Baroana in MteahieBaroana in Mteahie TITUS CRĂCIUN H Ţ J ' ste o chestiune de bărbăţie şi de...
16
Baroana in Mteahie TITUS CRĂCIUN H ŢJ' ste o chestiune de bărbăţie şi de TLX loialitate, Este posibil şi este firesc pentru că sigur trebuie să ştim să ne asumăm în principal lucrurile care nu se împlinesc”. Fraza poate fi atribuită oricui care pune onoarea înainte de tot. Unui general care s-a umplut de ruşine, unui antrenor care a mizat totul pe o carte şi care nu i-a prea ieşit, unui politician cu virtute (sic!) care nu a obţinut, să zicem, un scor electoral propus. Fraza cu pricina aparţine unui politician care are, la ora actuală, hăţurile cele mai importante: premierului Năstase. Contextul nu este o asumare a răspunderii faţă de accelerarea privatizării. într-un . Parlament controlabil ci este o demisie în alb în faţa unui refuz adresat României la summitul NATO de la Praga. Rostirea a venit după întrunirea şefilor de stat şi guvern din ţările candidate la alianţă'... De regulă, premierul nu se hazardează în a face declaraţii gratuite ori fără a calcula efectele pe termen mediu şi lung. Dacă premierul a primit asigurări ferme că invitaţia ne aşteaptă, deja semnată, pe masa întrunirii din noiembrie, atunci gestul seamănă doar a un ultim retuş al imaginii create cu drag şi spor, în care Adrian Năstase apare nU doar ca înfăptuitor al aspiraţiei generale, dar şi ca un cavaler neînfricat, gata oricînd de jertfa. Deci un gest absolut gratuit. , De regulă, însă, deciziile globale, gen extinderea NATO nu se prea anunţă cu luni bune înainte. Se lansează semnale politice (în contextul în care conjunctura internaţională este favorabilă’extinderii), însă orice semnal politic este dublat, triplat sau.înzecit de condiţii. Este întîia - oară cînd extinderea scapă de atributul contabilităţii, al măsurării şi -însumării stricte a parametrilor şi coeficienţilor găsiţi drept unitate de mâsurâ^pentru condiţiile de aderare. Toate semnalele care vin, arată un lucru clar: politicul şi geograficul vor predomina în luarea deciziei. Geografic, har Domnului, stăm bine. - ' Ba chiar ni se iartă păcatele economice11 ce le avem acum, însă, înzecită condiţie care ni se pune este renunţarea la gargară cînd e vorba de corupţie. La ora actuală e singurul hop (inimaginabil de mare) care ne efesparte de invitarea în alianţă. Nimeni din NATO nu e naiv să creadă câ în nouă luni pot apărea rezultate, spectaculoase. De Ce tevatura cu demisia premierului în cazul eşecului? La o .gjdică, nu Guvernul Năstase .este'Wtriovat de un eventual eşec ci toate guvernele de pînă acum. Gel puţin la crearea, proliferarea şi ocrotirea compţiei. Năstase mai are însa nouă luni în care poate modifica ceva legi şi lega ceva persoane. Dacă n-o face acum, cînd conjunctura ne este favorabila, atunci toată vina va fi aruneată în capul Partidul Popular Creştin a fost lansat, ieri, la Cluj-Napoca de către liderul formaţiunii, Vasile Lupu, secondat de vicepreşedinţii Nicolae Breban, Toma Roman, Laurenţiu Dumitraşcu, Anton Vlad, în prezenţa liderilor filialelor ardelene ale PPC. Vasile Lupu şi ceilalţi vorbitori care au luat cuvîntul şi-au construit discursurile pe două axe - proprietatea şi legea funciară ce poartă numele preşedintelui formaţiunii şi lupta împotriva corupţiei, acest fapt fiind, în opinia PPC-iştilor ceea ce îi diferenţiază de PNŢCD-ul din care au ieşit. Aceste două teme au folosit drept argumentaţie în susţinerea pe care Lupu i-o acordă liderului democrat Traian Băsescu. Liderul popular-creştin spune că o colaborare între PPC şi PD-ul lui Băsescu nu exclude susţinerea unui singur candidat, la alegerile prezidenţiale viitoare. Acest lucru va fi, însă, stabilit doar la Congresul PPC programat pentru - începutul anului viitor. Colaborarea cu Băsescu este pe fondul,unei critici dure pe care liderul PPC a adus-o lui Petre Roman, pe care l-a considerat principalul vinovat al guvernării trecute, prin politica de şantaj pe Foto: I. PETCU ! \> vi:.!..' iŢii *af K n T Titus CRĂCIUN -U continuare în pagina a 16-a J Paştele parlamentarilor Deputaţii nu vor lucra luni, pentru că unii dintre aceştia sărbătoresc în teritoriu Paştele Catolic, a declarat, ieri, secretarul Camerei Deputaţilor Tudor .Mohora (PSD). Conducerea Camerei a decis, în acest sens, ca, săptămîna viitoare, deputaţii să lucreze, în plen şi în comisii, dc marţi după-amiază pînă joi Ia prînz. Şi preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a anunţat că această Cameră nu va lucra în prima zi a săptămînii viitoare, ziua de luni fiind declarată liberă pentru sărbătorirea Paşte/ui catolic. Toţi senatorii carc au altă religie decît cea catolică vor desfăşura în această zi activităţi în circumscripţiile electorale, a -adăugat Văcăroiu.- EU ■RO ROWEB MÂNIA Senatorii au modificat Legea partidelor politice Senatorii au aprobat, ieri, un proiect de act normativ privind modificarea şl completarea Legii partidelor politice, documentul referindu-se la clarificarea modului de finanţare a formaţiunilor politice. Potrivit raportului proiectului de lege propus de Guvern, se acordă o subvenţie de bază, de la bugetul de stat, partidelor politice care, la începutul unei legislaturi, au reprezentanţi în grupurile parlamentare, cel puţin într-una din cele două Camere. Astfel, conform noii legi, pot primi subvenţia partidele politice care “au reprezentare în grupurile parlamentare”, fiind înlocuită vechea formulă: “partidele politice care sînt reprezentate prin grup parlamentar”. Proiectul votat de senatori cu 97 de voturi pentru, 19 contra şi trei abţineri urmăreşte clarificarea statutului de beneficiar al subvenţiilor de bază, întrucît în actuala reglementare se prevede ca un grup parlamentar să poată fi format din mai multe partide, iar subvenţia nu se acordă grupurilor, ci partidelor. ‘ g p ft; Birouri de informare în cartierele municipiului Liderul PNL Cluj-Napoca, consilierul municipal Horea Uioreanu a propus, ieri, “o nouă abordare a relaţiei administraţiei publice - cetăţean prin intermediul birourilor de informare din cartierele oraşului”. Uioreanu îşi argumentează iniţiativa prin aceea că “sistemul birocratic din primării şi modul defectuos în care sînt făcute publice hotărîrile consiliilor locale transformă administraţia publică locală într-un cerc închis în care doar cei iniţiaţi se-pot descurca”. în opinia liderului liberal, birourile de informare din cartiere ar trebui să furnizeze locuitorilor informaţiile necesare privind calcularea cuantumului taxelor locale, modul în care sînt folosiţi banii publici, lucrările de investiţii ..contractate de CL în cartierul respectiv, etc. De asemenea, birourile vor colecta şi sesizările şi nemulţumirile cetăţenilor care vor fi înaintate direcţiilor specializate din Primărie. " Titus CRĂCIUN R om ânia şi B ulgaria au făcut progrese în pregătirile pentru intrarea în N A TO şi U E continuare în pagina a 16-a Preşedintele Ion Iliescu a afirmat ieri, în discursul rostit la summitul SEECP de la Tirana, că România şi Bulgaria au făcut progrese notabile în negocierile şi în pregătirea generală pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, ceea ce contribuie la stabilitatea întregii Europe de Sud-Est. Şeful statului român a declarat că un rol important în dezvoltarea regională îl poate juca semnarea 'acordurilor de liber-schimb între ţările membre SEECP pînă la sfirşitul anului 2002, aşa cum s-au angajat prin Memorandumul semnat la Bruxelles în ianuarie 2001. Preşedintele Iliescu a apeciat, de asemenea, că s-au înregistrat progrese sensibile în Cooperarea în domeniul apărării şi securităţii, al combaterii terorismului internaţional, a crimei organizate, a traficului de persoane, de ‘arme şi de droguri, a fluxurilor de emigranţi ilegali. El a arătat că trebuie, însă, acţionat mai ferm pentru combaterea corupţiei şi a birocraţiei, pentru creşterea eficienţei şi transparenţei instituţiilor statului. Iliescu a apreciat câ în sud-estul european climatul este mai favorabil ca oricînd cooperării regionale. El a mai spus câ de aceea statele din zonă trebuie - să-şi propună obiective mai concrete şi mai ambiţioase în această direcţie. PNL Cluj critica organizarea recensămîntului PNL Cluj, într-un comunicat remis presei, îşi exprimă nemulţumirea faţă dc modul în care a fost recensămîntul. Principalele critici aduse de liderul liberalilor clujeni, Marius Nicoarâ, constau în faptul câ în foarte mufte cazuri vizita preliminară a recenzorilor nu a avut Ioc; “faptul câ o seric de reccnzori erau angajaţi în primării a creat şi o atare stare de suspiciune asupra folosirii şi prelucrării datelor personale. Pentm a nu lăsa loc suspiciunilor şi contestărilor, PNL Cluj consideră că datele personale privind etnia, limba maternă şi religia trebuie sâ fie completate personal şi direct de către cetăţean, “pentm a se evita orice abuzuri”. în plus, PNL Cluj consideră că era necesară instituirea, unei Autorităţi Naţionale privind Supravegherea Datelor cu caracter personal şi confidenţial a persoanelor fizice care să funcţioneze sub supravegherea instituţiei Avocatului Poporului, pentru a nu se putea folosi fără bună credinţă nici o dată personală a persoanei recenzate. Titus CRĂCIUN jnLfOTT-.;, ~ ' 1 ’ ; ’
Transcript of Baroana in MteahieBaroana in Mteahie TITUS CRĂCIUN H Ţ J ' ste o chestiune de bărbăţie şi de...
Baroana in MteahieTITUS C R Ă C IU N
H Ţ J ' ste o chestiune de bărbăţie şi de T L X loialitate, Este posibil şi este firesc
pentru că sigur trebuie să ştim să ne asumăm în principal lucrurile care nu se împlinesc”. Fraza poate fi atribuită oricui care pune onoarea înainte de tot. Unui general care s-a um plut de ruşine, unui antrenor care a m izat totul pe o carte şi care nu i-a prea ieşit, unui politician cu virtute (sic!) care nu a obţinut, să zicem, un scor electoral propus.
F ra z a cu p r ic in a a p a r ţin e u n u i politician care are, la ora actuală, hăţurile cele mai importante: premierului Năstase. Contextul nu este o asumare a răspunderii faţă de accelerarea p rivatizării. într-un . Parlament controlabil ci este o demisie în alb în faţa unui refuz adresat României la summitul NATO de la Praga.
Rostirea a venit după întrunirea şefilor de stat şi guvern din ţările candidate la alianţă'... De regulă, p rem ieru l nu se hazardează în a face declaraţii gratuite ori fără a calcula efectele pe term en mediu şi lung. Dacă prem ierul a primit asigurări ferme că invitaţia ne aşteaptă, deja sem nată, pe m asa în trun irii din noiembrie, atunci gestul seamănă doar a un ultim retuş al imaginii create cu drag şi spor, în care Adrian Năstase apare nU doar ca înfăptuitor al aspiraţiei generale, dar şi ca un cavaler n e în frica t, gata oricînd de jertfa. Deci un gest absolut gratuit. ,
De regulă, însă, deciziile globale, gen extinderea NATO nu se prea anunţă cu luni bune înainte. Se lansează semnale politice (în contextul în care conjunctura internaţională este favorabilă’extinderii), însă orice sem nal po litic este dublat, triplat sau.înzecit de condiţii. Este întîia - oară cînd extinderea scapă de atributul contabilităţii, al m ăsurării şi -însumării stricte a param etrilor şi coeficienţilor găsiţi d rep t unitate de m âsurâ^pentru condiţiile de aderare. Toate sem nalele care vin, arată un lucru clar: politicul şi geograficul vor p red o m in a în luarea deciziei. Geografic, har Dom nului, stăm bine. - '
Ba chiar ni se iartă păcatele econom ice11 ce le avem acum, însă, înzecită condiţie care ni se pune este renunţarea la gargară cînd e vorba de corupţie. La ora actuală e singurul hop (inim aginabil de m are) care ne efesparte de invitarea în alianţă. Nimeni din NATO nu e naiv să creadă câ în n o u ă luni po t apărea re z u lta te , spectaculoase.
De Ce tevatura cu dem isia prem ierului în c az u l e şe c u lu i? L a o .gjdică, nu Guvernul N ăstase .este 'W triovat de un eventual eşec ci toate guvernele de pînă acum. Gel puţin la crearea, proliferarea şi ocrotirea compţiei. Năstase mai are însa nouă luni în care poate m odifica ceva legi şi lega ceva persoane. Dacă n-o face acum, cînd conjunctura ne este favorabila, atunci toată vina va fi aruneată în capul
Partidul Popular Creştin a fost lansat, ieri, la Cluj-N apoca de către liderul formaţiunii, Vasile Lupu, secondat de vicepreşedinţii N icolae Breban, Toma Roman, L aurenţiu D um itraşcu, A nton V la d , în p re z e n ţa l id e r i lo r filialelor ardelene ale PPC.
Vasile Lupu şi ceilalţi vorbitori c a re au lu a t cu v în tu l ş i-a u construit discursurile pe două axe - p ro p rie ta te a şi legea funciară ce poartă num ele preşedintelui form aţiunii şi lupta îm p o triv a c o ru p ţie i , acest fapt fiind, în o p in ia P P C -iş tilo r ceea ce îi d iferen ţiază de PN ŢCD -ul din care au ieşit. Aceste două tem e au folosit drept argumentaţie în
susţinerea pe care Lupu i-o acordă liderului democrat Traian Băsescu. Liderul popular-creştin spune că o colaborare între PPC şi PD -ul lui Băsescu nu exclude susţinerea unui s in g u r c a n d id a t , la a le g e r i le prezidenţiale viitoare. A cest lucru va fi, însă, stabilit doar la C ongresul PPC program at pen tru - în cep u tu l anului viitor.
Colaborarea cu B ăsescu este pe fo n d u l,u n e i critici d u re pe care l id e ru l PPC a a d u s-o lu i P e tre R o m an , pe care l-a c o n s id e ra t p rincipalu l v inovat al g u v ernării trecute, prin politica de şantaj pe
F o to : I. P E T C U !
\>vi:.!..' iŢii *af K
n T
T i t u s C R Ă C IU N
- U
continuare în pagina a 16-a JP a şte leparlam entarilor
D e p u ta ţ i i n u v o r lu c r a lu n i, p e n t r u că u n ii d in t r e a c e ş t ia să rb ă to re sc în te r i to r iu P aşte le C atolic, a d e c la ra t , ie r i, sec re ta ru l C a m e re i D e p u ta ţ i lo r T u d o r
.M o h o r a (P S D ). C o n d u c e r e a C am erei a decis, în acest sens, ca, săp tăm în a v iito a re , d e p u ta ţii să
lucreze, în plen şi în com isii, dc m a r ţ i d u p ă -a m ia z ă p în ă jo i Ia p rîn z . Şi p re şed in te le S en a tu lu i, N icolae V ă c ă ro iu , a a n u n ţa t că aceas tă C a m e ră n u va lu c ra în p r im a z i a s ă p tă m în ii v iito a re , ziua de lun i fiind d e c la ra tă liberă p e n t r u s ă r b ă t o r i r e a P a ş te /u i cato lic . T o ţ i s e n a to r i i c a rc a u a ltă re lig ie d e c î t c e a c a to l ic ă v o r d esfăşu ra în a ceas tă zi activ ităţi în c irc u m s c r ip ţ ii le e le c to ra le , a
-a d ău g a t V ă că ro iu .-
EU■RO
R O W E BMÂNIA
Senatorii au modificat Legea partidelor politiceSenatorii au aprobat, ieri, un proiect de act normativ privind modificarea şl
completarea Legii partidelor politice, documentul referindu-se la clarificarea modului de finanţare a formaţiunilor politice. Potrivit raportului proiectului de lege propus de Guvern, se acordă o subvenţie de bază, de la bugetul de stat, partidelor politice care, la începutul unei legislaturi, au reprezentanţi în grupurile parlamentare, cel puţin într-una din cele două Camere. Astfel, conform noii legi, pot primi subvenţia partidele politice care “au reprezentare în grupurile parlamentare”, fiind înlocuită vechea formulă: “partidele politice care sînt reprezentate prin grup parlamentar”. Proiectul votat de senatori cu 97 de voturi pentru, 19 contra şi trei abţineri urmăreşte clarificarea statutului de beneficiar al subvenţiilor de bază, întrucît în actuala reglementare se prevede ca un grup parlamentar să poată fi format din mai multe partide, iar subvenţia nu se acordă grupurilor, ci partidelor. ‘
g p f t ;
Birouri de informare în cartierele municipiuluiL ideru l PN L C luj-N apoca, consilie ru l m unicipal
H orea U ioreanu a propus, ieri, “o nouă abordare a relaţiei administraţiei publice - cetăţean prin intermediul birourilor de informare din cartierele oraşului” . Uioreanu îşi argum entează iniţiativa prin aceea că “sistem ul b irocratic din prim ării şi m odul defectuos în care sînt făcute publice hotărîrile consiliilor locale transformă
ad m in istra ţia publică locală într-un cerc închis în care doar cei iniţiaţi se-po t descurca”. în opinia liderului
liberal, b irourile de informare din cartiere ar trebui să fu rn izeze lo cu ito rilo r inform aţiile necesare p riv in d calcularea cuantum ului taxelor locale, m odul în care s în t fo lo s iţi b a n ii p u b lic i, lu c ră r ile de in v e s tiţ ii
..con tracta te de C L în cartie ru l re sp ec tiv , e tc . D e a se m e n e a , b i r o u r i le v o r c o le c ta şi s e s iz ă r i le şi nem ulţum irile cetăţenilor care vor fi înaintate direcţiilor specializate din Prim ărie.
" T i t u s C R Ă C IU N
R o m â n i a ş i B u l g a r i a a u f ă c u t p r o g r e s e î n p r e g ă t i r i l e p e n t r u i n t r a r e a î n N A T O ş i U E
continuare în pagina a 16-a
Preşedintele Ion Iliescu a afirm at ieri, în discursul rostit la summitul SEECP de la Tirana, că România şi B ulgaria au făcut progrese notabile în n e g o c ie r i le şi în p re g ă tire a generală pentru aderarea la Uniunea E u ro p e a n ă şi N A T O , ceea ce co n trib u ie la stab ilita tea întregii Europe de Sud-Est.
Şeful statului rom ân a declarat că un ro l im p o rtan t în dezvoltarea reg ională îl poate ju ca sem narea
'acordurilo r de liber-sch im b în tre ţă r i le m em b re S E E C P p în ă la sfirşitul anului 2002, aşa cum s-au angajat prin M em orandum ul sem nat la Bruxelles în ianuarie 2001.
Preşedintele Iliescu a apeciat, de a se m e n ea , că s -au în r e g i s t r a t progrese sensibile în Cooperarea în dom eniul apărării şi securităţii, al c o m b a te r i i te ro r i s m u lu iinternaţional, a crimei organizate, a traficului de persoane, de ‘arm e şi
de droguri, a fluxurilor de em igranţi ilegali. El a arătat că trebuie, însă, acţionat mai ferm pentru com baterea co ru p ţie i şi a b iro c ra ţie i, p e n tru creşterea eficienţei şi transparenţei instituţiilor statului. Iliescu a apreciat câ în sud-estul european c lim atul e s te m ai fa v o ra b i l c a o r ic în d cooperării regionale. El a m ai spus câ de aceea statele din zonă trebuie - să-şi propună obiective m ai concrete şi m ai ambiţioase în această direcţie.
P N L C lu j c r it ic a o r g a n i z a r e a
r e c e n s ă m în t u lu iPNL Cluj, într-un comunicat
rem is p re se i, îş i ex p rim ă nemulţumirea faţă dc modul în care a fost re ce n să m în tu l. P r in c ip a le le c r it ic i aduse de liderul liberalilor clujeni, Marius Nicoarâ, constau în faptul câ în fo a rte m ufte c az u ri v iz ita preliminară a recenzorilor nu a avut Ioc; “ faptul câ o seric de reccnzori erau angajaţi în primării a c re a t şi o a ta re s ta re de susp ic iune asupra fo lo sirii şi p re lu c rării d a te lo r p e rsonale . Pentm a nu lăsa loc suspiciunilor şi c o n te s tă r i lo r , P N L C luj consideră că d a te le personale privind etnia, lim ba m aternă şi religia trebuie sâ fie completate p e rso n a l şi d ire c t de c ă tre cetăţean, “pentm a se evita orice abuzuri”.
în plus, PNL Cluj consideră că era n e ce sa ră in s t itu ire a , unei A u to r ită ţi N a ţio n a le p r iv in d Supravegherea Datelor cu caracter p e rso n a l şi c o n f id e n ţia l a p e rso a n e lo r f iz ic e c a re să funcţioneze sub supravegherea instituţiei Avocatului Poporului, pentru a nu se putea folosi fără bu n ă c re d in ţă n ic i o dată personală a persoanei recenzate.
T i t u s C R Ă C IU N
jnLfOTT-.;, ~ ' 1 ’ ; ’
• CaiTniltml o r e c î « f f;-M. QM! î CU' episc0Pul Aretuselor; Sf. Mc. Chirii Diaconul.9 tohc. Ss. Marcu, ep., m., Cirild., m. şi însoţitorii lor(f362).
>% ♦ i- *ts y
• •PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: Ţ9-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN:. 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: ' 3I-2I-2Ε POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: • 98I• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70. in t 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1
PROTECŢIEI SOCIALE:' 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 -• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: - 991 ,• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: 19-87-48• R A . APĂ CANAL: ' 19-14-14• RA . a Domeniului Public: 19-40-55• R.A.T.U.C. 43-09-17• SC . "SALPREST" S.A.: 19-55-22• SCPRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR '
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928: 433424
• JANDARMI: 956• GARA CIuj-Napoca: 952• AG ENDA CFR: 43*20-01;
Turda-31-17-62; D ej-21-20-22• ALIAN ŢA ANTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA CFN. JUD. PENTRU PROTECŢIA |
DREPTURILOR COPILULUI 983,42-01-46• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE I
MUNCĂ CLUJ 19 54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10, I9-0S-62• INSPECTORATUL TE R ITO R IA L DE |
MUNCĂ: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU. 19-73-77
EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION |
(tardiv . o f e r â :
BIBLIOTECI
ORARUL CURSELOR INTERNE luni u
Cluj -» Otopeni 19,00Cluj -> Otopeni 07,00 şi 16,35
marţiCluj -> Otopeni 07,00 şi 15,15
miercuri Cluj Otopeni 19,00Cluj -» Otopeni 07,00 şi 16,35
joi 'Cluj -9 Otopeni 07,00 .C lu j-9 Otopeni " 15,15
vineri -Cluj -9 Otopeni • 07,00 şi 20,10Cluj -9 Otopeni 20,35
sîmbătă C lu j-9 Otopeni 07,00
duminică Cluj -9 Otopeni 07,00 şi 15,15
EXTERNE«FtARUL CURSELOR Cluj -9 Frankfurt Duminică, marţi şi joi 9,40 Frankfurt -9 Cluj Duminică, marţi şi joi — 11,50 Cluj -9 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,00 Cluj -9 Bolognaluni, miercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna *9 Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10.
Rezervări prin telefon şl e-mail sau la sediul firmei:
EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064-433.569; 193.442 “
e-mail: [email protected]
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala de lectură (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tei. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri:9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu rir. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 19,45; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti - activitate suspendată, Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri: 9,00- 14,45; Filial a Bibliosan (Spitalul do Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi ş i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la Jiliaiele de cartier.
Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
REPUBLICA - Victime colaterale, SUA, premieră (13; 15,30: 18; 20 ,30; 23). Zilnic speciacoie cu tarif redus de la ora 23 • ARTA -EURIMAGES - Din Iad • povestea Iul Jack spintecătorul, SUA - premieră (11; 13,30; 16;18.30); SERI DE FILM FRANCEZ - zilnic de la ora 21 : 29-30 martie - La lectricc, 31 martie -1 aprilie - Marius et Jeannette; 2 aprilie - La vie est un long flcuve tranquille. 3 aprilie - Post coitunr, 4 apniie - La puritalne. Filmele sini subtitrate în limba engleză ‘ VICTORIA - închis pentru renovare" FAVORIT - Furios şl Iute, SUA (13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - Păcat originar, SUA (13; 15; 17; 19). Luni - închis.
TURDA: FOX - Harry Potter şl piatra rdozofală, SUA (13; 16; 19). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.
DEJ: ARTA - Ocean's eleven - Faceţi Jocurile, SUA (15; 17,15;19.30). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22
GHERLA: PACEA - Ort Dolittle 2. SUA (15; 17; 19). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi - închis.
F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent.Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti
nr.75, tel.42 62.72, orar non-stop, Farmacia -•REMEDIUMFARM". Mu! 21 Decembrie nr. 131, lei. 41-29-01, orar non-stop,
Farmacia "VISCUM", str. Fin!Inele nr. 7, tel. 092/32-80-30.Farmacii cu serviciu prelungit. Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50,
telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia ’TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, lelefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapteFarmacia nr. 2, slr. Gh. Doja nr. 37, tel.
19-48-054, orar 20-8.
k D i s p e n s a r u l
P o l i c l i n i c c u P l a t ă _cr. - - cc
instituţie cu vechi ?
renume în asigurarea
consultaţiilor medicale,
angajează medici de
toate specialităţile. Adresa: Ş tefan Ludivig Rotit (fosta M âloasa) n r . 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.
c JV i n e r i , 2 9 m a r t i e
TELE 7 a b c«. Str Uktruitl ftr.l Hm « >2 O «IM 11111114: mtNSI»
Astăzi, 1 8 ,0 0 : T E L E 7
ACTUAL; 18,30: V IT R IN A ;
22,00? TEL E 7 A CTU A L
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 2 5 -2 9 m artie •
Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 26,27, 29 (11-13), dr. V. Bodo - 27 (15-17), dr. R. Cotârtă - 27 (10-12), dr. M. Diaconu - 27 (10-12), dr. S. Loga - 29 (9-11), dr. A F . Oros - 28 (14-16), dr. A. Păunescu - 26 (16-18), dr. D. Ptaton - 28 (16-18), dr. M. Suciu - 28 (10-12), dr. V, Tătara - 29 (10-12), dr. C. Tonea - 26 ,28 (9-11), dr. A Varga - 25,29 (9-11); Homeopatie. Dr. L Barbăalbâ- 27,29 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea - 28 (17-18), dr. A lancu - 28 (10-12), dr. I. Ivanduc- 26, 28 (12-13), dr. I. Paţiu - 27 (11,30-13), dr. T. Popescu - 27 (9-11), dr. N. Prişcâ - 27 (16- • 18); Interne. Dr. N. Pop - 28 (14-16), dr. G. Rădulescu - 26 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor- 26,28 (10-12), dr. S. Standu - 27 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 28 (17-18), dr. C. Cosma- 27 (11-13), dr. P. Pitea - 28 ‘(9-11), dr. M. Simu - 29 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 27 (12- 13), dr. R. Mitea. - 26 (14-15), dr. L Toma - 29 (11-13); Psihiatrie. Dr. M. Gheorghiu - 27 (16- 18); Endocrinologie. Dr. I. Duncea - 28 (17-18), dr. E. Popescu - 27 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 26 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleaga - 26 (9-11); O.R.L. Dr. E. Plăian - 28 (9-11);. Neurologie. Dr. M. Abrudan - 28 (12-13); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 27 (14-15,30), dr. I. Usinevidu- 29 (10-12); Pneumoftiologie. DrTM. Man - 26 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 28 (16-18); Ortopedie. Dr. Z Popa - 28 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 28 (12-13); Oftalmologie, Or. I. Hoije - 26 (14-15), dr. M. Nassiri - 28 (15,30-17,30); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 27 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 26, 27, 28, 29 (9-11).
In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi-hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medidi din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16*17, de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face. numai pe bază de trimitere de Ja medidi noştri. Donaţiile se fac la. sediul Policlinicii, la secretariat, şi in contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala’ CIuj-Napoca.
HjTOK 7,00 . Jurnalul de ţ Ţ r j j ! dimineaţă; ’ 7,30 Strict K *» h3) necesar; 8,15 Pasiuni (s/r);9.00 Luisa (s/r);,10,40 Reflecţii rutiere (r); 10,55 TVR Craiova; 13,00 Profesioniştii (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Drepturile ortiului; 15,30 Tribuna partidelor parlamentare;16.00 Convieţuiri (mag.); 17,00 Poveste de dragoste; 178,45 Pasiuni (s); 18,30 Corect!; 18,35 Careul de Aur; 19,15 Avanpremieră Ştiri. Sport;19,35 România politică; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Parol!; 20,50 Ploaia de stele; 22,20 Ştirile de sîmbătă asta; 22,50 ‘Amy (s); 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Secretele trecutului (thriller SUA 1999); 1,35 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,20 Curat Caragiale! Parol!
I l f l t f f ) '''OO Tn mijlocul furtunii (f/r); 7,50 Dimineţile gnui
bărbat cuminte; 8,50 Fete vesele (s);9.15 Desene animate; 10,10 Zona crepusculară (s/r); 10,35 Tată, am încurcat-o! (s); 11,00 Călătorind prin ţară (r); 11,30 Reforma la bani mărunţi; 12,00 Destine (r); 12,25 Transilvania insolit (r); 13,25 Ştiri;13.30 Puls 2002 (r); .14,00 Desene animate; 15,15 Televiziunea... (div.);16.15 Feţe; 16,30 Camera de gardă;17.00 Primul pas. Emisiune dedicată minorităţii rromilor; 17,55 Ştiri; 189,00 Tată, am încurcat-o! (s/r); 18,3.0 Desene animate; 19,05 în mijlocul furtunii (s); 20,00 Conspitaţii (do);20.30 Lumea rugby-ului (do); 21,00 Zona crepusculară (s); 21,30 Telejurnal; 22,00 D'ale Iu’ Mitică;23.00 Concert de la Berlin; 0,30 Remix; 1,30 Conspiraţii (do/r); 2,00 Lumea rugby-ului (do/r).
.. . 7,00 Marius TucăShow (r); 8,00
Observator. Ştiri sportive; 9,00 Cafeaua cu sare; 10,00 îmbrăţişări pătimaşe (s); 11,00 Palais Royale (f/ r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 MacGyver (s): 14,00 Vecinii (div.rI):16.00 Ispita (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Soledad (s); 19,00 Observator; 20,00 Paparazzi (div.); 22,00 Şansă ratată (f.SUA 1997); 0,00 Capcanele adolescenţei (dramă SUA 1991); 1,30 Observator (r); 2,30 Ispita (s/r); 3,15 MacGyver (s/r); 4,30 Soledad (s/r); _6.00 Cafeaua cu sare (r).
