din centrul reședinţei de judeţ. Ceiinteresaţi a consuma aceste fructe cu efectebenefice asupra organismului, asemeni al-tor fructe de sezon, vor găsi căsuţa respec-tivă. nU indic[m locul exact, pentru a nuface reclam[.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Cu toate c[ aubeneficii `nsemnate,

mo;moanele secultiv[ rar la noi ̀ n \ar[

Consumul regulat al moșmoanelor decojite ajută la tratarea pietrelor de la rinichi prin dizolvareatreptată a acestora, și sunt un remediu eficient și pentru diaree, dizenterie sau enterite. Ceaiul demoșmoane este și mai puternic, deoarece este bogat în vitaminele B1 și C, calciu, fier și betacaroten -ajutând la menţinerea unei vederi sănătoase.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

10 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Când te gândești la Crăciun, celmai probabil îți vine în minte unbrad verde superb plin cu orna-mente roșii. Cam aceasta este tra-diția în ceea ce privește decorareaunui brad de Crăciun, dar uneorisimțim nevoia să schimbăm ceva,să venim cu un element nou care săaducă bucurie în familia noastră șiîn căminul nostru. Prin urmare,dacă și tu ai curajul să privești Cră-ciunul puțin diferit, poți să tragi cucoada ochiului la cele mai noi ten-din\e.

~mpodobirea bradului este un eve-niment deosebit și ține doar de ține câtăimportan\ă îi acorzi. Au apus vremurilecând aruncam în grabă ni;te globuri„sclipicioase” pe crengile pomului,`mbrobodeam bradul cu o ghirlandă ți-pătoare și lungă de jos până sus și istovițide muncă depusă pentru desfacerea in-stalației de lumini, ne întindeam pe ca-napea și ne gândeam direct la Moș Cră-ciun, la cozonacii din cuptor și la frigulde afar[.

Frigul și cozonacii rămân și azi înpeisaj, dar aș îndrăzni să spun că în ceeace prive;te împodobirea bradului de Cră-ciun lucrurile au avansat simțitor. Dinfericire. Tot mai multe persoane acordăatenție deosebită împodobirii braduluiși asta este foarte bine pentru că suntemmai angrenați în zona spirituală, a at-mosferei, a legăturii cu cei pe care îi avemaproape. Ne putem concentra mai multpe creație (mai ales dacă avem copii miciîn casă), pe elementele vizuale, pe modulîn care putem să aducem bradul maiaproape de sufletul și așteptările noas-tre.

Decora\iuni, ornamente, globuri, be-teală? Ce să alegi și cum să le îmbini?Dacă ești în căutarea unui izvor de in-spirație pentru ca anul acesta să ai celmai frumos brad artificial, îți aducem înatenție 12 tendin\e pentru bradul de Cră-ciun 2017.

1. Armonie de culori brad 2017 Potrivit acestei abordări culorile pe

care le alegi pentru decorarea braduluitrebuie să se asorteze cu nuanțele pre-zente în decorul casei tale (draperii, co-voare, mobilă, pereți etc). Astfel, bradulnu va fi ca o nuc[ în perete, ci se va in-tegra de minune în spațiul tău fizic și spi-ritual.

2. Brazi artificiali deosebiți în … „fustiță”

Ideea aceasta este una super jucăușăși presupune înfășurarea bradului în par-tea de jos (suportul) într-un material tex-til de efect. În rest bradul este destul desimplu până la vârf. Poți opta pentru oghirlandă albă dintr-un material tip or-ganza și lumini albe, plăcute.

3. Glam, glam și iarăși glamCine zice că ai nevoie de mulți bani

ca să reușești să creezi un brad „glamo-rous”? Brazii albi încep să câștige din ceîn ce mai mult în popularitate în rândulromânilor și după ce vei experimenta unCrăciun în compania unui brăduț im-aculat, cu greu o să poți să te desprinzide el. Decorațiuni, ornamente, globuri,beteală roșii, roz, mov și aurii a;ezate dinabundență de jos până sus creează acestsentiment unic de magie.

4. Ornamente handmade în cel maifrumos brad artificial

Nu cred că mai e nevoie să spunemcă în prezent lucrurile handmade sunt

la mare căutare. Totul ține de imaginație.Îți recomand această abordare de `mpo-dobire a bradului dacă ai copii. ~naintede împodobirea bradului poți propunecelor mici să participe alături de ține larealizarea ornamentelor ce vor fi a;ezatepe crengu\e.

5. Joac[-te cu florile Una din cele mai interesante tendin\e

pom de Crăciun 2017 face uz de prezențaflorilor a;ezate din abundență pe cren-

guțe. Ce dacă e decembrie? Poți mergeîntr-un mall, la un magazin specializatde flori și poți comanda flori artificiale,cum ar fi de exemplu din mătase sau unmaterial lucios și foarte fin. Trandafirii,bujorii sau gerbera fac minuni.

6. Mai multă culoare! ~ți recomand[m să comanzi un brad

alb (brazi artificiali gata împodobiți sausimplu) și să-l înveselești cu multe culori.După ce vei termina, vei simți imediat

cum te `nvesele;te el pe ține. Crăciunuleste un moment când îți poți permite sădepășești barierele și tiparele. Caută de-corațiuni, ornamente, globuri, beteală deculoare albastră metalizată, verde stră-lucitor, roz și mov, auriu și argintiu. Totulpentru un brăduț festiv care va atrage cusiguranță aten\ia.

7. ~\i mai aduci aminte… ”drumulspre nori”

Cafeaua din zori sau alt moment la

care te gândești cu nostalgie? Cum ar fică anul acesta să prinzi în brazi toateamintirile, bucuriile și momentele spe-ciale pe care le ai de o viață, fie ea maiscurtă sau mai lungă? Selectează cele maireprezentative fotografii la care ții și atâr-nă-le că ni;te ornamente prețioase decrengile bradului.

8. Copacul copiilor e cel mai frumosbrad artificial!

E un brăduț mic, construit parcă înadins pentru înălțimea și manutele pri-chindeilor. Alege un brad mic de 1.5 msau chiar mai mic și oferă-l copilului. Osă fie super încântat de faptul că îl poatedecora cum vrea el, inclusiv cu jucării înminiatură, clopoței, moș crăciuni, deco-rațiuni sigure pentru vârstă să (care nuse sparg), creații personale etc.

9. C]t mai multă beteală Este un trend destul de prezent în

casele oamenilor din Occident. Împo-dobirea bradului se face plecând de laideea de a folosi cât mai multă betealăcurgătoare. Atenție însă< este importantce tip de beteală alegi, pentru că dacăbradul are dimensiuni standard, iar tualegi ghirlande prea răsfirate, prea bogatesau prea mari, nu faci decât să împache-tezi bradul și să-l ascunzi sub toate aces-tea. Secretul e să acorzi atenție ghirlan-delor fine, mai subțirele, albe, aurii sauargintii, cu aspect de mătase care pare săcurgă în valuri de peste tot.

10. Ornamente naturale și realism înculori

Știm deja care sunt toate avantajelebradului artificial, iar faptul că-l preferiîn detrimentul celui natural înseamnă căalegi să protejezi mediul în care ne du-cem cu toții traiul. Dar nu trebuie să re-nunți la natural! Din contra. Dacă braduleste artificial, vino cu ornamente natu-rale. Efectul e super simpatic. G]nde;te-te numai< felii de portocală uscată, beți-șoare de scorțișoară, flori naturale de la-vandă uscată, conuri adunate de ast[toamna din pădure, măr uscat, lămâieuscată, frunze uscate de dafin, păstăi us-cate de vanilie, săculeți în miniatură um-pluți cu cuișoare, mentă și tot ce-ți maitrece prin cap în materie de fructe și floriuscate.

11. Bradul e un personaj. La propriu. Unele tendin\e brazi 2017 par des-

prinse din povești, dar sunt super capti-vante. Ideea de a folosi bradul de Crăciunpentru a-l transforma într-un personajeste inedită.

