De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai...

15
Sorin Mitu De Ia Burebista La Iohannis Istorii, anahze, satire

Transcript of De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai...

Page 1: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

Sorin Mitu

De Ia BurebistaLa IohannisIstorii, anahze, satire

Page 2: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

Sorin Mitu

De Ia BurebistaIa IohannisIstorii, analizq satire

POLIROM2017

Page 3: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

Cuprins

Cut:&ttt ttminte ........5

ARDELENISlIIE

1. Tbansilvania in politica RomAniei: de la Burebistala Iohannis (cu escalS. pe aeroportul ,,Avram Iancu"). '.. '.. '.11

2. RomAnii qi maghiarii: un cuplu de coEmar? . . . .21

3. Regionalism, centralism ;i nalionalism in fotbalulromAnesc .........33

NOI SI LUMEA DE ASTAZI

1. Din istoria pribegiilor romAne;ti ........452. Ztdari internalionale postmoderne: intre globalizare

qi fragmentare.... .......533. Prieteni gi dupmani la fruntariile RomAniei . . . .60

4. Propaganda ruseasci la romAni: de la Dimitrie Cantemirlalonlliescu ......67

5. Terorisnul islamist, legislalia ,,Big Brother";i negativismul romAnesc ........79

6. De zece ani in Europa: incredibila istorie a Remainiei.......917. Lamunc[! .... ....99

SOCIETATEA

1. Familia romAneasc5, intre Nunta Za,rnfireisi Leana & Costel .......1"11

2. Satul romAnesc: prea pulin sau prea mult? . .. ... . ..L233. De doui mii de an-i: poporul romAn in ciutarea fericirii . . . . .737

II

III

Page 4: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

4. Credin!6 Ei incredere ....I475. Revolulia noastr[ cea de toate zi]ele: silbi.tori gi eroi . ... . .1b56. Istoria, genealogia gi geopolitica lui Moq Crdciun. . . . .169

CULTL]RA

1,. RomAnia aitfel, la I'el sau falafel: intre universalismulilurninist. Vbllzerpsychologie Ei psihologia transculturald. . . . .1?b

2. Carte frumoasd, cinste cui te-a scris! . . .183

3. O incursiune in istoria ideilor romAneEti ......1984. $coala romAneasci ;i reformele ei minunate . . .2075. Istoria noastre dragd, eea infailibild. gi relativil. . . .. . . .... .210

POLITICA

1. Alegerile s,i democralia: un mit enervant al wemurilornoastre? . . .ZZl

2. Frauda electoralS la romAni: ieri gi ast[zi . .. . . .. . . .2303. Cenzura si dela{,iunea, in comunism qi in zilele noastre . . . . .2394. Modele ale nalionalismului romAnesc: de la nalionalismul

pinguin la nalionalismalzombie .......2475. Istoria qi actualitatea monarhiei..... ........259

IV

V

Page 5: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

Ardelenisme

Page 6: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

T?ansilvania in politica Rom6.niei:de la Burebista la Iohannis

(cu escal5 pe aeroportul ,,Avram lancu")

Pentru RomAnia, din 1918 incoace, Tbansilvania a fost opodoabd numai buni de pus tn vitrind. Nu at&t pentru afi aritati strdinilor - deoarece, la modul declarativ, nouirlu ne place si ne vindem \ara -, ci in primul rAnd pentrua contribui la fortificarea orgoliului nostru nalional, afectatmereu de o imagine de sine negativ5. Prin calit5lile sale in-trinseci, prin pozilionarea sa in Europa, prin peisajul specific,prin istorie, tradilii qi alte resurse simbolice, Tlansilvaniaare multe de oferit Romdniei, in vederea completi.rii fericitea unui profil de !ari..

Orice specialist in aduertising are Ia indemdnd o palet[foarte largd de opliuni, dac6 este plitit sd vdndd imagineaacestui col! de lume intr-un mod cAt mai profitabil. Pe mine,care iutresc acest loc, care ii aparlin - in plus, consider cX

locul cu pricina imi aparline in egal6 mhsuri -, mi camenerveazd s5-i vdd imaginea scoasi in acest fel Ia mezat,pe motiv ci trdim in minunata epocd a comunicirii, iardac6 nu egti in relea, nu exiqti. Nu vreau sd vdd Tbansilvaniape Facebook - qi ista e unul dintre motivele pentru carenu imi fac cont -, deqi e limpede cd mult5. Iume posteazlla greu imaginile iconice ale linutului de peste pdduri, mullidau like-uri gi le sharuiesc cu frenezia specifrcd interactiu-nilor virtuale.