’ 14,00 Tradiţiile românilor (r); 14,30 Animalele.sălbatice (do); 15,30 Viper (s); 16,30 Luna sălbatică (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 18,55
‘Focus special; 19,05 Camera de rîs;19,30 Real TV; <20,00 Copiii spun lucruri trăsnite (div.); 21,00 O femeie face carieră (co.SUA ’88); 23,00 Focus Plus; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Viper (s/r); 0,55 Clip Art (r).
Î L 'd o c ,
^ 7,00 Teo (div./r); 8,00ştirile Pro TV; 9,00 Tînâr
şi neliniştit (s/r); 10,15 ProVest (r);11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00Total Recall (s); 14,00 Operaţiunea Monstrul (f/r); 16,00 Tînâr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Tînăr şi neliniştit (s); 18,30 împreună pentru copii; 19,00. Ştirile Pro TV; 20,00 Rîdeţi cu oameni ca noi (div.); 21,30 Indiana Jones şi arca pierdută (f.SUA '80); 23,45 Aliens (thriller SF SUA '86); 2,00 Răzbunarea (dramă SUA '90).
7,00 Luna sălbatică (s/' r); 8,00 Zid; 13,00 Tibanu'
pescuieşte şi vînează; 13,55 Clip Art;
7,35 Ştiri (r); 7,50 : Videodipuri; 10,00
Tentaţii; 11,00 Documentar DW;12,00 Apel; Crimă (s/r); 13,00 Videodipuri; 14,00 Ştefan Luchian (îl
'r); 16,15 Reportaj 7 abc (r); 17,00 Germania astăzi (do); 17,30 Apel: .Crimă (s); 18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul azi (do); 19;30 As show (r);20.30 Căsătoria (dramă URSS 1977); 22Î15 Concert; 23,00 Documentar DW; 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videodipuri.
’-.*îr**»e5S 7 -00 Poveştiriadevărate (r); 7,30 La
casa de vis (r); 8,00 Amor de căţel (s/r); 9)00 Maria Belen (s/r); 10,15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s);. 15,00 Dreptul la viaţă (s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a ); 16,00 Fiorella (s); 17,30 Amor de căţel (s); 18,30 Maria Belen (s);19.30 Poveştiri adevărate; 20,00 Vei fi a mea, Paloma! (s); 22,00 Salome
*,(s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Chef de chef (r); 1,00 Dreptul la viaţă (s/r); 1,45 Petrecerea (r); 3,45 Acasă la români (r).
NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Vama timpului (r); 11,00 Pulsul economic (r); 18,30 Express; 18,40 Sport; 18,45 Astăzi în Cluj; 19,00 Faţă în faţă cu reforma - cu Dan Olteanu; 20,00 Express; 20,10 Sport;20,15 Aleşii noştri - parlamentarii; ”21,30 Audienţe cu Ion Novâcescu; 21,45 Aleşii noştri - parlamentarii;22,00 Express; 22,10 Sport.
18 .20-20 .00 Paradisul cftitNvpcA fem eilor - realizator Nicoleta Ţăranu (Magazin); 20.00-20.30 Alternative politice - realizator. Nicoleta Ţăranu.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intenenite în programele posturilor de televiziune.
a s tă z i, d e la ora 19,00: S Ă R U T Ă -M Ă
de Vlad Zografi
a s tă z i, d e la ora 18,30:
P A IA Ţ Ed e R. L eo n c a v a llo
r ; :
n ^ n s i - J i i sC e n t r u l M e d ic a l Str. Mehedinţi nr. 1-3
(lîngă “BIG” M ănăştur) Oferă servicii medicale în
specialităţile:- - d e r m a to v e n e r o lo g ie ş i alergologie -- obstetrică - g in eco lo g ie şi ecografie- m edicină interna -o r to p ed ie- e c o g r a f ie , EKG, p r o b e funcţionale ventilatorii
laborator clinic com puterizatRecoltări - zilnic 7.30 -1 1 .0 0 Informaţii şi programări la
telefon: 17.11.84.
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea M oţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu-- medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
T ratam ente stomatologice complexe:
• terapie • protetică (ceramica)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la taL: 430.028
Orar: luni - vineri: 9 - 19,
sîmbătt: 10 -13.
CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,
str.PROF CfORTEA nr.9 (c&rti&r Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ I I :
P ro f.d r . L U C IA N L A Z Ă R( G i n e c o l o g i e , C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )
L, Ml: 15-18; Ma, J: 16” -18"
D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)
M a, J : 14 *-16; V: 1 5 -1 7S: 9 - 11
Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)
L, Ml: 18 -20 ; Ma, J :1 8 M-20 V: 16-20
PROGRAM ARE: tel/fax (064) 18 .76 .04
în timpul orelor de funcţionare a cabinetului
MEDIPRAX . Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU loan CIuj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21
CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDiATRICA; ORTOPEDIE: MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; . BIOENERGIE; ECOGRAEIE. 'Informaţii, programări la telefon:
(064) 421806; 094-605935.
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
LtltOR-VrORtl, DE SlSiTITE IIIYÎll.i HJ'J stă Ia dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.______
V in e r i, 29 martie - 07 :00 P r im a o r ă (Program informativ BBC - 6:00;.
92.8p*
06:00 -£ oD Date m eteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii culturale - 6:40); 07:00 -1 0 :0 0 Primul salut-cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei jcentrale, 07:50, 0 8 ,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Spotf cu Mihai Petruşcâ, 09 :00 Ştiri, 09:20 "Ce mai crede lumea", 9:40 Spune-ţipăsul): 10:00 -13 :00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 Program informativ BBC): 13:00 - 15:00 Scurt pe doi - cu Marius Marchiş (1 3:00 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri): 15:00 - 18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanir (1 5 :0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 :0 0 Ştiri, meteo, sport. Telefoane surpriză Îri direct pentm sărbătoriţii zilei) 18:00 -18:30 Program informativ BBC: 21:00-23:00 Şapka Pub Life - transmisie în direct.
— ~ — ’ v in e r i, 29 martie{( T ) ) i ) Ş T IR I: 0 9 .00 , 10 .00 , 12.00, 15.00, 16.00 B BC - 0 6 .00 , 1 1 .00 , 14 .00 , 18.00. 6 .3 0 -9 .00 - S U P E R
M A TIN A L: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20),Punctul de vedere (7 .45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55) 9 .00-12 .00 P A TR U L A DE SERV IC IU : 9.30 Revista presei. Punctul de vedere (10 .15): ConcursurT(10.30,1jl30Ţ;_
12.45 Sport pe mapamond; 12.00-18.00-Bunii noştri cu Eugenia Daubler 14.45 - Click FM, 15.15Biografia zilei, 15.30 - Votaţi Radio Transilvani?, 16.15 - Planetacinema, 16.30-17,00 - Dedicaţii - Fonoteca de su flet - MihaiBoanda 21.00 - Taxi m usic (dedicaţii) - Frecvenţa Obligatorie- Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile C rim inale - Nicu-Aiexandrescu 01.00-6 .00 Unde M ag ice ..U N IP L U S QntHn V ineri, 29 m artieU N IP LU S R a d io p r0g fa m . inform ativ BBC: 6 ,00 -6 ,3 0 ;8 ,0 0 -8 ,2 0 ,11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23 ,00 . 6 ,30-10 ,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale.9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13 ,00 ,15 ,0 0 ,1 6 ,00 ,17 ,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21.00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale ' 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
Vineri, 29 m artieJUfâSŞSfcaşr ” 6,00 Bună dimineaţa. Un program matinal de 'î" “ i£ 5"Î!Î 1 informaţii şi muzică prezentat de Dan Moşoiu.
8 .0 0 Em isiunea în limba maghiară: 1 0 ,0 0 De zece ori România: 11 ,05 Exclusiv magazin. P rezintă Anca Bota &
C ris tia n Z o ic aş ; 1 2 ,00 R adiojurnal transilvan, 13 ,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară.18,00 Radiofax. Prezintă Bogdan Roşea. 18,30-20,00 Atheneu
/-p re z in tă Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 2 0 ’00 Ştiri. 20,05 Marius Music Show. Prezintă M arius M erca. 21 ,00 Ştiri: 2 1 ,5 0 Ştiri. 2 1 ,58 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHz. 22 ,00-24,00 Pe 95,6 KHz Paralele muzicale._ . V ineri, 29 martieRADIO FIR 96,2 FM DEJ L |N |A D E g T A R T g.oo -
10.00, horoscop/sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: F IR U ’N ZEC E PArşPE, 10.00 - 14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 - 18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, Ştiri* artistul zilei; F IRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; JUR NA LU L BBC - 7.00, 8.00,-11.00, 14.00, 18.00; ŞTIR ILE RAD IO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30; ŞTIRI SPO RTIVE, 16.45; SEARA CU C IPR IAN, 1 8 )3 0 2 3 .-0 0 ; D IR EC T ÎN NOAPTE, 23.00 - 0 5 .00 ,-dedicaţii muzicale în direct, cu Ciprian Muncelean.,
M 1 I k J
' Â IC 1 ar putea fi ^ .ţ i reclam a dum neavoastru E a
2 0 } \ 7 I T '•r<rţş
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROM PRES şi MEDIAFAX.
- SKSL. raaECINE ESTE 1I1N0MT PENTRU STAREA ARMATEI FRANCEZE?
L E FIG A R O
(A rt ic o l de J e a n -L o u is D e b re , fo s t m inistru, preşedintele g r u p u lu i A d u n a re a p e n tru R e p u b lic ă d inAdunarea-Naţională)
Indisponibilitatea portavioanelor, inexistenţa unor rachete de croazieră franceze, incapacitatea noastră din ultimele săptămîni de a încheia nişte acorduri de staţionare sau de survol cu ţările din Asia centrală, toate aceste evenimente au provocat un sentim ent de frustrare în rîndu l majorităţii concetăţenilor noştri.
Ei au aflat cu acest p rile j, cu uluire, că 40 la sută din avioanele de transport şi elicopterele m ilitare, tot atîtea nave* militare, precum şi 60 la sută din tancurile arm ate i terestre sînt indisponibile, din lipsă de piese de schimb sau de credite
: pentru a le plăti. .A u văzut apoi defilînd pe străzi miile de jandarm i care reclam au in d e m n iz a ţii şi mijloace: un spectacol de neuitat, la
■ care nu s-a asistat în şapte secole de existenţă a acestm corp prestigios, considerat pînă atunci ultimul "zid
, ' de apărare" al statului. In prezent, A- sîntem anunţaţi că o m are tensiune
domneşte în rîndul forţelor arm ate
în aşteptarea m ăsurilor financiare pe care guvernul le-a prom is pentru “a calma m urm urul de nemulţumire”;
Cum s-a ajuns, oare, aici? Cui trebuie să im putăm această situaţie care pune în jo c a tît securitatea francezilor, cît şi locul ţării noastre în lume? C ifrele vorbesc de la sine. R e d u ce rea g lo b a lă a c red ite lo r pentru apărare nu reprezintă deloc o noutate. E a a început, în 1982 şi a c o n tin u a t, în t r - o p ro p o rţie neînsem nată, după căderea Zidului Berlinului (3,3 la sută din PIB în 1982; 2,8 la sută în 1990; 2,3 'la sută în 1997). Dar, la urm a urmei, o diminuare a efortului de apărare la sfîrşitul Războiului R ece, în timp ce am eninţarea se îndepărta, putea să pară justificată. ,- Un fapt ju stifica t m ult m ai puţin,
într-un context de crize repetate, îl constituie noua reducere brutală a c red ite lo r m ilita re în reg istra tă în intervalul 1997 - 2002. în decurs de cinci ani, s-â ajuns de la 2,3 la sută i a nivelul de 1,9 la sută din produsul intern brut (PIB).
Or, această dim inuare a intervenit chiar în condiţiile în care tocmai fusese lan sa tă re fo rm a cea mai ’ rad ica lă p e ca re au cu n o scu t-o
forţele noastre armate de Ia războiul d in A lg e ria . In te re su l red u s al guvernului socialist faţă de apărare se rezum ă în două cifre: partea din bugetul de stat consacrată apărării s-a diminuat deda 12,3 la sută la 11
i a sută, iar creditele de cercetare s-au redus cu 25 la sută între 1997 şi 2002. însuşi viitorul este, aşadar, sacrificat. Or; ceea ce este mai grav, a c e s te r e s t r ic ţ i i b u g e ta re au in te rv e n it în tr -o p e r io a d ă de c o n ju n c tu ră eco n o m ică fo a rte favorabilă; în tim p ce Franţa relansa c reşte rea ' econom ică. A tunci, se pune în trebarea: cine, oare, este răspunzător pentm această situaţie? Cel care decide este primul m inistru,' după ce a ascultat părerile miniştrilor săi. Şi ce s-ar fi întîmplat, oare, dacă preşed in tele R epublicii Franceze, Jacques Chirac, nu âr fi intervenit neobosit, în particular şi în public, p e n tru a-1 în d em n a pe p r im u l m inistru la eforturi suplimentare? Este greu de imaginat! De peste un an , în n u m ero ase rînduri, ş e f u l . statului a avertizat, de asemenea, îm p o tr iv a d e g ra d ă r ii c o n d iţie i m ilitare, atrăgînd atenţia guvernului asupra riscurilor adîncirii decalajului dintre armată şi societatea civHă, în
perspectiva trecerii la săptăm îna de lucru de 35 de ore
în ultim ii patru ani, s-a accentuat eca rtu l în tre arm ata b rita n ică şi arm ata franceză: Locul Franţei în Europa şi în lume este în joc. Ţara n o a s tră -d isp u n e , d in fe ric ire , de a tu -u r i e se n ţia le pe c a re . i le d a to re a z ă lu i J a c q u e s C h irac . D isp u n e m de o a rm a tă profesionalizată care se poate angaja im ediat, pretutindeni unde interesele şi valorile noastre sînt ameninţate. D ispunem de o forţă m odernizată şi _ credibilizată care constituie ultima- g aran ţie a supravieţu irii naţiunii.
( Avem un m odel de arm ată pentru anul 2015 care răspunde exigenţelor securitâţir. noastre. D ispunem de o apărare europeană care urm ează să p e rm ită U n iu n ii E u ro p e n e ca, treptat, să-şi ia destinul în propriile m îin i . D a r, a ce s te a tu -u r i s în t am eninţate în prezent de restricţiile
•bugetare acum ulate. învăţăm intele de pe urm a războiului din Kosovo şi d in A fganistan nu au pu tu t fi însuşite. Proiectul de lege privind program area m ilitară m ort în faşă n u p o a te fi c red ib il d in cau za bugetului pentru echipare pe anul2002.
m m m m
I T O G H I
O politică puternică a Rusiei în relaţiile cu SUA şi cu Europa înseamnă o apropiere constantă şi nu zig-zaguri populiste. Rusia trece printr-o nouă dezamăgire faţă de America. Valul de compătimire şi de speranţe într-o “prietenie de nezdruncinat”, ce şi-a făcut apariţia pentru o scurtă perioadă, imediat după atacul terorist din septembrie, a fost dat uitării. Peste tot numai iritare, supărare, Critică. Cu toate că Occidentul nu critică politica militară rusă în bloc, ci pe bucăţi. însă nu este greu să aşezi criticile şi afirmaţiile disparate într-un tot comun. Imaginea generală ar arăta aproximativ în acest fel: Rusia urmează în relaţiile cu SUA cursul unor concesii unilaterale. Şi, cu cît mai multe concesii face Rusia, cu atît mai tare este ea 'Înghesuită”. - 1
în ce ar trebui să constea o politică puternică, ofensivă a Rusiei într-o atitudine ofensată şi într-o trîntire de uşă? însă, aceasta nu este o politică, ci o adevărată isterie adolescentină. Sau; situaţia cu Georgia. Criticii explică: SUA s-au infiltrat în CSI şi tocmai ei, şi nu Rusia, vor deveni, mîine, principala forţă politică în CSI. Fără îndoială, aceasta nu este o frică fără temei, o asemenea problemă există cu adevărat. însă, apare din nou întrebarea: ce fel de “replici asimetrice”, eficiente, aşteaptă compatrioţii ruşi
de la conducerea Rusiei? Să se debarce un desant în Mexic sau în Haiti, Ia rugămintea guvernelor acestor ţări? însă, astfel de rugăminţi nu prea se fac auzite. Nici măcar din partea lui Fidel Castro. Sau, poate, ar fi bine ca Abhazia (regiune din cadrul Georgiei) să fie primită în componenţa Federaţiei Ruse şi, în acest fel, să
' se declanşeze un război civil în cadrul CSI. în acest caz, Rusia nu va face nimic altceva decît să-şi incendieze propria graniţă sudică şi “să-şi încălzească" mîinile la vîlvătăile propriului gard.
Totuşi, nu amănuntele sînt importante, ci principiul. R elaţiile ‘ cu SUA, cu Occidentul, reprezintă o problemă spinoasă, nu numai din punctul de vedere al politicii externe a Rusiei, ci şi din prisma politicii sale interne şi chiar economice. Acest lucru reprezintă, dacă -doriţi, o problemă a filosofiei ruse. Trebuie să facem ' următoarea precizare. Da, Europa şi SUA nu sînt unul şi acelaşi lucru, ele au propriileJor contradicţii, Occidentul nu este unitar, etc. însă, această speranţă a Rusiei de a specula contradicţiile dintre ,cele două părţi, de a se apropia de Europa în ciuda yankeilor “tupeişti” şi “insensibili", face parte din categoria “viselor deşarte”. SUA sînt şi “acoperişul” şi “motorul” întregii lumi occidentale. Oricît de tare ar bodogăni Europa, ea nu se va încumeta niciodată la un conflict deschis cu SUA, şi mai ales din cauza Rusiei. Şi încă ceva: pentru a putea scoate căruţa rusă din noroiul în care a
intrat pînă peste cap, sînt necesare nu numai investiţii europene, dar şi americane. în concluzie, este imposibil să te uiţi spre Occident şi privirea să evite SUA. Nu doar în această jumătate de an, dar şi în decursul tuturor celor 10 ani, Rusia nu a primit investiţii serioase din partea Occidentului (iar China şi Brazilia au primit!). Rusia nu a fost acceptată în OMC şi nici în NATO nu a fost phematâ. în schimb, fără prea mare delicateţe, statul rus este împins de pe pieţele sale tradiţionale de armament, iar acum începe să fie strîmtorat chiar pe teritoriul CSI
Totuşi, ar trebui luate în calcul două lucruri. Primul: Rusia nu mai are un “alt Occident”. Al doilea: de una singură, fără investiţii din partea Occidentului, fără o integrare adevărată în structurile economiei occidentale, Rusia nu va putea să-şi revină. Ruşii nu vor putea sâ se scoată din mocirlă trăgîndu-se singuri de păr, nici chiar dacă ar trage cu furie, nici chiar dacă şi-ar zmulge propriile scalpuri, aşa cum şe întîmplă în perioada lui Petru I sau Stalin. Ce politică ar fi cu adevărat puternică? Cea care dă curs atitudinilor populiste, făcînd inutile şi ridicole orice gesturi ameninţătoare la adresa SUA? Sau cea care analizează în mod serios realitatea şi care se îndreaptă în mod consecvent spre Occident, încercînd să evite zigzagurile inutile? Da, această politică “fără zigzaguri" nu este prea populară în Rusia, însă tocmai ea ar putea da roade.
A J U T O R U L A C O R D A T L U M I I A T R E I A T R E B U IE S Ă E IE T R Ă S Ă T U R A D IS T I N C T IV Ă A C IV IL IZ A Ţ I E I N O A S T R E
IR IS H T IM E S
( A r t i c o l s e m n a t d e L i z z
O 'D o n n e l, m in is tru s ecre tar de stat în M i n i s t e r u l d e E x t e r n e a l R e p u b lic ii Ir la n d a )
Deceniul trecut a asistat la numeroase reuniuni internaţionale unde m arile puteri; şi statele generoase s-au reunit pentru a dezbate probleme globale. Aceste conferinţe au costat o adevărată avere, dar au avut drept rezultat- progrese mult prea lente. Conferinţă de la Mopterrey promite totuşi să fie. diferită. în primul rînd, este 'prima reuniune pregătită concertat de toate organizaţiile globale majore ONU, Banca Mondială, Fondul Monetar internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului. Faptul că aceste organisme au cooperat la pregătirea ei este un demers pozitiv în sine. El este indiciul unei noi voinţe din partea acestor organizaţii de a
x conlucra în abordarea problemei crucială a sărăciei globale. în al doilea rînd, conferinţa are loc după atentatele teroriste din -11 septembrie, împotriva SUA. Atacurile
teroriste din SUA au focalizat atenţia asupra disperării şi lipsei de speranţă a celor care trăiesc în sărăcie extremă. Deşi sărăcia în sine nu este o cauză a terorismului (teroriştii care au deturnat avioanele din SUA proveneau în general din familii înstărite), eâ” contribuie la crearea condiţiilor care generează fUndamentalism şi. terorism. în al treilea rînd, conferinţa abordează o problemă relativ clară şi simplă. Cum
î va colecta comunitatea internaţională banii pentru a atinge obiectivul convenit în plan internaţional, al eradicării, pînă în 2015, a sărăciei unui număr de cel puţin jumătate din cele 1,2 miliarde de persoane care trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi?
Deşi a existat un mare număr de dezbateri privind imoralitatea unei lumi în care atît de mulţi oameni trăiesc în tr-o sărăcie extremă, problema cea mai importantă a creşterii asistenţei în vederea dezvoltării, din partea statelor bogate către statele sărace, nu a fost abordată cu seriozitate. Ceea ce este trist, e că în ultimul deceniu, în ciuda tuturor discuţiilor lăudabile,
asistenţa din partea comunităţii dezvoltate a fost în declin constant, în medie, statele bogate acordă ţărilor sărace numai 0,22 la sută din PIB. Esternai puţin de jumătate din media de ja începutul anilor '90.
. Asistenţa pe,cap de locuitor alocată celor mai săraci în Africa Sub- Sahariană, a scăzut de la 30 de
' dolari la mai puţin de 20 de dolari.La Monterr'ey, am subliniat trei
puncte: necesitatea de- âreimpulsiona asistenţa în vederea dezvoltării, rolul de lider al Republicii Irlanda în stabilirea unui calendar pentru a atinge obiectivul ONU privind asistenţa (0,7 la sută din PIB)- şi reducere în mai mare măsură a datoriilor.
Banca Mondială a estimat bă ajutorul acordat de statele donatoafe va trebui să se dubleze la 100 miliarde dolari, dacă vrem să ne îndeplinim angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de săraci. Aceasta este o problemă în care Irlanda dă un ‘exemplu internaţional. în septembrie 2000, la Summitul ONU al Mileniului, Irlanda şi-a asumat angajamentul că va atinge obiectivul ONU privind asistenţa. în vederea
dezvoltării; de 0,7 la sută din PIB, pînâ în 2007, şi un obiectiv interimar de 0,45 Ia sută, pînă în 2002. Am fost prima ţară donatoare care a adoptat un asemenea calendar şi care a reflectat acest angajament în procesul bugetar naţional.,în 2002, asistenţa în vederea dezvoltării acordată de Irlanda va creşte cu 55 la sută, la suma de 455 milioane euro. Şi alte ţări au început să ne urmeze exemplul. Belgia a anunţat ca va atinge obiectivul ONU pînă în 2010. Uniunea .Europeană şi-a luat angajamentul de a creşte ajutorul UE la media colectivă de 0,39 la sută din PIB al UE, pînă în 2006,, ceea ce în seam n ă suma anuală suplimentară de 7 miliarde dolari. SUA vor creşte asistenţa în vederea dezvoltării cu 5 miliarde dolari în următoarele trei cicluri bugetare.
Conferinţa de la Monterrey a dat deja rezu lta te palpabile. D ar creşterile anunţate nu sînt suficiente. Trebuie să facem mult mai mult dacă dorim să scoatem m ilioane de persoane din starea de sărăcie disperată şi să facem cinste valorilor fundamentale ale civilizaţiei noastre, prin solidaritate cu cei săraci.
REÎNCĂLZIRE A RĂZBOIULUI RECE IN MOLDOVA
T H E G U A R D IA N j
Guvernul com unist din R epublica M oldova in te n ţio n e âz ă să ru s if ic e ţa ra , p ro v o c în d dem onstraţii de stradă şi pun înd în pericol relaţiile sale cu ţara vecină pro-occidentală R om ânia , Z ec i de m ii de m o ld o v e n i au dem onstrat pe străzile .C hişinău lu i în ultim ele luni îm potriva p lan u rilo r g u v e rn u lu i de a rusifica ţara. G uvernul com unist al premierului Vasile Tarlev p reconizează să acorde limbii ruse statutul de lim bă oficială şi să m odifice conţinutul m anualelor de istorie astfel îneît să favorizeze trecutul sovietic al ţării.
Aceste intenţii au p rovocat la scară largă, în special'în rîndul tinerilor, team a că dl Tarlev încearcă să tîra scă ţara în ap o i în cleştele Krem linului, în loc să o îm pingă înainte, spre Occident, aşa cum ar dori ei.
Republica M oldova, care a făcut parte din Rom ânia pînă în 1940, cînd a fost anexată de Stalin în baza unu i acord cu G erm ania, se află într-o m are criză po litică ca urm are a protestelor. M inistrul Educ'aţiei a fost demis pe fondul acesto ra, m in istru l de In terne a demisionat, iar în tre R epublica M oldova şi Rom ânia a izbucnit o dispută dură. Republica M oldova a p ro v o cat d isp u ta d ip lo m atică , acuzînd R om ânia câ sprijină dem onstraţiile de stradă şi afinn înd că serv iciile sale secrete deţin probe privind legăturile din tre ataşatul m ilitar român şi forţele an ticom uniste de la Chişinău. Un ziar de Ia B ucureşti a descris expulzarea drept “cea mai neinspiratâ acţiune". G u v e rn u l R o m â n ie i a c u z ă a u to r i tă ţ i le moldovene că sînt nedem ocratice şi nu doar din eşuză că au interzis un partid de opoziţie p ro -ro m ân e sc . P re ş e d in te le m o ld o v e a n , Vladim ir Voronin, a afirm at câ de mai mulţi ani Rom ânia duce o cam panie dc “ diversiune ideologică” în eforturile sale de a reclam a M oldova ca p roprietatea sa de drept. El a a c u z a t R o m ân ia câ t r a te a z ă R e p u b lic a M oldova “ca pe o c o lo n ie " ş i s-a angajat să a p ro fu n d e z e p a r te n e r ia tu l M o ld o v e i cu M oscova “chiar dacă acesta stă ca un os în gîtul vecinei noastre, R om ânia, care crede că- ea este stăpînul nostru” .
Suspiciunea sa faţă de V est în general nu are limite: într-o carte a lui V oronin orice occidental din O desa este considerat “jefu itor imperialist” . .
Politicienii de la B ucureşti acuză M oldova câ creează tensiune în regiune. Ei au avertizat că Republica M oldova, cea m ai săracă ţară d in E u ro p a , o p o a te lu a în d i r e c ţia T ransnistriei, reg iu n e d in e s tu l R epublic ii M oldova, care s-a autoproclam at sta t şi care nu este recunoscută de nici o altă ţară din lume. T ransnistria, care este co n tro la tă de m ilitari ruşi, este adesea asocia tă cu afaceri m u rd are , c rim e şi i le g a li tă ţ i în g en era l. D irectorul securităţii in terne din T ransnistria, despre care se spune că u tilizează un nume fals, este căutat de Interpol, “ preşed in tele" transnistrean poartă cioc în stil L enin, iar regiunea rebelă este, în general, considerată o zonă unde se fac tranzacţii financiare ilegale şi antrenam ente m ilitare.
A cu zîn d R o m ân ia p e n tru p ro te s te le în derulare de la C hişinău, p reşed in tele V oronin i-a acuzat pe şefii m afiilo r d in T ransn istria şi R om ânia că m erg “m înă în m în ă” cu cei din ţara sa. Această acuzaţie este de departe un truc, care îl ajută p e V oronin sâ d istragâ atenţia de la insuccesele guvernu lu i său care se‘ află la putere de un' an. Pe parcu rsu l acestu i an, Transnistria a fost un adevărat gh im pe pentm C hişinău. Şi nu p en tm că M oldova a r putea susţine că ea are m îin ile curate, dar com pţia în care T ransnistria s-a în fundat reprezin tă un pericol serios, p e n tm securitatea naţională a M oldovei şi p e n tm efo rtu rile sale de a fi acceptată oriunde.
M o ld o v e n ii s im p li s în t în tr -o d ile m ă . P riv ind spre vest, spre R om ânia, ei văd că a c u r ta in s t i tu ţ i i le o c c id e n ta le n u a d u c e prosperitate . Sau, cel p u ţin d acă o aduce, rom ânii încă nu au sim ţit-o. A stfe l se explică a leg erea com uniştilo r anu l trec u t, u n gest naţional care-a fost ech ivalen tu l unei căutări a Estului, o p riv ire spre cap ita la unde foşti lideri ai M oldovei au se m it c în d v a vinuri rafinate si fructe exotice.
Aici ar pu tea fi e c la m a d u m n e a v o a s tră L ! o L l ( l c
A '
C l
CL1998 - Consiliul Operativ al UDM R a cerut declanşarea imediată de negocieri pentru
refacerea coaliţiei majoritare, cohstituite după alegerile din 1996.
u •■? X ' *1 t f l 1|« 4. 1̂ a s : '
BIm
Io n ILIESCU: U n a n g a j a m e n t p r o p r i a o l p r im u lu i m in is truP re şe d in te le Io n I l ie s c u a
declarat, ieri, că anunţul făcut de prem ierul N ăstase referitor la dem isia G uvernului în cazul în c a re R o m â n ia n u v a fi invitată să adere la N A TO este “ u n a n g a ja m e n t p r o p r iu a l p r im u lu i . m in is t r u c a r esubliniază răspunderea asum ată de Executiv in legătură cu unact politic m ajor” . Şeful statului a fă c u t a c e a s tă d e c la ra ţ ie înain tea plecării la T irana, unde participă la sum m itul SEECP. P re m ie ru l A d rian N ă s ta se a
d e c la ra t , m ie rc u r i , c ă e s te posibil ca G uvernul şi prim ul m inistru să-se retragă în cazul u ne i deciz ii n e fa v o ra b ile la summitul N A TO de la Praga. “Este o.chestiune de bărbăţie şi de loialitate”, a spus N ăstase, ră sp u n z în d u n e i în tr e b ă r i re fe r i to a re la p o s ib i l i t a t e a retragerii sale în cazul'unui eşec la summitul de la Praga. Este posibil şi este firesc ca Guvernul - şi eu să ştim să ne asum ăm o re sp o n sa b ili ta te ” , a a d ă u g a t Năstase. El a arătat câ este o
chestiune “psihologică” aceea ' ca, în cazul în care Rom ânia nu va in tra în . N A TO la P raga, societatea rom ânească să caute sâ g ă se a sc ă un ră sp u n s , şi G uvernul şi p rim u l m in istru tre b u ie să accepte" a c e a s tă responsabilitate. “D acă va fi o d e c iz ie p o z it iv ă la P ra g a , m eritu l v a re v e n i în tre g ii so c ie tă ţi, ia r în c azu l u ne i decizii negative, în m od firesc r e s p o n s a b i li ta te a re v in e Guvernului şi prem ierulu i” , a adăugat Năstase. •»
Paul PfîCURfîRCJ: Declaraţiile premierului privind demisia Guvernului se bazează pe
semnale pozitiveD eclaraţiile lui Adrian Năstase privind; retragerea Guvernului
în cazul neadm iterii României în N A TO sînt făcute pe baza unor semnale pozitive' pe care le are prem ierul în legătură cu şansele la sum m itul’ de la Praga, a declarat, ieri, senatorul PNL Paul Păcuraru. “Este pozitiv faptul că A drian Năstase acceptă ideea responsabilizării Guvernului pentru, un obiectiv politic major al României, legat de integrarea în NATO . D ar cred că declaraţiile premierului au fost facute-în anum ite circum stanţe şi m â refer la anumite in form aţii.pe care le-ar pu tea avea prim ul m inistru în privinţa extinderii A lianţei,” a adăugat Păcuraru. E l consideră că premierul a dovedit “curaj” cînd a vorbit de retragerea Executivului, întrucît s-a bazat pe afirmaţiile oficialilor N A JO referitoare la “extinderea N A TO de la M area B altică la M area Neagră”.