12. Ornamente supradimensionate Este un trend foarte interesant și se

pleacă de la ideea arhi-cunoscută de acrea ni;te puncte focale vizuale prinadăugarea unor decorațiuni de mari di-mensiuni în contrast cu unele mici. În-cepe prin a adaugă decorațiunile de maridimensiuni după care începe să adaugiornamentele mici (inele decorative, clo-poței aurii, globuri). Podoabele supradi-mensionate pot fi ni;te flori sau ni;tefunde imense realizate din fetru sau altmaterial textil.

S[ fii în trend, să urmezi tendin\epentru bradul de Crăciun 2017 nu în-seamnă „să te străduiești să faci și tu ceface toată lumea”. Dar credem cu tărie căaceste tendin\e brad Crăciun 2017 te potinspira extrem de mult. Nici un brad nuseamănă cu celălalt și cu siguranță anulacesta, bradul tău va fi unic. Ține doarde ține să te informezi, să culegi de ici șicolo idei care ți se potrivesc și să le adap-tezi situației tale.

Una din cele mai interesante tendin\e pom de Crăciun 2017 face uz de prezența florilor a;ezatedin abundență pe crenguțe. Ce dacă e decembrie? Poți merge într-un mall, la un magazin specializatde flori și poți comanda flori artificiale, cum ar fi de exemplu din mătase sau un material luciosși foarte fin. Trandafirii, bujorii sau gerbera fac minuni.

anul acesta ;i pomul de Cr[ciuntrebuie s[ fie la mod[

8 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

DIET~

Cu siguran\[ ai auzit desprepoluarea electronic[ ;i efectelenegative ale aparatelor electroni-ce asupra organismului uman.Ceea ce poate nu ;tiai este c[exist[ o metod[ simpl[ de a ne-utraliza efectele nocive ale aces-tora< amplasez[ ̀ n fiecare camer[o lamp[ cu sare! Acest obiect dedecor este totodat[ ;i un dispozi-tiv de purificare a aerului,mul\umit[ ionilor negativi pe ca-re `i emite.

Ionii negativi se g[sesc `n natur[,la malul m[rii, `n zone str[b[tute deap[ curg[toare sau `n apropierea cas-cadelor. Cercet[rile ;tiin\ifice au de-monstrat c[ ionii negativi stimuleaz[f luxul de oxigen din creier,`mbun[t[\ind activitatea mental[ ;i ni-velul de energie. Totodat[, ionii nega-tivi atrag ionii pozitivi genera\i de apa-ratele electronice, `i echilibreaz[ ;i `ineutralizeaz[. Ionii pozitivi, supra-numi\i ;i “smog electronic” sau “po-luarea electronic[ a aerului”, sunt pe-riculo;i pentru s[n[tate, deoarece potgenera insomnie, st[ri de iritare ;i aler-gii.

Confec\ionat[ dintr-un cristal desare pur[ de Himalaya - considerat[

una din cele mai nepoluate forme desare, lampa cu sare reprezint[ una dincele mai bune surse de ioni negativipentru cas[. Sarea de Himalaya con\inepeste 84 de minerale ;i elemente, cubeneficii aproape miraculoase asupras[n[t[\ii.

Principiul de func\ionare a l[mpiieste simplu< cristalul de sare de Hima-laya este montat pe un suport lemnos,`n interiorul lui fiind introdus un becde putere mic[(12-15 watt). ~n mo-mentul `n care cristalul se `nc[lze;te,el `ncepe s[ elibereze `n aer ioni nega-tivi. Ace;tia elimin[ ionii pozitivi emi;ide aparatele electrocasnice ;i electro-nice sau proveni\i din poluare, praf,p[r de animale sau polen. Starea de bi-ne pe care o induce `n organism estesimilar[ cu cea pe care o resim\i atuncic]nd faci aerosoli la malul m[rii, teplimbi `n natur[ dup[ ploaie sau po-pose;ti l]ng[ o cascad[.

Lampa cu sare de Himalaya esterecomandat[ at]t pentru copii, c]t ;ipentru adul\i, amelior]nd afec\iunicum ar fi problemele respiratorii, aler-giile, reumatismul, insomnia, obosealasau stresul. Amplasat[ `n dormitor,lampa cu cristale de sare Himalaya `\iva induce un somn lini;titor, odihnitor;i ̀ \i va cur[\a c[ile respiratorii, ajut]ndla oxigenarea eficient[ a creierului.

O lamp[ cu sare amplasat[ pe bi-roul pe care `;i scrie temele copilul `lva ajuta s[ se concentreze, neutraliz]ndimpactul luminii artificiale, al aeruluicondi\ionat sau al radia\iei emise demonitorul calculatorului sau laptopu-lui. Lampa cu cristale de sare Himalayaneutralizeaz[ ;i fumul de \igar[,`mbun[t[\ind respira\ia. Prin urmare,amplasarea ei `n `nc[perile `n care sefumeaz[ va `mbun[t[\i considerabilcalitatea aerului.

Lampa cu sare de Himalayaare urm[toarele beneficii

- Ionizeaz[ camera- Echilibreaz[ frecven\ele ;i undeleelectromagnetice artificiale generatede televizoare, calculatoare, telefoanemobile ;i alte dispozitive electronice- de cap ;i migrene- insomnii- alergii- probleme ale sinusurilor- probleme respiratorii

La Salina este singurul loc din SatuMare unde pute\i g[si o gam[ variat[de l[mpi din sare de Himalaya de di-ferite forme ;i dimensiuni. La Salinaeste situat[ pe str. C. A. Rosetti nr. 17,tel< 0743764028.

lampa cu sare, un beneficiuincontestabil pentru copii

;i `ntreaga familie

Lampa cu sare de Himalaya este recomandat[ at]t pentru copii, c]t ;i pentru adul\i, amelior]ndafec\iuni cum ar fi problemele respiratorii, alergiile, reumatismul, insomnia, oboseala sau stresul.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

10 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Intr]nd `n sala de teatru, pri-virea spectatorului este repedeacaparat[ de rotirea infinit[ aunei scene rotunde `n scen[.Aceasta e prima impresie cu carete `nt]mpin[ “A dou[sprezeceanoapte” `n produc\ia semnat[ decelebrul regizor Bocsardi Laszlola Teatrul “Tamasi Aron” dinSf]ntu Gheorghe, spectacol rea-lizat `n colaborare cu Teatrul Ce-tate din Gyula și prezentat de cu-rând la Teatrul de Nord din SatuMare.

Renumit pentru montările sale cuscenografie minimalistă, care pun în va-loare jocul excelentei trupe pe care o con-duce, Bocsardi măre;te miza în acestspectacol, făcându-;i actorii să î;i declareidentitatea reală înainte de a se lansa înrolurile acestei piese care, în esența ei,vorbe;te despre disimulare ;i deghizare;i în care nimic nu e ceea ce pare. În fond,“A douăsprezecea noapte” este cea dinajunul Bobotezei, ultima din ciclul săr-bătorilor de iarnă, una în care farsele ;ibețiile erau la ordinea zilei în cultura An-gliei lui Shakespeare.

Astfel, pe tărâmul mitico-ironic alIliriei se petrece o melodramă comică încare confuziile ;i păcălelile se țin lanț,dar sentimentele sunt întotdeauna sin-cere, chiar dacă adresate gre;it de cele

mai multe ori. Roata iubirii se învârte;teîn spectacol în acorduri de chitară caredau tonul momentului, fie că este me-lancolia în stil emo a ducelui Orsino, pal-pitațiile Violei/Cesario sau orgoliile de

bețiv ale lui Sir Toby. Totul pe rotativadată când mai rapid, cât mai încet, cani;te ruperi în curgerea timpului pe Pă-mântul care se învârte, el însu;i, ca un ti-tirez cosmic.