Page 7: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

DE LA BIIREBISTA LA IOHANNIS

Tlansilvania 3 in 1:occidentalism si diversitate

Dupd toate probabilithlile, cel mai prelios dar oferitRomfiniei de Tbansilvania este aqezarea .i rnro mai la apus.Mai la apus fald de Dorohoi qi cilirasi (Bucureqtiur estetotuqi situat cu aproape doui minute longitudinaie mai Iavest decdt TArgu Secuiesc), dar e bine qi atAta, dacd nusuntem traversali de Alpi si nu avem ieqire la Atlantic saumdcar la Adriatici...

Fdrd 1ndoia15, romdnii (nu chiar to!i, dar asta_i situalia)se identifici prin confesiunea lor ortodox5, ceea ce ii facerdsdriteni. Lucru pe care l-a sesizat - cu rnare sagacitate,ce s5. spun - gi regretatul Huntington. Romdnii apreciazE, deasemenea, atunci cAnd e cazal, pitorescul balcanic_oriental,mai ales sub raport estetic, incepAnd cu Mateiu caragiale qiterminsnd cu Ion Barbu, Eugen Barbu sau Mircea cdrti.rescu.Le place uneori sh se vadd (Ei chiar sI se legene) ca o punteintre orient qi occident, imagine pe care au curtivat-o cusarg si alli balcanici sau central-europeni. Totugi, de fiecaredati cand dinspre ris6rit se profileazi ameninli.tori scilii,titarii, sovieticii sau omulelii verzi ai lui putin, romdnii seintorc cu fala spre Occident, spre Roma, paris, Bruxellesori srashington. Iar Tlansilvania qi punctur de frontierr dela Nddlac (pe unde ne yin gi gazele din Marea Nordului)redevin, in asemenea situafii, leg6tura noastri nemijlocitdcu Europa, cordonul ombilical menit sd ne salveze de bar-baria rd"sS.riteand, care nu ne mai place.

Al doilea dar special pe care Tlansilvania il oferh zilnicpatriei-mume romane este diversitatea ei culturali -,,murti-cultural5", cum se spune astdzi, pentru a aplica o etichet6ideologici unei reaiitdli vechi de c6nd lumea. Dar acest cadou,chiar dac5. nu este unul otrdvit (decdt pentru unii), implicdo serie de provocdri si responsabilitili speciare. convieguireacu altii, in mediu concurential, te obligi la mai mult qi,dacd reuqeqti sd faci fali situafiei, te ajutd sd evoluezi, itioferi qi alte modele, te mai scoate din iluzia autoreflecti.rii

Page 8: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

TRANSILVANIA iN POLITICA ROMANIEI 13

narcisiste in ogiinda propriului specific nafional. Diversitateapoate s[ genereze insd qi dificultdti majore, dupi cum totvedem in lumea de astizi, dac5" nu reugeqti sd te inlelegiin conditii civilizate cu partenerul ti.u de multiculturalism.Iar vina pentru aceasti situalie poate sI fre doar a uneiadintre p5r!i (dar care sd" fie aceasta?), a amAndurora (celmai frecvent, pentru ci nimeni nu e sfAnt), iar uneori chiar aunor conjuncturi externe sau a unor terli. De exemplu, aEaceva s-a intAmplat atunci cAnd Antanta qi americanii au c6.qti-gat Primul Rhzboi Mondial, ceea ce le-a permis romAnilor si-qivalorifrce avantajul demografic, sau cAnd Hitler, Mussoiiniqi Stalin au redesenat de cAteva ori frontierele externe orichiar pe cele interne, administrative, ale Tbansilvaniei.

T?ansilvania despre care vorbim noi ast6zi, dominat6numeric de romAni qi consideratd parte a unei RomAnii carear fi existat dintotdeauna, nu este insi decAt una dintre felelelucitoare ale unui diamant multifaletat. Istoriceqte vorbind,aceastd provincie indepirtatd qi pitoreasci a Europei are ostructuri similar5 cu cea a unui plicule! de cafea solubild:T?ansilvania a fost si mai este inci, ia nivelul memoriei isto-rice, o entitate 3 in 1 (cel pu!in), fiind consideratd o vatrdstr6moseasci, un leagfln qi o patrie, in egal5 m5.surd, dar inmodalit5li profund diferite, de citre romAni, maghiari gi saqi.

Maghiarii sunt inci prezenli, in num5.r semnificatig inmunlii pdduroqi ai Secuimii, ca qi in cAteva oraqe cu clhdiriin stil eclectic sau Secession, edificate in timpul regimuluiaustro-ungar (din picate - ar putea comenta, cu siguranli,c6.!iva glumeli mai sinigtri de pe net, chiar dacb sd spuiasa ceva nu e frumos qi e politically incorrect). Sagii, inschimb, plus qvabii b[ndleni, ei chiar nu mai sunt, aproapedeloc. Doi laureali ai premiului Nobel, Herta Mtiller qi StefanHell, ieqili din rdnduriie celor pe care tocmai i-am amintit,se num5l5. printre cei care au l6sat Banatul in urmd.