M a r k o B c l a
c o n s i d e r a
" f i r e a s c a "
d e c l a r a ţ i a
p r e m i e r u l u i
r e f e r i t o a r e l a
d e m i s i e î n c a z u l
u n u i e ş e c i a
P r a g a
Emil BOC: Guvernul trebuie să demisioneze dacă nu rezolvă problema corupţiei pînâ în noiembrie
Vicepreşedintele PD Em il Boc a declarat, ieri, în tr-o conferinţă de presă că prem ierul Adrian N ăstase ar trebui să-şi dea dem isia în cazu l în care nu rezolvă p roblem a corupţiei prin “m ăsuri legislative şi pragm atice ferm e ’ pînă Ia sumipitul de Ia Praga.
Boc a com entat astfel declaraţia făcută, m iercuri, de prim ul m inistru român care a afirm at că în cazul în care R om ânia nu va fi invitată să adere Ia NATO, îşi va îpainta demisia.
“ Integrarea Rom âniei în N A TO este o chestiune deja decisă, în concepţia noastră, în proporţie dc 99 la sutd”, a spus Boc.
El a adăugat că “ m arca provocare pentru actualul G uvern este rezolvarea-problem ei corupţiei, nu intrarea în N A TO , pentru câ cele două chestiuni sînt “ interconditionate”.
PRM: Chestiune de comportament normal"P rim -v icepreşedinte le P R M C orneliu C ion tu
a declarat, ie r i, că este “ de salutat” a f irm a ţia
p re m ie ru lu i A d r ia n Năstase p o tr iv it că re ia G u v e rn u l îşi va asum a responsabilitatea în
cazul în care R o m ân ia nu va fi in v ita tă , la
sum m itu l de la P raga , să adere la N A T O .“ D ec lara ţia p re m ie ru lu i este o chestiune de
com p ortam en t n o rm a l, de onoare şi dem n itate
p o lit ic ă ” a spus I jd e r u l P R M , a r ă t în d că ad erarea R o m ân ie i la N A T O rep rez in tă un
obiectiv fo a r te im p o rta n t pen tru societatea
rom ânească, ob iectiv “ care v ine în consens cu
d o rin ţa m a jo r ită ţ ii ro m â n ilo r” . P o tr iv it lu i
C io n tu , şi P f tM doreşte ca R o m ân ia să fie
in v ita tă , Ia to am nă, să ad ere la N A T O .
în u rm ă cu două s ă p tă m în i, preşedintele
P R M , C o rn e liu V ă d im T u d o r , d eclara că
P R M solicită s p rij in u l p reşed in te lu i Federaţiei
R use, V la d im ir P u ţin , p e n tru ca Rom ânia să
recapete B asarab ia în sch im bu l renu nţării la
a d e r a r e a Ia N A T O . “ B a s a r a b ia c o n tra
N A T O ”, a spus V ă d im T u d o r că este oferta
. P R M către P uţin . 1
Preşedintele UD M R, M a rk o Bela, consideră drept “firea scă” declara ţia p rem ieru lu i A d r ia n N ă s ta se p r iv in d d e m is ia cab in e tu lu i în . c azu l în c a re R om ânia nu va f r inv ita tă să adere la NA TO .
“Eu sp er că nu vom ajunge într-o astfel de situaţie, şi nu de dragul G uvernului spun acest lucru , ci fiin d că a d e ra re a la N A TO este foarte im p o rtan tă”, a d ec la ra t, ie ri, p re şe d in te le UJ3MR M arko Bela.
în o p in ia liderului U D M R , este firesc ca G uvernul să -ş i asum e răspunderea d a că vaa v ea “ o v in ă in c a z u l neaderării Rom âniei la N A T O .
PSM nu sa f aresta da cuvîntul socialist 1
La sfîrşitul săptămînii trecute, la Cumpăna (Vidraru, jud. Vîlcea), a avut loc o consfătuire lnterjude(eană a PSM unde au participat, alături de conducerea partidului, reprezentanţi din 11 judeţe şi municipiul Bucureşti. „Cu acest prilej, s-a constituit o adevarată echipă capabilă să ducă partidul in Parlament”, a declarat, Ieri, Iosif Zăgrean, vicepreşedinte al PSM Cluj. La consfătuire a fost adoptată o declaraţie referitoare la „retorica guvernanţilor” care „continuă să peroreze, prin diverşi reprezentanţi, despre grija pe care o poartă cetăţeanului ce se confruntă cu greutăţi de nesuportat”. De asemenea, PSM consideră că „Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale s-a lansat intr-o vastă acţiune de trimitere peste hotare a unul număr cit mai mare de români aflaţi in căutarea unui loc de m uncă” , „in timp ce în treprind erile româneşti, altădată producătoare de bunuri ce mergeau şi ia export, sint falimantate pe capete". In opinia vicepreşedintelui PSM, „nu trebuie să ne mai ferim de cuvîntul socialist pentru că, de fapt, sîntem singurul partid cu adevărat de stingă de pe eşichierul politic românesc, celelalte fiind soclal-democrate, deloc interesate de coagularea unui pol socialist puternic”. Astfel, pentru PSM nu este prioritară intrarea în Internaţionala Socialistă care a devenit una social-democrată, ci obţinerea unul scor cît mal bun la viitoarele alegeri. In acest sens, oferta electorală a PSM va garanta existenţa unul loc de muncă şi va milita ca proprietatea privată să se întoarcă în patrimoniul naţional. „Nu este vorba de o naţionalizare, dar este timpul ca acele persoane care au făcut averi de miliarde fără să plătească impozite sau CAS să-şi facă datoria faţă de Stat”, a precizat vicepreşedintele PSM. S o rin C Ă L IN
Plenul Senatului a votat, ieri, o H otârîre p riv in d con tu l' de execuţie a bugetului de venituri şi c h e ltu ie li p e an u l 2 0 0 1 , p o tr iv it c ă re ia , a n u l tre c u t, senatorii au folosit cei m ai m ulţi bani pentru m aşini, în treţinere şi delegaţii.
A d o p ta tă cu 98 de v o tu r i» “ p e n tru ” şi t r e i îm p o tr iv ă , H otărîrea m en ţio n ează câ în „ 2001 Senatul a b en efic ia t de aproxim ativ 345,5 m iliarde de lei, cheltuind num ai 98 la sută din această sum ă. .
C o n fo rm r a p o r tu lu i de execuţie bugetară, la capitolul cheltuieli curente, realizate în p ro p o rţie de 98 la su tă d in b u g e tu l to ta l , p o n d e re a p r in c ip a lă o re p re z in tă c h e ltu ie li le d e p e rs o n a l şi cheltuielile m ateriale şi servicii, re sp e c tiv p a rc u l a u to şi c h e ltu ie li cu în tre ţ in e re a si
e x p lo a ta re a a p a ra tu r i i de informatică.
A s tf e l , p e n tru s a la r i i le p e rs o n a lu lu i a p a ra tu lu i S e n a tu lu i si in d e m n iz a ţii le .
Cheltuielile senato rilo r
senatorilor s-au cheltuit peste 160 de m ilia rd e , de le i, iar pentru deplasările în ţară şi în străinătate au fost necesare 60 de m iliarde.de lei.
Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire (ilum inat, încălzire, apă, telefon, piese de schimb şi carburanţi) s-au ridicat, în 2001, la aproape 41 de m iliarde de lei, ia r p e n tru o b ie c te le de in v e n ta r , r e p a ra ţi i , c ă r ţi şi. prestări servicii s-au folosit 14,
5 m iliarde de lei. De asemenea, p en tru în tre ţin e rea v ilelor şi caselor de oaspeţi ale Senatului, p r im ir i i o a s p e ţi lo r s tră in i, cheltuielile de protocol şi pentru fo n d u l p re şe d in te lu i acestei Camere; s-au cheltuit aproape 19 m iliarde de lei.
L a c h e ltu ie lile de capital, acoperite în proporţie de 96 la sută, creditele obţinute de Senat au fo st fo lo s ite în principal pentru achiziţionarea a 166 de a u to tu r i s m e ' , la b iro u rile sen a to ria le şi la parcul auto c e n tra l , p re c u m şi p e n tru c u m p ă ra re a de im prim an te , c o p ia to a re , sc a n n ere sau televizpare.
în H o tă r îre a v o ta tă de s e n a to r i se a ra tă că to a te cheltuielile s-au făcut “pentru nevoi strict reale, evitîndu-se c e le n e o p o r tu n e şineeconom icoase .
Franţa susţine "cu toată puterea"
integrarea României înNRTOinZOOZ
•Franţa susţine “cu toată puterea" integrarea României în NATO în acest an şi sprijină dinamica restructurării armatei române, a declarat ieri, şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Jean Pierre Kelche, la finalul întîlnirii cu şeful SMG, general Mihail Popescu. Jean Pierre Kelche a remarcat amploarea progreselor făcute în acest an, restructurarea armatei române, eforturile "importante şi coerente" în această direcţie şi a apreciat prezenţa în Balcani a forţelor armate române. Jean Pierre. Kelche s-a întîlnit, ieri, cu premierul Adrian Năstase, ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, şiNurmează să viziteze, astăzi, mai multe unităti militare din România.
î n o p i n i a P S M C l u j ,
R e v iz u ir e a C o n s t i t u ţ i e i d e v in e/
necesară d o a r după ad erarea Ia U EPSM este îngrijo rat de in tenţia prioritară a PSD de a m odifica actuala
Constituţie. C onducerea partidulu i a emis o declaraţie în urm a Consfătuirii in terjudeţene ce avu t loc săptăm îna trecută în ju d e ţu l A rgeş: „PSM îşi exprim ă surprinderea fa ţă de această poziţie a partidulu i de guvem ăm înt, ţin înd seam a de faptul că p roblem ele stringente ale ţâ rii , 'a căror rezolvare n u suportă am înare , sîn t astăzi cu totul altele şi desigur, partidu l aflat Ia pu tere cunoaşte b ine acest fapt” . PSM cere actualei puteri „să-şi revizuiască priorităţile program ului de guvernare” care sînt: „crearea de locuri de muncă, salarii corespunzătoare, stoparea creşterii preţurilor şi a deteriorării continue a nivelului de v iaţă , reducerea drastică a taxelor şi im pozite lo r tot mai num eroase şi îm povărătoare pen tru omul de rînd”. V icepreşedin tele PSM C lu j, C onstantin M arin ciu consideră că „dem ersurile şi p resiun ile unor g ru p u ri de in te re se p o lit ic e ca re vizează rev izu irea sau m od ificarea C onstituţiei R om ân ie i, în p rincip iile ei fundam entale stipulate în articolele 1,2,3,4 nu sîn t de actualita te şi n ici necesare” . în acest sens, el aduce trei argum ente: U E n u are o constitu ţie proprie; R om ânia nu este încă nici m ăcar candidat'la aderare; n im eni nu ne-a garan tat da ta la care unnează să aderăm ; revizuirea C onstitu ţiei va fi posibilă şi necesară ab ia după aderarea
11 S o r i n C Ă LIN
P D v a d e p u n e l a C a m e r a D e p u t a ţ i l o r u n p r o i e c t p r i v i n d d e c l a r a r e a a v e r i i d e m n i t a r i l o r
P D va în a m ta , la C am era D eputaţilor, o propunere legislativă legată de m odificarea Legii 115/1996 privind declararea averii demnitarilor, a c e s t te x t u rm în d să fa c ă p a r te dintr-un pachet legislativ m ai amplu care va viza lupta împotriva corupţiei, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PD Em il Boc.
N outăţile propuse de democraţi în legătură cu o asemenea lege sîn t legate, p o triv it Iui B oc, în prim ul rînd de faptul că declaraţia de avere ar trebui făcută de dem nitari în faţa unui notar p en tru â se pu tea angaja eventuala răspundere penală în cazul în care ar exista un fals în declaraţii. Ulterior, d e c la ra ţia v a fi trim isă a u to rită ţii abilitate-care va asigura publicarea ei în M onitorul O fic ia l..
Declaraţia de avere va avea, cbnform propunerii PD , un caracter public‘(în
prezent ea fiind secretă) şi .ya putea fi accesată inclusiv pe Internet. D e asem enea, -p rin a ceas tă p ro p u n e re legislativă se stabileşte înfiinţarea unei comisii independente care să se ocupe cu analiza, cercetarea şi investigarea- actelor legate de declararea averilor. A ceastă “C om isie de in teg rita te şi conduită” ar fi form ată din nouă jurişti' recunoscuţi prin probitate m orală pe plan naţional, după cum a explicat Boc. Trei dintre ei ar urm a să fie desemnaţi de pu terea ju d ec ă to re a scă , tre i de puterea executivă şi alţi trei de puterea legislativă. E i vor analiză şi soluţiona toate cererile şi plîngerile de la orice persoană fizică sau ju rid ică privitoare la averea- d e m n ita r ilo r . “ în acest m om ent, din n e feric ire , cere rea de cercetare a averilor dem nitarilor poate fi făcută numai de m inistrul Justiţiei sau de procurorul general”, a spus Boc,
adăugind că aceasta este o perspectivă “ e x tre m de în g u s tă ” , c a re fa ce inaplicabilă această lege. Dem ocraţii consideră, de asemenea, că se impune şi o sancţiune “m ult mai dură” pentru cei care depun declaraţii false sau pentru neprezentarea datelor solicitate de Com isia de integritate şi-conduită. S ancţiunea a r pu tea m erge p în ă la su p o rta rea d e : c ă tre p a rlam en ta r a costului alegerilor pentru funcţia pe care o d e ţin u t-o . B oc a a ră ta t câ pachetul legislativ al PD privind lupta îm potriva corupţiei, fundamentat pe p r in c ip iu l t r a n s p a re n ţe i se va c o n c re tiz a ş i p r in a lte p ro p u n e ri legislative. Un al doilea proiect va trata statutul deputatului şi al senatorului,
"al treilea va fi lega t de asigurarea transparenţei deciziei în viaţa publică, iar a l patrulea se va referi la finanţarea transparentă a partidelor politice.
\
Aici ar putea fireclama dumneavoas tră
1943 - S -a născut Evangelos Papathanassiu. (Vangelis).
\ 0 e s p v e l e g i l e s p i r i t u l u i s i î n ţ e l e p c i u n e a d e f i e c a r e ţ i
d e F l o r e n c e S c o v e l S h i n n
Publicul rom ânesc are parte de întîlnirea, în prem ieră absolută, cu volumul I. de Scrieri al autoarei am ericane F lo ren ce Scovel Shinn (1871-1940) - o fem eie voluntară, inteligentă şi aplecată spre metafizică, artele plastice şi ale spectacolului, care a păşit îh plină vîrstă a creaţiei hotarul dintre secole (XIX spre XX). D atorăm 'versiunea rom ânească Editurii clujene L E D A, care ţ deţine copyright-ul, şi d-rei L igia M ustă ţea , autoarea traducerii, textului propriu-zis adăugîndu-i-se şi un eseu introductiv semnat de Artur Vergara.
A cest prim volum reuneşte cărţile Jocul vieţii (1925) şi C uv în tu l este b ag h eta ta . m ag ică (1928). Din capul locului trebuie spus că Jocul vieţii nu e o cartela cărţilor şi n ic i nu-şi propune aceasta; dar prin exem plele care le conţine, rezultate din e x p e r ie n ţe ale au to a re i sau a le unor persoane cu care a venit în contact, ea poate fi considerată o posibilă opţiune pentru atingerea unui obiectiv, apelînd întotdeauna sa u a p ro ap e în to td e au n a la c red in ţă . Succesul e rezultatul credinţei şi to t credinţa e pavăza cea mai sigură a creştinului în bătă lia cu diavolul. Iar viaţa, ei bine, viaţa e un im ens joc, în care succesul apare în fu n c ţie de facu lta tea n o astră de a‘ ne im ag ina. Ideile, interpretările şi soluţiile p ro p u se d e F lo rence Scovel S h in n cu p riv ire la: “Legea prosperităţii”, “Puterea cuvîntului”, “Legea nerezistenţei”, “Iubire”, “Perfecta expresie de sine sau planul divin”, d a r şi altele din Jocul vieţii sau: “ Succes”, “ P ro s p e r i ta te ” , “ F e r ic i r e ” , “ Iu b ire ” , “ C ă s ă to r ie ” , “D a to r i i” , “ V în z ă r i” , “Sănătate” e ti. Din C u v în tu l este bagheta ta m a g ic ă po t fi co n ce n tra te în două afirm aţii cu putere integratoare: “Cei mai m ulţi oam eni consideră viaţa o luptă, dar nu este o luptă, este un joc . Este un joc ce, totuşi, nu poate fi juca t cu succes decît cunoscînd legile spirituale, iar Vechiul' şi Noul Testam ent explică regulile joculu i cu
Ao p re c iz ie u im ito a re . Iisus H ristos a propovăduit ceea ce este m arele jo c -a l Dăruirii şi al Prim irii?. Şi cea de a doua:“C uvîntul om ului este bagheta sa m agică, p lin ă de vrajă şi p u tere!” «D in cuv in te le tale v e i f i în d r e p tă ţ i t şi din cuvintele tale vei fi osîndit», respectiv «m oartea şi viaţa sînt în p u terea lim bii». Şi, ca o concluzie, om ul are puterea să schim be o situaţie nefericită prin vraja cuvîntului său. Un g ră ito r ex em p lu de g înd ire pozitivă! \
A utoarea traducerii, L ig ia M u s tă ţe a se p o a te declara m u lţu m ită : n e o fe ră otraducere valoroasă, fară a se îndepărta de nuanţele originalului, acordîndu-1 form elor de lim baj con tem porane , câu tînd , deci, corespondenţele cele m ai potrivite în sens lite ra l. C ă rţile de în ţe lep c iu n e a le lu i F lo ren ce Scovel S h in n explică, p în ă la u rm ă , de ce e bine să ştim cum să ne trăim viaţa; şi face lucrul acesta cu un realism cuceritor, într-un stil accesibil şi captivant. Tot ea se explică, pe înţelesul tu tu ro r , c a re e c h e ia su c c e su lu i ş i, surprinzător, m ulte din cele valabile la acea vrem e par a se potrivi realităţilor din zilele
noastre. E un m esaj fară v îrstă, pentru că e inspirat din cotidian, pentru a se întoarce în el. C operta , c rea tă d e A lin Z ă b a n , p re lu n g e şte s im b o lu l, s ta re a de g raţie , red în d o Variantă stilizată a m ozaicului descoperit la C apem aum , pe locul în care, p o triv it tradiţiei, Iisus ar fi în m u lţ it p îin ile
şi peştii? '
V olum ul va fi lansat astăz i, la o ra 13, la Librăria Universităţii din C luj-Napoca.:
M i c h a e l a B O C U
Premiere cinematograficeD i n n o u d e s p r e
a t e n t a t e l e
t e r o r i s t a '
G ordy B rew er ştie cel mai bine cum să fie un tată bun şi' un soţ m odel. în slujba sa de căpitan în cadru) Com paniei Los Angeles Fire Departament el se află adesea pus în situaţii l im ită , s i t u a ţ i i , în c a re intervine spectaculos, în care trebuie să aline suferinţa unor oameni speriaţi şi răniţi şi ale căror vieţi sînt puse în pericol. C în d este . v o rb a d e sp re p o lit ic ă ,- G o rd y - e s te un d epăşit la toate cap ito le le . Lucru care nu-1 împiedică să se im p lic e p e r s o n a l ,- co'nfruntîndu-se, pentru prima oară, cu realită ţile dure ale ră zb o iu lu i c iv il. P u rta t de a d m in is t ra ţ ia a m e ric a n ă c u g h e r ile le c o lu m b ie n e . R e s tu l e s te A rn o ld S c h w a r z e n e g g e r , a c to ru l potriv it pen tru rolul Gordy Brewer.
V ictim e co la te ra le - regia A ndrew D avis, scenografia Philip R osenberg, cu Arnold S c h w a rz e n e g g e r , Jo h n L eg u izam o , Jo h n T urtu ro , Francesca N eri, Elias Koteas, C lif f C urtis - a fost ideea s c e n a r is tu lu i - m o n te u r R onald R o o se , ideea b ine m a te r ia liz a tă dc re g iz o ru l Andrew Davis, de scenariştii Peter şi D avid Griffiths, de p ro d u c ă to rii D a v id Foster ş i Steven Reuther.
Locul de film are ales a fost statul m exican Veracruz, pe C o asta G o lfu lu i M exic. O adevărată minune topografică,
c u ju n g le b o g a te , cascad e im presionante , cîm pii vaste, p laje , o zo n a care a “furnizat” şi asigu rat cadrul şi fundalul p e r f e c t c in e m a to g ra f ic . ( " R e p u b lic a " )
J ac k S p in te c ă to ru l
P e rs o n a j c e le b ru a l s e c o lu lu i a l X X -le a , Jack S pin tecătoru l răm îne cel mai en igm atic ucigaş în serie din to a tă is to r ia o m e n ir i i. El revine pe m arele ecrap, graţie reg izo ru lu i A llen şi A lbert H ughes, a scenariştilor Terry H ayes şi R afael Yglesias, a in te r p r e tă r i lo r lu i Jo h n n y D epp, H eather G raham , Ian H o lm şi R o b b ie C o ltra n e (“ A R T A - E u r im a g e s” )
S a r i d a f i l m
f r a n c a zC u începere de v ineri, 29
m artie , zilnic de la o ra 21, la “ A R T A -E u rim ag es” pot f i u rm ă r i te c in c i film e f ra n c e z e , d u p ă u rm ă to ru l program : L a L ec trice /1 989, r e g ia M ic b e l D e v i l l e /2 9 . m artie , M a r iu s c t Jeannettc f 1 9 7 7 , r e g ia R o b e rt G uediguian , L a v ie est un lo n g f le u v e t r a n q u illc /1 9 8 7 , re g ia E tic n e C h a tilie z , Post C o itum /1997 , regia Brigitte R ouan şi L a P urita in e /1 9 8 6 , regia Jacques Doillon.
D e m o s t e n e S O F R O N
J / i t ' j U M l î / U E A C U L Ă U l i Z i L Ă
\
O p e r a R o m â n ă n e i n v i t ă l a
TOSCA. _ d e G . P u c c in i
în a ce as tă seară, cu începere de la o ra 18,30, Opera Rom ână-din C luj-Napoca prezintă Toscâ de G iacom o Puccini. în .distribuţia serii: E lena A n drieş M oldovan (de la A cadem ia de Muzică “Gh. D im a”) - Floria Ţosca, renum ită cîntăreaţă; V iorel S ăp lăcan - M ario C avaradossi, pictor; M a r iu s C h io rean u - B aronul Scarpia, şeful Poliţiei; Szabo B âlint - Angelotti; P e tre B urcă- Sacristanul; Petre G h ilea - Spoletta, agent al Poliţiei; L aszlo R obert - Sciarrone; A ugustin M oldovan - Un temnicer; M a ria G hircoiaşu - Un păstoraş. Spectacolul va fi dirijat de maestrul C r is t ia n O ro şa n u ; reg ia : R o d ic a P o p escu M oisa; A n d re i Şchiopu - scenografia; T iberiu Popa - m aestrul corului. -
R e c i t a l d e c a n t o
S tu d io u l de c o n c e r te a l A c a d e m ie i ' de M u z ic ă “Gh. D im a” va găzdui astăzi, la ora 1 8 ,3 0 , recita lu l de can to al so p ran e i V ero n ica T udosa>(maşter) şi al baritonului S â n d o r 1 A rpâd(anul III), clasa prof. univ. Iulian Jurja; la pian: lect. univ. dr. lulia Suciu. în program lucrări d e B e llin i, D o n iz e t t i, L eo n cav a llo şi Verdi.
^ B a l u l V i o l e t t e i ”
Sub titlul de mai sus se va desfăşura mîine, 30 m a r tie a.c., cu începere de la o rb 18, în Sala “Tonitza” a Muzeului N aţional de Arta (Piaţa Unirii nr. 30), recita lu l-exam en de regie. Va fi prezentat actul I din L a T ra v ia ta de Giuseppe
. Verdi. în d istribu ţia serii: D a n ie la T ric u -
V io le t ta V a le ry ; C r i s t in a D a m ia n - F lo ra B ervoix; T ib e r iu s S im u - A lfredo G erm ont; C ris tia n S an d u - Vicontele Gaston; L udov ic K en d i - B aronul D ouphol; D avid B u zg ău - M archizul d ’Obigny; C ălin N iţulescii - D octorul G renvil; G eo rg e ta Citfi, R em u s C h id ean , R ad u L u caciu ; la pian: asist. univ. A dela B ihari; regia T ib e riu s S im u, clasa p rof. univ. d r . E d u a rd T ereny i.
P r i m ă v a r a C u l t u r a l ă T u r d e a n ă
După ce, a stăz i, manifestările sînt consacrate folclorului - lansare de casetă şi spectacol la Teatrul M unicipal din Turda, cu începere de la o ra 17 - m îine, 30 m artie , este Z iu a M uzicii C ora le : de la o ra 11, la Salina Turda, vor evolua coruri din Cluj-Napoca, Turda, Cîmpia Turzii şi V iişoara. Z iu a E ducaţie i va fi lun i, 1 aprilie: de la o ra 14, la Primărie, m asa rotundă cu tema: M o d a lită ţi d e in teg ra re socio-profesională a t in e rilo r , cu participarea unor consilieri şcolari şi educaţionali, invitaţi din Poliţie , Sănătate, A genţia locală de ocupare a forţei de m uncă.
P r e z e n ţ e f e m i n i n e -
o m a n i f e s t a r e c u ş i d e s p r e f e m e i
Continuînd tradiţia din anii trecuţi, Fundaţia “Deşire” organizează, în zilele de 30 şi 31 martiea.c., la Casa Tranzit (str. Bariţiu tir. 16), o suită de m an ifes tă ri în sc rise în p rogram ul P re z e n ţe fem in in e . S îm b ă tă , la o ra 10,30, conferin ţa “M işc a rea fem e ilo r d in tr-o p e rsp e c tiv ă intemafională”; la o ra 15,30, Editura Fundaţie i' “Deşire” lansează două recente apariţii:'“ Fem ei şi b ă r b a ţ i în C lu ju l m u ltie tn ic” şi “ P re z e n ţe •feminine. S tud ii despre femei în R om ânia” ; la o ra 16,10 vernisajul expoziţiei cu tem a “E ro tica fem inină”. Cu începere de la o ra 19,10, va fi p ro iec ta t film ul “Runaway”, p roducţie 2001;
dum inică, 31 m artie , cu începere de la o ra 10,30, dezbaterea “Femei în politică”; o ra 15,30 - masa rotundă cu tem a “Politici de coaliţie împotriva discriminării” ; de la o ra 19 - recital susţinut de: Liliana Cadar, Hary Noemi şi Adrian Crişan, urmat 'de proiectarea filmului “Iraqi Women Voices from Exile” . • •
In a c e a s t ă s e a r ă ;
l a T e l e E u r o p a N o v a ,
FEM EIA, C A O B IJU TER IED e la în cep u tu rile om enirii, b iju te riile au '
constituit un atribut al femeilor, folosit pentru a le pune în evidenţă frum useţea şi poziţia socială, în această seară, num ai la Tele Europa Nova, în cep înd cu o ra 18 ,30 , în cad ru l em is iu n ii PARADISUL FEM EILO R , veţi afla totul despre tendinţele m odei în dom eniul bijuteriilor, de-a
, lungul tim pului. N um ai telespectatorii conectaţi ' la TV C ablu A stral şi cei care preiau sem nalul
din eter vor, putea petrece o seară p lăcută, păşind în P A R A D IS U L F E M E IL O R , a lă tu r i 'd e realiza toarea N ico le ta Ţ ăranu şi in v ita ţii ei. Telefonul 19-02-41 este la d ispoziţia tu tu ro r telespectatorilor. .
P i c t u r ă d e A U R E L I A C O S M A
C H I S U_____ l_________ .______ *_- _________________ _
R eam in tim iu b ito r ilo r d e fo rm ă to p ită în culoare, că a stăz i, 29 m a r tie , la o ra 14, va avea loc în Sălile “A telier” de la M uzeul N aţional de A rtă C lu j (P ia ţa U n ir i i n r. 30 ) v e rn is a ju l expoziţiei de pictură a artistei A u re lia C osm a C hişu. Expoziţia (a 25-a “personală”) cuprinde lucrări din cea m ai recentă etapă de creaţie a pictoriţei. D em ersul artistic aşezat sub sem nul “ M e ta m o r f o z e i” se o r ie n te a z ă a c u m sp re valorificarea valenţelor deopotrivă sim bolice şi decorative ale unor m otive picturale explorate cu pasiune şi vervă coloristică. Expoziţia relevă,
m ai p re g n a n t d e c î t în e ta p e le a n te r io a re , preocupările pictoriţei (de p rofesie psiholog) în dom eniul conex al cercetării p siho log ice asupra dezvoltării creativităţii şi asupra terapiei prin artă. După vernisaj, în Sala “T onitza” a M uzeului, va a v ea loc un m ic ro rec ita l d e m u z ic ă c lasică susţinut de m ezzosoprana L avin ia Bocu, de la A cadem ia de M uzică “ Gh. D im a” ; la pian: p rof C ornelia Sucin-C uteanu ^A cad em ia de M uzică “Gh. D im a” ).
E x c u r s i e d o c u m e n t a r ă
N u m ai cu v in te d e lau d ă d e sp re in iţia tiv a conducerii C e n tru lu i d e P la sa m e n t n r . 3 “ C asa P itic ilo r” G h e rla . D upă ce în ho lu l instituţiei expoziţiile de artă popu lară şi de desene se ţin lanţ, iar în revista lunară a co p iilo r sîn t publicate c rea ţiile m ic ilo r lo ca ta ri a i c ăm in u lu i, z ilele t r e c u te s -a o r g a n iz a t o r e u ş i t ă e x c u r s ie docum entară în ju d e ţu l B istriţa-N ăsăud . D e fapt, a fost vorba de o ad evărată lec ţie de... istorie şi lite ra tu ră . C op iii au v iz ita t c a se m em oria le , m onum ente istorice şi d e a rtă popu lară , lăcaşun de cult şi muzee. E du ca to a re le n u au contenit să povestească co p iilo r desp re trecu tu l isto ric al poporului nostru sau desp re c lasic ii literaturii rom âne, născuţi p e m eleagurile b istriţene (este vorba de Coşbuc şi R ebreanu). M icii excursionişti s-au în to rs acasă cu im presii d in tre cele mai p lăcu te, dar şi cu n o i cunoştin ţe de istorie şi. l i te r a tu ră . N u p u te m u i ta n ic i f ru m u se ţi le arh itecturii populare de pe V alea B îrgaie lo r sau priveliştea m inunată de la T ihu ţa (u n d e ad-hoc s-a organizat şi o lecţie de geografie!).