Este un spectacol “de actori” ;i aplau-zele de la final le-au fost cu totul cuvenite.Dar și ideile regizorale au adus ceva nouunui text hâr;it de multele montări. Ideeaunui bufon Feste în ținută franciscană,aproape ramolit, lansându-;i săgețile cuo resemnare stoică, jucat cu multă em-patie de Nemes Levente, ne-a surprinsplăcut. Folosirea nudului a fost ;i ea binejustificată în monologul Violei desprerolurile sociale ale celor două sexe (pecare se tot bate monedă în ultimii ani),rostit parțial la portavoce, iar Kovacs Katii-a dat personajului doza de sictir ;i mi-sandrie bine potrivită. O dedublareaproape perfectă a reu;it Szalma Hajnal-ka în cele două ipostaze ale Oliviei - ceade harpie îndoliată ;i cea de femeie în-drăgostită lulea, în care a ie;it la iveală ;ifrumusețea deosebită a actriței. Parteaburlescă, chiar grosieră, a piesei a fostslujită cu brio de Dioszegi Attila ;i ErdeiGabor în perechea de derbedei boemiSir Toby - Sir Andrew.

Din câte interpretări ale rolului amvăzut, Palffy Tibor a reu;it cel mai bine,

în acest spectacol, să-l umanizeze pe Mal-volio ;i să parcurgă, în celebrul său mo-nolog, paleta de emoții care-l duc pe so-brul majordom în pragul nebuniei, fărăsă supraliciteze niciun moment ;i fărăistericalele impuse de mulți regizori cândpersonajul î;i închipuie că ar avea ;ansereale la mâna stăpânei. Un recital de mareactor, în cele câteva minute, ;i o răbdarede fier în lunga staționare forțată din ul-tima oră de spectacol. Derzsi Dezso e ex-trem de masculin în rolul geamănuluiSebastian, contrapartidă ironică la tra-vestiul surorii sale, iar Gajzago Zsuzsa eo cameristă dintr-o bucată, o “femeiebărbată” în rolul Mariei. Nu în ultimulrând, Martay Laszlo oferă un umor finîn caracterizarea lui Orsino, un amorezmai curând curios să vadă unde ducavansurile lui decât dornic ca Olivia să-i cedeze realmente. De altfel, tot specta-colul are ceva “british” în construcțiamomentelor comice, fie ele derivate dinincompatibilitatea situației reale cu ceaaparentă, fie pur ;i simplu aruncate întext ca boabele de piper. Căci umorulbritanic înseamnă atât Bernard Shaw sauJerome K. Jerome, cât ;i Benny Hill sauRowan Atkinson, toți ace;tia trăgându-;i seva din patrimoniul marelui precur-sor< William Shakespeare.

La aproape 8 ani de la specta-colul sec\iei rom]ne regizat de An-drei Mihalache, “Casa BernardeiAlba” revine pe scena Teatrului deNord `ntr-o versiune realizat[ deSorin Militaru cu Trupa HaragGyorgy, ̀ ntr-o manier[ pe care nuam numi-o modernist[, ci maicur]nd atemporal[, aproape defi-nitiv[.

Decorul redus la un minim necesar,separarea inteligent[ ;i transparent[`ntre casa devenit[ un soi de ̀ nchisoare;i lumea de afar[, merit al scenografeiFornwald Greti, permit excelentuluicontingent feminin al trupei maghiares[ ̀ ;i dezv[luie talentul ;i sensibilitatea.Iar de data asta b[rba\ii nu sunt absen\idin peisaj.

Opt ani c]t un veacde singur[tate

“O dramă a femeilor din satele Spa-niei” - așa sună subtitlul piesei lui Fe-derico Garcia Lorca. Avea să fie ultimaoperă a poetului și dramaturgului spa-niol, ucis după numai două luni de laîncheierea ei, în turbulențele de la în-ceputul războiului civil, în 1936. “CasaBernardei Alba”, cu o distribuție exclu-siv feminină, este o privire tăioasă, darîn același timp plină de durere, asupraunui univers moral și social autarhicde care ne lovim adesea chiar în mo-dernele noastre vremuri.

Suntem așadar în Spania interbeli-că, o lume rurală ce se resimte încă dupăsute de ani de catolicism bigot și sepa-rări sociale tăiate aspru între nobili șiplebe. În această lume femeile aveauprea puține variante. Fie căsătoria, deprea multe ori formală și fără dragoste,fie o existență searbădă și închisă,uneori îndulcită de credință. Iar dorin-

țele normale de dragoste și pasiunilesexuale reprimate duceau adesea la ră-bufniri cum, din păcate, vedem și azidestule în buletinele de știri dinainteamesei de seară.

Ultima figură masculină, tatăl fa-miliei, tocmai a murit, iar Bernarda,parcă hotărâtă să răzbune prin celecinci fete ale ei toate cele îndurate, im-pune un doliu strict de 8 ani (pentru c[a;a ;tie ea c[ se face), veste căzută caun munte pe capul unor tinere femeiîn plină floare a vârstei. ~nsă banul eban, și când Pepe Romano, un bărbatbine din sat, o cere pe Angustias reguliledoliului sunt cu ușurință date la o parte.Baiul e că Adela, mezina rebel[, e topitădupă Pepe și nici lui Martirio nu îi e

indiferent. Iar celelalte două fete par săfie observatoare detașate, uneori amu-zate, dar au și ele durerile lor. O va spu-ne Amelia, cea mai copilă, aparent< “Săte naști femeie e cea mai mare pedeap-să”.

Finalul o găsește pe Bernarda aple-cată pe trupul mort al fiicei sale mezine,în fine cu inima la vedere, cu chipul in-undat de lacrimi, dar chiar și acum cugrija aparențelor (“ţin la o faţadă ono-rabilă şi la armonie în familie”, spuneea la un moment dat), căci cere ca satulsă afle că Adela a murit fecioară, deșievident nu era cazul. Ba își permite săfie cinică chiar și vorbind de împușcă-tura care l-a ratat pe inoportunul Pepe<la ce să te aștepți de la o femeie?

Patetismul bine temperat

Conform obiceiului, Sorin Militaruse ab\ine de la t[ieturi din text ;i con-duce drama f[r[ ostenta\ie, cu un pa-tetism de calitate, bine temperat, cu odoz[ de umor sarcastic ;i sugestii`ndr[zne\e (exist[ un moment coregra-fic care sugereaz[ chiar lesbianism ̀ ntresurorile supuse izol[rii), iar scena`nt]lnirii amoroase dintre Adela ;i Pepeeste, la propriu, `nfl[c[rat[ ;i ne aduceaminte de un Jim Morrison cu care Pe-pe din aceast[ produc\ie (Poszet Nan-dor) seam[n[ un pic fizic, ;i c]ntecullui< “come on, baby, light my fire...”.

Partea masculin[ a distribu\iei (Bo-dea Tibor, Poszet Nandor, Orban Zsolt,

Frumen Gergo, Varga Sandor) evo-lueaz[, literalmente, pe alt plan, ̀ n pri-virile admirativ-invidioase ale femeilor,iar scena `n care o mam[ nec[s[torit[e ucis[ aminte;te, prin brutalitatea eicinic[, de lucruri care se `nt]mpl[ `nzilele noastre prin Afghanistan sau te-ritoriile ISIS. Europenii tind s[ uite ta-libanismul cre;tin, care a fost uneori lafel de dur ;i ̀ nc[ mai are r[m[;i\e, chiarla noi. Spectacolul nu `l uit[< bine face.

Invitat[ `n rolul principal, TothTünde `i d[ Bernardei o not[ de uma-nitate `n scenele mai intime (dialoguldin baie, `mbr[\i;area cu Adela) com-binat[ cu r[ceala omului care ;tie elmai bine ce e de dorit pentru to\i ;ichiar e sincer `n asta (un fel de Hitlerfeminin, c[ci ;i Führerul putea fi uneoriafectuos). Minunat[ este Mehes Kati ̀ nrolul Ponciei, desen]nd minu\ioschel[reasa a c[rei con;tiin\[ oglinde;tedrama, secondat[ de o Criada exaspe-rat[ (Gal Agnes). Keresztes Agnes pic-teaz[ pe chipul Adelei tot fream[tulhormonal ;i insolen\a v]rstei, `n con-trast cu `ncr]ncenarea m]ndr[ a luiAngustias (Rappert-Vencz Stella) ;i ceaveninoas[ a lui Martirio (Kovacs Niki);i blazarea celorlalte dou[ surori, blon-de ̀ n spectacol (Bogar Barbara ;i BandiJohanna). Cvintetul surorilor este, ̀ ntr-un fel, armonios, ca un cvintet de coar-de cu dou[ viole. Moldovan Blanka, ̀ nrolul vecinei vizitatoare, pare o porta-voce a publicului tentat s[ \in[ distan\afa\[ de nebunia din cas[. O apari\iescurt[, de efect, are Laczko Tekla ̀ n ro-lul cer;etoarei.