L a “C asa piticilor” d in G herla se acordă o m are atenţie educaţiei estetice, istorice şi literare a celor 6 0 d e lo ca ta ri a i in s t i tu ţ ie i d e o c ro ti r e . O p reocupare pe care o sa lu tăm cu m are bucurie.
_ sz.es.R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U
) l ixrgnaj n.eEc- WşftEaxfi® imitoi sn ui j aii $ cîii) 1 1 n i) ea• ' 5 . Jab // ■ .
r « w â » ^ « 3 s ţ
tvr<s>Sîm bătă, 30 martie
7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Legenda lui Tarzan (d.a.); 8 ,50 Garajul lui Ziggy; 10,20 Necazuri de puştoaică (s); 11,10 Auto-club;11,55 O vedetă populară; 12,45 Debut 50 Plus; 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Garantat 100%; 15,00 Fotbal Campionatul Naţional;17,00 Ora G; 18,00 Auto MB de Formula 1 al Braziliei; 19,00 Glume, boacăne...; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Buletin’ Formula 1;2 0 ,30 Agenda europeană; 2 0 ,35 Curat Caragiale! Parol!; 20,40 Surprize, surprize... (div.); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,10 Titanii (s); 0,00 Repere sacre: Paştele romano- catolic; 1,30 Garantat 100% (r); 2,30 Jurnal. Meteo. Sport (r). '•
Dum inică, 31 martie7.00 Universul credinţei; 9 ,15 Sherlock
Holmes în secolul XXII (d.a.); 9,45 Grădiniţa de duminică; 10,30 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 13,00 Fotbal Campionatul Naţional; 15,00 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 15,30 Woody, ciocânitoarea buclucaşă (d.a.); 16,00 Bun de tipar; 17,30 Bravo, Bravissimo! (div.); 19,00 Deştept şi bogat; 20,00 Auto MP de Formula 1 al Braziliei - cursa (d); 22,00 Jurnal. Meteo. Sport; 22,35 Curat Caragiale! Parol!; 22,40 Adio, iubitule! (thriller SUA-1999); 0,30 Bravo, Bravissimo! (r); 2 ,00 Jurnal. Meteo. Sport (r);2,35 Cgrat Caragiale! Parol!; Tezaur folcloric (r).
tv roSîmbătă, 30 martie
7.00 In mijlocul furtunii (s/r); 7.50 Remix (r); 8,50 Camera de gardă (r); 9,20 Muzică populară; 9.40 Reforma la bani mărunţi; 10,10 Desene animate; 11,00 Lumea lui Chiţ-Chiţ;11.45 Magicianul (s): 12,10 Piaţa magică (s); 12,40 Arta apărării; 13,10 Arca lui Noe; 13,40 Atlas; 14,10 Planeta singuratică; 15,00 Ştiri;15,05 Un bărbat de succes (s); 15,35 Bărbaţi, la cratiţă! (d iv .); 16 ,35 Feţe; 16,40 Andromeda (s); 17,25 Sabrina, vrăjitoarea... (s); 18,00 Iubiri celebre ale.sec. XX; 18,35 Familia şi legea (s): 19.30 Scurte povestiri cinematografice (s); 20,00 Fără inimă (dramă Italia 1996, p .ll); 2 1 ,40 Ştiri; 21,45 Ce nemaipomenit! (s); 22,15 Prietenii (s); 23,00 D espre viaţă şi sex; 2 3 ,4 5 Concert extraordinar Kiss .Ultimul sărut"; 1,10 Concert de la Berlin’(r).
Duminică, 31 martie7.00 Atlas (r); 7 ,3 0 'Piatra magică (s/r);
8 ,00 Magicianul (s/r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 10,35 Wishbone (s); 11,00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Film serial; 12,10 Piatra magică (s); 12,45 Ferestre spre cer;13.45 Aleea cu ghimpi; 14,05 Splendorile naturii (do); 15,00 Ştiri; 15,05 Un bărbat de succes (s); 15,35 Corpul uman... (do); 16,30 Andromeda (s); 17,25 Sabrina, vrăjitoarea... (s); 18.00 Expediţie in necunoscut; 18,35 Familia şi legea (s); 19,30 Scurte povestiri... (s); 20.00 Întîlnirea (f. SF SUA ’86); 21,35 Ştiri; 21,40 Ce nem aipomenitl(s); 22,10 Minutul 91; 23,40 Prietenii (s); 0,20 Planeta singuratică (r).
RADIO FIR 9 6 ,2 FM D E J--------Sîmbătă, 30 martie
ÎN W EEKEND, DĂ BUNĂ DIMINEAŢA,8 .0 0 - 11.00; 3 CEASURI DE SÎMBĂTĂ 11.00 - 14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; ZIG ZAG MUZICAL 14.0.0 - 22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Munceiean; FIRUL ROŞU, 16.00 - 17.00 şi 21.00 - 22.00, dedicaţii m uzicale în direct; JU R N A LU L B BC -, 8.00, 11.00, 14.00, 18'00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30; CASĂ DE PIATRĂ17.00 - 17.30, cu Alina Terpe; CU Şl PENTRU ADO LESCENŢ118.30 -1 9 .0 0 , realizator Alina Terpe; TOP EVERGREEN, 19.00 - 20.00 , realizator Alina Terpe; SATURDAY NIGHT - TO P 50 RADIO FIR 22.00 - 03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu.
Dum inică, 31 martie ' L U M E A C O P IIL O R 1 0 .0 0 - 10.30, E m isiune ' pentru c o p ii, cu Alina Terpe; D U M IN IC A ÎM P R E U N Ă , 1Q.00 - 14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Munceiean; JURNAL BBC11.00, 14.00, 18.00; PE SOM EŞ ÎN SUS Şl- N JOS, 14.30 - 15.30, Em isiune de muzică populară, realizator Nelu Dordoi.
w m
Sîmbătă, 30 martie8.00 De-a regăsirea (co.SUA 1952); 9,30
Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag.);10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 BIT (mag.); 11,30 Medicul de gardă (mag.); 12,30 Calea misterelor (s); 13,30 Misiune imposibilă (s); 14,30 Paparazzi (div./r); 16,30 O crimă neobişnuită (thriller SUA 1997); 18,00 Demis Roussos în concert; 19,00'Observator; 19,40 Săptămîna financiară; 20,00 Strada Divertis nr. 1; 21,00 BărbaţiJn negru (co.SF SUA 1997); 23,00 Fotbal. Meci din Campionatul Spaniei; 1,00 O crimă neobişnuită (f/r); 3,00 Observator (r); 4,30. De-a regăsirea (f/r); 6,00 fir întins (r); 6,30 Casa de piatră (r).
• Duminică, 31 martie7.00 Roata de rezervă (r); 7,30 BIŢ (r);
8.00 Misiune imposibilă (s/r); 9,00 Strada Divertis Nr. 1 (r); 10,00 Animax: Karate Kid, Rusty şi Uriaşul, Infanteria stelară (d.a.);11.00 Modelul (co.muzicală SUA 1944);13.00 Roswell (s); 14,00 Bărbaţi în negru (f/ r); 16,00 Marele Jake (w. SUA 1971); 18,30 7 zile; 19,00 Observator; 19,30 Academia Vedetelor; 21,30 Două zile în Los Angeles (dramă SUA ’97); 23,30 Marele Jake (f/r);2,30 Observator (r); 3,30 7 zile (r); 4,00 Medicul de gardă (r); 5,00 Modelul (f/r).
c l >Sîmbătă, 30 martie
7.00 Povestiri adevărate (r); 7,30 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 8,00 Amor de căţel (s/r);9.00 la-mă acasă (mag./r); 9,30 îngeraşul (s); 11,45 Căsuţa poveştilor; 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă;15.30 Din viaţă cu R.Săraru; 16,00 Femei înşelate (s); 17,30 Amor de căţel (s); 18,30 Nord şi Sud (s); 19,30 Poveştiri adevărate;20.00 Intrusa (s); 22,30 Mariu (s); 23,20 Jake şi Grăsanul (s); 0,10 Poveştiri adevărate (r); 0,40 Chef de chef (r); 1,40 Nord şi Sud (sl r); 2,30 Intrusa (s/r); 5,00 Acasă la români(r)-
. Duminică, 31 martie7.00 Poveştiri adevărate (r); 7,30 Căsuţa
poveştilor (r); 8,00 Amor de căţel (s/r); 9,00 Cavalerii din Tir NaJ4og (s); 9,30 îngeraşul (s); 11,45 Femei înşelate (s/r); 13,10 Mariu (s/r); 14,00 Jake şi Grăsanul 9s/r); 14,45 Seherezada (s); 15,30 La casa de vis; 16,00 la-mă acasă!; 16,30 Petrecerea - îndrăgostiţi în bucătărie (div.); 17,30 Amor de căţel (s);1 8 .30 Ecom oda (s); 1 9 ,30 Poveştiri ad evăra te ; 2 0 ,00 Intrusa (s); 2 1 ,30 Petrecerea (div.);- 22,30 Mariu (s); 23,20 Poveştiri adevărate (r); 23,50 Sînge din sîngele meu (s); 0,25 Muzica de acasă; 1,40 Ecomoda (s/r).
o m m k
Sîmbătă, 30 martie 6(00 Bună dimineaţa - O emisiune de
informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Bogdan Roşea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Pe poteci de cîntec drag.11.00 Fotbal Divizia B seria a ll-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă M ihai Miclăuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz-, 15,00 Emisiunea în limbă maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Almanah cultural. Realizator; Radu Săplăcan & Dan Banciu; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21 ,50 Ştiri. 21 ,58 închiderea programului-, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.
■ Duminică, 31 martie6,00 Bună dimineaţa de duminică pe 95,6
MHr, 8,00 La izvor de cînt şi dor. Muzică populară. Prezintă; Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide-te. Emisiune pentru copii. 10,30 Din d isco teca unui m elom an am ator. 11,00 Radioduminica. Prezintă Virgil Mureşan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13 ,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică fotk, prezintă Florin Săsărm an. 1 4 ,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05-20,00 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea şi Mihai Gotiu.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Jazz la Radio Cluj cu Constantin Colhon.20.00 Din grădina cu flori multe. Prezintă C odruţa Aron V îrtic . 2 2 ,00 , închiderea programului pe 909 şi 1593 KHz; 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.
Sîmbătă, 30 martie7.00 Luna sălbatică (s/r); 8,00 Desene
animate; 10,00 .Să fii-sănătos!; 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 www.primatv.ro; 15,30 Viper (s); 16,30 Luna sălbatică (s); 17,25 Hâz la minut; 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,05 Camera de rîs (div.); 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,30 Bank Show (div.); 22,30 Camera de rîs (div.);23.30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Viper (s/r); 1,00 Film erotic; 2,30 Focus (r).
Duminică, 31 martie7 .00 Tradiţiile românilor; 7 ,30
www.primatv.ro; 8,00 Program pentru copii;10.30 Hit 40 - top muzical; 11,30 Program' special ; 13,30 Levintza prezintă; 14,00 Viper (s); 15,00 Camera de rîs (div./r); 16,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 17,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 18,00 Focus; 19,05 Camera de rîs (div.);19.30 Vrei să fii miliardar?; 20,30 Real TV;21.30 Monsignor (dramă SUA ’82); 23,00 Observator; 0,00 Viper (s/r); 1,00 Levintza prezintă (r); 1,30 Tradiţiile românilor (r); 2,00 Focus - em.de ştiri (r).-
Z/at>cSîmbătă, 30 martie
7.35 Ştiri (r); 7,50 Videodipuri; 10,00 Documentar DW; 11,00 Apel: Crimă (s/r);12.00 Cîntece populare; 12,30 Cinetour;13.00 Emisiune sportivă; 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Căsătoria (f/r); 16,00 Club abc;17.00 Germania în direct (do); 17,30 Apel: Crimă (s); 18 ,30 Telejurnal; 19,00 Caleidoscopul artelor; 19,30 Concert; 20,30 Şi viaţă, şi lacrimi, şi dragoste (dramă URSS 1983); 22,20 Cinetour; 23,00 Germania în direct (r); 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Club abc (r);"0,40 Videodipuri.
Duminică, 31 martie7 .35 Ştiri (r); 7,50 Videodipuri; 10,00
Documentar DW; 11,00 Apel: Crimă (s/r);'12.00 Cinetour (r); 12,30 Club abc (r); 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Şi viaţă şi lacrimi şi dragoste (f/r); 16,00 Cîntece populare; 17,00 Puterea politicii (do); 17,30 Apei: Crimă (s);18.30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi (do);19.30 Concert; 20,30 Fata Morgana (dramă România 1980); 22,30 Loto-Pariu Trio - Bingo; 23,00 Documentar DW; 23,30. Sinteza zilei; 23,45 Cîntece populare (r).
U N IP L U S R a d ioSîmbătă, 30 martie
Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de weekend; 12,00-13,00 Pop-plus:15,00-22,00 Program muzical: 22,00-23,00 Ritmuri fierbinţi cU RONA: 2 3 ,00 -6 ,00 PARTY.
Dumînică, 31 martie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-
8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de weekend: 15,00-22,00 Program muzical: 22,00-6,00 PARTY.
« T J J ;Sîmbătă, *30 martie
8.00-8,30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă: 10.00 Country Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă: 14.00 BBC;14.30 Noi titluri de la casele de discuri:15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten: 18.00 BBC; 19.30 Snergia: 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
Duminică, 31 martie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de
duminică: 9.00 Cafeaua de'dimineaţă: 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club:17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmiic, 21.00 Taxi Music.
‘a d e v â r u l -
■pBsIkSe •
Sîmbătă,, 30 martie ,7,30 Desene animate; 9,00 Apărătorii
planetei (s); 9,20 Superman (d.a.); 9 ,40 Sylvester şi Tweety (d.a.); 10,00 Gaşca din Maiibu (s); 10,30 ProMotor (em. auto); 11,00 Auto Raliul Spaniei (rez.); 12,00 Răzbunare fără limite (s); 12,55 Ştirile Pro T V ; 13,00 Dădacă la 6 ani (s); 13,30 Prietenii tăi (s);14.00 Charlot pompier& Charlot poliţist (co.SUA); 15,00 Mag.Liga Campionilor; 16,00 Live Music Maker (ep.2); 16,30 Bucătăria lui Radu; 17,00 Fotbal Divizia A; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Banii vorbesc (co.SUA 1997);22.00 Ca$$a Loco (div.); 22,30 Totul despre sex (s); 23,00 Marcă înregistrată; 23,30 Wall Street (satiră SUA 1987);. 1,45 Casa iadului (f.fant. SUA ’83).
Duminică, 31 martie7,00 Desene animate; 9,20 Apărătorii
planetei (s); 9,40 Superman (d.a.); 10,00 Sylvester şi Tweety (d.a.); 10,30 Gaşca din Maiibu (s); 11,00 Parte de carte; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 Cazul Roger Ackroyd (f.Anglia 2000);15.00 Fotbal D ivizia A; 17,00 Marcă înregistrată (r); 17,30 Walt Disney Studjos Park Opening; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Lanţul slăbiciunilor; 21,00 Vancanţa Mare;22.00 Ally McBeal (s); 23,00 Procesul etapei;2,30 Cazul Roger Ackroyd (f/r); 4,30 Fotbal Divizia A (r); 6,00 Parte de carte (r).
9 z , 8 f m
C Draozo Sîmbătă, 30 martiePrimul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,
13:00, 21:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei locale 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - cu Ştefan Coroian - emisiune de muzică românească 11:30-12,30; Spaţii ambientale - cu Cristian Mureşanu. 13:00- 17:00; Ştiri 13:00; Country music USA - cu Călin Deac 17:00 - 18:00; Program informativ BBC 18:00-18:30; Ştiri - retrospectiva zilei 21:00; Noaptea la CD Radio - dedicaţii muzicale.
Duminică, 31 martie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,
13:00, 15,00, 19:00; Meteo, utilitare 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Program cinema • 9:20; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 10:15; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Country music USA • cu Călin Deac (r.) -11:30-12:30; Hei rup - cu Ştefan Coroian (r.) 16:00-17:00; The mix-cu Tudor Runcanu (r.) 17:00-18:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Ştiri - 19,00; Ilustraţii cinematografice - muzică de film - cu Cristian Mureşanu 21:20. > :
RADIO RcNAŞTcRcA91,2 MHz FM
l de Cluj z ia r in depen dent
Sîmbătă, 30 martie 7,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10;00 -
10.05 Ştiri; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40 - 11,00 Cîntări bisericeşti; 11,00 -11,30 Pagini de literatură;11.30 - ’ 12,00 Enesciana; 12,00 - 13,00 Parohiile Clujului (r); 13,00 - 13,05 Ştiri;13.05 - 17,00 M agazin; 17,00 - 18,00 Caleidoscop medical; 18,00 - 19,00 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 - 20.00 Concert de seară; 20 ,00 - 20 ,30 S fin ţii P ă r in ţi, contem poranii noştri (r); 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar; 21,00 - 22,30' Muzică populară; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii;23.00 - 7 ,00 Liniştea nopţii (programnocturn de muzică clasică). '
Duminică, 31 martie ' 7,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -
12,15 Sfînta Liturghie (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 - 18,00 Magazin; 13,00 - 15,00 Fascinaţia operei; 15,00 - 16,00 Emisiune culturală: In te rv iu ri cu s c riito r i; 16,00 - 17,00 Evanghelia zilei (r) si Predica de la Sf. Liturghie (r); 17,00 - 17,50 Tonul face m uzica, emisiune de- dedicaţii pentru ■melomani; 17,50 - 18,00 în ch id erea programului de după-amiază; 18,00 - 19,00 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj);’ 19,00 -19.30 Cîntări bisericeşti; 19,30 - 20,00 Enesciană (r); 20,00 - 20,30 Mari duhovnici în dialog, emisiune preluată de la Radio Trinitas: 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar;21.00 - 22,30 La curţile dorului...; 22,30 -23.00 Rugăciunile serii; 23,10 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
SU B R E D A C Ţ IA TURDA : lun i-v ineri 8-14; te l/fax 31-43 SU B R E D A C Ţ IA D E J: lun i, m ie rcu ri, jo i 8-16,rn a rţi^v in en 8 -ll;- l_ e l/fav 2_I^60r75-_-------------
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbaţa 9-14^ ^ ^
- i :
■ f * h - - , * ' - ‘ :J T ^7 7 ’W '
, r , - f : f
• v •• / p - L - i / i î . * ^ „ - * ; * . - $ | -
- '
Preturi mici. J :
p ână în r e c o l t e m a r i
JF%.in
E S T E S A N S A T A 1
CONTACTAŢI-NE Ş l CONVINGEŢI-VĂ:
I o a n D a ra b a n t - D ire c to r d e V â n z ă ri Tet: 054.233.595; Fax: 054.233.574; - . .Mobil: 094.362:703
Cluj:SC Agrosei SRL - Tel.:/Fax: 064,365.096; 094.536.837 - Câmpia Turzii S C Agrostar SRL - Tel.: 094.592.976; 094.599.689 - Apahidâ-Sânicoară SC Agrosem Impex SRL - TeLYFax; 064.415.186; 064.415.187
- Cluj NapocaS C Sada SA - Tei.YFax: 064.415.061; 064.415.070 - Cluj Napoca
www.pioneerromania.ro
r y . - '- ’- r
t , 4 .? . ţV 1 , a p io m e r V ,4- , 5~ -t ’sszur'r*w t .
a s ig u r ă c o n s u lta ţ i i, t r a ta m e n te , in te r v e n ţ i i c h iru rg ic a le _
în c o n d i ţ i i u l t r a m o d e r n e s• chirurgia cataractei prin facoemulsificare Ş
cu implant de cristalin foldabil
Operaţii cu laser excimer-pentru • corecţia miopiei pînă la -10, -11 dioptrii; • hipermetropiei de +4, +6 dioptrii; • astigmatismului • C u a ju to ru l n o s t r u re n u n ţa ţ i la d is c o n fo r tu l o c h e la r i lo r
C A S A J U D E Ţ E A N Ă D E P E N S I I C L U Jc u s e d iu l în C lu j-N apoca , str. C oşbuc n r. 2, o rgan izează C O N C U R S în d a ta de 29.04.2002, ora ll.O O , p e n tru ocuparea p o s tu lu i de
şef b iro u - consilier categoria A , clasa I , g rad 3fa B i r o u l S tab ilire A lte JŢ re p tu ri de A s ig u ră ri S ocia le.'- Studii g* Vechime } „ '% & : . ' ________ ___- t'pph*— - A'tnQ(}(7 jJa-Q»vt<v * -C u n o ş tin ţe de operare pe ca lcu la to r - M ic ro so ft O ff ic e - (W o rd , E x c e l) ; A b i l i t ă ţ i , ca lită ţi, a p titu d in i necesare: putere de s in teză ş i capacita te de a s im ila re , adaptab ilita te ş i s im ţ a i re sp o n sa b ilită ţii.I n f o r m a ţ i i p r iv in d b ib l io g r a f ia , a c te le n e ce sa re ş i m o d u l de
d e s fă ş u ra re a c o n c u rs u lu i se p o t o b ţ in e la s e d iu l C JP C lu j , C o m p a rtim e n tu l M anagem ent Resurse U m a n e /c a m e ra 15A , te le fo n 4 3 1 .0 1 0 .
D o s a re le pentru concurs se depun p înă la data de 10 .04 .2002.
C A S A J U D E Ţ E A N Ă D E P E N S II C L U Jcu se d iu l în C lu j-N a p o c a , s tr . C oşbuc n r. 2 , o rg a n izea ză C O N C U R S în data de 29^04 .2002 , o ra 11.00, p e n tru ocuparea p o s tu lu i dc
re fe re n t c a te g o ria C , c la s a I , g ra d 3la Casa L o c a lă T u rd a , C o m p a rtim e n tu l E v id e n ţă P la ţi D re p tu r i. - C e r in ţe : &- P e c fiim c în fu n c ţie de sp e c ia lita te : m in im I an; “- C un oş tin ţe de o p e ra re pe c a lc u la to r - M ic ro s o ft O f f ic e (W o rd , E xce l);
In fo rm a ţii p r iv in d b ib lio g ra f ia , actele necesare ş i m o d u l de desfăşurare a c o n c u rs u lu i se p o t o b ţ in e Ia s e d iu l C JP C lu j, C o m p a rtim e n tu l M anagem en t R esurse U m a n e , c a m e ra '!5 A , te le fo n 431 .0 1 0 .
D osare le p e n tru co n c u rs se depun p înâ la data de 10.04.2002. •
sCcîixii-fri mod ctc ap ron i bnrii tîu i HMttu J
^ P R I N B A N C A C O M E R C I A L Ă
C A R P A T IC A
Aer proaspăt în sistemul bancar românesc!
S U C U R S A L A C L U J -N A P O C A .S tr. M areşal Ion Antonescu nr. 1, Bl. B l ,
Te l. 064/425562 - Fax. 064/425562 Piaţa M ihai V itcazu nr. 7 -8,
Tel: 136293, Fax: 134784.(5056814)
ATENŢIE!!!S.C. V!NDE CHIOŞCURI Ş! TONETE
STRADALE DE EXCEPŢ!E! AMPI ASAMENTE BUNE,
CU VAD MARE!INF. LA ŢEL. 064-194.981.
> TEL.: 196.858.
s
REPARAŢIIIaparaturA fotocraficA
Zeno REINHARDT
C a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j - N .Tel.: 0921460469; 064142-50-96
OGC
co
Vine primăvara şi pentru tine! Euroweb are oferte speciale / pentru conexiunile prin dial-upi
închiriate.
■ A . -WSk -i
A D E V Ă R U Lde Cluj ; ziar taâepaulmt
E g is P h a r m a c c u t ic a ls L t d . , angajează
REPREZENTANT MEDICALpentru CLUJ-NAPOCA
C e rin ţe : Licenţa în m edicină generală, persoană dinam ică, com unicativă, cu putere de d ecizie, sp irit organizatoric, cunoştinţe de operare PC, bună cunoaştere a lim b ii engleze, posesor camet de conducere cat. B.
Experienţa în domeniu constituie un avantaj.C ei interesaţi sînt rugaţi să trim ită C V şi scriso a re de
intenţie la f a x n r .: 0 1 -2 2 2 .7 1 .6 7 (tel. 0 1 -2 6 0 .0 1 .8 8 ; 260 .01 .89) pînâ la data de 7 a p rilie 2002. (5055955)
$u r â c r o Q c r e d I t
Contactează-ne acum!
.CI?' INVF5TMEMT CREDIT * 10.000-35.000 EUR /
r \ Credite pentru întreprinderi mici şi mijlocii,persoane fizice autorizate si asociaţii familiale
l /
IBd. 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 , n r .9 3 Tel. 4 1 3 . 9 2 7 b l.L 3 . s c .3 , e t .4 , a p a r t . 5 6 F a x 4 2 4 . 9 7 0
I
y BUSINESS CREDIT
2.500-10.000 EUR
si
R A PID C R E D IT .
: P â n a 'l a 2.500 E U R
C lu j-N ap o ca. Str. B o lyai n r. 1, et. 1T el./fax: +40 (64)19.18 .88 ;+40 (64) 19 .73.48; ®
093-53.88.53; 090-07.07.40 1e-m ail: m cr@ gm i.ro y)
' N o i D Ă M C R E D I T D e z v o l t ă r i i T a l e !
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . A D E S ' V Â R U L
d a C l u j
I I sibreda<t̂1 *r t *■r- - w * U t f e î •* • ^ - '̂ - ̂,1 t _ - *4 , v ,*• ‘*»trB » T- A
C LU J-JV A P O C A : Iu n i-v in e r i 8 -16 ; s îm b ă tă 9-14;te i/fa x 19-73-04;
T U R D A : iu n i-v in e r i 8-14; te l/fa x 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie rc u r i, jo i 8-16,
m a rţi, v in e ri 8 -11 ; te l/fa x 21-60-75.
N u t r i s a m S . A ^Mejmber of the Szabolcs G ab o n a Group
. F IR M A N O A S T R Ă , m e m b r ă a u n u i g r u p d e f irm e l id e r :p e p i a ţ a in d u s t r ie i d e c e r e a l e d in U n g a r ia
a n q a i e a z ă
PRO DUCT MANAGERIÎN URMĂTOARELE DOMENII:
COMERŢ CU CEREALE, INDUSTRIA MORĂRITULUI Şl INDUSTRIA NUTREŢURILOR COMBINATE
OFERIM:■ un loc de muncă sigur şi stabil • oportunitatea unei cariere de succes
salariu atractivmediu de lucru dinamic şi motivant training de specialitate la nivel înalt automobil de serviciu, telefon mobil
CERINŢE:j- cunoaşterea limbii maghiare (constituie avantaj
cunoaşterea limbii engleze)- studii superioare- dinamism, spirit de echipă -- excelente abilităţi de comunicare şi capacitate
de dezbatere- stagiu militar satisfăcut- permis de conducere cat. B
Desfăşurarea activităţii în Cluj-Napoca şi Satu Mare.
C V-urile se d epu n la sed iu l firm ei, adresa S atu M are, s tr.'D ep o zite io r nr. 31 sau la adresa d e e-m ail: n u trisam @ xn e t.ro , p înă la data de 10 aprilie 2002 . (5056880/
N u t r î s a m S . A .Member of the Szabolcs G ab o n a Group
- F IR M A N O A S T R Ă ,m e m b r ă a u n u i g r u p d e f irm e l id e r p e p ia ţa in d u s tr ie i d e c e r e a l e d in U n g a r i a
a n g a j e a z ă
ECONOMIŞTIÎN URMĂTOARELE DOMENII:
CORPORATING DEVELOPER, CONTROLLING, MARKETING, MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
OFERIM:un loc de muncă sigur şi stabil oportunitatea unei cariere de succes salariu atractiv . mediu de lucru dinamic şi motivant training de specialitate la nivel înalt
CERINŢE:- cunoaşterea limbii maghiare (constituie avantaj
cunoaşterea limbii engleze)- studii-superioare •
' - pregătire de specialitate la nivel înalt- dinamism, spirit de echipă
- - excelente abilităţi de comunicare şi capacitate de dezbatere - *
. - stagiu militar satisfăcut- permis de conducere cat. B '
Desfăşurarea activităţii în Cluj-Napoca şi Satu Mare.C V -urile se depun la sediul firm ei, adresa S atu Mare, str. D ep ozite lor nr. 31 sau la adresa
de e-m ail: nutrisam @ xnet.ro , pînă la data de 10 aprilie 2002.______________________ (5056880/
S . C . ” C e n t r u l d e I n f o r m a t i c ă M i n i e r ă ” S . A .
Cluj-N apoca organizează următoarele cursuri
Utilizare calculatoare personale — 60 oreW indows 98, W ord 2000, Excel 2000, servicii IN TER N ET
Realizare pagini WEB - 60 ore 5 HTM L, Java script, D ream w caver, Flash §
ODiplom e avizate de M inisterul Educaţiei şi Cercetării.
Informaţii, înscrieri se fac la telefon: 064/414123, 414117 sau Io sediul f irm e i. C lu j-N apoca, B-dui o . i i i u i m u , ■■■.-*.
COMPANIA NAŢIONALA DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECIRICE-IRANSELECÎRICA SA SUCURSALA DE TRANSPORT CLUJ
O R G A N IZ E A Z Ăin d o t a d e 0 5 .0 4 .2 0 0 2
C O I V C U R Sp e n tr u o c u p a r e a u rm ă to a re lo r posturi : ■
M E P 1 C M E D I C 1 N A M U N C I IStudii superioare. specializarea m edicina muncii
m mI N G I N E Rspecialitatea energetica, e lectrom ecanica sau electrotehnica (absolvenţi * p ro m o ţia 2001}
Va aşteptam cu dosarul d e înscriere (CV, scrisoare de intentie. copte! dupa actele d e studiu, adeverinţa medicala) p a n a in 04.0d.200Z.
I i ^ r ^ i c r ^ a o s i M ^ ^ ^ u m u i u i 27 ,et.iv
F A R M A C IA V IS C U M
N O N -S T O Pcart. G r ig o re sc u str . F în tîn e le 7 (v is -a -v is d e / j j s
J
SU BRED ACŢIA TU R D A : lu n i-v in e ri 8-14; te l/fax SU BRED A CŢIA D E J: lun i, m ie rcu ri, jo i 8-16, m a rţi , v ineri 8-11; tel/fax jl;j> 0 £ 7 5 .— _— ̂
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;- tei/fax“ M l
C A S A J U D E Ţ E A N Ă D E P E N S I I C L U Jcu sediul în Cluj-Napoca. str. Coşbuc nr. 2, organizează CONCURS în data de 29.04.2002, ora 11.00, pentru ocuparea postului de
d i r e c t o r
D ire c ţia Colectare C o n tr ib u ţii.
Cerinţe:- Studii superioare economice;- Vechime în fiincţie de specialitate: minim 5 ani; •- Vechime în funcţie publică: 2 ani;- Cunoştinţe de operare pe calculator - Microsoft Office (Word, Excel); ■ Abilităţi/calităţi, aptitudini necesare: putere de sinteză şi,capacitate
de asimilare, adaptabilitate şi simţ al responsabilităţii.Informaţii privind bibliografia, actele necesare şi modul de
desfăşurare a concursului se pot obţine la sediul CJP Cluj, Compartimentul Management Resurse Umane, camera 15A, telefon
'431.010.Dosarele pentm concurs se depun pînă la data de 10.04.2002.
-̂ CREDIT HOUSE1 0 - 5 0 m i l . / 3 A N I
1 0 0 - 3 0 0 m i l . / 7 A N I
DOBÎNDĂ 0 %T A X Ă D E M A N D A T A R E 5 %
P - Ţ A Ş T E F A N c e l M A R E N r . 5 , A p . 4 4(în s p a t e l e T e a t r u l u i N a t i o n a l )
T e l . 0 6 4 - 1 9 1 . 9 6 3 s a u 0 9 1 - 8 7 9 . 9 7 0 :
GASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, str. Coşbuc nr. 2, organizează CONCURS în data de 29.04.2002, ora 11.00, pentm ocuparea postului de inspector de specialitate categoria A, clasa I I I , grad 3 la Biroul Executare Silită.Cerinţe:
7 r y udii ssuperioare economice; g( ';me în funcţie de specialitate: T an; *2.
I-Lfnoştinţe de operare pe calculator - Microsoft Office (Word, Excel); Ş> sih'fe.ţalităţi, aptitudini necesare: iniţiativă, capacitate de analizăh formaţii privr„u - ______l i c o n o *.— -■ ^ j r c l u j , c o m p a r t im e n tu l
jManagem e n t Resurse U m ane , cam era !5 A , te le fon 4 3 1 .0 1 0 .D o sa re le pen tm concurs se depun p înă la data de 10 .04.2002.
W E S T B A N K S A - S u c u r s a la C L U J-N A P O C A
CARDINE BANKING G R O U P
Cluj-Napoca, Piaţa Cipariu nr. 9, Telefon: 430180, 430008
o f e r ă D E P O Z I T U L I E P U R A Şîntre 15 martie - 30 aprilie 2002 ’
- suma minimă 5.000.000 lei |- termen 3 luni 1- dobîndă fermă 33% pe an
• F Ă R Ă C O M IS IO N LA R ID IC A R E A S U M E I D U PĂ E X PIR A R E A D E P O Z IT U L U I
• M A R E A SU R PR IZ Ă : T O M B O L Ă C U 100 DE P R E M II IN O B IE C T E ŞI BAN I, ÎN D A TA DE 3 M A I 2002.
A v e ţ i p r o b l e m e
f i n a n c i a r e ? ţ
D o r i ţ i o s o l u ţ i ef /
r a p i d ă ?
Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca
vă invită începînd cu data de 31:03.2002 să vă petreceri în mod plăcut tim pul liber.
Pe lacurile din Parcul Sim’ion B ărnu ţiu şi d in cartieru l Gheorgheni (lîngă C asa Tineretului) zilnic, între orele 10-20 şi, respectiv, 12-20, vă puteţi relaxa prin folosirea , b ă rcilo r şi hidrobicicletelor. "Tarifele sînt convenabile: -- A dulţi - bărci, hidrobiciclete - 20.000 lei/pers:/30 m inute;- Copii - bărci, hidrobiciclete - 15.000 lei/pers./30 minute.
Vă invităm să vizitaţi Baza de agrem ent "Poneiul" din Parcul Simion Bărnuţiu, care funcţionează după urm ătorul program :- înfre orele 12-20 - călărie - tarife între 15.000 ,şi 35.000 lei/ 6 m inute, în funcţie de vîrstă.
V ă aşteptăm ! (5057238)
S C IC CONSULTING SRL -firm ă de consultanţă Vă oferă:• întocmirea dosarelor de pensionare• Consultanţă pentru întocmirea actelor adiţionale, statute de societăţi comerciale
Consultanţă pentru programe PHARE i • -
Redactarea planurilor de reorganizare judiciară sau faliment a societăţilor comerciale.
Informaţii la te lefon:: 093/768067; 199-558.
MATRIMONIALE• T înără simpatică, discretă,
ofer com panie,,masaj, numai domnilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 16-62-48, orele 8.00-22.00. (1612731)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd teren construcţie, str. C. A. Rosetti, Grigorescu, 500 mp, front 2 lm, aproape orizontal. Preţ ,65 USD/mp. Informaţii Ia tel: 18- 65-90. (1612658),
• Vînd urgent apartam ent 3 camere, Mănăştur, contorizat. Preţ 16000 USD. Tel: ,093-82-73-98; 098-23-03-11 sau 064-12-66-56. (1613735)
• Vînd casă la ţară, 2 camere, şură, grajd, pămînt, localitatea Satu
lu n g . Tel: 42-90-09; 092-75-73-37. (1613753)
•. Vînd apartament 1 cameră, spaţios, confort I, preţ 16700 USD. Teii 44-87-52. (1613786)
• Vind apartament 2 camere demisol şi garaj în Grigorescu. Tel. 095-34-78-45. (1615602)
• Prim esc'în familie 1 sau 2 studente (sau liceene) nefumătoare. T el. 19-02-92 sau 16-37-58, (1615821)
• Dau în chirie pe termen lung apartament 2 camere, situat pe str. R epublicii, lîngă Facultatea de Drept. Bun pentru birouri, cabinete, etc. Tel: 093-17-45-94. (1612790)
DIVERSE
• SC Filiala de Distribuţie şi F u rn izare a E n erg ie i '.Electrice E lectrica T ransilvania Nord SA Sucursala Cluj organizează în data de 17.04.2002, ora 10.00, licitaţie p en tru ex ecu ţia lu cră rilo r: 1. Electrificare rurală Călăţele Pădure; 2. M odernizare ilum inat public municipiul Dej, Parcul Central; 3. M o d ern izare ilu m in at public m unicipiul Dej, cartierul Dealul Florilor. Caietele de sarcini se pot procura în perioada 01.04.2002- 05 .04 .2002 d e la Serviciul Energetic, Studii, Urmărire Lucrări de Investiţii, sediul din Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 27, camera P13. (Informaţii suplimentare se pot .solicita la tel: 064-20-53-34, 20-53- 33). Preţul documentelor de licitaţie este de 265.000 lei. (1612791)
• Vînd apartam ent 2 camere pe str. Godeanu, parter. Tel: 16-66-00; 092-35-41-30.(1613627)
• P. F. vînd apartam ent 2 camere decomandate, etaj 111/ V, balcon închis 11 m, zona
F fe . ţtJ.ŢA\76;n ¥92‘-36‘-52l20. (1613742)
• Vînd Audi 80-” B4", 1994, 1,9 TDI, gri m etalizat cu ABS, închidere centralizată, servo, geam uri faţă-spate electrice, og linzi e le c tr ice , recen t înm atriculat, stare foarte bună. Preţ 7.000 USD negociabil. Tel. 095-11-39-99. (1615819)
Vînd urgent Ford Scorpio model american, septembrie 1996,120.000
. * v o i ? , i u . v y n -
78-78-07. (1612785)
SC profil comerţ telefonie m ob ilă , a n g a jea z ă agen t vînzări. C ondiţii: abilităţi în comunicare. Inform aţii la tel: 092-36-44-31; 092-31-78-77. (1613718)
• T ra n s p o r t în S p an ia , confortabil, sigur şi .rapid cu a u to c a r . P re ţ 160 USD, asigurare medicală inclusă în p re ţ. T el: 091-27-25-06.(1613768)
• Vînd urgent apartam ent 2 camere, confort sporit, la etajul 2, cartier Zorilor, zona FEIA. Tel: 12-62-93. (1613756)
• Societate comercială vinde a p a rtam e n t u ltra m o d e rn finisat, la un confort şi calitate superioare situat în T urda, str. Libertăţii nr. 4 compus din: 4 cam ere, b u că tă rie , căm ară , baie, antreu, hol, logie, debara şi sas în suprafaţă de 93,93 mp. P re ţ negociab il. P e n tru informaţii suplimentare sunaţi Ia tel: 090-07-07-40 sau 093-53- 88-53. (1613770)
• V înd fo a rte u rg e n t j a p a r tam e n t cu 2 cam ere , nefinisat, pe str. Godeanu, etaj 4/4. Tel: 45-61-14. (1613774)
• V înd fo a rte u rg e n t a p a r tam e n t cu 3 cam ere , nefmisat, confort I,*pe B-dul 21 Decembrie, etaj 9/11. Tel: 45- 61-14. (1613775)
1 Vînd casă particulară 5 camere, baie, 2 holuri, beci, toate facilităţile, între Pata şi D orobanţilor, 450 m p. P re ţ 54.000 USD. Tel. 095-94-98-83. (1615716)
• Numai între 28 m artie'şi 3 mai: Firmă im portatoare vinde Centrale M urale de “ Diefrich" fu 20% discount. Cluj-Napoca, str. Baba Novac nr. 32, tel. 19- 75-78 şi Mihail Veliciu (Amurg) nr. 44, tel. 44-21-77. Hrisfos a înviat. (I6I5806) .
* Vînd tab lă z in ca tă şi aluminiu, str. Decebal nr. 75. Tel: 13-02-12; 094-60-92-05, (1613767)
• Societate cum păr piei miel en g ros. Tel. 092-25-40-86. (1615494)
Vînd iubitorilor de animale, pui Rottweiler de 6 săptămîni, v acc in a ţi, cu c a rn e t de sănătate, ideali pen tru pază. Tel: 44-31-57 după ora. 17.00 sau 092-95-54-68. (1613624)
.V înd fără in term ediari, casă cu e ta j , 4 cam ere , b u c ă tă r ie , 3 h o lu r i, 2 băi, te ra să , g ră d in ă 650 m p- Dîmbul Rotund. Tel: 43-04-91 orele 10.00-17.00 sau 093-35- 27-53/(1613759)
Vînd apartam en te camere, cen tra l. T el. 092-67-55-43. (1615777)
Vînd apartam ent 4 camere etaj 1/4, confort unu, cartier G rigorescu şi casă p e n tru demolat. Tel. 094-62;—20-85. (1615818)
. • Vînd apartament cu 3 camere, lingă Grădina Botanică, cu -două balcoane, apometre, p ivn iţă şi panoramă frumoasă pe oraş. Tel: 13- 64-59.(1613684)
Vînd casă, în Turda, str. Ghe Lazăr n r. 16. Tel: 31-29-94 (4578886)
ÎNCHIRIERIînchiriez pe term en lung
apartam ent str. Pata nr. 36 şi str. Pădurii n r. 12 (Zorilor), centrală proprie. Inform aţii la tel: 091-28-15-88. (1613617)
închiriez cameră mobilată 30 mp, preţ 120 USD, negociabil, cartier A. Mureşanu. Tel: 43-23-33 (1613782)
• închiriez cameră nemobilată 25 mp, p re ţ 20 USD, c a rtie r A. Mureşanu. Tel: 44-33-20. (1613784)
• SC l lc ro s Serv SRL im o b ilia re , v in d e/cum pără.închiriază apartam ente, case, ierenuri, spaţii comerciale. Tel:
I 091-23-03-28; 094-49-56-49.[ (1612742) ______________
• Centrul Creaţiei Populare Cluj, organizează concurs pentru ocuparea urm ătoarelor posturi: -inginer in form atic ian-inform atizarc şi arh ivare d ig ita lă patrim oniu imaterial, grad profesional I, în data dc 15 aprilie 2002; -referent artâ- studii superioare, grad profesional III, în data dc 16 aprilje 2002; - referent coregraf valorificare şccnică a patrimoniului 1/2 normă, studii superioare, grad profesional II, în data dc 17 aprilie 2002; -referent cercetare conservare folclor muzical 1/2 normă, studii superioare, grad profesional II, în data de 17 aprilie 2002. Tel: 19-77-81. (1613790)
• S o c ie ta te ro m ân o - a m e r ic a n ă an g a jea z ă : r e p o r te r i , fo to re p o r te r i , t e h n o re d a c to r i , în v ederea editării la Cluj a unei publicaţii p e r io d ic e . C e r in ţe : p e n tru re p o rte r i: 1- o fo a rte bună cunoaştere a limbii rom âne; 2- s p ir i t c r i t ic , c a p a c ită ţi dezvoltate de analiză-sintezâ; 3- cunostinţe de operare PC; 4- d isp o n ib if i ta te p e n tru un p ro g ra m flex ib il. P en tru fotoreporteri: 1- experienţă în d o m en iu , im ag in a ţie ,d isp o n ib ili ta te p e n tru un program flexibil; 2- cunoştinţe av ansate de o p e ra re Adobe
I P h o to sh o p . P e n truTehnoredactori: 1- experienţă în d o m en iu .' c re a tiv ita te , r a p id i ta te ; 2 - c u n o ş tin ţe
avansate de op erare in sistem
Q u ark X -Prcss. C ondiţii de salarizare excelenfc! Candidaţii sînt rugaţi să depună un CV şi o scrisoare de intenţie la OP 1 CP 1145 Cluj-Napoca, pînă la d a la de 3 a p r il ie 2002. P e rso a n e le se lec ta te vo r fi contactate telefonic, în vederea interviului. (1615778)
• S. C. Expo Transilvania S. A. organizează licitaţie în data de 02.04.2002 Ia sed iu l societăţii pentru închirierea pe p e r io a d a a p ril ie -o c to m b rie 2002, a două terenuri de tenis. Relaţii suplim entare la sediul firmei, str. Aurel Vlaicu fn sau la tel. 41-90-75 sau 41-90-88. (1615805)
• A e ro c lu b u l “ T ra ia n D â r ja n ” C lu j, o rg an izează lic ita ţie p u b lică cu s trig a re pen tru păşunatul ovinelor pe te re n u l de zb o r d in cad ru l a e ro d ro m u lu i d in D ezm ir, judeţu l Cluj, pe o suprafaţă de 44 h a , în vederea închirierii unui contract valabil pe anul 2002. T axa de p a rtic ip a re la licitaţie va fi de 300.000 lei, iar valoarea de pornire a licitaţiei este de 4.000.000 lei. Licitaţia va av ea loc în d a ta de 15.04.2002 la A ero d ro m u l Dezmir, o ra 12,00. In fo rm aţii Ia tel. 41-70-70 sau 19-07-67. (1615827)
• Num iţii Tarkany Marcela, Szcpfalvy A na, T anţiu M aria, Gcrgcly Varvara, Tarkany Nicolae, Tarkany Elisabeta, toţi cu domiciliul necu n o scu t, s în t chem aţi la Judecâtorja Cluj-Napoca în data dc 23 aprilie 2002, sala 162, ora 8.00 în proces cu Szckely Elisabeta pentru întabuiare titlu dc propriciatc dosar nr. 3609/2002. (1613771)
• Numiţi Gyorgy Leder Marton, so ţia lui B ozsa i Ianos născută Gyorgy Leder Kati, Gyorgy Leder Erzsi, Gyorgy Leder Ianos a lui Istvan, Gyorgy Leder Ilona, Gyorgy Leder Istvan, GyorgyX Leder Klara, Gyorgy Leder Ianos a lui Ianos, G yorgy L ed er Pal, văduva lui Gyorgy Leder Ianos născută Gal Klara, Gyorgy Leder Ioan, Gurzo G eorge şi so ţia născu tă Vincz Varvara, Fomszek Barbara, Retkes Erzsebet, G yorgy Ileana, Gyogy A lex an d ru , to ţi în ca lita te de proprietari tabulari îscrişi CF nr. 25 Vlaha sînt citaţi la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi în cauza civilă înregistrată sub dosar nr. 5384/2001 promovată de reclamanta Gyorgy' Ilona contra M enyhart Erzsebet avînd ca obiect moştenire pentru term enul din 15.04.2002, sala2. (1613779)
• în ziua de 12 aprilie 2002, ora 8,00 este citată la Judecătoria Cluj- Napoca, sala 125, numita Valeria Şerban , în c a li ta te de p irită . (1615823)
A T O R T ; P î i i t f i 11 ' ,U 'A
M â i i
•■ In c o n fo rm ita te c u L e g e a n r. 1 3 7 /1 9 9 5 , SG C o m p e x i î T ra d in g S R L anunţă în ce p e re a d e m e rs u r ilo r p e n tr u o b ţ in e re a a u to r iz a ţ ie i d e m e d iu p e n t r u o b ie c t i v u l
. “ rep re ze n ta n ţă a u to ” s itu a t în C Iu j- N a p o c a s tr. C a le a T u rz ii- n r. 22 3 .
.E v e n tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n tru fa c to r i i de m e d iu se v o r d e p u n e la s e d iu l IP M C lu j , C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r . . 9 9 (1 6 1 3 7 8 9 )
• In c o n fo rm ita te cu Le g ea n r. 137 /1995, S C P lo s c a r S N C anunţă
în c e p e re a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţin e re a a c o rd u lu i de m e d iu p e ritru o b ie c t i v u l “ c r o i t o r ie c o n f e c ţ i i t e x t i le , m a g a z in p ie s e a u to ş i p e n s iu n e ” s i t u a t în G h e r la , s tr . D e ju lu i n r. 5 1 C , ju d e ţu l C lu j , şi “ a te l ie r v u lc a n iz a re c u m a g a z in p ie se auto s itu a t in G h e r la str. M ih a i E m in e s c u n r . 2 8 . E v e n tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n tru fa c to r i i de m e d iu se y p r d e pune la
‘ E xecu toru l ju d ecă to re sc vinde, la licitaţie publică, casă familială, în Turda-Poiana, str. Cîmpiei nr. 41, compusă din 3 camere + dependinţe şi teren. Preţul de strigare este de 600 milioane lei. P artic ip an ţii Ia lic ita ţie v o r face d o v ad a depuneri? a 10% din preţu l de s tr ig a re Ia d isp o z iţie executorului judecătoresc sau în num erar. Licitaţia va avea loc în data de 04,04.2002, ora 10, la se d iu l e x e c u to ru lu i
judecătoresc din T u rd a , str. R epub lic ii n r . 35. R e la ţii su p lim e n ta re la ex ec u to ru l judecătoresc T urda. (4578897)
PIERDERI• Pierdut Husky Siberian,
zona G ru ia . G ăsito ru lu i recom pensă'200 USD. Relaţii la tel. 095-54-0054, (1615826)
. • P ie rd u t ca rne t de as igura t pe num ele Ştefanescu M a r ia . I I declar n u L (1 6 1 3 79 1 )
• P ie rd u t ta lo n F o rd F ies ta cu nr. de în m a tr ic u la re C J-03.-U SV, pe num ele. A s z ta lo s M a r ia M a r ta . î l declar nu l. (1 612784)
• P ie rd u t le g it im a ţ ie ,de. sev ic iu nr. 1564, e lib e ra tă de P rim ă ria C lu j, pe num ele T u rc lo a n D a n . O declar nulă. (1612/789)
• ' P ie rd u t le g it im a ţie de. se rv ic i e lib e ra tă de S. C . “ R e m a ru l 16
m e d iu sc v o r d e pune la s e d iu l IP M C lu j . C a le a D o ro b a n ţ i lo r n r . 9 9 .( I615S20)
• N u m itu l I lo g d a n J o z s c f. cu d o m ic i l iu ne cu n o scu t, este c ita t p c d a ta d c 1 9 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8 , la Ju d e că to ria T u rd a , în c a lita te dc p ir î t , în dosar c iv ii nr. } 015-OD02,
rcc /a m a n t Popa Teodor. (45 7 X 8 9 6 )
• Executorul judecătoresc v in d e Ia l ic i ta ţ ie p u b lică a p a r ta m e n t, în T u rd a , s lr . Calea Vidorici nr. 102-i04, ap. 15, com pus d in 3 c am ere , bucătărie , căm ară , baie, hol, debara , logic, în suprafaţă de 62,13 mp. P re ţu l dc strigare e s te de 170.000.000 ici. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţu l dc strigare la dispoziţie executorului judecătoresc sau în num erar. L icitaţia va avea loc în data de 02.04.2002, ora1 0 , la s e d iu l e x e c u t o r u l u i
judecătoresc din T u rd a , str. R ep u b lic ii n r . 35 . R e la ţii su p lim e n ta re la e x ecu to ru l judecătoresc, T u rd a . (5055946)
n um e le G o rg a n V a le r ia M a r ia . î l d cc ia r n u l. (1 6 1 5 8 2 5 )
P ie rd u t c e r t i f i c a t d c ' înm a tricu la re n r. J I2 /3 4 4 8 /1 9 9 4 d in
.24 /11 /1994 a l S. C . M c g a p ro d 'S . R . L . . Sc declară nu l. (1 6 1 5 8 2 8 )
n p r i z c i ?COMEMORĂRI
so ţia V e ron ica . (4 5 7 8 8 9 6 )
• N u m ita V â tc ă A n u ţa , c u d o m ic iliu n e cu n o scu t, este c ita tă p c d a ta d c 1 6 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8 , la Ju d e că to ria T u rd a , în c a l ita te de p ir ită , în d osa r c i v i l n r . 3 4 /2 0 0 2 , re c la m a n ţi B og d a n G e lu D u m it ru şi so ţia R od ica . (4 5 7 8 8 9 6 )
• N u m iţ ii : S uca lă G y o rg y a l ' l u i V a s ile , Suca lă V a s ile a l lu i V a s ile , to ţ i cu d o m ic i l iu n e cu n o scu t, s în t c i ta ţ i pe data de 0 9 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8 , la Judecă to ria T u rd a , în ca lita te de p î r î ţ i , în dosar c i v i l n r. 1583 /2 0 0 2 , re c la m a n ţi Ie p u re R o m a n ş i s o ţia M a ria n a . (4 5 7 8 8 9 6 )
O boală nemiloasă l-a răpit dintre noi pe cel ce a fost soţ, ta tă şi so c ru , T R EB E A VASILE, în vîrstă de 49. ani. in inimile noastre răm îne un gol imens, pe carc nimeni nu-1
p u te a u m p le . În m o rm în tarea va avea joc sîmbătă, 30.03.2002, ora 14.00, la Capela N ouă, M ăn ăştu r. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia M aria, fiii Daniel şi Alin şi n o ra D an iela . (1613788)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
CE
o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e
s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e
î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă ^m a i s i m p l u
n u s ep o a t e
A D E V Ă R U L d e C l u j ,ş t r .N a p o c a n r-1 6 , te l /fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4
Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru frate, cumnat, unchi şi tată, CRIŞAN MJRCEA, în vîrstă de 49 de ani. Înm orm întarea va avea loc la data de 29.03.2002, ora 13,00 în Cimitirul Central. Amintirea lui va răm îne veşnic în inimile noastre. Sora Firuţa, cumnatul Matei, nepoţii Adrian, Daniel, Elvis, Claudia, şi copiii Alin şi R am ona. D um nezeu să-l odihnească în pace. (1615814)
• Sîntem alături de familia Ene lancu, în aceste clipe de durere pricinuite de trecerea în nefiinţă a celei care a fost doamna ENE STANA, soţie, m am ă, b u n ică , vecină Dumnezeu 's-o odihnească în pace! Locatarii din str. Unirii nr. 23. (1613772)
• Sîntem alături de familiile dr. Virgil Rotaru, Gruia şi tanti Viţi, în m area durere pricinuită de dispariţia celui care a fost, inginer CORNEL ROTARU. Dumnezeu sa-1 odihnească în pace! Familia M ircea Chiriac. (1613778) ____
• N u m i ţ i i : Z e ic u L o s if, Z e ic u
Iu lia n a , N e m e ş V ic to r ia c ă s ă to r ită ' Februarie ” S: A . ş i p e rm is C F R pe C lă ian, V lâ d M a r ia că să to rită V la d num ele E tveş V as ile . L e d e c la r nu le i V as ile , V la d A n a căsă to rită C o s tiş o r (1 615808) ■
H ,m m ac m i u cp u n e ia V a s i l®’ V â tc ă D io n is i .e , V â tc ă - . p ie rd u t le g it im a ţie de se rv ic i s e d iu l IP M C lu j, C a le a D o ro b a n ţ i lo r ţ a r i n a , V â tc ă M a r ia , t o ţ i c u e libe ra tă de S. C . “ F lacă ra ” S. A . pen r. 99. (1 6 1 2 7 8 6 ) d o m ic iliu n e cu n o scu t, s în t .c i ta ţ i p e n u m e le Z a h a r ia E rilca E n ik o . O
• în c o n fo rm ita te cu Legea n r. ^ a *a 1 8 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8, la dec la r nu lă . (1 6 1 5 8 1 7 )137 /1995 , S. C . P la s t T e h n ik S. R . -fu riccă to ria T u rd a , în c a lita te de • P ie rdu t ca rn e t de e le v p e n u m e leL . an u n ţă în ce p e re a d e m e rs u r ilo r ‘ n dosar c iv i l n r. 4 5 6 /2 0 0 2 , Popescu P au l V la d , e le v . la L ic e u l p e n tru o b ţ in e re a a u to r iz a ţ ie i d e re c ,a m anţi f i in d M ic u ş a n V a le n t in de In fo rm a tic ă ” T itu s P o p o v ic i” . î l m e d iu p e n tru o b ie c t iv u l “ a t e l i r G a b r ie l ş i s o ţ ia V io r ic a E le n a , dec la r n u l. (1 6 1 5 8 2 2 ) 't îm p lă r ic P V C ş i a lu m in iu cu geam (4 5 7 8 89 6 ) . " • P ie rdu t ca rn e t dc a s ig u ra t pcte n n o p a n -'s i tu a t in C Iu j-N a p o c a s tr. • N u m itu l M o ld o v a n lo a n , cu num ele In d o le a n D o ru G a b r ie l. - î l B ra n u lu in r . 53. E ve n tu a le le ses izări d o m ic iliu n ecunoscu t, este ch e m a t d e c la r nu l. (1 6 1 5 8 2 4 ) s i su g e s tii n u m a i p e n tru fa c to r i i d c p c data dc 0 4 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8 , la ' * P ie rdu t ca rne t d c a s ig u ra t pe
J u d e că to ria T u rd a , în c a lita te d c p îr it , in dosar c iv i l n r. 1205 /2001 , re c la m a n ţi f i in d B a c a li V . V a s ile s i so ţia M aria L u c ia . (4 5 7 8 8 9 6 )
• N u m iţ ii : Ş ip o ş A u g u s tin ş i so ţia , născută Pal N astas ia , so ţia lu i M iro n T ra ia n , născută Ş ipoş M a r ia , to ţ i cu d o m ic iliu necunoscut, s în t c u u p p*. d a ta d c 1 5 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 8 , la J u d e că to ria T u rd a , în c a lita te d c p îr î ţ i, in dosar c iv i l n r. 4 5 4 /2 0 0 2 , re c la m a n ţi f i in d A v ra m P o m p e i şi
• Cu adîncă durere în suflet anun ţ încetarea din viaţă a d ragului meu soţ PETEAN TEOFIL, în vîrstă de 71 de ani, du p ă o sc u r tă d a r grea suferinţă. Cît voi trăi îţi voi presăra m ormîntul cu flori şi lac rim ile s in g u ră tă ţii, în m o rm în ta rea va avea loc vineri, 29 martie 2002, la orele 13,00 Ia • C apela Veche a C im itiru lu i M ănăştu r. Dumnezeu să te ierte şi să te od ih n ească în pace. Soţia D idina, profund îndurerată (1615811)
• Omagiu şi neuiţare naşului n o s tru d ra g , PETEAN T E O F IL . O dihnească-se în pace. C on d o lean ţe şi com p asiu n e naşei n o astre P e tean D id ina. Din p a rtea finilor Grigore, Irina, Bianca şi Bogdan: (1615812)
• Sîntem alături de familia O p re an lo a n , în aceste momente grele, la trecerea în nefiinţă a m am ei, soacrei şi bunicii dragi. Odihnească-se în pace! Fam ilia Paşca Nicolae. (1613780)
• S in ce re condolean ţe doamnei Didina Petean, pentru decesul soţului. Nu-1 vom uita n ic io d a tă pe b u n u l n osiru vecin, TEOFIL. Locatarii de pe str. Pavlov n r. 63. (1613781)
Sîntem alături de colegul nostru Nicolae Diaconescu* în durerea, pricinuită de decesul so c ru lu i său . S incere
birou de la P r im ă n â 'T '/ j ]6 Napoca. (1613785)
Sîntem alături de verişoara n o a s tră V iţi şi fam ilie , în durerea pierderii soţului drag, inginer CORNEL ROTAR, un deosebit familist şi profesionist de m arcă. Dum nezeu să vă mîngîie sufletele, pe CORNEL să-l odihnească în pace! Puiu şi Mia. (1613793)
• D u re rea d esp ă rţirii de iubitul şi scumpul nostru frate, cu m n at şi u n ch i HO ŢIU G R IG O R E este nespus de mare, nu o putem cuprinde în cuvintele noastre. Ni se umplu ochii de lacrimi şi inima ne este frîntâ de durere, gîndindu-ne că ai plecat mult prea repede dintre noi. D ar deşi noi te-am iubit m ult de tot, Dumnezeu te- a iubit mai mult decît noi toţi şi a hotărît să te ia acasă la El. Singura noastră mîngîiere în aceste clipe nespus de grele este gîndul re în tîln irii cu tine în veşnicii. P înă a tunci LOLE dragă, ne vom aminti cu drag de to a te c lipele m inunate p e trecu te îm p reu n ă . LOLE d ragă, ai fost şi vei rămîne pentru noi un exemplu prin h ă rn ic ia ta , b u n ă ta tea , ospitalitatea, dragostea mare pentru familia ta, rudeniile tale şi chiar prietenii tăi. Ne-ai dat o lecţie de răbdare prin felul în care ai în d u ra t suferinţa bolii tale nemiloase, plin de încredere în Dumnezeu, ştiind că'El este în control. Vei avea un loc special în inima noastră pentru totdeauna. Nu te vom u ita n ic io d a tă . Cu toată ' dragostea noastră pentru tine. Silvia, Nuky, Simona, Cyntia şi Sarah Bor. (1612787).