Dar r[m]ne `n amintire mai alesLaszlo Zita, cu o portretizare antologic[a bunicii lovite de Alzheimer, Maria Jo-sefa, un fel de spirit surghiunit al femi-nit[\ii, asumat de actri\[ cu o d[ruire`n fa\a c[reia orice cuvinte sunt mici.De v[zut ;i sim\it, neap[rat, pe viu.

Vasile A.

Bernarda (Toth Tünde) în momentul declan;ării conflictului deschis cu fiicele ei

Ducele Orsino (Matray Laszlo) ;i Viola (Kovacs Kati)

“Casa Bernardei alba”, o dram[a femeilor sufocate de tradi\ie

TEATRUKeresztes Agnes picteaz[ pe chipul Adelei tot fream[tul hormonal ;i insolen\a v]rstei, `n

contrast cu `ncr]ncenarea m]ndr[ a lui Angustias (Rappert-Vencz Stella) ;i cea veninoas[ alui Martirio (Kovacs Niki) ;i blazarea celorlalte dou[ surori, blonde ̀ n spectacol (Bogar Barbara;i Bandi Johanna).

“a dou[sprezecea noapte” `n v]rtejul creat de Bocsardi laszlo

10 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

LITERATUR~

Concitadin fiind cu prof. univ.dr. Gheorghe Glodeanu, am ocaziasă-l întâlnesc la diferite manifestăriculturale< lansări de carte, simpo-zioane organizate atât la Satu Mare,cât și în alte județe din Nord saudin țară. Întrucât peste câteva zileîmplinește vârsta de 60 de ani, n-am ratat ocazia, rugându-l să-mirăspundă la câteva întrebări pentru“Informația de Duminică”.

- Domnule Gheorghe Glodeanu, citi-torii revistei vor să afle cine sunteți, și ceați scris înainte și după evenimentele dindecembrie 1989?

- Dacă aș vrea să mă definesc cât maisimplu, aș spune că sunt un cititor împă-timit care, de la un moment dat, a simțitnevoia să își exprime în scris impresiile delectură. Desigur, lucrurile nu sunt chiaratât de simple. Făcând critică literară, num-am exprimat public decât atunci cândam simțit că sunt pregătit pentru acest lu-cru. Când am crezut că am ceva de spus.În anul IV, am participat la o sesiune na-țională pentru studenți, organizată la Uni-versitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. M-amprezentat cu o comunicare despre romanulNoaptea de Sânziene de Mircea Eliade,foarte puțin cunoscut în România în 1980.Era vorba de o carte tipărită în limba ro-mână la Paris (Editura Ioan Cuşa, 1971)și interzisă în țară, la care am avut accesdatorită profesorului meu de literaturăcontemporană de la Facultatea de Filologiedin Cluj, Leon Baconsky. Acesta a fost operioadă lector de limba română în Franța,de unde s-a întors cu acest volum de refe-rință din opera lui Mircea Eliade. În mo-mentul în care juriul prezidat de către pro-fesorul Eugen Simion m-a premiat, amconsiderat că a sosit momentul să ies înlume. Într-adevăr, comunicarea a fost pu-blicată în revista “Tribuna” din Cluj, undeprofesorul Liviu Petrescu coordona o ru-brică destinată studenților, intitulată “Al-pha”. Redactorul-șef al revistei era, la vre-mea respectivă, reputatul prozator D. R.Popescu. Deși cei mai mulți dintre stu-denții de la Litere își făceau ucenicia în ca-drul revistei “Echinox”, întâmplarea a făcutca eu să debutez în revista “Tribuna”. Tre-buie menționat faptul că am publicat pri-mul studiu în țară despre romanul Noapteade Sânziene. Cum lucram din greu la tezamea de licență despre metamorfozele tim-pului în proza lui Mircea Eliade, le-ampropus celor de la redacție un ciclu de ar-ticole. Ideea a fost primită cu interes, darla vremea respectivă nu puteai să scrii ori-când despre Mircea Eliade. Când se în-cerca atragerea reputatului om de culturăpe meleagurile mioritice, i se publicau îngrabă câteva lucrări. Cum acesta refuza săvină pentru că gestul lui ar fi fost interpre-tat drept un fel de adeziune la regimul po-litic al timpului, autorul lui Maitreyi de-venea un scriitor interzis. Așa se explicăfaptul că a trecut aproape un an până cândmi-a apărut un al doilea articol, de dataaceasta despre problematica timpului și amemoriei în narațiunea Pe strada Mântu-leasa. Nici această creație nu era prea cu-noscută în țară la vremea respectivă. Inițial,eu însumi am citit-o în versiune franceză.Abia mai târziu textul a fost inclus în vo-lumul de povestiri În curte la Dionis, editatde către Eugen Simion în 1981. Între timp,eu părăsisem Clujul, devenind profesor delimba și literatura română la Liceul Indus-trial Nr. 5 din Satu Mare. La absolvire, în1981, am avut ghinionul să prind tocmaimomentul închiderii orașelor mari. Dreptconsecință, pentru un careian, Satu Marea devenit o opțiune firească. În paralel cuactivitatea de la catedră, am început să co-laborez tot mai intens la revista “Tribuna”,în câțiva ani devenind cronicarul literar alacesteia. M-am împrietenit cu prozatorulVasile Sălăjan, noul redactor-șef al publi-cației, care a încercat să mă angajeze laaceastă prestigioasă revistă la care lucra șiprozatorul Augustin Buzura. Din păcate,

eforturile sale s-au dovedit zadarnice de-oarece Clujul era un oraș închis, iar eu nuposedam buletinul magic în măsură să îmideschidă porțile cetății. Am colaborat timpîndelungat la revista „Tribuna”, dar, în pa-ralel, am mai publicat și prin „Familia”,„Vatra”, „Contemporanul” și „Luceafărul”.Uneori, eram prezent și în pagina de cul-tură a ziarului județean, „Cronica Sătmă-reană”. Prin 1983, am depus la Editura Car-tea Românească manuscrisul volumuluiFantasticul în proza lui Mircea Eliade. Fi-ind vorba despre un scriitor interzis, a tre-buit să aștept zece ani până la apariția cărții.Cei care au trăit perioada dură a anilor 80,știu foarte bine cât de greu era să publiciatunci o carte! Mai ales pentru un debu-tant. În sfera poeziei și a prozei, se practicadebutul colectiv. Abia pe urmă aveai drep-tul, după lungi așteptări, să tipărești unvolum de autor. Desigur, lucrurile s-auschimbat în mod radical după 1989. Unan și jumătate am fost inspector de limbaromână la Satu Mare, după care, din toam-na anului 1992, am devenit lector la Uni-versitatea din Baia Mare. Puțini știu că Au-gustin Buzura m-a chemat să lucrez laFundația Culturală Română din București,dar am ales universitatea. După 1990, amfost cuprins și eu de efervescența culturalăa momentului. M-am numărat printrefondatorii revistelor „Poesis” și „Pleiade”din Satu Mare, respectiv „Archeus” și„Nord Literar” din Baia Mare. Am publicatprimele cărți, m-am înscris la doctorat șiam urcat treptele ierarhiei universitare. Ia-tă-mă în pragul vârstei de 60 de ani, pro-fesor, conducător de doctorat, cu 22 decărți de istorie și critică literară, cu peste500 de articole publicate, prezent în zecide volume colective și prefațând peste 50de cărți. Este un bilanț impresionant, darcare a presupus și un efort intelectual pemăsură.