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; i • tel/fax 19-73-04; ‘
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;' SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, jo i 8-16,
____ marţi, vineri 8-11; tel/fax 2I-6Q-75.
• Sîntem alături de şora şi mătuşa noastră şi de fiii Alin şi Dan cu fam ilia , în aceste* momente triste cînd se despart de so ţu l şi ta tă l lo r d rag , TREBEA VASILE. Dumnezeu să-l odihnească! Sora Jeni cu familia. (1613787)
* Sîntem alături de Csillag Rozalia, la pierderea tatălui d rag . S in cere condolean ţe în tre g ii fam ilii. M arius şi Viorica. (1613792).*
* Cine m ă poate mîngîia în aceste clipe cînd mi-am pierdut ta tă l m eu iu b it, H O ŢIU G RIGORE, care a plecat de lîngă-mine tocmai cînd aveam cea mai m are nevoie de el? C ine îm i p o a te ' în ţe lege d u re re a ? M ă rog .lu i Dumnezeu, doar Lui, ca El să m ă ajute şi să mă întărească . . . căci num ai El singur poate. F iu l tău iu b it, Alin H oţiu . (1612792)
• îm i plîng durerea şi-mi şte rg ochii plini de lacrim i, gîndindu-mă la tatăl meu iubit şi scump HOŢIU GRIGORE, care a plecat mult prea repede de lîngă m ine şi m-a lăsa t nem îngîiat,. . Dumnezeu să-mi aline durerea mea cea mare. Dragă fată îţi voi simţi nespus de mult lipsa. . . Fiul tău iubit Ciprian Hoţiu. (1612793)
• Cu inimile pline de durere aducem un ultim omagiu celui care a fost scumpul nostru soţ şi ta tă H O Ţ IU G RIG ORE. Vrem să-ţi mulţumim LOLE făcut tu pentru noi ca suţ ţ i ta tă . î ţ i m u lţu m im p en tru dragostea ta fierbinte pentru noi, pentru grija ta necontenită pentru noi, pentru bunătatea, iubirea ta, ocrotirea ta faţă de noi. Pînă în ultim a clipă a vieţii tale gîndul tă u .a fost pentru Dumnezeu şi pentru noi. iţi m u lţum im că ne-am sim ţit ocrotiţi de tine în fiecare zi. Iţi m ulţumim pentru frumoasele clipe petrecute îm preună pe care nu le vom uita niciodată, î ţi mulţumim pentru răbdarea ta de n e c re zu t pe care ai dovedit-o în suferinţele bolii ta le . î ţ i m u lţum im p e n tru credinţa ta în Dumnezeu care ne-a unit şi ne-a întărit pe toţi. Aşteptăm cu dor şi nerăbdare ziua cînd ne vom 'revedea în veşnicii. D ragostea noastră pentru tine n-o va lua nimeni niciodată. Te-am iubit, te iubim şi te vom iubi pentru totdeauna. Iubita şi îndoliata soţie Viorica şi cei doi fii Alin şi Ciprian. Ream intim că înmormîntarea va avea loc azi, 29 martie 2002, o ra 14.00, Ia C im itiru l M ă n ă ş tu r , C ap ela N ouă. (1612794)
• Sîntem alături de John şi de fam ilia lu i în aceste momente tris te şi dureroase pricinuite de pierderea, tatălui său , BOD EA IOA N. Anca, Vasile, V etu ria , C rina, Adi. (1615804)
• Sîntem alături de familia prof. univ. dr. Oprean loan în m area d u re re p ricinu ită de încetarea din viaţă a mamei. Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune familiei îndurerate. F ilia la C E C C A R C lu j. (1615809)
• Sîntem alături de colegul nostru, prof. univ. dr. Oprean loan peritru pierderea suferită prin decesul mamei sale şi îi adresăm sincere condoleanţe. C o lec tivu l C a te d re i de Contabiliate de la Facultatea de Ş tiin ţe E conom ice C luj. (1615810)
• Sîntem alături de colega şi prietena noastră, Maria Csiflag în aceste m om ete de grea încercare cauzate de pierderea ta tă lu i d rag . D irec to r econom ic, B irou l R esurse Umane, Biroul Producţie de la S. C. ARL S. A. Cluj. (1615829)
• La 31 martie comemorăm un an de la decesul scumpei noastre DOINA FODOR din Gherla. Odihnească-se în pace! Soţul loan Fodor, copiii-Ioana, Virgil, ginerele Nicu. (1613752)
• Cu durere în suflet anunţ îm p lin ire a unui an de Ia trecerea în eternitate a celui ce a fost judecător în Făgăraş şi consilier juridic la Cluj, MAJA IL IE din Floreşti. C o m em o ra re a Ia B iserica G reco -C a to lică “Sfîntă Familie” din Zorilor, sîmbătă,
30 .03.2002, o ra 10.00. Dum nezeu să-l ierte. Aurel. (1613773) ' ■
• Cu lacrim i în ochi şi sufletele cernite de durere şi dor, anunţăm scurgerea a .- ' de zile (6 să p tăm în i)^ iu b itu l n o stru f('CRISTEA cum nat V E F Ţ ^ (Je l9 arii,1!- trecut la cele veşnice. Siujuato. pomenire va avea loc duminică 31 m artie 2002, orele 12.30, la morm înt în Cimitirul Central. B u n u l D um nezeu să-l o c ro tească şi să-l aşeze la dreapta Sa. Cu această ocazie ţinem să m ulţum im tu turor celor care au fost alături de noi în aceste clipe de grea în c e rc a re . Dum nezeu să-l odihnească în pace! în veci nem îngîiaţi mama Elisabeta, fratele Cristi, cumnata Cecilia. (1612788)
• Şapte ani dd lacrimi şi dor se împlinesc azi, 29 martie, de cînd sufletele noastre au rămas fă ră -d rag o s tea , iubirea, b u n ă ta te a , sensibilitatea şi o c ro tire a celui care a fost inginer GHEORGHE CENAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. .Comemorarea va avea loc la Biserica Greco-Catolică d in - c a r t ie ru l Grigorescu, vineri, 29 martie 2002, orele 17,00. Otilia, Călin şi familia. (1615785) -
• S întem alături de naşii noştri fam. Oprean loan în aceste momente de întristare pricinuite de moartea mamei dragi. Fam . Krausz Mircea.
(G.) .
âPS¥ÂRde Cluj
U n c o t i d i a n
c a r e s a t i s f a c e
g u s t u r i l e
d u m n e a v o a s t r ă !
AICI ar putea fis reclama dumneavoastră rJeb. Î 9 . U . X 7 \ T F
AVANCRONICA... SUBIECTIVASe pare câ se consolidează “form ula 6+2” (adică şase partide
sîmbătă, 30 martie, ultimele două dum inică, 31 m artie. în acest context al programării “6+2” vă prezentăm etapa cu num ărul 19, cea de a patra a returului.
• G L O R IA - ST E A U A . In tu r ' în G hencea , a fo s t 1-1. “ R e m iz a ” a r p r in d e b in e bistriţenilor şi în acest joc , pe care l-ar dori încheiat cu victorie (d a r de unde atîta putirinţă?). P iţu rc ă , şi-ai lu i “ v ite z iş ti” , cam pioni en-titre, a p lecat cu povara acelei am enzi de 5.000 dolari, cu care l-a b lagoslovit Com itetul de urgenţă. D.e va fi să piardă Steaua partida, p e cine va a ru n ca P iţu rcă acu zarea? Partidă transmisă pe m icul ecran (T V R 1, o ra 15,00).
• F.C . N A ŢIO NAL - F .C . A R G E Ş. în toamnă, în “Trivale” , a fost 4-0 pentru “bancari” (adevărată catastrofa pentru piteşteni). Ce va fi acum? Numai “CeTde Sus” ştie. Vom trăi şi vom vedea
,pe... m icul ecran (PR O T V , o ra 17,00).• U N IV ER SITA TEA C R A IO V A - PE T R O L U L . A fost 2-0
sşentru “găzari” în tur, care s-au deplasat Ia Craiova avîndu-1 ca /zirenor pe Victor Roşea, revenit la cîrm a tehnică a echipei după “experimentul” gălăţean, înlocuindu-1 de urgenţă pe Costel Lazăr “debarcat” la centrul de juniori ploieştean. Speranţele “ găzarilor” sînt asemeni cuvintelor înscrise la intrarea în iadul lui Daiite din Divina Comedie: “Voi che’entrate lasciate ogni speranza” (Voi care intraţi lăsaţi orice speranţă!)
- - - -- A f’ Vv , ___ _
• • F.C .M . BACĂU - F .C . BRAŞOV. O partidă “aureolată” de un angajament m aLvechi, cu cîntec. A cu’ m usai să fie pe bune, că altfel e de rău. în-toam nă a fost 1-0 pentru braşoveni."
• ASTRA - C E A H L Ă U L. Că.în toamnă, sub Pietricica, a fost •1-1 acum contează m ai puţin. Victoria este prim ordială pentru “astrali”, aflaţi în “groapa” retrogradantă.
• FA RUL - U .M . TIM IŞO A R A . Dacă a fost 2-0 în toam nă pentm “m arinari” în deplasare, pe Bega, acum că evoluează în “rada” proprie nu văd cum ar putea rata victoria (chiar dacă Petra Grigoraş “dirijează” din tr ib u n ă ech ip a , u n d e a fo st expediat pentru trei luni”). La U .M . T im işoara s-a “ îm pu ţit b r în z a ” d in tre p ro p r ie ta ru l echipei şi Gigi Staicu (adus cu sacrific ii la c îrm a teh n ic ă a echipei, dar acuzat că num ai d a to rita “p ra c tic ii” g re ş ite a p ie rd u t U .M .T . p a r t id a cu Dinamo din etapa anterioară).
• SP O R T U L ST U D EN ŢE SC1-0 pentru Rapid. Dum inică, în “Regie” , alb-negrii lui Ion Andone s-ar mulţumi cu o revanşă la acelaşi scor. O partidă în care din punct de vedere pronosportist merge tripla 1, X sau 2. C e va fi vom vedea pe m icul ecran (p a rtid ă tran sm isă de T V R 1, de Ia o ra 13,00). ’
• D IN A M O - O Ţ E L U L . Singura înfrîngere suferită în toam nă de “cîinii roşii” a fost la Galaţi, 2-1 pentm Oţelul. A sosit deci ziua revanşei, haita întîlnind trupa de-la Dunăre antrenată de Marius Lăcătuş şi care în prim ele trei eta-pe ale prim ăverii a obţinut tot atîtea victorii. Totuşi, în “G ro ap ă’, haita are prim ul cu v în t.'Ş i această ultim ă partidă a etapei va putea fi urm ărită pe m icul ecran (P R O TV, o ra 15,00).
. R o m e o V . C ÎR T A N
l '- V i V '\ o L « l3 * . *R APID. în toam nă, în*Giuleşti,
AVANCRONICA... SCURTAlată ce ne oferă cea de a patra etapă a returului în seria a doua
a eşalonului sşcund: • • •• U.T. A ra d - P a n d u rii Tg. J iu . “Bătriria D oam nă” are de
răzbunat victoria din tur a pandurilor cu 2-1: Şi o va face. Că revanşa e necesară şi se impune. Postura de lider obligă.
• “îl” C lu j-N apoca* ASA Tg. M ureş. în tur a fost 0-0.Vum alb-negrii de pe Someş au o nevoie arzătoare de victorie, altfel prăpastia retrogradării se deschide larg.
• jVIinaur Z la tn a - F.C . B aia M are . Partidă-cheie pentru ortacii d in Z la tn a . P ie rz în d , sp e c tru l re tro g ra d ă rii se accentuează pentru M inaur. în tur a fost 1-3.
• Jiul P e tro şan i - C .S.M . R eşiţa . A fost 2-0 în tu r pentru reşiţeni. M ai m ult decît o banală revanşă a o rtacilo r din Petroşani nu poate fi vorba. V ictoria e necesară Jiului pentru a nu intra în “C ” cu o penalizare substanţială de puncte.
•Gaz M e tan M ediaş - A pullum A lba Iuiia. “Rem iză” în to, 0-0. O partidă a orgoliilor. Prim favoriţi sînt m edieşenii, fă joacă acasă, în ograda proprie.
• In te rna ţiona l Piteşti - E xtensiv C raiova. D ialog între Joi... craioveni: Nicolae Ungureanu, antrenorul piteştenilor,
â fostul său coleg la Craiova M axima, Sorin Cîrţu. R îcâ şi iz r k răzbunare în tabăra “ internaţionalilor” piteşteni, care nu
pot uita afrontul din toam nă, cînd cei din Bănie au cîştigat cu
6-2. Şi cum E xtensiv se bate pentru unul dintre cele două locuri d in fruntea c lasam entu lu i, revanşa p ite şten ilo r e sub sem nul întrebării. '
• O lim pia S a tu M a re - “ Poli” T im işoara . Num ai în contextul că sătmărenii nu s-ar prezenta la joc, n-ar cîştiga partida. A fost 3-1 în tur, iar acum “ Poli” aliniază juniorii.
• In d u s tr ia S îrm ei C . T u rz i i - F.C . O ra d e a . A casă, “ sîrm arii” nu ştiu să piardă. Au dovedit-o rezultatele de pînă acum . în tur a fost 1-1, dar acum “sîrm arii” fcvolueazâ în faţa îm pătim iţilor lor suporteri. Succes, “sîrm ari” ! . V ic to r E . R O M A N
■
*‘T" ‘ f ' i V f - w -
rf • . y .
. » >
j a u- - - r
h ;' j r . - 1
, ‘ .ito a. *** -*4 «*#* . r r f
14 partide de minifotbal ie “Ion Moina” în deschiderea 1 ” - A.S.A. Tg. Mureş
Campionatul Şcolar de fotbal organizat de S.C. Construcţii “Napoca S.A ., Inspectoratul Şcolar Cluj şi F.C. “U ” program ează aîmbâtă* p e gazonul Stadionului- “Ion M oina”, partidele 'etapei a tona. La categoria “ciclu prim ar”, elevi de clasele I-II, născuţi în Jnii 1993-1994, s-au înscris 12 echipe împărţite în două grupe, toţă partidele de sîmbătă: grupa A - Şc; gen. nr. 24 - Şc. gen. nr.15 (ora 9), Şc. gen. nr. 7 - Şc. gen. n r . 1 (9,30), Şc. gen. nr. 10 ‘Şc. gen, nr. 5 (10); grupa B - Şc. gen. nr. 24 -.Ş c. gen. nr. 3 feŞc. gen! nr. 20 - Şc. gen. nr. 29 (9,30), Şc. gen. nr. 21 - Şc. ta. nr. 17 (10). Ciclul gim nazial este reprezentat de un num ăr de ?Pt echipe (şcoli) şi au drept de jo c elevii claselor V -V I născuţi "'anii 1989-1990. Grupa A - Lic. Coşbuc - Şc. gen. nr. 22 (8,30), t Eminescu - Lic. Inform atică (9); grupa B - Şc. gen. nr. 14 - "c gen. nr. 8 (9,30), Şc. gen. nr. 13 - Şc. gen. nr. 11 (10). U ltim a ""'egorie, liceenii, clasele IX-X , sînt reprezentaţi de: grupa A-L, paga - Lic. Industria U şoară (8,30), Lic. Racoviţă - Lic. Bălcescu
|); grapa B - Lic. Bariţiu - L ic .'Â . lancu (9,30), Lic. Şincai - y Apaczai (10). Partidele se dispută pe parcursul a două reprize 7 cîte 10 m inute cu o pauză de cinci minute. Punctajul eSte 'torit faţă de cel practicat în m ajoritatea competiţiilor interne şi '"tornaţionale: 4 puncte pentru jo c cîştigat (!), 1 punct pentru 'tai egal si zero puncte pentru înfrîngere.
(C ,S .)
I
u i W X s J S > i
Campionatul militar
S a la ' 'd e : S p o rt -aCom andam entului Corpului 4 A rm ată T erito ria l a g ă zd u it z ile le trec u te C a m p io n a tu l m ilitar de judo , competiţie de tradiţie la care au participat cei m ai valoroşi judoka m ilitari din m arile unităţi şi- unităţile- din subordine. ‘
B e n e fic iin d de a ju to ru l Centrului Olimpic de judo din Cluj, care a venit în întîm pinare cu e ch ip am e n t sp o r t iv şi suprafaţa de luptă (tatam i-ul), reuniunea s-a dovedit a fi în cele d in u rm ă un re a l su c c e s , p a r tic ip a n ţi i d isp u tîn d u -ş i supremaţia în cele 7 categorii de greutate: 60, 66, 73 , 81, 90, 100 ş i +100 de kg.
Ia tă c îte v a re z u lta te
c o n se m n a te la in d iv id u a l, învingătorii ca tegoriilo r fiind p re m ia ţi d e d l g e n e ra l de brigadă, dr. L iviu Galoş:, Cat. 60 kg - fruntaş C ristian
N ag y ( c o n s id e ra t c e l m ai c o m p le t j u d o k a - d i n în tre g concursul) - Bg. 11 M c. :
Cat. 66 kg - caporal Petru . Tîmăveari - Bg. -6.T e . : '
Cat. 73 kg - caporal M irel Doboş - Bg. 6 Tc. ;
Cat. 81 kg - sergen t-m ajor Călin C hiorean - Bg. 11 Mc.
Cat. 90 kg - caporal Em anoil Podar - Bg. 6 Tc.
Cat, 100 k g - caporal Nem eş Szabolcz - B g. 6 Tc.
Cat. + 1 0 0 k g ‘ - p lu to n ie r major B ogdan H elerea - Bg. 5 V.M.. întrecerea a fosţ u rm ărită şi de an trenoru l P e tr ic ă M atei, care a rem arcat talentul şi forţa militarilor.
A ştep tăm în a c e s t se n s o “ re c id iv ă ” , d in p a r te a organizatorilor.
C r i s t i a n F O C S A N U
C f R d e b u t e a z ă o f i c i a lLiderul din “ C8” prim eşte m îine, în G ruia, cu începere de la
ora 11, vizita A rm ăturii Zalău în cadrul etapei a 19-a din D ivizia “C”, seria-a 8-a. - -
Feroviarii c lujeni vor debuta oficial pe p ropriu l teren în acest retur de cam pionat, după ce au susţinut două jo cu ri în deplasare cu Som eş Gaz B eclean (cîştigat cu. 2-0 prin g o lu rile sem nate de Petrescu şi G hiorm a) şi cu M inerul S ărm ăşag (p ierdu t cu 0-1 în faţa unei echipe care “am eninţă” prim a treaptă a clasam entului).
Bretan a pâralizat!D in păcate, în m eciul program at m îine, pe “b anca suspinelor”
a gazdelor nu se va afla principalul M arius B retan, care suferă de sem ipareză facială, prim ele sim ptom e apărînd im ediat după meciul de la Beclean. .
I
' \
M arius Bretan a condus echipa şi la Sarm aşag, însa stresul, încordarea şi alţi factori i-au cauzat nefericita afecţiune. în aceste momente, potrivit declaraţiilor oferite de preşedintele M ircea Bălaj, M arius Bretan se află într-un concediu de cel puţin patru săptăm îni, urmînd cu stricteţe un tratament special în vederea recuperării.— Acelaşi M ircea Bălaj a apreciat că nu este de g lum it cu această afecţiune şi, în atari condiţii, în vederea m enajării lui B retan , de pregătirea echipei se vor ocupa secunzii Ocluvian Albu şi Horia Cîrlan, asistaţi dc M atei Alexandru.
Lăzâreanu j r ’nu mai are trecere la CFRCirculă zvonul potrivit căruia goa!-kecpcr-u! F ilip Lăzâreanu,
pînă nu demult titularul de drept al buturilor feroviare, s-a delim itat de la orice colaborare cu CFR, m otivul principal constituindu-1 (se pare) faptul că acesta nu şi-a reînnoit contractul, în aceeaşi situaţie aflîndu-se şi fundaşul Tudor Dobrâu. Cei doi s-au aflat în - pauza din inter sezon în vederile grupărilor U TA , respectiv FC Bihor Oradea. Lăzâreanu a avut oferte şi din străinătate dc la echipe din Germ ania şi Elveţia.
M om entan, postul de titu lar la C F R i-a re v en it lui M ihai Nădăban, prima rezervă fiiifd Ştef, acesta din urm ă achiziţionat în minim ercato de la Chim ica Tîrnâveni.
C r i s t i a n F O C S A N U
E chipam ent sp o rtiv p e n tru copiii din F izeşul Gherlii
Puţine com une din judeţu l nostru se po t lăuda cu rezultatele sportive ale e levilor din com una Fjzeşul Gherlii. în com una de lîngă Gherla funcţionează un centru de copii şi ju n io ri la fotbal, iar în cadrul Şcolii generale, handbalul are m ulţi adepţi. U nitatea de învăţăm înt din Fizeşul Gherlii este sprijin ită de W o rld V ision , organizaţie ce recent a oferit elevilor com unei ech ipam ent sportiv şi m ingi. D upă cum ne-a declarat directorul şcolii, prof. A d ria n M u reşan (profesor de educaţie fizică), valoarea a ju torului acordat se ridică la 13 m ilioane lei.
.Tot la Fizeşul G herlii, nu dem ult, s-a ream enajat terenul de fotbal de la marginea- satului, unde copiii cen tru lu i de in iţiere dispun de condiţii bune de pregătire s i jo c .
S Z . C s .
POPICEînvinsede campioane!
îri cadrul etapei interm ediare a diviziei fem inine d e popice,- SO M V E T R A G h e r la a evoluat la m ijlocul acestei săptăm îni la B raşov. E lev e le an tren o ru lu i Io s i f N a g y s -a u în t î ln i t cu cam pioana ţă rii, M E T R O M . Experim entatele popicărese de sub T îm pa au c îş tiga t cu scorul de 2 .6 5 4 -2 .5 2 2 ' (5 -1 ) . D e la
gazde, cea m ai bună com portare a a v u t c o m p o n e n ta lo tu lu i na ţiona l de senioare, C o jâ n , cu 463 p .d ., iar de la oaspete ş-a- rem arca t L a u ra O ltea n (şi ea face p a rte din lo tu l de jun io a re) cu 4 3 4 p.d.
L a sfîrşitul aceste i săptăm îni, ju n io a re le de la SO M V E T R A G herla p a rtic ipă la în trecerile etapei a IV -a a C am pionatului republican pe echipe, com petiţie ce se dispută sîm bătă pe arena E lectrom ureş d in Tg. M ureş. în p rezen t, sportivele d in G herla ocupă prim ul loc.
S Z E K E L Y C s a b a
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
D u p ă v i c t o r i a c u 4 - 1 a t r i c o l o r i l o r ,
MARGINALIILA DOUA REPRIZE DIFERITE
Puiu Io rdănescu a începu t partida amicală cu U craina cu formula 1-3-4-3, ad ică L obon ţ - R ădoi, Filipescu, C hivu - Contra, Paul Codrea, G ică Popescu , D orinei M unfeanu - M utu , Ganea, Pancu. O aşezare care i-a cam surprins pe ucraineni, supuşi unui presing nem ilos de către trico lori. D ouă “libere” , D orinei M unteanu (4) şi ' C hivu (7) g reşesc de pu ţin ţinta. Golul ce p lu tea în nocturna de pe stadionul în frigurat de tem peratura scăzută a p icat în m in. 12: Dorinei M unteanu expediază de la 25 m etri o torp ilă şi Reva scoate ba lonu l din p lasă. A cţiunile tip com ando, contraatacuri fulger se înm ulţesc şi p rim a repriză, care le-a aparţinut integral şi autoritar, se încheie cu a lte trei goluri m arcate în ordine de Pancu (17, balon p asa t de M utu), din nou Pancu (31, finalizarea, unei acţiuni C odrea - M unteanu - Pancu) şi G anea (37, o altă torpilă,
ricoşeu cu păm întul). A r fi putut fi 5-0 în min. 45, dar balonul şutat de Pancu a întîlnit transversala porţii ucrainene.
Repriza secundă a fost total diferită de prima în privinţa prestaţiei .tricolorilor, care au"ieşit de la cabine cu FI. Cem at în locul lui Pancu (accidentat' serios în m omentul şutului din min. 45, cînd a expediat balonul în bara porţii ucrainene), Bogdan Stelea în locul lui Lobonţ şi R ăzvan Raţ în locul lui Chivu. Tactic, Mutu a fost urcat v îrf de atac cu Gănea, iar FI. C em at a fost încadrat în linia mediană. D in păcate, jocul tricolorilor n-a mai avut culoarea şi valoarea prestaţiei din prima-repriză. Ucrainenii au marcat prin Sişcenko (49) golul de onoare, dar numai atît. în partea a doua a reprizei secunde (în care tricolorii au exersat faza defensivă) au mai avut loc urm ătoarele înlocuiri: Şoavă în locul lui Filipescu, Alin Stoica în locul lui Paul Codrea, G hioane.în locul lui Rădoi, CI. N iculescu în locul lui Mutu. . _ :
Scurtă concluzie: o victorie de palm ares în faţa unei echipe de valoare. O constatare care ne bucură: pe lîngâ stranieri, avem valori si acasă. Generalul Puiu Iordănescu are de-unde alege pentru E U R O '2004.
. V ic to r E . R O M A N
Marţi şi miercuri s-au disputat , pe mai m ulte stad ioane, din
întreaga lume o serie de partide cu caracter amical, pentru multe din combatante premergătoare C.M. de fotbal, ce va debuta peste puţin timp în Coreea de Sud şi Japonia. Din păcate, în această categorie (în care ne-am regăsit în ultimul deceniu) nu se înscrie şi naţionala "generalului" Iordănescu, care a măturat arena "Gheorghe Hagi” din Constanţa cu naţionala similară a Ucrainei, din rîndul căreia a lipsit vedeta lui AC Milan. Andrei Shevchenko.
Au reţinut în mod special atenţia partidele de la Dublin, Paris. Leeds, Rostock, Cardiff şi Amsterdam, unde s-au duelat naţionale care nu mai au nevoie de nici o prezentare, şi mă refer la Italia, Anglia, Spania, Olanda, Danem arca sau Franţa. Cam pioana m ondială şi europeană ş snopit pe "Sfade
de France” Scoţia prin golurile sem nate de Zidane, Trezeguet(2), Henry şi Marlet. Din “11”-le “cocoşilor” a lipsit şeptarul lui Arsenal, Robert Pires.
Anglia a fost depăşită pe final de “squadra azurra" într-un meci consumat pe “Ellan Road" din Leeds. Albionul a deschis scorul în minutul 62 prin Fow ler (favoritul tribunelor), însă Montella a egalat cinci minute mai tîrziu şi a sem nat golul victoriei în prelungiri dintr*un penalty uşor acordat de germanul Fandel.
La Rostock, G erm ania lui Voeller a avut o repriză secundă
' de vis în faţa yankeilor care au deschis scorul prin Matys, însă ■panzerele" au punctat imediat prin Ziegev Neuville, Bierhoff şi Fink.
în fine, Olanda (care a ratat calificarea la mondiale) a dispus de Spania, graţie lui F. de Boer,
TsţBBSîişţW!
la* .
I? : '
-\ * \
, s .
Aefbm odelism
UN REUŞIT CONCURS DE CASĂ
în t r e c e r e a a a v u t lo c de c u r în d . C o m p e t i to r i m em brii C .S . “ P o lite h n ica ” C lu j- N a p o c a (u n c lu b d e aerom odele p roaspăt înfiinţat, deci un c o n c u rs de c a să ). V re m ea a f o s t n e p r ie ln ic ă d a to r ită v în tu lu i c u v i te z e oscilînd în tre 6 şi 10 m etri p e secundă. V în tu l i-a am biţiona t p e cei o p t c o m p e tito r i, d in care patru m aeştri ai sp o rtu lu i (G e o rg e A r g h i r , Ş te f a n R a z m a n , A d r ia n B o t şi C la u d iu 'A l e x o a i a ) . M a i trebu ie a d ău g a t şi m ae s tru l in te r n a ţ io n a l a l s p o r tu lu i , E u g en P o p , p e n t r u a d a greutatea cuvenită întrecerii de
a e ro m o d e le F IE . D u p ă p r im e le d o u ă “ r u n d e ” , conducea A rghir, în “runda” a treia a fost egalat de E ugen Pop, care a preluat conducerea în “ r u n d a ” a p a tr a , d a r revenire de efect în priv in ţa punctelor obţinute în “runda’-’ cinci a lui G eorge A rghir şi locul întîi i-a revenit pe m erit. C e-i d r e p t , -au fo s t şi
. abandonuri datorită distrugerii unor ae ro m o d e le . în fin a l, directorul de concurs, M ihail Muscă, m aestru a l sportului, a stabilit o rd inea celor ce l-au urm at-pe G eo rg e A rg h ir în clasam entul final al întrecerii, aceştia fiind, în ordine, E ugen Pop, Ş te fan R azm an , P au l B ere, A d rian B o t, C lau d iu A lexoaia şi C ris tian Suciu . întrecerea a fost şi un reuşit te s t în a in te a p a r t i c ip ă r i i aero m o d eliş tilo r de la A .S . “P o l i te h n ic a ” la C u p a R o m â n ie i, p r o g r a m a tă - l a Ploieşti în z ile le de 4 -6 aprilie a.c. Le urăm succes.
V i c to r E . R O M A N
barcelonezul finalizînd cu capul un corner executat de Overmars. Singura ocazie de gol a 'ib e ric ilo r i-a aparţinut madrilenului Morientes. -l a t ă r e z u l t a t e l e
î n r e g i s t r a t e :• Coreea de Sud - Turcia 0-0• Paraguay - Nigeria 1-1• Georgia - Africa de Sud 4-1• Bosnia - Macedonia 4-4• Polonia - Japonia 0-2 .• Estonia - Rusia 2-1• Moldova - Ungaria 0-2• Senegal - Bolivia 2-1• Croaţia - Slovenia 0-0• Arabia Saudită - Uruguay 3-2
• Argentina - Camerun 2-2 (meci disputat pe teren neutru)• Liechtenstein - Irlanda de Nord 0-0• Austria - Slovacia 2-0 •.Tunisia - Norvegia 0-0• Suedia - Elveţia 1-1• Grecia - Belgia 3-2• Luxemburg - Letonia 0-3 ■• Ţara Galilor - Cehia 0-0• Irlanda - Danemarca 3-0• Olanda - Spania 1-0• Franţa - Scoţia 5-0• Germania - USA 4-2 .• Anglia ,- Italia 1-2• Portugalia - Finlanda. 1-4• Brazilia - Iugoslavia .1-0.
Cristian FOCŞANU
“U”
M a r g i n a l i i
l a s f e r t u r i l e
C u p e i - R o m â n i e i
ClujV ictoria universitarilor - C erceş, G h c ţa , B ălan , Popean/c, N.
Rus, S im an d i, R . S am uil, Petre, M a rin , A pjok , R om an , C an to r, D rag o m ir, P a n a ite , H îm pea , Popovici, B ră d ă ţa n , L azăr, Bulai, F rîn cu , H a rn a g e a , a n tre n o ri P e tr ic ă M o tre sc u şi O ctavian C h ih a ia - trebuie apreciată din mai m ulte m otive. Echipa s-a deplasat la Sâcele fără patru d in tre titulari, Cr. Podea, Deli, D om ocoş/accidentaţi şi Teodorescu/gripă,- dar şi fără antrenorul M otrescu, aflat în cantonam ent cu lotul de tineret al României. Cei care i-au înlocuit s-au ̂ dovedit la nivelul aşteptat şi acest lucru nu poate decît să bucure. în altă ordine de idei, “U ” a avut parte de un arbitraj ostil şi veţi vedea de ce. în fine, clujenii au făcut deplasarea la Săcele în ziua meciului, în tim p ce Steaua s-a odihnit în staţiunea Forban. Clujenii m erg m ai departe după un meci fo a rte , fo a rte b u n , cu o apărare im pecab ilă , exactă , precisă. Că acest lucru nu a convenit steliştilor este o altă poveste.
S t e a u a - o e c h i p ă d o a r d e b ă t ă u ş i !Steaua nu este obişnuită să piardă. L ipsa de fom râ sportivă se
transform ă în p u m n i, palm e, în ju ră tu r i, p ic ioare , toate aplicate în cel m ai bun stil de muncă. Steliştii şi-au lăsat urm ele pe feţele m ultor jucători c lu je n ii Apjok, M arin, R. Sam uil, Hîmpea,... Au ieşit la ram pă doi stelişti, Bejan şi S îrb u , ambii m eritînd multe etape de suspendare pentru lovirile intenţionate. Că nu le vor primi este altceva... _ - •
A r b i t r u l Ş i ş u . . .Ce i s-ar putea reproşa? Faptul că a to le ra t jo cu l dur şi vio lent
ai steliştilor. B ejan/Steaua a fost elim inat 10 m inute pentru “placaj întîrziat” ! Recunoaşterea loviturii lu i.H îm pea de către B ejan'ar fi însem nat pentru stelist patru etape de suspendare. Lucru valabil şi pentru Şîrbu. Apoi, trebuie amintit faptul că repriza a doua s-ax jucat în 22-ul clujean, eseul reuşit de V laicu/Steaua fiind de fapt şi de drepţ un cadou al oficialu lu i Oficial care ne-a privat şi de cel puţin două eseuri de penalizare, la finalul prim ei reprize şi la începutul reprizei secunde! Păcat că arbitrul N icolae Sişu se coboară la nivelul Stelei. Echipă şi înfrîntă, şi furată, vestiarul fiind prădat în tim pul-partidei.
D e m o s t e n e S O F R O N
Sîmbătă, 30.03,' ora 16.00, Sala S p o r tu r i lo r . Cam pionatul Naţional de cădeţi - e tapa ju d e ţean ;
o ra 1 1 .0 0 , S t a d i o n d Cluj - A SA T g. M ure: [
S îm b ă tă , 3 0 .0 3 ,“I. M oina” : F.C. “ U(Divizia “B ” ) , . ,
Sîmbătă, 30.03, o ră 11.00, Stadionul C . Turzii: I.S.C. T u rz ii '- F.C. B ihor (Divizia “ B” )
Sîm bătă, 30.03, ora 11.00. S tadionul Gruia: CFR: Cluj - Arm ătura Zalău (Divizia “C ’)
N a s d a q 1 0 0 -
O p e n , M i a m i ,
F l o r i d a
PAVEL IN“SFERTraf !
în a in te din cauza p lo i i ) s-;.| în c h e ia t cu u rm ă to a re rezultate: Hewitt - B la k e 6-a6-1 şi Safin - G onzalez 6-3 , 6-1
Au început ieri şi “ sferturi::'.de f in a lă , d o u ă d in t r e e; .consem nînd scorurile: Agassi Lapentti 6-3, 7-5 şi R ios - C M7-6 (0 ), 6-2. C e le la lte doi: m eciuri se vor ju ca astăzi du;: u rm ăto ru l program : H ew itt- Safin, Pavel - Pederer.
M asculinD acă ieri am început cu o
veste p roastă; astăzi avem una foarte bună. Andrei Pavel l-a
Fem ininîn semifinale se vo r disput
Ev.jfl s
în trecu t pe Franco Squillari (Argentina), scor 1-6, 7-6 (5),
{ ' a -*,v
p a rtid e le Capriati --- S e le s s S e re n a W illiam s - V en e W illiam s. Despre a doua d in a p a r tid e se pot sp u n e c îte v lucruri: este al 7-lea duel d in t cele două surori, sco ru l fii:: favorabil numărului 2 m o n d l (V en u s),'5-1. -
• “ Sister ACT 7”, cum a fc> supranum ită întîlnirea d e că::; m ajoritatea agenţiilor de presi se anunţă o dispută de zile mari Am bele jucătoare sînt hotărî:: să-cîştige, mai cu seamă Serena.
6-1, şi s-a calificat în sferturile de f in a lă a le p res tig io su lu i tu rn e u am e ric a n . P a v e l, c îş t ig ă to r an u l t r e c u t la M ontreal, are mari şanse să - confirm e şi în acest an într-un d u rn eu d in T en n is M a s te rs Series, adversarul său urm ător fiind R oger Federer (Elveţia).
Alte două partide restante din turul IV (în trerup te cu ' o zi
V ? /
care a declarat: “Am nevoie de puncte, vreau că cuceresc lauri:
acestui turneu”.• O v id iu BLAG
VESTI PENTRU UNDITARIA t e n ţ i u n e , p r o h i b i ţ i e ! ,
- Începînd cu 1 aprilie şi pînă în 31 m ai se instituje prohibiţia în apele colinare şi de şes. Prohibiţia nu acţionează în cadrul lacurilor cu regim de repopulare gestionate de AJPS Cluj (Chinteni, Branişte si lacurile din cartierul Gheorgheni).
P O F T I Ţ I L A S Ă C A L A I A
Prohibiţia la ştiucă a fost devansată. D in 26 m artie, pescuitul acestui superb răp ito r-a început, dar num ai "la Săcălaia.
S O L U N A R E L E
Prognoza este pentru perioada 30 martie - 5 aprilie şi, ca de obicei, are cuvîntul M arius Gherghel: “început acut... “negru cu trei zile consecutive de culoarea foarte închisă (care înseamnă “şanse schim bătoare”) pen tru u ltim ele două zile din martie, sîmbătă, 30, şi duminică, 31; cea de a treia zi “neagră , 'uavv 1'a p rilie (de “ziua păcălelilor”); urm ează pe şiragul prognastes| două zile “albastre” (adică şanse bune) marţi, 2, şi miercuri, a I aprilie, apoi o zi “roşie” (şanse foarte bune), j ° i , 4 . J ăP.tami1!.3 încheindu-se cu o nouă z i “albastră”, vineri, 5 aprilie . Fir în tin s .
V ic to r PESC A R U
1 D o lar SUA = 32.962 ie i * 1 L iră s te rlin ă = 46 .930 Iei
pv* * “* 'H.'sţîTOSj'■ ■ ' • • 3?
1 E U R O = 2 8 .7 1 5 leU 1 g A U R = 3 2 1 .1 0 5 Iei •
E f e c t i v u l a n i m a l e l o r a a j u n s s u b j u m ă t a t e a p o t e n ţ i a l u l u i e le c r e ş t e r e
Rep.: Domnule d irec to r, aş v rea m ai în tîi să punctăm cîteva re p ere ce carac te rizează starea actuală a ag ricu ltu rii în ju d e ţu l C lu j? ■
Ilarie Ivan: Există m otive de satisfacţie, dar şi de amărăciune. Datorită efortului specialiştilor agronomi, a unei m ai b u n e c o la b o ră r i cu Prefectura Judeţului Cluj, Consiliul Judeţean şi m inisterul de re so rt, m a re a m a jo r i ta te a
.indicatorilor pe 2001, din agricultură şi industria alim entară, su rc la se a z ă in d ic a to r i i ce a u ' caracterizat anul p re c e d e n t. A c e s t lucru constituie, desigur, o m otivaţie suficientă ca să . priveşti pozitiv ceea ce urm ează de-acum înainte. Şi ca să discutăm co n cre t care este starea agriculturii, iată . care au fost param etrii anului trecut, faţă de anul 2000: grîu plus s e c a r ă '- 180 %; orz de toamnă -1 5 9 %; orzoaică de primăvară -135 %; ovăz - 1'12 %; .porum b - boabe - 179 %; floarea soarelui - 189 %, sfeclă’ de zahăr - 176 %, cartofi - 84 %; legum e de cîm p - 133 %. în privinţa irigaţiilor, pot să spun câ am reuşit să punem în funcţiune sistemul din zona comunei Mihai Viteazu, irigînd efectiv 1.000 de hectare. J k asemenea, în perim etrele Valea Lujerdiului, fîneaţa V acilor şi V alea C ăianului acum se efectuează lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Rep.: în ce m ăsură au beneficia t de a ju to ru l financiar, a c o r d a t d e leg e , p r o d u c ă to r i i agricoli d in ju d e ţ?
U van: Anul trecut s-a acordat acestora suma de 140 de m ilioane de lei, reprezentînd prima de lapte, subvenţia la smîntînă, „m ilionul” la hectar, taxa de d ru m la u til iz a to r i i de m o to rin ă , adâugîndu-se gratuităţi în am endam ente. Aş vrea sâ subliniez faptul că în m ajoritatea localităţilor s-a reuşit - este adevărat, nu prea uşor - înfiinţarea
de asociaţii ale producătorilor. M i-am luat o piatră de pe suflet şi prin faptul că am reuşit să stopăm scăderea efectivului .de animale, recensămîntul rea liza t în 2001 dem onstrînd că în reg istrăm creşteri la toate speciile.
De la dezastrul provocat de importuri...
R ep .: Şi to tu ş i nu a ţi a m in t i t c a re s în t m otivele de am ărăciune...
I. Ivan : D in nefericire, Ia nivel de ţară - situaţia fiind caracteristică şi judeţului nostru- efectivele de anim ale a u sc ă z u t din 1996 pînă în 2000 cu 16 % la bovine, 21 % la pvine şi 11 % la păsări. C ea m ai dram atică scădere "se înregistrează însă la porcine, unde efectivul s-a redus aproape, la jum ătate. Este o situaţie îngrijorătoare, pentru câ acest achilibru nu se reface uşor şi este costisitor.
Rep: Care ar fi principelele cauze?I. Iv an : A nularea, în 1996, ale form elor de
sprijin , pe care statul le-a acordat. A cum , în R om ânia, efectivul de animale existent este sub jum ătatea potenţialului de creştere. Pe de a ltă parte, din acelaşi an şi pînă în 2000 im porturile au crescut cu 150 %. Importarea în anul 2000 şi ch iar în 20QJ în proporţie de 70 % din necesar a cărnii de porc a însemnat un adevărat dezastru.
*
... la diletantismI la rie Iv an : O altă cauză m ajoră a constituit-o
diletantism ul, superficialitatea şi hazardul politicii a g ra re ce a p re c e d a t anu l 2 0 0 0 . A n u la re a
subvenţiilor din zootehnie în urmă cu 6 - 7 ani a dus nu num ai la scăderea drastică a efectivelor de anim ale... Efecte devastatoare s-au sim ţit şi în
' producţia de vegetale , p rin lipsa p ie ţe lo r de desfacere a 'ce rea le lo r. Veniturile' realizate din cereale au /o s t m inim e, datorită preţului scăzut al acestora. M ai m ult, a avut loc un proces de decapitalizare a ag ricu lto rilo r , existînd riscul de ' blocare a circuitului agricol. Iată de ce n ici chiar rezultatele anului 2000, deşi mai bune, nu ne mulţumesc, ca specialist fiind încă îngrijorat de starea lucrurilor.
R ep.: C a re a r fi, cel p u ţin în ju d e ţu l C lu j, so lu ţia p e n tru o a g r ic u ltu ră p e r fo r m a n tă , în m ăsu ra în care te rm e n u l n u este p re ten ţio s?
- I .Iv a n : C o n sid e r c ă e x is tă p a tru c o n d iţ i i ’ majore, definitorii pentru evoluţia agriculturii şi a zootehniei: U nu - suprafaţa de teren agricol trebuie lucrată în în treg im e; Doi - C reşterea
.ob ligato rie a e fec tiv e lo r de anim ale; T rei - finalizarea problem ei asociaţiilor profesionale, unul dintre scopuri fiind acela de a obţine sprijin financiar pentru m em brii acestor asociaţii; Patru- realizarea a cît m ai m ulte creditări pe Programul FIDÂ şi realizarea a c ît m ai m ulte proiecte pe progjjjmul SA P ARD.
Producţia ->element de calcul în negocierile cu U.E‘ I . I v a n : T re b u ie să su b lin ie z fa p tu l că m a x im iz a re a p ro d u c ţi i lo r ag ric o le e s te un „param etru” ce se ia, în calcul în negocierile
:r }
• • I. - /•: m /
> - - -• '» - • - \
I , t & af ? \ - -<■ , V
cotelor de producţie cu U niunea E uropeană. Şi acest lucru trebuie să-l aibă în vedere a tît prim arii, cît şi deţinătorii de terenuri. Să nu p ierdem din vedere n ici faptul că este necesar să constru im şi să consolidăm exploataţii agri»ole care sâ facă faţă concurenţei im puse de statele U .E ., în paralel cu luarea în asistenţă socială a m ic ilo r gospodari. U n e le m en t care ne va a ju ta îl c o n s titu ie e lab o rarea c ît m ai rap id ă a L eg ii c red itu lu i agricol, aflată în m edierea celor două com isii p a r la m e n ta re . P e n tru a v e n i . în s p r i j in u l producătorilor, se aco rd ă 'u n avans de 30 % din subvenţia pe unitatea de produs, valorificată după reco ltare , pentru care aştep tăm , în reg im de urgenţă, cererile ex p lo a ta ţiilo r ag rico le şi ale asociaţiilor. în ceea ce priveşte fostele IAS-uri din judeţ, „Agricola” G herla şi „A grocom ” Cluj sînt anunţate pentru privatizare, SC „C îm piaser” este deja privatizată, pînă la finele anului dorind să realizăm într-o proporţie cît m ai m are trecerea în sectorul privat a acestora.
B e n i a m i n P A S C U
Acreditarea furnizorilor de servicii de mediere a muncii
* P e n t r u o b ţ i n e r e a a v a n s u l u i d e 3 0 l a s u t ă d i n
a c e a s t ă s u m ă , a g r i c u l t o r i i t r e b u i e s ă d e p u n ă
u r g e n t c e r e r i l a D i r e c ţ i a A g r i c o l ă *
Potrivit HG 210/2002 producătorii agricoli organizaţi în exploataţii agricole, care cultivă şi exploatează terenuri agricole şi valorifică pe piaţă produsele obţinute şi care beneficiază de serviciile unor specialişti acreditaţi, beneficiază de un sprijin direct din partea statului. Este vorba de o subvenţie pe prodps, acordată numai pentru producţia marfă livrată.
Potrivit celor afirmate de Ilarie Ivan, Vectorul Direcţiei Agricole Cluj, pentru
Iubeţul Cluj au fost stabilite următoarele cantităţi de producţie marfă ce vor fi susţinute:. 17.000 ,to grîu şi secară,20.000 to porumb, 300 to soia, 1.500 to floarea soarelui, 73.000 td sfeclă de zahăr, 15.000 to cartofi, 20.000 to legume de cîmp, 2.000 to legume de seră, 15.000 to fructe, 15.000 to furaje şi 320 to cînepă
fibră. Suma totală ce va fi acordată judeţului Cluj este de 42,85 miliarde lei, din care 14 miliarde pot fi cerute în avans. Pentru a intra în posesia acestui avans agricultorii trebuie să depună1 în cel mai scurt timp (termenul limită este 1 iunie a.c.) o cerere tip şi un dosar cu diverse acte la Direcţia Agricolă. Ilarie Ivan a declarat că avansul va ajunge la solicitaţi în circa 2-3 săptămîni de la data depunerii cererii.
Precizăm că, pentru a beneficia de prevederile acestui act normativ, fermierii trebuie să facă dovada că au folosit la înfiinţarea culturilor sămînţă certificată, au executat lucrările mecanice de arat, pregătit teren şi însăm înţare la nivelul cerinţelor agrotehnice şi la timpul potivit.
* . A n c a B L A G A
Guvernul a aprobat criteriile de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. Serviciile specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă sunt furnizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă ori de alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea - ocupării forţei de muncă, acreditaţi şi constau în: informare şi consiliere; mediere a muncii pe piaţa internă. Furnizorii din sectorul public sau privat trebuie să deţină baze de date, după caz, privind: persoanele în căutarea unui loc de nuincă şi, respectiv, cererea de forţă de muncă din partea angajatorilor, astfel încât să poată evalua tendinţele de pe piaţa muncii locale; potenţialul existent în domeniul formării profesionale, pentru a corela cererea cu oferta de pe piaţa muncii.
„Aceştia mai trebuie să dispună de bază materială, după caz, pentru: evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării. profesionale; efectuarea de teste de aptitudini, dezvoltarea abilităţii şi.încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; instruire în tehnici şi metode de căutare a Unui loc de- muncă şi de
prezentare la interviuri în vederea ocupării; mediere electronică. 'D e asemenea trebuie să fie asigurat (cel puţin 30%) personal angajat cu studii superioare în specialitatea psihologie, pedagogie, drept, consiliere şi personal (cel puţin 25%) cu experienţă de minim 3 ani în domeniul serviciului pentru care se solicită acreditarea" declară Marcela Câmpian, purtător de cuvînt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj. Acreditarea se acordă pentru o perioadă de 4 ani, după care, în urrria verificării îndeplinirii criteriilor de acreditare şi a îndeplinirii procedurii de acreditare, se reînnoieşte pentru perioade de cîte 4 ani. "Furnizorii acreditaţi au următoarele obligaţii : să trateze clienţii fără discriminare pe criterii de. sex, vîrstă, religie, rasă, opinii politice, origine socială,
‘ origine etnică, stătut familial şi să respecte principiul egalităţii şanselor; să asigure confidenţialitatea datelor şi informaţiilor despre clienţi, să permită accesul acestora la datele personale: să se asigure că încadrarea în muncă a persoanelor m ediate s-a făcut cu respectarea condiţiilor legale; să permită accesul personalului cu atribuţii de control al agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, pentru verificarea îndeplinirii şi respectării criteriilor de acreditare şi a obligaţiilor prevăzute în prezenta hotărîre; să comunice lunar agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşi au sediul, date privind numărul şomerilor mediaţi şi încadraţi în muncă" precizează Marcela Câmpian.
V a s i l e M O L D O V A N
D eficitu l com ercial s-a redus cu 92 m ilioane do lari în prim ele două luni
Deficitul balanţei com erciale ia României a scăzut, în primele două luni ale anului, cu 92,4 milioane dolari, pînă 'a jumătate de miliard de dolari, comparativ cu perioada similară a -■■ului trecut, în condiţiile menţinerii exporturilor pe un trend ascendent şi ducerii importurilor. .
Potrivit institutului Naţional de Statistică, valoarea mărfurilor româneşti exportate în primele două luni ale anului 5'est de 1,86 miliarde dolari, cu 2,2% Peste nivelul consemnat în intervalul fWlar al anului trecut. în acelaşi timp, '"Porturile'au scăzut cu 2,1%, la 2,36 "%de dolari. .,. Numai în luna februarie, exporturile / devansat cu cinci procente «izârile lunii precedente, ureînd la
boarea de 955,8 milioane dolari, a;toastă cifră fiind superioară cu 3,8% 5'®ţâ de rezultatele din februarie 2001.
De cealaltă parte, importurile ş-au cifrat la 1,19 miliarde dolari, în scădere cu 4,8% raportat la februarie 2001, dar mai mari cu două procente comparativ cu iuna anterioară. ̂ Pe primul loc în" clasamentul principalelor produse livrate pe piaţa externă sei p lasează articoleje de îmbrăcăminte confecţionate din ţesături, tricotate sau croşetate, această - categorie de mărfuri deţinînd 27,8% din totalul exporturilor şi o valoare de 519,4 milioane dolari,-în creştere cu 8,5% faţă de rezultatele primelor două luni din anul 2001. în schimb, exporturile de . maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice s-au redus cu 8,6%, corespunzînd unei valori de 281 milioane dolari. O scădere şi-mai ■ accentuată, de 10,6%, se regăseşte în cazul livrărilor de produse metalurgice, a căror valoare a ajuns la 224,7
milioane dolari, ~în schimb, exporturile de încălţăminte
au crescut cu 8,9%, lâ 176,4 milioane dolari, iar ceie de produse minerale, cu 23,1%, pînă la 146 milioane dolari.
Lunile ianuarie şi februarie au adus scăderi de peste zece procente la importurile de maşini şi dispozitive mecanice, aparqte şi echipamente electrice, respectiv la produsele minerale, în vreme ce importurile de produse metalurgice s-au diminuat .cu 3,3%.
Exporturile realizate către statele membre ale Uniunii Europene s-au majorat, în (perioada menţionată, cu 4,3%, ponderea acestei zone în totalul livrărilor de produse româneşti fiind de 72% . De asem enea, 57,2% d in ' importurile realizate de România au provenit din Uniunea Europeană,-în primele două luni, pe această relaţie fiind înregistrată o creştere de 3,2%.
Declaraţia de venit global se depune pînă Ia SO aprilie
Contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care în cursul
- anului 2001 au obţinut venituri din salarii şi asimilate salariilor,'din activităţi independente - comerciale, profesii liberale şi valorificarea sub orice formă a dreptului de proprietate intelectuală, din- cedarea folosinţei bunurilor - altele decît imobile cu destinaţia de locuinţă, sau venituri de aceeaşi natură din străinătate, au obligaţia întocmirii şi depunerii declaraţiei de venit global. .........
Declaraţia de venit global se depune pînă la 30 aprilie 2002 la organul fiscal de care aparţine cu domiciliul contribuabilul.1 Contribuabilii care au realizat venituri dintr-o singură sursă, sub formă de salarii, la funcţia de bază, pe întregul an 2001, pentru care angajatul a efectuat operaţiunile privind regularizarea impozitului, nu au obligaţia sâ depună declaraţie de venit global.
De asemenea, contribuabilii care au realizat venituri a căror impunere este finală (dividende, dobînzi, jocuri de noroc) nu au obligaţia să depună declaraţie pentru aceste venituri.
Contribuabilii care, în anyl 2001, au obţinut venituri din activităţi independente (cu excepţia celor impuşi la norma de venit), djn cedarea folosinţei bunurilor (chiria
reprezentînd contravaloarea unei valute sau/ şi în oontract sînt prevăzute clauze cu privire la suportarea de către chiriaş a cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului) - altele decît imobile cu destinaţia de locuinţe, sau venituri din străinătate, au obligaţia de a depune pînâ la 30 aprilie 2002, pe lîngă declaraţia de venit global, declaraţii speciale pentru fiecare categorie de venit.
‘ ' Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia şi se depun la organul fiscal unde se află sursa de venit.
Informaţii suplimentare se pot obţine:- pe plan local, apelînd la funcţionarii
serviciilor metodologie şi asistenţă pentru contribuabili din cadrul administraţiilor finanţelor publice;'
- la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a jud. Cluj, apelînd următoarele
•^numere de telefon, în fiecare zi între orele8,00 - 16,00: 198.883; 199626: 191.670 interior 194.
- prin1 Internet, accesînd pagina Ministerului Finanţelor Publice la adresa www.mfinante.ro; , •
- prin intermediul Biroului de Consultanţă şi Asistenţă din cadrul ministerului, la numerele cu tarif normal:
.411.40.33:411.40.48.
i
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUM ATO RULUI'431.367. •
I1886 - A fost c rea tă bâuţ^
răcoritoare Coca-Coţ;
Z baterile pentru o viată mai bună dau roade
v :
» - . - * - • * î*.: *■**,. *> v _ A , c ‘- ,-fi:** *• l - .: . ? :•
corpuri birou, precum şi m ateriale educative, în im ediata, apropiere a c lă d iri i şc o lii, se g ă se ş te , în fază* de construcţie încă, o sală de sport, “ lucrare de suflet” a profesorului Alexandru Zaiu, care, de a ltfe l, este ş î cel - care a avut iniţiativa amenajării în comuna Iara a unei asfel de instituţii. " în u rm ă cu
c îteva 'lun i, s a la e ra
d o a r in f a z ă d e
p ro ie c t. A cu m , d u p ă
cum se p o a te vedea, c lă d ire a este d e ja r id ic a tă ş i
sperăm c a la toam nă, o dată
cu în c e p e r e a u n u i n o u an
J
# r-T»r-
n■ I
* 5. \ \
v ■}-% \ " >i ‘
1 lî«s «A
Ia ra - o sa lă de sp o r t în dev en ire
• ’%~iî~ <
/Ss* * * '*•
B a ra j n a tu ra l pe rîul C a p ra
Comuna Iara se num ără, larâ îndoială, printre cele mai bine gospodărite localităţi rurale ale judeţului C luj. în p rezen t, în localitate funcţionează un spital şi o şcoală, am bele dotate în întregime la standarde vestice; d e asem enea, p ro b lem ele p c carc , an dc an , le-au rid ica t inundaţiile au fost rezolvate prin construirea unui baraj natural; au fo st, to to d a tă , r e p a r a te d ru m u rile c o m u n a le , ia r p o d u rile , a c o lo u n d e a fo s t n e v o ie , a u fo s t f ie recondiţionate, fie reconstruite . Toate.acestea au fost realizate atit prin fonduri proprii, cit şi cu ajutorul p rim it din p artea fundaţiei belg iene So lidarite it M echelen - R o em en ie . C e le şa se fa m ilii d in lo c a l i ta te a b e lg iană M ech e len , ai c ă ro r m em b ri s în t şi f o n d a to r i i
asociaţiei belgiene, a jungînd în urmă cu trei ani pe m eleagurile com unei Ia ra , au fost foarte im p re s io n a ţi de o a m e n ii şi obiceiurile locului, astfel încît au decis sâ-i ajute cu tot ceea ce stă în putinţe. D rept urm are, spitalul ditr co m u n ă a fost dotat cu aparatu ră m ed ica lă fo a rte m odernă, cu m o b ilie r p e n tr u ' cele două saloane, precum şi cu medicamente şi alte m ateriale de consum . D e a se m e n e a , p rin a ju to ru l o fe r i t de b e lg ie n i , şcoala din Iara beneficiază acum dc d o tă r ile n e c e sa re p e n tru d e s fă ş u ra re a o p t im ă a c u rsu r i lo r : c a lc u la to a r e şi imprimante (ex istă aici un m ic laborator de inform atică), table pentru clase din fibră de sticlă, scau n e şi b ă n c i ş c o la re m o d ern e , b i ro u r i d o ta te cu scau n e a d e c v a te , d u la p u r i ,
ş c o la r , s ă p o a tă f i d a tă în
fo lo s in ţă ” . Lucrările la această sală au dem ara t cu a ju to ru l
. b e lg ie n ilo r , al C o n s il iu lu i Ju d e ţe a n C lu j c a re , p e n tru realizarea acestu i o b iec tiv , a alocat din fondurile de la buget suma de 100 de m ilioane de lei. în prezent, lucrările continaă cu ajutorul fondurilor din bugetul local, da r şi cu o considerabilă contribuţie m aterială oferită de Mina Iara. R ecent, a sosit în lo c a l ita te un t r a n s p o r t d in Belgia, cu m aterialele necesare şi u tile cu a ju to ru l c ă ro ra activitatea sportivă a copiilor d in Ia ra va d e c u rg e fă ră probleme. Belgienii au pus mină de la m in ă şi au trimis pentru iereni s a l te le , s p a l ie r e , b i c i c l e t e ergom etrice, cuiere p e n tru v e s t ia r e , detergen ţi, corpuri de ilum inat, suport p en tru p a rd o sea la sălii de sport ş.a.
Pe lîngă acestea, locu ito rii com unei Ia ra b e n e f ic ia z ă , m ai n o u , de u n baraj natural pe rîul
' C a p ra , . a b so lu t necesar în zonă. în f ie c a re an , d in cauza in u n d aţiilo r p ro v o ca te d e rîu , e rau în p e r ic o l
22- d e g o sp o d ă rii şi zeci de h e c ta re d e te re n ag ric o l îm p reu n ă cu cu ltu rile de pe a c e s te a . P o tr iv it p r im aru lu i co m u n e i Ia ra , R em us Popa, „ p e n t r u r e a l i z a r e a a c e s tu i o b ie c t iv am a v u t în ţe le g e re a
C o n s iliu lu i Ju d e ţe a n C lu j c a re n e -a a lo c a t un f o n d de 2 0 0 de
m ilio a n e de tei. In a fa ră de b a n i am p r im it a ju to r ş i d in p a r te a
M in e i Ia r a . P e n tru re a liz a re a
b a ra ju lu i a u fo s t fo lo s ite peste
3 0 0 tone d e p ia t r ă ş i fo r ţă de
m u n că lo c a lă . ”' „ In p lu s , a fo s t re fă c u t un
p o d , vech i de p e s te 4 5 de an i, p e n tru re c o n s tru c ţia c ă n u a au
fo s t a lo c a te 2 1 5 m ilio a n e de le i, b a n i p ro v e n iţ i d in în c a s ă rile de la t î r g u l ş i p ia ţ a lo c a lă " , a a d ă u g a t M a r iu s T o d o r,
v icep rim aru l localităţii. D acă mai am intim faptul că au fost reparate drum urile comunale pe o d istanţă de 20 de km, lucrări ce au co sta t aproxim ativ 600 m ilioane de Iei; că au fost săpate în această prim ăvară 20 km de şanţuri pentru scurgerea apelor pluviale, reparate canalizările, decolm atate şanţurile, curăţate păşunile, se poate afirma, fară sâ greşim , că cei din Iara fac ţot posibilul ca localitatea lor să se r id ic e la standarde de dezvoltare m ajore.’Şi aceasta se datorează şi localnicilor^ care, aşa cum susţine primarul lor, " s în t n iş te o a m e n i e x tra o rd in a r i, cu care se p o a te
c o la b o ra în o r ic e s itu a ţ ie ." 'A n a - M a r ia V A ID A
fo to : N .P E T C U D E L IS O R
Podu l dc p ia tră care a fost (cîndva) dărîm at...
BăisoaraO adevărată “comunitate” de asistenţi maternali
în u ltim ii an i, fenom enu l acordării asistenţei m atem ale a luat am ploare şi în localitatea B âişoara. Toate acestea se d a to re a z ă f a p tu lu i c ă p re o c u p ă r ile localnicilor sîn t lim itate doar la creşterea an im ale lo r s a u ’ p re lu c ra re a lem nului, activităţi care nu prea aduc cine ştie ce venituri. A stfe l, m ai m ult de nevoie, localnicii au găsit activitatea de asistent m atem al ca fiind singura posib ilitate de a -şi îm b u n ă tă ţi v e n itu rile fin an c ia re necesare unu i trai decen t şi, în plus, oam eni cu frica .ui D um nezeu fiind, au a v u t a s t f e l p o s ib i l i t a t e a să -ş i dem onstreze in c lu siv calită ţile de buni c r e ş t in i . A c e a s tă a c t i v i t a t e a fo s ţ , considerată b en efică d in cel p u ţin doua p u n c te d e v e d e re : p e n tru a s is te n ţii m aternali c a ie , fie c a re d in tre aceştia beneficiază r,e o sa la riza re constantă- lunară şi, îr. p lus,* de co n tin u ita te în cartea de m ancă, da r şi pen tru m icuţii abandonaţi care au, la rîndul lor, parte d e c ă ld u ra u n e i f a m i l i i . P o tr iv i t secretarulu; C onsiliu lu i local Bâişoara,
loan Rosa, la începutul acestui program , respectiv în anul 1994, doar cinci familii
•au avut curajul să se „înhame” la o astfel de activitate.
în prezent, în Băisoara există 32 de fa m ilii c a re au fo s t a te sta te p e n tru a s is te n ţă m a te rn a lă . F ieca re d in tre acestea au urm at cursuri de pregătire, ba au trecut chiar şi peste experienţa unui ex am en care le co nferea a te s ta tu l - respectiv dreptul de a practica „m eseria” de asistent m atem al, document oferit de C o m is ia Ju d e ţe a n ă p en tru P ro te c ţia C opilului. în fiecare lună, de cel puţin două ori, aceste fam ilii sînt verificate de către com isii de legate ale asociaţiilo r care se ocupă d e p ro tecţia copilu lu i. M ajoritatea co p iilo r plasaţi în cadrul fa m iliilo r d in B ă iso ara p rov in de Ia o rfelinatu l “P rich indelu l” CIuj-Napoca. C opiii au v îrste cuprinse între cîteva să p tăm în i şi un an. D upă e x p ira rea p e rio ad e i de a d o p ţie tem porară, care durează tim p de un an -, copiii po t fi oferiţi spre adopţie sau, uneori, po t fi
c h ia r re in teg ra ţi m s in u l fa m ilii lo r găisoara, s-a form at un adevărat nucleu naturale , n B aişoara; au avut loc şi m atem aI cafe în m om£nt est£ adopţii in te n ţio n a le , p a n n ţir adoptivi considerat cel m ai m are djn tară p roven ind din Spania, Irlanda, Italia sau _ . . Iu lia VI A nSU A . R em arcabil e s te fap tu l că, Ta -
U liţa c en tra lă a Băişorii
s - v f ■ , T .
f y p - v t in v V * . T 'T ' * - ’ -
Ţ - ■- - - . . a - : .