- Sunteți profesor în cadrul Universi-tății Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea deLitere din Baia Mare, vă știu implicat depeste 10 ani în conducerea revistei “Nordliterar”, una dintre revistele de prestigiuale geografiei literare românești, partici-pați la formarea viitoarelor cadre didac-tice, participați la diferite manifestări lo-cale din țară și străinătate, apoi să nu ui-tăm contribuția adusă în sânul familial.Cum reușiți să gestionați o zi din viațadumneavoastră?

- Nu cu mult timp în urmă, un colegmai tânăr, fost doctorand de-al meu, m-aîntrebat același lucru. I-am răspuns că nuexistă soluții miraculoase. Totul se reducela o muncă acerbă și la sacrificarea timpu-lui liber. Însă, dacă lucrezi cu plăcere, di-ficultatea muncii dispare, iar rezultateleîncep să apară. Când am pornit la drum,scriam cu stiloul, apoi am beneficiat deajutorul mașinii de scris. Apariția calcula-torului a făcut ca munca mea să devinămult mai eficientă. Articolele pe care lepublic în revistele de specialitate fac dinmine un cronicar literar atipic. Nu scriuniciodată la întâmplare despre noutățiledin librării, ci încerc să mă concentrez asu-pra unui singur subiect, până când acestase transformă în carte. Așa am făcut cumai multe lucrări de sinteză< Dimensiuniale romanului contemporan (1998), Poe-tica romanului interbelic (1998), Incur-siuni în literatura diasporei și a disidenței(1999), Poezie și poetică (2004), Narcis șioglinda fermecată. Metamorfozele jurna-lului intim în literatura română (2012),Orientări în proza fantastică românească(2014), Scriitori, cărți, muze. Ipostaze alediscursului amoros în literatura română(2017). După cum se poate constata, pen-tru asemenea proiecte de anvergură, ge-stiunea timpului nu vizează zile, ci se mă-soară în ani.

- Faceți parte din cea mai importantăinstituție de învățământ superior din Ma-ramureș, o parte din viață v-o petrecețiprintre tineri. Sunt tinerii zilelor noastrepreocupați de fenomenul cultural?

- Evident, altfel nu ar alege să fie stu-denți la o facultate de științe-umane. Este

adevărat, nivelul de azi nu mai este cel dela începutul anilor 90. Nu mai există con-curența acerbă de atunci. Cu toate acestea,există și azi numeroși studenți buni și foar-te buni, care muncesc din greu și care obținperformanțe remarcabile. Care își continuăstudiile la un nivel superior și sunt preo-cupați de munca de cercetare. O dovedescnumeroasele teze de doctorat aparținândtinerilor cercetători. Din păcate, există șifoarte multă mediocritate. Cum nu se maiintră la facultate pe baza unui examen foar-te riguros, numeroși studenți nu prea știuce vor.

- Credeți că ei, tinerii și-au câștigatlibertatea de exprimare? Sau sunt influ-ențați politic în actul creator?

- Printre cele mai mari câștiguri alecăderii societății totalitare se numără li-bertatea de exprimare. Din fericire, existăazi numeroase modalități de expresie ex-trem de eficiente. Atât prin revistele și bu-letinele științifice de specialitate, cât și prinintermediul internetului, care a schimbatîn mod radical fața lumii. În zilele noastre,comunicarea a devenit mult mai rapidădecât în urmă cu câteva decenii. Nu credcă tinerii de azi, obișnuiți cu o libertatedeplină de exprimare, pot fi influențațipolitic. Imixtiunea politicului în actul crea-tor nu a avut niciodată efecte pozitive.

- În calitatea dumneavoastră de criticliterar, vă rog să-mi precizați modul încare vă aplecați asupra unui autor, a căr-ții sale despre care scrieți!

- Nici eu și nici alți autori din țară nutrăim din scris. Drept urmare, avem o pro-fesie, iar creația ține de timpul nostru liber.Din fericire, în cazul meu putem vorbi deșansa abordării literaturii și în cadrul orelorde serviciu prin activitatea desfășurată lacatedră. Cu toate acestea, actul de creațiese reduce la timpul liber. Drept consecință,trebuie să fiu cât mai eficient. Nu îmi per-mit să mă risipesc în activități mărunte,lipsite de semnificație. În mod firesc, lec-turile mele sunt dictate de cartea la caretocmai lucrez. Cum e și firesc, urmăresccu atenție noutățile din librării. Cu toateacestea, mă interesează cu predilecție vo-lumele care îmi sunt absolut necesare pen-tru proiectul aflat în derulare. În acest sens,încerc să fiu la zi cu bibliografia problemei,chiar dacă acest lucru presupune și achi-ziționarea unor cărți din străinătate. Înciuda aspirației firești la rigoare și obiec-tivitate, un critic literar are dreptul să aibăpropriile sale preferințe. Am descoperitopera lui Mircea Eliade încă pe vremea li-ceului și această întâlnire m-a marcat înmod decisiv. De aici și numeroasele studiiconsacrate reputatului om de cultură. Amînceput cu o lucrare de licență și am con-tinuat cu numeroase cărți și articole. M-am apucat să studiez opera autorului Nop-ții de Sânziene atunci când aceasta era greuaccesibilă, fiind interzisă în țară. Lucruriles-au schimbat radical după 1990, când s-a început recuperarea literaturii diasporeiși a disidenței. În plus, răspândirea inter-netului a facilitat foarte mult posibilitățilede informare. Mai multe din cărțile meleau fost scrise din necesități didactice, de-venind rapid adevărate manuale școlare.Poetica romanului interbelic, Dimensiuniale romanului contemporan, Măștile luiProteu. Ipostaze și configurații ale roma-nului contemporan reprezintă lucrări dincare au studiat numeroase generații de ti-neri. Atât la Universitatea din Baia Mare,cât și în alte centre universitare din țară.Din fericire, am șansa ca la cursurile melesă abordez câteva perioade extrem de in-teresante din istoria literaturii române< pe-rioada interbelică, literatura în anii totali-tarismului, literatura de după 1989. Suntepoci de maximă efervescență creatoare,când au trăit numeroși autori extrem deinteresanți.

- Există vreo influență privind păre-rea dumnevoastră despre o carte și auto-rul ei?

- Impactul unei cărți asupra cititoriloreste destul de greu de măsurat. Cu toateacestea, premiile literare pe care le-am pri-

mit de-a lungul timpului, cronicile literarecare au fost consacrate celor 22 de lucrăripe care le-am scris (câteva sute), capitolelece mi-au fost dedicate în lucrările de spe-cialitate, prezența în dicționare și în bi-bliografiile marilor sinteze, numeroaselecitări în studiile de specialitate, presa lite-rară, teze de doctorat etc. demonstreazăfaptul că se ține cont de opinia mea. Ne-maivorbind de studenții, masteranzii șidoctoranzii pe care îi coordonez. Conducteze de doctorat din 2003, răstimp în care26 din doctoranzii mei și-au finalizat lu-crările. Cei mai mulți dintre ei sunt pro-fesori prin școlile din Maramureș și SatuMare. Multe din aceste proiecte sunt re-marcabile, aducând numeroase lucruri noiîn investigarea fenomenului literar. În lu-mea academică, cuantificarea valorii și aperformanțelor unui cercetător se reali-zează prin intermediul indicelui Hirsh. In-dicele obținut de lucrările mele este 6, ceeace nu este la îndemâna oricui.

- Azi există o motivație să scrieți cri-tică literară?

- Motivația de azi este similară cu ceade ieri. Am fost și am rămas un cititor îm-pătimit, care simte nevoia să își transpunăpe hârtie impresiile. A ține cursuri de li-teratură la universitate presupune lecturicontinue, a fi în pas cu ceea ce este nou îndomeniul tău. În plus, sunt cronicarul li-terar al mai multor reviste< „Nord Literar”,„Poesis”, „Mișcarea literară”, dar publicfrecvent și în diferite buletine științifice.Am debutat în revista „Tribuna” din Cluj,fiind cronicarul literar al acestei publicațiitimp de un deceniu și jumătate. Când amlucrat la cartea despre literatura diasporeiși a disidenței, am devenit colaboratorul„Jurnalului literar”, principala revistă dela noi care se ocupă de literatura exilului.Public în revista „Poesis” din Satu Marede la înființarea ei, adică de peste un sfertde veac și sunt cronicarul revistei „NordLiterar” din Baia Mare de 14 ani. O tentațieaparte reprezintă articolele scrise în stră-inătate. Am reușit să public în mai multereviste din Spania și Mexic, contribuindla cunoașterea literaturii române pe acestemeleaguri. Am avut ocazia să prefațez edi-

ții în limba lui Cervantes din Camil Pe-trescu (Patul lui Procust), Liviu Rebreanu(Ciuleandra), M. Blecher (Poezii). Ocu-pându-mă mult timp de roman, de prozăîn general, la un moment dat, Nicolae Bre-ban m-a întrebat dacă nu vreau să scriu șiopere de ficțiune. Desigur, cunoscând bineteoria romanului, există tentația de a facepasul de la postura de exeget la cea de crea-tor de romane. Deocamdată, mai am câ-teva proiecte importante în sfera criticiiliterare. Cum sintezele pe care le abordezsunt extrem de ample, necesită o investi-gație de mai mulți ani, pe moment, mămulțumesc cu statutul de critic și istoricliterar. Dar nu exclud posibilitatea de ascrie cândva proză, mai ales romane.

- Se zice că prieteniile tinereții nu seuită. În cazul în care scrieți despre carteaunui prieten, țineți cont despre acest as-pect ?

- Când scriu despre o carte, relev ca-litățile și/sau eventualele slăbiciuni ale aces-teia. Nu mă interesează să îl menajez peautor doar pentru că îmi este prieten. Fap-tul că îl cunosc pe autor mă poate deter-mina să scriu despre cărțile acestuia, darnu influențează emiterea judecăților devaloare. Desigur, atât eu cât și alți criticicare se bucură de un anumit prestigiu sun-tem asaltați cu propuneri de a scrie desprecărțile celor din jur. O opinie sinceră, chiardacă este motivată, poate să deranjeze te-ribil. Contează foarte mult și cum te ex-primi, maniera în care emiți judecata devaloare. Nu întotdeauna talentul autorilorse ridică la nivelul orgoliilor. Din fericire,în dificilii ani 80, m-am format și am evo-luat alături de alți autori care au crezut întalentul lor și care s-au luptat să se impunăpe tărâm literar. Și au reușit< George Vul-turescu, Radu Ulmeanu, Alexandru Pin-tescu, Ion Vădan, Alexandru Zotta, IonNistor. La Baia Mare i-am cunoscut și amdevenit coleg de redacție cu Gheorghe Pâr-ja, Săluc Horvat, V.R.Ghenceanu, AugustinCozmuța etc. Sunt scriitori care trăiau dinplin actul literar și care încercau să se im-pună din provincie. O provincie geogra-fică, creatoare, și nu o provincie a spiritu-lui.

“Actul de creație se reduce la timpul liber. Drept consecință, trebuie să fiu cât maieficient. Nu îmi permit să mă risipesc în activități mărunte, lipsite de semnificație”

“Totul se reduce la o muncă acerbă și la sacrificarea timpului liber. Însă, dacălucrezi cu plăcere, dificultatea muncii dispare, iar rezultatele încep să apară. Cândam pornit la drum, scriam cu stiloul, apoi am beneficiat de ajutorul mașinii descris. Apariția calculatorului a făcut ca munca mea să devină mult mai eficientă.Articolele pe care le public în revistele de specialitate fac din mine un cronicarliterar atipic.”

aurel Pop în dialog cu criticul literar,“Nu scriu niciodată la întâmplare, ci încerc să mă concentrez

10 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

LITERATUR~

-Apropo de prieteni, are criticul lite-rar Gheorghe Glodeanu dușmani?

- Sunt un om pașnic, deci nu ar trebuisă am dușmani. Chiar dacă opiniile meleexprimate sincer și direct au deranjat șideranjează adesea. Am ajutat multă lumeși, după ce nu au avut nevoie de mine,mulți mi-au întors spatele. Am putut con-stata pe viu adevărul proverbului că nici ofaptă bună nu rămâne nepedepsită. La unmoment dat, un prieten constata cu amă-răciune că eu am o problemă cu oameniipe care i-am ajutat. A trebuit să îi dau drep-tate. Dar nu pot să generalizez. Desigur,scrisul alcătuiește un sector unde se ma-nifestă numeroase orgolii și mult mai puțintalent. Calitatea de membru al UniuniiScriitorilor sau publicarea unui număr im-portant de cărți de certă valoare poate sănască invidii, mici răutăți. Se uită, însă,mult prea repede faptul că literatura re-prezintă un domeniu generos, unde esteloc pentru toți autorii talentați. Nimeni nuinvidiază munca depusă în vederea reali-zării operei, sunt invidiate doar rezultatele.Or, rezultatele nu vin din senin, ci presu-pun o muncă enormă. Și nu toată lumeaeste capabilă de un asemenea sacrificiu.Revenind la întrebare, nu știu dacă amdușmani, dar știu că am foarte mulți prie-teni, care știu să aprecieze valoarea cărțilormele. Pe lângă colegii din acest Nord Li-terar, mi-am făcut mulți prieteni prin in-termediul celor peste 100 de comisii dedoctorat în care am fost referent.

- Ați călătorit atât în țară cât și stră-inătate. Care dintre locurile vizitate v-auimpresionat într-un mod deosebit?

- Am călătorit, dar nu atât cât mi-aș fidorit. De multe ori, tocmai redactarea căr-ților m-a obligat să îmi sacrific concediile.Dar cum am lucrat cu plăcere, nu a fostvorba de un sacrificiu dureros. Culmea ecă numeroasele comisii de doctorat la caream participat în calitate de referent au făcut

să îmi cunosc mult mai bine țara, pe caream străbătut-o în toate direcțiile. Avem oțară frumoasă, din păcate prost gospodă-rită. Aștept și eu, asemenea altor milioanede români, să avem, în sfârșit, autostrăzipe care să putem circula rapid și în modcivilizat. Constat cu tristețe că, spre de-osebire de alții, nu știm să ne punem învaloare frumusețile patriei. Înainte de 90,când primeai pașaportul turistic o dată ladoi ani, am reușit să vizitez câteva din țărilevecine< Ungaria, Cehoslovacia, Polonia,fosta R.D.G. După 90, când vizele se obți-neau foarte greu, am zis că nu călătorescîn occident până nu reușesc să o fac încondiții civilizate. Drept consecință, amajuns la Paris abia în ultimele zile din 1999,când am participat la o conferința UNES-CO. Am reușit să vizitez câteva capitaleeuropene și am putut constata că fiecareoraș are o personalitate aparte. Roma, Lon-dra, Viena, Budapesta își au farmecul lor.Totuși, cel mai mult m-a impresionat Pa-risul, pe care l-am descoperit cu ochii omu-lui de cultură. Nu întâmplător sunt absol-vent de română-franceză. Desigur, nu amrămas insensibil nici la frumusețile Vene-ției, o altă minune arhitectonică.

- Ați vizitat multe case memoriale aleunor scriitori de referință din literaturaromână. Ce părere aveți despre starealor?

- Nu am vizitat foarte multe case me-moriale, deci nu pot să generalizez. Mi-aplăcut faptul că unele au fost renovate șică oamenii locului păstrează amintirea viea marilor oameni de cultură. Mi-au atrasatenția castelul lui Octavian Goga de laCiucea, casa memorială Cezar Petrescudin Bușteni, Casa memorială Liviu Re-breanu din Năsăud și aș putea continua.În ceea ce privește noul complex de la Ipo-tești, dincolo de utilitatea proiectului, nusunt convins că arhitectura lui se găseșteîn concordanță cu vechea casă memorială

a lui Eminescu. - Dar despre noile apariții editoria-

le?- Trăim într-o perioadă în care se pu-

blică foarte multă carte și se citește din ceîn ce mai puțin. Din păcate, această con-statare este valabilă și pentru studenții dela litere, care ar trebui să devină niște citi-tori de profesie. În ultimele decenii, dez-voltarea tehnicii a făcut ca procesul publi-cării unei cărți să se simplifice foarte mult.Drept consecință, apar numeroase titluride referință, lucrări de excepție. Se traducemult, ceea ce este iarăși un lucru bun. Încâțiva ani, s-a recuperat literatura diasporeiși a disidenței, un alt mare câștig. Din fe-ricire, accesul la cultură nu mai este limitatde criteriile de factură ideologică. Din pă-cate, alături de cărțile de certă valoare, sepublică și multă maculatură.