„ F F ; ■ ' . i g f f g
Competiţiiproiectele
Ieri, 28 martie a.c., la RAM; Cluj a avut loc vizita prealab; a ofertanţilor carp vor particip; la licitaţia destinată a desemţ firma de consultanţă care \ acorda Regiei asistenţa tehnic; în vederea implementâ; programului de finanţare ISF; al Uniunii Europene.
Reamintim faptul că RAJ/ţ Cluj, cu sprijinul Consiliul Judeţean, a cîştigat o compeiif; de proiecte ISPA (Instrumei; Structural de Pregătirea Aderăs, în valoare totală jj 59,9 milioane EURO, din caţ 35 milioane Euro reprezint; finanţarea nerambursabilă; Uniunii Europene, 11,7 milioarj Euro ’ credit B .E .I, ij 13,2 milioane Euro contribufi locală (RAJAC). Programul esls destinat reabilitării, modernizai şi extinderii sistemului di alimentare cu apă şi canalizat şi urm ează a se derula it perioadă 2002-2006.
Memorandumul de Finanţat încheiat între partea română şi Uniunea Europeană cuprinde reglementări cu privire la toate etapele derulării programate Una din aceste etape prevede vizitarea amplasamentelor p care urmează a se execut lucrările, de către firmele ce vs participa la licitaţia desemnare â consultantului.
Astfel, la vizita de ieri a: partic ipat cele şapte-fim» înscrise la licitaţie (3 Spania,; Olanda, 1 Irlanda şi 1 Marei B ritanie), reprezentanţi a Delegaţiei Comisiei Europene« România, Oficiului de Plăţi Contracte PHARE din cadrsl Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului Apelor, Pădurilor ş Protecţiei Mediului.
Medicamentepentru pensionarii
clujeni
>
/-! ';vk .Jr/’.
-. Terapia Cluj acordă, în acest ar medicamente în valoare de 100da milioane de lei.
Pînă la sfîrşitul lunii martie conducerea Terapia Cluj va semni un protocol cu Uniunea Generali a Pensionarilor din România, filiali Cluj, ce prevede ca, pînă în lure decembrie, pensionarii si primească medicamente-penh tratamentul bolilor de inimă, i reumatismului şi de prevenire a accidentelor cerebrale, din categoriile de medicamente cardiovasculare, hipotensoare, beta blocante şi antiinflamatorii.
Preşedintele UGPR, Virgil Guţiu, spune că primeşte medicamente şi din străinătate, însă cu producători clujean de medicamente se colabora cel mai bine, Terapia firi principalul furnizor de medicamente pentru pensionarii clujeni. Implicarea societăţii clujene în viap şi sănătatea persoanelor vîrstni® din oraşul"nostru v a avea ca rezultat conlucrarea cu Uniunea: medicamentele vor ajunge la cabinetul medical al UGPR, iar apei vor fi recomandate de medic* specialişti cu care acesta colaborează.
Terapia nu se află la prima acţiune prin care dovedeşte că este un membru activ al vieţii sociala clujene: anul trecut, preocuparea pentru sănătatea noastră s-a concretizat în suma de peste U miliarde de lei, reprezentînd sprijin în medicamente şi bani. De aceste sume au beneficiat elevii din învăţămîntul preuniversitar din CI4 sportivi sau persoane defavorizate.
Producătorul local de medicamente a dovedjţ că este interesat’nu numai de sănătatea fizică a tinerilor şi vîrstnicilor, p de viaţa spirituală a urbei, acont*7"' - sume importante pentm construirea unor lăcaşuri de cult din judeţ. coi
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 ..POMPIERII: 981
1997 - Iosif Sava şi Grigore Constaritinescu s-au numărat printre laureaţii primei ediţii a premiilor
Fundaţiei Oedip.
Î J
Sr-J-siS £2, i% > 4
Jandarmeria clujeană şi-a deschisporţile pentru elevi• P e s t e 1 0 0 d e ş c o l a r i a u m în u it , ie r i, m it r a l ie r e le j a n d a r m i l o r •
Elevii a trei şcoli din Cluj-Napoca au participat, ieri, la “Ziua porţilor deschise pentru copii”, manifestare organizată de _Comandamentul Teritorial de Jandarm i."Someşul”. !
' Cei aproape 100 de elevi din cadrul .Colegiului Pedagogic, Colegiul “Avram rţvji? tancu” şi Şcoala “Liviu Rebreanu" au putut vedea pe viu ce înseamnă să fii jandarm.Astfel, copiii au asistat la antrenamentele pe care le fac jandarmii, au văzut exerciţii w ~demonstrative realizate de angajaţi ai > M lV Ţ i f »y? Batalionului 89 Mobil, dar şi acţiuni fr -v ffr fc C J ; \ . * V efectuate cu grupa de cîini din dotarea
- A
+„ p Ş !
- f i - .
Comandantul Batalionului 89 Mobil, colonelul Ionel Cimuca, le-a prezentat elevilor rolul şi importanţa jandarmilor în apărarea, şi restabilirea ordinii şi. liniştii publice. Încîntaţi de cele văzute, mulţi dintre copiii prezenţi şi-au manifestat dorinţa de a urma cariera de jandarm:
Ziua porţilor deschise pentru copii" face parte dintr-o serie de acţiuni organizate de Jandarmeria română, cu prilejul aniversării a 152 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii.
Cosmin PURIŞ Foto: I. PETCU
, * ’ . i y ’
unităţii. Partea cea mai atractivă pentru elevi a fost cea . legată de folosirea'armamentului din dotare. Sub stricta supraveghere a ofiţerilor jandarmi, cei mici au putut să mînuiască pistolul mitralieră,. puşca semiautomată cu lunetă, chiar şi mitraliera . Bineînţeles, - că armele nu erau încărcate cu muniţie.
Copjii au audiat şi cîteva cîntece ostăşeşti interpretate de Fanfara Comandamentului.
n r C 9 L . F
K : _ _ .
- c i f r ă b l e s t e m a t ă
Această cifră a devenit un blestem p e n tru lo c a ta r ii Blocului X V str. Donath, iată de ce: în Adunarea General a locatarilor care a avut loc în 17 oct 2001 s-a discutat problem a contorizării in d iv id u a le a apartamentelor. S-a arătat, cu argumente tehnice, că nu se poate realiza o coincidenţă între înregistrările, “ju că riilo r” din apartamente, şi înregistrările de pe co n to a re le g e n e ra le a le RAJAC sau R.A. Term o. De ce? Pentru că este imposibil de realizat citirea simultană a celor două tipuri de contoare. în al doilea rînd, pentru faptul că
Ji aparatele unităţilor comerciale (RAJAC şi R.A. TERM ) sînt de clasa întîi de precizie, pe cînd “jucăriile” d in apartam entele noastre sîn t de cel m ult clasa a doua d e p re c iz ie ; Ş i, pe deasupra, m ai in te rv in e şi consumul de apă pentru nevoi gospodăreşti comune (spălătorii, îngrijitoare). Nu în ultimul rînd, survin pierderile inevitabile ale armăturilor diri: canalul term ic sau c h ia r u n e le e ro r i de facturare.
Am convenit ca toate acestea sa le numim PIERDERI şi să fe suportate în mod raţional de către to ţi lo c a ta r i i, d ire c t Proporţional cu c o n su m u l fiecăruia.
Cineva a p ro p u s ca cei contorizaţr să c o n trib u ie la l£este pierderi cu 5% fară a se Preciza cui se aplică acest 5%. huiod norm al, acest coeficient 'rebuie • a p lic a t a su p ra consumului în re g is ţra t de contoarele generale ale blocului .(UjAC şi. R .A . T E R M ),
yfntru că pierderile se produc P£ reţeaua interioară â blocului ™tre con toarele generale şi contoarele de apartament),
bin n e c u n o a ş te re a cnomenului, dar mai ales din
interes (cei ce furnizează datele • de calcul sînt contorizaţi), acest 5% se aplică asupra consum ului în reg is tra t de “ju c ă r ii le ” de apartam ent, fară nici o logică. Ei admit că aceste pierderi se p ro d u c , pe tro n so n u l d in tre c o n to ru l de a p a r ta m e n t şi , ro b in e tu l de se rv ic iu (p e o distanţă de cca. 2 ,m ) ceea ce este împotriva oricărei logici.
Pierderile se produc în m odul arătat m ai înainte.
Iată, au trecut 6 luni de la data de 17 oct. 2001 şi în fiecare şed in ţă lunafâ a C o m ite tu lu i1 Executiv de bloc am căutat sâ arăt că acest 5% este o cifră fară justificare tehnică şi că un calcul m atem atic efectuat în fiecare lună duce la rezultate echitabile, p a rtic ip a rea , c o n to riza ţilo r la “pierderi” facîndu-se pe bază de c a lc u l , c i nu pe b a z ă sentimentală sau de interese. Nu am reuşit să conving. 24 de lo c a ta r i au tferu t s p r i j in u l O f ic iu lu i d e . P ro te c ţ ia C onsum atorului,' care în m od : foarte politicos au dem onstrat câ acest “conflict” este de natură internă al Asociaţiei de Locatari şi că rezolvarea lui nu intră în atribuţiile Oficiului ci, num ai A d u n a re a G e n e ra lă a L o c a ta r i lo r p o a te h o tă r î în continuarea, îmi perm it să fac cunoscut modul de repartizare (a cheltuielilor pentru consum ul de apă la un bloc echipat cu contoare generale şi c u contoare de apartam ent num ai la o parte a locatarilor.
L a baza acestor calcule stau d o u ă p r in c ip i i d e D rep t: “Prezum ţia de nevinovăţie” şi “Sinceritatea în declaraţii” .
L u n a F eb ru a rie 2002- Factura de apă: Reţea ....
445 m c .; C T ..... . . . 4 4 6 m c;total...........891 mc. în valoarede 8.411.600 lei, revine 9.441 lei/mc.
- N r. de persoane: 151 - 8 = 143 din care 40 sînt contorizaţi . în 17 apartamente din cele 60 ale blocului-,
v- C onsum ul în reg is tra t de c o n to a re le de a p a r ta m e n te :
143,16 mc.- C o n su m m e d iu p e n tru
contorizaţi: 143,16: 40 = 3,58 m c/pers. *
- C o n su m m e d iu p e n tru n eco n to riza ti: 3 ,58 xJ 151 -
(8 + 2 cu C .T .)/= 141 x 3,58 = 505 mc.
- Pierderi: 891 - (143,16 + 5 05) = 243 m c. ra p o rta t la consumul total rezultă 0,27.
C o n su m u l p e n tru contorizaţi: 143,16 x 143,16: 243 = 1,59 x 143,16 = 228 mc
- C o n su m re a l p e n tru necontorizaţi: 891 - 228 = 663 mc.
- Consum m ediu recalculat pentru contorizaţi 228:40 = 5,7 mc/pers.
- Consum m ediu recalculat pentru necontorizaţi 663:101 = 6,56 mc/pers. ^ , -
- Coeficient de spor pentru c o n to r iz a ţi a p lic a t Iaînregistrările de pe contoarele
de apartam ent 5,7:3,58 = 1,59.C o e fic ien t de sp o r p en tru
necontorizaţi: 6 ,56:3,58 = 1,83 D in com pararea consum ului
înscris în L istele de P lată pe Luna Febr. 2002, cu consum ul calculat prin m etoda matematică expusă pînă aci, rezu ltă (228 mc. - 143,16 m c.) x 9.441 lei/ m c = 8 0 0 .9 7 4 le i , su m ă suportată în mod nejustificat de către cei necontorizaţi. ■
în c o n c lu z ie : N u s în t îm p o tr iv a c o n to r iz ă r i i ap artam en te lo r, ci îm p o triv a m o d u lu i de r e p a r t iz a re a cheltuielilor care, la noi, se face în m o d d is c r im in a to r , în favoarea celo r care şi-au m ontat contoare şi care se luptă, farâ a avea un tem ei legal să plătească peste înregistrările “jucăriilo r” lo r un p ro c en t de 5 ap lic a t consumului propriu, farâ nici o logică. Lupta continuă!
A . V O IC U - D o lj
La Făget, viitoare plantaţie de pomi de Crăciun
• p re fe c tu l i-a p u s la t r e a b ă p e d ire c to r ii s e rv ic i i lo r d e s c e n t r a l i z a te •
Prefectul V asile Soporan şi d irectorii se rv iciilo r descentralizate de la nivelul judeţu lu i Cluj' au p lantat, ieri, la Pepiniera Făget, puieţi pentru pom ii de Crăciun. A cţiu n ea s-a d esfăşu rat în cadrul cam p an ie i de îm p ă d u rir i cu o c az ia L u n ii P ă d u rii şi a fost coordonată de Prefectură, Consiliul Judeţean şi D irecţia Silvică Cluj. >
. > & . ^ " S 4 i
^ : j . - 1 . ; v A l ă : • ' * * - - ; F ie i ' * * i ~ v L A i 1 . , 7 t
&
F
1
W 1 *>c V .» »
V * ;> • U h & s C - . '■ ;• ' A - J L ’ - v . n \ - ■
- ?
y. 1
r . . . ■
î Prefectul Vasile Soporan, cei mai harnic dintre participanţi 'i
La indicaţiile directorului D irecţiei Silvice, V ic to r Cherecheşiu, toţi cei prezenţi au luat cunoştinţă de felul în care trebu ie .sâ planteze puieţii. N u au ţinut cont de funcţia pe care o deţin, ci au m uncit cot la cot şi au plantat, într-un tim p rjco rd , aproxim ativ 100 de puieţi. Cel m ai harnic a fost prefectu l, care s-a rem arcat nu doar plantînd, ci şi ajutînd la săparea gropilor.
Este a doua acţiune, de acest fel, cea de anul trecut bucurindu-s'e de un m are succes. în final, plantaţia la care s-a lucrat azi, va cuprinde în ju r de 500 d e puieţi.
A .V 1 L C O V S C H I
L a G h e r l a , e x i s t ă
115 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate
Retrocedarea clădirilor se află în atenţia edililor gherleni. Potrivit prim arului m unicipiului, N icolae Pop , pînâ în p rezen t s-au depus nu mai puţin de... 115 dosare prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate. Unele “cazuri” au şi fost rezolvate, dar m ajoritatea c lăd irilo r revendicate încă nu au in tra t în posesia proprietarilor. Prin tre construcţiile revendicate se află instituţii de cultură, şcoli, case particulare, dar şi b iserici. D in păcate, irjulte “procese” tărăgănează, iar unele culte re lig ioase în că nu au ajuns la un consens. Totuşi, prin grija gospodarilo r gherleni m ulte litigii au fost rezolvate, iar zeci de dosare se află pe cale d e soluţionare. Printre cultele care revendică clădirile proprii se a flă şi B iserica Arm eano-C atolică din G herla, clădire care în p rezen t adăposteşte o grădiniţă cu orar prelungit. Este cerută înapoi d e p roprietar şi Şcoala profesională din centrul urbei.
S Z . C s .
^emnole He la citit , v - J
Să se reînfiinţeze linia de autobuz numărul “2”!
r V echea linie de transport în com un n u m ăru l “ 2” , care făcea legătura între G ara C .F.R . C luj-N apoca şi C alea D orobanţilor,
J>e traseul strada H orea - P iaţa U nirii - P ia ţa A vram Iancu, ar trebui reînfiin ţată în trucît în urm a acestu i fap t ar avea de cîştigat atît cetăţenii, bare locuiesc în zona respec tivă , c ît şi cei care vin în v izită la cunoştinţe.
A utobuzele sau- de ce nu?- m icrobuze le care a r circula pe această lin ie ar trebu i să sta ţioneze în gară, p e str.H orea (com un cu 31), în P ia ţa Unirii, în P ia ţa A vram Iancu, în apropierea străzii P ietroasa, la B ib lio teca “ O ctav ian G oga”, urm înd ca la în toarcere să urm eze traseul lin iei 4 , p înă la R egionala C .F .R , d u p ă care sâ treacă p rin P ia ţa M ihai V iteazul şi să se în toarcă la gară.
C onsider că, dacă s-a r reînfiinţa această lin ie de transport în com un, R A TU C Cluj nu ar avea decît de c îş tiga t în trucît există m ulte persoane interesate ca re doresc să se deplaseze cu autobuzul pe acest traseu, printre aceştia şi num eroşi cititori care doresc să ajungă cît m ai repede, pe d rum ul cel mai scurt, la sediul n o u a l B ibliotecii M un ic ipa le “ O .G o sa” din M ărăşti. , .
_____________.. R a d u IO A N , C l u j - N a p o c a
Autorul atacului care s-a soldat cu moartea a optpersoane, miercuri, în localitatea Nanterre, de lîngă Paris,
,*!,r ■T,um ’ s' a sinucis' ieri- aruncîndu-se pe o fereastră a clădim Bngăzii Criminalistice de la Paris, a anuntat . poliţia, citată de AFP. " . ’ 1 a n i
Irakul s-a angajat, în scris, că nu va mai invada Kuweitul;, documentul rezoluţiei finale a summitului arab privind 1^ ce opune cele două ţări, a declarat, feri, ministrul irakianj
Afacerilor Externe, Naji Sabri, citat de AFp
l i m m
«3 m * a 9> <. v ;i n Ţf t Q -x '■) frs
■î-j1 'i, -i ',4 îu <4 ui c; _. 14 t— ut î.:. : J Li ti V - . : L
îs r r t n n r ?r ■ ■!
. O - i i A 3 O• * ' ,—rf—- -ţ—M •• *■ f- — - -n
© L .'9
r O r Ţ l ’" ' ‘ / - > A r * ‘~ i
^ C J.) ^ w J f , v-3 L i,
"........> i4,-î^-(£*.vvU
T f _„
V. ,i Ci-l '
•>o
Guvernul a finalizat, în urma n e g o c ie r i lo r cu d e le g a ţia Fondului M onetar Internaţional (F M I), te x tu l sc r iso r ii su p lim e n ta re de in te n ţie lâ acordul stand-by încheiat anul trecut^ u rm în d ca acest d ocu m en t să fie an a liza t de C onsiliul D irecto r al FM I la sfîrşitul lunii m ai, a declarat, ieri, n eg o c ia to ru l-şe f al FMI
"pentru Rom ânia, N even Mates, la fina lu l în tîln ir ii cu prim - ministrul A drian Năstase.
Scrisoarea suplim entară de intenţie prevede majorarea cu 14%, de Ia 1 aprilie, a tarifului la energia electrică, eliminarea ta x e i de 3% re p re z en tîn d contribuţia firm elor din turism la constituirea Fondului pentru P ro m o v a re a şi D ezv o lta rea T u r is m u lu i, p re cu m şi p o s ib i l i ta te a s ta tu lu i de a subvenţiona cu 20% valoarea locuinţelor construite pe baza creditului ipotecar.
Docum entul m ai prevede ca
Guvernul a aprobat înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie
Bărbăţia din noiembrie
urmare din pagina 1s'âu. Un Emil C onstantinescu, om fără am biţii şi bărbăţie, s-a resem nat, cu greaţă, câ nu poate face nim ic (ca prim om în stat) îm potriva securiştilor şi a corupţiei.. Năstase este, însă, dc altă factură. O dem isie, aşa cum spune acum , în cazul eşecului, l-ar pune pc Năstase p’e acelaşi calapod cu Milică. infrint de propria neputinţă. Am biţia iui N ăstase e mult prea m arc şi are o singură finalitate. Nr. 1 -în stat.
După cum arată opţiunile românilor, •numărul unu se vrea, în continuare, sâ ftc p reşedin tele. V ictorios în cam pania NATO, pentru N ăstase n-ar fi prea mare problem ă un scrutin în 2004. Başca odată integraţi, şi cercurile finaciare ne vor privi cu mai m ultă îngăduinţă.
Neaderarea a r aduce, într-adevăr, un dezastru. Uitaţi de toţi. înnrginalizaţi. cu o creştere economică ce va deveni tot mai incertă, .sentimentul patem alist al românului s-ar exacerba. Poate câ o dem isie a lui N ăstasc are în vedere o stratagem ă politică: îmi dau dem isia (ca gest de onoare, deşi despre ce onoare personală ar m ai fi vorba dacă o ţară sc duce de rîpă?) şi, in doi ani, îm i p regătesc, fără să gestionez un v irtual declin econom ic, cam pania pentru preşedinţie. C alculul rece, po litic, este so rtit eşecu lu i m ăcar din tr-un sin g u r m otiv , dem onstrat cu prisosin ţă în 2000: românii nu sînt un popor iertător şi nu-i iubesc pe cei ce se declară înfrînţi înain te de termen.
Aşa câ v în turarea dem isiei în alb nu foloseşte nim ănui. Căci daţi-m i voie sâ cred câ, în cazul eşecului, asodierea “Năstase în frîn t de corupţie” va fi des uzitată. M ai sînt nouă
. luni. B ărbăţia nu trebuie arătată în noiem brie, ci pînâ atunci.
Guvernul a aprobat, ieri, înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), ca organ specializat în com baterea infracţiunilor de corupţie, începînd cu luna septem brie a anului în curs.
Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură au tonom ă în cadrul- M inisteru lu i Public, este condus de un procuror general şi coordonat de procurorul general al Parchetului de p e l în g ă C u r te a S u p rem ă de J u s ti ţ ie . P ro c u ro ru l g e n e ra l a l P arch etu lu i N a ţio n a l A n t ic o ru p ţie e s te a s im ila t a d ju n c tu lu i procurorului general al Parchetului de pe lîngă Curtea Suprem ă de Justiţie.
Aeronavele-RM 21 ati fost .oprite la selT o ate a e ro n av e le de tipu l
MIG 21 vor fi oprite la sol, pînă la aplicarea m ăsurilor necesare creşterii nivelului de siguranţă a zb o ru rilo r, a d eclara t, ieri, p u r tă to ru l d e c u v în t al Guvernului,. C laudiu Lucaci.
Ş e fu l S ta tu lu i M a jo r al F o r ţe lo r A e r ie n e R o m ân e , generalul C onstantin Gheorghe, a prezentat, în şedinţa de jo i a E x e c u tiv u lu i , o in fo rm a re referitoare la accidentul aviatic înregistrat în data de 26 martie la b aza m ilita ră d in C îm pia Turzii, în care a fost implicat un aparat de tip M IG 21 Lancer, precum şi la situaţia actuală, din p u n c t d e v e d e re te h n ic , ' a aeronavelor din această clasă.
“G u v e rn u l^ stabilit, în urma a c e s te i in fo rm ă r i, că s în t n e c e sa re m ăsu ri la n iv e l o rg a n iz a to r ic , te h n ic şi de p re g ă tire al pe rso n alu lu i în vederea creşterii nivelului de siguranţă a zborurilor, urmînd ca toate aparatele de zbor de tipul M IG 21 să fie oprite la
sol pînă la adoptarea acesto r’ m ăsuri”, a spus Lucaci.
E l a m ai a firm at că lo co ten en tu l Cătălin M icloş,
; care a pilotat aeronava prăbuşită la Cîmpia Turzii, va fi decorat p e n tru c o m p o rtam en tu l său c u ra jo s d in m o m en tu laccidentului.
V a s i le L u p u v r e a c o la b o r a r e
c u B ă s e s c u
Tîrg da produsa acadamica auropanala Cluj-Napoca
fn perioada 12-14 aprilie 2002, va avea loc o conferinţă internaţională dedicată educaţiei. AEGEE şi Facultatea de Studii Europene organizează această conferinţă la care sînt invitate toate universităţile din ţară (50-60). Potrivit declaraţiilor decanului Facultăţii de Studii Europene, Nicolae Păun, în cadrul conferinţei va fi organizat, gratuit, în spaţiul facultăţii, un tîrg de produse academice europene: cărţi, broşuri, pliante, planuri de învăţămînt. -fn acelaşi timp, decanul Păun a precizat că scopul acestei întîlniri este acela de a evalua gradul de implicare a învăţămîntului superior în procesul de aderare a României la UE
M.L
urmare din pagina 1
care a practicat-o şi p rin b locarea legii restituirii. Pe acelaşi calapod cu Petre R om an, Vasile Lupu l - a p u s şi p e fo s tu l • p re ş e d in te E m il C onstantinescu. “A m dovezi clare că preşedintele C o n s ta n tin e sc u a b lo c a t le g i le fu n c ia re , a desconspirârii fo ste i Securităţi” , afirm ă Lupu, apreciind că fostu l lider de la Cotroceni a dat tonu l corupţiei c înd i-a adus p e R adu Sârbu şi Ioan A vram M u reşan la B ucureşti pentru a face b an i pentru p a rtid (PN ŢC D ). A tacuri dure au fo st lansate şi asupra foştilor colegi din PNŢCD, p e care nu-i c o n sid e ră n ici “ creştini”, şi nici “ d e m o c ra ţ i , d a r şi a s u p ra p a r tid u lu i de euvem ăm înt, acu za t de co ru p ţie ..
. “ în trei luni de zile s-ar putea întoarce miliarde de dolari furaţi”, afirmă L upu, exp lic înd că toate d o sa re le s în t cu n o scu te , în să e x is tă “m ulţi p rocurori şi structuri m afiote care funcţionează sub priv irile lui Năstase pentru a acoperi tunurile. Ce v iito r m ai poate fi într-o ţară condusă de aceşti şnapani?”.
T o t ieri, la Cluj, conducerea centrală a PPC a purtat discuţii organizatorice cu liderii filialelor a rd elene în vederea o rg an izării a leg erilo r în fiecare o rgan izaţie ..
în fa ţa unei num eroase asistenţe , scriitorul N icolae B reban, care a decis să intre în politică în fo rm aţiunea condusă de V asile L upu, şi-a lansat cartea Voinţă de putere”.
S e n a t u l a r e s p in s p r o ie c t u l
d e le g e p r iv in d g r a ţ ie r e aPlenul Senatului a respins proiectul de lege privind graţierea
unor pedepse şi înlăturarea unor, m ăsuri şi sancţiuni, acesta fiind al doilea act normativ cu caracter organic care nu a reuşit să treacă de votul senatorilor în şedinţa de ieri, primul fiind o ordonanţă de m odificare a Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Textul legislativ privind graţierea a întrunit.voturile favorabile a 69 de senatori, pentru adoptarea lui fiind necesare 71 de voturi, îm potriva proiectului s-au pronunţat 48 de senatori, iar alţi c inci s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat^ de Cam era Deputaţilor şi, p rin u rm are , p ro ced u ra de v o t v a fi re lu a tă . P o triv it Regulam entului, în cazul în care Senatul respinge un proiect
'd e lege adoptat anterior de C am era Deputaţilor, acesta se trim ite pentru o 'nouâ dezbatere Cam erei Deputaţilor. în cazul în care textul legislativ este respins de Senat şi a doua oară, respingerea este definitivă.
n - T j
tariful pentru energia term ică să ajungă, la 1 iulie, la echivalentul a -20 d e d o la r i p e n tru o g ig ac a lo rie , p re ţ care v a fi m enţinut tim p de 12 luni.
Guvernul va trebui să aplice, în u rm ătoarele luni, “m ăsuri m ult m ai dure” pentru a asigura creşterea nivelului de colectare a veniturilor de către societăţile, d in s e c to ru l e n e rg e tic şi r e d u c e re a p ie rd e r ilo r înregistrate în acest dom eniu, a afirm at N even Mates.
Proiectul de ordonanţă urm ăreşte realizarea po liticii g lobale an tico rup ţie , prin institu irea Parchetului Naţional A nticorupţie, ca o structură puternică în ofensivă declanşată pe toate planurile în lupta îm potriva corupţiei.
Parchetul Naţional Anticorupţie îşi va desfăşura activ itatea p o triv it p rin c ip iu lu i legalităţii, al im parţia lităţii şi al co n tro lu lu i ierarhic,, sub au to rita tea m in istru lu i Ju s tiţie i. Instituţia va începe să funcţioneze pe data de 1 septembrie 2002. Pînă la această dată, Guvernul va adopta R e g u la m e n tu l d e a p lic a re a d isp o z iţ i i lo r ordonanţei de urgenţă.
S a n c ţ i u n i Iq
OîţCQ(|Ca urm are a neregulilor
c o n s ta ta te în comuna C îţcău -cu o c a z ia vizitei e f e c tu a te , d e prefectul V asile Soporan, instituţiile a b il i ta te a u luat u rm ă to a re le măsuri: • Com isia de disciplină a D irecţiei G enerale pentru A g ric u ltu ră şi Industrie A lim e n ta ră a decis d im in u a re a d repturilor s a la r ia le cu 10% pe o perioadă de 3 luni în cazul inginerei E lena Tomescu, d e la C e n tru l agricol
, Cîţcău.• Inspectoratu l de Stat
T e r i to r ia l - pentru P erso an ele cu Handicap Cluj a sancţionat abaterile c o n sta ta te la C entru l de îngrijire şi A sistenţă Cîţcău a s tfe l : dim inuareadrepturilor sa laria le pe o perioadă de 3 luni cu 10% a d m in is tra to ru lu i Gavril C u p ş a ^ dim inuareasalariului şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 3 luni cu 5% a asistentei ş e fe M o n ic a Ispan, sancţionarea cu avertisment a con tab ilu lu i ş e f Toma V a s ile . D o c to ru l Florin C r is te a , . ' d irectorulC entru lu i de îng rijire şi A s is te n ţă C î ţc ă u , şi-a înaintat demisia, iar aceasta a fo s t a c c e p ta tă de In sp e c to ra tu l d e Stat T e r i to r ia l pentruP erso an ele cti Handicap Cluj.
Franţa şi România continuă
colaborarea academică
L a d is la u 'G y e m an t, prodecan la Facultatea de Studii Europene, a declarat c ă a c e a s tă in s t i tu ţ ie a dem arat, în colaborare cu U n iv e rs i ta te a franceză M a rn e la V a lle e , un program de şcoli masterale şi doctorale . Prodecanul F a c u ltă ţ i i d e Studii E u ro p en e va re ze rv a o parte din locurile alocate a c e s te i in s titu ţii pentru c a n d id a ţ i i c a re dfeţin certificate de competenţă în lim ba franceză. Aceştia vor pu tea candida pen tru unul d in locurile bugetate ori cu ta x ă , ia r . evaluarea dosarelor va fi făcută de o com isie mixtă, rom ână şi f ra n c e z ă . L a finalul s tu d iilo r de m as te ra t şi doctorat, diplom ele vor fi recunoscute atît în Franţa, cît şi în România. în altă ordine de idei, o parte a absolvenţilor cursurilor de m aste ra t vor fi selectaţi pentru cursurile de,doctorat cu frecventă.'
M .L
r r
Autorizata prin S.C. fir. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
IL IE C Ă L IA N (re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail:[email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate
T e l/fa x :S e c re ta r d e re d ac ţie :H orea P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8
RED ACŢIA: C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 1 6
CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-: CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CQDIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL:: 19,73.07 -LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75
TI IU lilX EXECUTAT LA G a r a m o n d