- La anul tot românul sărbătoreșteCentrenarul Marii Uniri. Ce ne recoman-dați în calitatea dumneavoastr[ de pro-fesor, critic literar, conducător de revistăîn acest sens?

- Este un moment pe care trebuie să îlsărbătorim așa cum se cuvine. Prin cărți,articole, simpozioane, mese rotunde etc.Faptele mărețe ale predecesorilor se cuvina fi cinstite la adevărata lor valoare.

- Trăiți în Nord, vă simțiți intr-un felmarginalizat ? Suferă criticul literar Ghe-orghe Glodeanu de complexul provincia-lismului?

- Există provincialismul geografic șicel spiritual. Din punct de vedere spiritual,nu m-am simțit niciodată un provincial.În tinerețe, câteodată, mi-am pus proble-ma că, trăind la Cluj sau în capitală, așavea parte, probabil, de o afirmare maiușoară. Mai ales că un critic literar are ne-voie de niște biblioteci bine dotate. Ceeace, din păcate, nu întâlnești la Satu Mare.Am avut ocazia să ajung la București, daram refuzat acest lucru, preferând Univer-

sitatea din Baia Mare. Și nu îmi pare răupentru alegerea făcută deoarece am lucratcu reală plăcere. Am făcut ceea ce îmi placeși acest lucru contează enorm. Cred căprovincialismul este o stare de spirit și căpoți să fii provincial și în capitală, nu numaiîn nordul geografic. Până la urmă, litera-tura reprezintă o problemă de muncă șide talent. Nu întâmplător, mari scriitori seretrag adesea din București în locuri mailiniștite pentru a găsi tihna necesară re-dactării operei. La vârsta mea, nu mă maiatrag marile aglomerări urbane, în carepierzi o groază de timp până și cu depla-sarea la locul de muncă.

- Există corupție în domeniul culturii?Dacă da, e nevoie de-o redresare cultu-rală?

- Este o întrebare la care nu pot să răs-pund. Știu că ar fi foarte multe lucruri defăcut și în acest domeniu. Din păcate, con-stat cu tristețe că prestigiul culturii scadetot mai mult.

- Putem vorbi despre Sătmar, ca punctdistinct în geografia literară a momen-tului?

- Din fericire, da. Niciodată culturasătmăreană nu a fost mai dinamică, maiefervescentă. Aceasta datorită faptului căexistă aici un grup de scriitori care a ajunsla maturitate deplină, autori recunoscuțiîn plan național și chiar internațional.Chiar dacă numărul lor este destul de mic,ei se impun prin valoarea incontestabilă aoperelor pe care le-au creat. Este un ade-vărat miracol că tocmai la Satu Mare existăcâteva reviste literare foarte bune, că aicia apărut prima revistă de poezie din țară,că aici se organizează, de peste un sfert deveac, celebrele Zile Poesis. E mai greu deanticipat, însă, ceea ce va urma. Dacăaceastă generație impusă mai ales după1980 va avea urmași pe măsură.

- Ați scris un raft de cărți. Care dintrecărțile scrise vă sunt la suflet? ... sau încăn-ați scris-o?

- Fiecare carte a fost muncită din greu.Fiecare își are povestea ei. Drept conse-cință, țin la toate cărțile mele. Am așteptatzece ani ca să îmi apară prima carte și,dacă nu se petrecea schimbarea de regim,ar fi fost puține șanse ca ea să apară vreo-dată. Este vorba de Fantasticul în prozalui Mircea Eliade, publicată abia în 1993,deși a fost predată la Editura Cartea Ro-mânească încă prin 1983-1984. Poeticaromanului românesc interbelic îmi aduceaminte de munca intensă desfășurată pen-tru pregătirea și susținerea tezei mele dedoctorat din 1996. Studiile prezente înaceastă carte au alcătuit nucleul de la caream pornit în redactarea monografiilorpublicate mai târziu despre Liviu Rebrea-nu, Mateiu I. Caragiale, Anton Holban șiM. Blecher. După 1989, s-a pus problemarecuperării literaturii exilului. Drept con-secință, am scris o carte de actualitate, in-titulată Incursiuni în literatura diasporeiși a disidenței. Anul 2000 a fost anul Emi-nescu și am considerat că este momentulpotrivit să public cartea despre Avatarurileprozei lui Mihai Eminescu. Un efort de-osebit a necesitat și elaborarea sintezei des-pre metamorfozele jurnalului intim în li-teratura română, lucrare intitulată Narcisși oglinda fermecată. Am fost și rămânun mare iubitor de proză fantastică, motivpentru care am redactat o altă lucrare desinteză, intitulată Orientări în proza fan-tastică românească. Și să nu uit de lucrareamea recentă, care discută un alt subiectincitant, marile povești de dragoste din li-teratura română. Este vorba de Scriitori,cărți, muze. Ipostaze ale discursului amo-ros în literatura română. Este cartea defi-nitivată pentru acest moment aniversar.

- Ce proiecte literare aveți în agendade lucru?

- Am fost și sunt plin de proiecte. Nuam vorbit nimic despre prezența mea învolumele colective, despre numeroaseleprefețe și postfețe pe care le-am scris laediții din Rebreanu, Camil Petrescu, M.Blecher, Anton Holban, Urmuz etc. Darnu îmi place să vorbesc despre proiecte

decât în momentul în care acestea se fina-lizează. Tocmai pentru că este foarte ușorsă te pronunți asupra lor, dar este foartegreu să le duci până la capăt.

- Multe dintre cărțile dumneavoastrăau fost premiate cu diverse ocazii. La caredintre premiul primit, țineți în mod de-osebit?

- Într-adevăr, pe parcursul anilor amprimit câteva premii mai mult sau mai pu-țin importante, unele cu puternică valoaresentimentală. Țin mult la primul premiuvaloros, premiul pentru critică literarăacordat de revista „Tribuna” din Cluj în1987. Odată cu mine au fost premiați șidoi prieteni< Al. Pintescu pentru traduceriși Gheorghe Pârja pentru poezie. Merităamintit și Premiul pentru debut în criticăla cel de-al IV-lea Salon naţional de carteşi publicistică, Cluj, 1994, pentru lucrareaFantasticul în proza lui Mircea Eliade. Unalt premiu la care țin având în vedere pres-tigiul participanților și al juriului este Pre-miul “Autorul anului” 2005, acordat la Ga-lele APLER din Câmpina pentru Măștilelui Proteu. Ipostaze și configurații ale ro-manului contemporan. Am primit de pa-tru ori premiul filialei din Cluj a Uniuniiscriitorilor pentru Liviu Rebreanu. Ipos-taze ale discursului epic (2002), Max Ble-cher și noua estetică a romanului românescinterbelic (2005), Narcis și oglinda ferme-cată. Metamorfozele jurnalului intim înliteratura română (2013) și Orientări înproza fantastică românească (2015). Fie-care premiu este important deoarece în-seamnă o recunoaștere a muncii, dar și unstimulent, un semn că te afli pe drumulcel bun.

- Datorită activității și scrierilor dum-neavoastră sunteți membru al UniuniiScriitorilor din România, în sânul căreiasunt cuprinși scriitori din generații dife-rite. Credeți în fenomenul de generație,și dacă da, în care generație vă încadrați?

- Sunt membru al Uniunii Scriitorilorde peste 20 de ani. Când timpul îmi per-mite, particip cu real interes la ședințeleFilialei din Cluj de care aparțin. Este o fi-lială extrem de activă de când în frunteaei se găsește Irina Petraș. Aici mă întâlnesccu scriitori ce aparțin unor generații dife-rite, dar care se înțeleg excelent, demons-trând faptul că autori de vârste diferite potcomunica foarte bine între ei. Fenomenulgenerațiilor există, o dovedește și istorianoastră literară. În ultimele decenii, lite-ratura română a fost puternic marcată descriitorii generației 60, apoi de cei aparți-nând generației 80. Cum am debutat pu-blicistic la începutul anilor 80, țin de aceas-tă generație. Dar am trăit destul de departede ea. Nu am fost un scriitor de grup, ciun solitar de cursă lungă ce și-a văzut depropria activitate.

- După această trecere-n revistă a ce-lor 60 de ani, vă simțiți un om împlinit?

- Desigur, întotdeauna există diferențeîntre proiecte și realizarea lor. Când ampornit la drum, era foarte greu să publicio carte. Drept urmare, nu credeam că voiajunge la acest număr impresionant< 22.Mai ales că multe din lucrările mele auavut două, trei sau patru ediții. Foarte pu-țini critici literari români de azi au reușitsă dea monografiile și sintezele pe care le-am publicat eu de-a lungul timpului. Subacest aspect, sunt mulțumit. Unele neîm-pliniri pot să vină din difuzarea lucrărilormele. Dar destinul cărții este destul de si-nuos și de imprevizibil. Este nevoie de timpca o carte să se impună în conștiința pu-blică.

- Mă opresc aici cu tirul întrebărilorpuse. Care întrebare ați fi dorit să v-o punși n-am pus-o?

- Poate merita să intrăm mai adânc înproblematica lucrărilor mele, să vorbimdespre concepte și concepții, dar rămânepentru o altă dată. Poate pentru un alt mo-ment aniversar. Vă mulțumesc

Dr. Aurel Pop,directorul Editurii Citadela

“Mi-a plăcut faptul că unele case memoriale au fost renovate și că oamenii locului păstrează amintirea vie a marilor oamenide cultură. Mi-au atras atenția castelul lui Octavian Goga de la Ciucea, casa memorială Cezar Petrescu din Bușteni, Casamemorială Liviu Rebreanu din Năsăud și aș putea continua. În ceea ce privește noul complex de la Ipotești, dincolo deutilitatea proiectului, nu sunt convins că arhitectura lui se găsește în concordanță cu vechea casă memorială a lui Eminescu”

prof. univ. dr. gheorghe glodeanuasupra unui subiect major, până când acesta se transformă în carte ”

“Scrisul alcătuiește un sector unde se manifestă numeroase orgolii și mult mai puțin talent.Calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor sau publicarea unui număr important de cărți decertă valoare poate să nască invidii, mici răutăți. Se uită, însă, mult prea repede faptul căliteratura reprezintă un domeniu generos, unde este loc pentru toți autorii talentați. Nimeni nuinvidiază munca depusă în vederea realizării operei, sunt invidiate doar rezultatele.”

12 Informa\ia de Duminic[/10 decembrie 2017

Selena Gomez a fost onoratăcu premiul “Femeia Anului” derevista Billboard. Artista ameri-cană a fost premiată la prestigioa-sa gală Billboard din Los Angelesîn 30 noiembrie.

Potrivit publicaţiei, solista se alăturăcelorlalte dive pop care au câștigat pre-miul “Femeia Anului” în trecut, printrecare se numără Lady Gaga, Taylor Swift,Katy Perry, Beyonce și Madonna.

John Armato, președintele The Hol-lywood Reporter-Billboard MediaGroup a declarat< “Selena nu doar cădomină topurile, dar inspiră tinerelefemei de pretutindeni să fie autentice,recunoscătoare și neînfricate în a seface auzite”.

Acesta a mai precizat< “Selenei nuîi este teamă să spună ce gândește și afost mereu un avocat al celor în nevoie.Suntem încântați să putem să o onorămca Femeia Anului 2017”.

Artista a avut un an foarte bun peplan profesional, atât în cariera deactriţă, cât şi în cea de cântăreaţă. Aprodus serialul “13 Reasons Why”, şi ascos numeroase hituri printre care “BadLiar”, “Fetish” şi, cel mai recent, “Wol-ves”. Tot în 2017 a adunat peste 500.000de dolari pentru bolnavii de lupus, boa-lă cu care se confruntă de câţiva ani.Recent, Selena a suferit un transplantde rinichi din cauza complicațiilor aces-tei boli.

Pe plan personal, Gomez a avut2017 tumultuos. După 10 luni de re-laţie, aceasta a pus capăt relaţiei cu TheWeeknd. Se speculează că motivul des-părţirii ar fi fost Justin Bieber, fostul iu-bit al artistei. Potrivit tabloidelor, aceştiaar fi reluat legătura după ce au fost se-paraţi mai bine de trei ani.

În copilărie se confrunta cu probleme materiale

Selena Marie Gomez s-a născut înGrand Prairie, Texas, pe data de 22 iulie1992. Părinții ei sunt Ricardo Joel Go-mez și fosta actriță Amanda Zori„Mandy” Teefey (n. Cornett). Prenu-mele artistei a fost inspirit de cântăreațade muzică Tejano, Selena. Aceasta amurit la aproape trei ani de la moartealui Gomez.

Tatăl ei este de origine mexicană,iar mama ei de origine italiană. Părințiiei au divorțat când ea avea doar cinciani. Aceasta mai are două surori, GracieElliot Teefey şi Victoria Gomez.

Amanda a născut-o pe vremea cândavea doar 16 ani, iar acest lucru a cauzatfamiliei probleme financiare. Mama eis-a străduit să îi dăruiască o copilărienormală Selenei. Despre acest lucru,Gomez a spus „Eu eram frustrată pen-tru că părinții mei nu erau împreună,și nu am văzut niciodată lumina albăde la capătul tunelului unde mama meamuncea din greu ca să am eu o viațămai bună. Îmi este frică de ce aș fi de-venit dacă rămâneam în Texas”. Apoi aspus „Îmi amintesc când mâncam mul-te macaroane cu brânză, dar mama meanu a făcut niciodată asta să pară marelucru. Ea era foarte puternică în preaj-ma mea. Avându-mă la 16 ani trebuiesă fi fost o mare responsabilitate. Mamaa renunțat la totul pentru mine, și-aluat trei slujbe, m-a ajutat și și-a riscatviața pentru mine”. În copilărie, Selenaa participat la, printre altele, la nume-roase concursuri de frumuseţe.

Francia Raisa, prietena ei, i-a donat un rinichi

Selena și-a făcut debutul în “Barney& Friends” în rolul Giannei, în perioada

2002–2004. Acestui prim rol i-au urmatalte roluri episodice în “Spy Kids 3-D:Game Over” (2003) și “Walker, TexasRanger< Trial by Fire” (2005). În anulurmător, actriţa a apărut ca invitat spe-cial în episoade din serialele, “Zack șiCody, ce viață minunată” și “HannahMontana” difuzate pe Disney Channel.

După aceasta, Selena a fost protagonistaserialului Magicienii din Waverly Place,difuzat pe acelaşi program. Acesta aavut un mare succes şi s-a bucurat deo multitudine de nominalizări şi pre-mii. În 2009 şi-a lansat primului albumde studio ca Selena Gomez & Scene,intitulat „Kiss & Tell”. Albumul a ajuns

în Top 10 Billboard 200.Actriţa a avut probleme destul de

mari din cauza bolii cu care se con-fruntă, lupus. Din cauza ei a fost nevoităsă renunţe în 2016 la primul ei turneumondial.

A pus sănătatea pe primul loc şi s-a retras câteva luni din viaţa publică,

internându-se într-un centru de recu-perare. În vară a suferit un transplantde rinichi tot din caza acestei boli ne-cruţătoare. Francia Raisa, cea mai bunăprietenă a Selenei, i-a donat organulatât de necesar. Despre aceasta, actriţaspune că i-a salvat viaţa.

Vera Pop

Selena gomez, numit[ “Femeia anului” de revista american[ Billboard