PAnd de curAnd, saqii ardeleni nu mai erau reprezentaliin patria lor transilvan5, aproape in exclusivitate, decAt deumbrele strimoqilor care au ridicat cAndva burgurile de piatriale Tbansilvaniei. Iar in locuintele lor pirisite s-au aqezatadeseori aili concet5leni de-ai noqtri, de limbd romanes -care au hdldduit si ei de muite secole prin Transilvania,

Page 9: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

1.4 DE LA B{JREBISTA LA IOHANNIS

aldturi de noi, cdqtigd.ndu-qi traiul amdrAt ca spilbtori deaur, ursari, lingurari sau spoitori (uneori si ca ciorditori,afirmfl unele documente siseqti medievale; dar si nu leiu5.m in seam5., cici sunt tendenlioase - cam aqa spuneauqi despre valahi).

Insi din toamna anului 2A14, o ironie extraordinard aistoriei a permis propulsarea unui burgmeister sibian -aidoma rachetelor interpianetare proiectate cAndva de sasulHermann Oberth - in fotoliul preziden,tial de la Bucureqti.Asta, da, revansd istorici!

Baci ardeleni la Bucuresti

In acest fel, Tbansilvania a ajuns si dea pentru intAia oariRomAniei un adevS"rat gef de stat, tn persoana unui repre-zentant al celei mai ,,apusene" componente ale sale (dacdnu il socotim qef de stat qi pe dr. Petru Groza, pregedintelePrezidiului Marii Adundri Nationale ln perioada 1952-19b8,cdnd statul romAn era condus ins5, de facto, de GheorgheGheorghiu-Dej, in calitate de prim-secretar al PMR).

Ce qi-au spus rom6.nii? DacI tot este sd nu mai fie un,,mitfc", atunci si {ie chiar sas, ca si gtim de-o treabi! Dacibunul Dumnezeu are cumva, in Ceruri, un departamentcare se ocupi cu problemele Tbansilvaniei, atunci e limpedec5 de acolo a fost influenlat rezultatui alegerilor prezidenliaie,cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diasporaqi, posibil, cu sprijinul discret al Preafericitului Daniell.

Inspirat5 de porunca divind, care le-a cerut romAnilor,incd o datd, si se lepede de fanariotism qi de bacsiq, RomAnias-a intors din nou cu fala spre Soare-Apune Ei a rugatTtansilvania si o miluiasch cu un Preqedinte, din cea maineaoqi stirpe dacicb qi carpatind. Dupd cum specialiqtii in-_--i-1. In ziua alegerilor prezidenliale, 1-6 noiembrie 2014, patriarhul

Daniel a afirmat, intr-o trlreclicd: ,in istoria poporului romAn...adesea Dumnezeu a lucrat chiar qi prin oameni striini de neamulnostru".

Page 10: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

TRANSIL\ANIA iN POLITICA ROMANIEI 15

istoria istoriografiei qtiu prea bine, iar publicul larg nici nuare habar, saqii au afirmat inci" din secolul al XWI-lea, sussi tare, ci ei sunt adeviralii urmasi ai dacilor qi cei maivechi locuitori ai Thansilvaniei. Aga cd, in lumina acesteivechi tradilii istorice, preqedinteie Iohannis poate fi consi-derat, fird probieme, succesorul legitim - qi, si sperdm, lafel de glorios - al lui Burekrista qi Decebat.

RdmAne de v[zut c0t de frumos vor cdnta poelii dAmbovi-leni domnia lui peste veacuri, in condiliile in care cam toliardelenii care au avut ocazia si guverneze pe Ia Bucuresti,pAni acum doar ln calitate de prim-miniqtri, nu au reuqitsd lase o impresie prea grozav[ printre urmagii ciobanuluiBucur (sau ai altor ciobani, cu nume de origine cumand,dar cu gAndire mioritici). De regul5, premierii transilvaniau reugit sd ii enerveze pe bucureqteni (qi nu numai pe ei,pAni la urmi) cu apuciturile lor mai domoale, mai pulinagitate, de oameni de la munte. Plusul lor de consecvent6.,moderalie sau seriozitate (doar o picdturd, sE ne inlelegem,n-au dat nici ei pe dinafari, c5 doar de la RAm ne tragemcu tolii, in pofida unor diferenle qi stereotipii regionale) separe ci i-a f6cut antipatici.

Aga a pilit Victor Ciorbea (care ie-a fost bucureqteniiorqi vornic de tArg), despre care se spune ci linea sedinle deguvern interminabile, spre disperarea miniqtrilor sii; sauEmil Boc, acuzat ci n-a ieqit din cuvAntul baciului-seniorconstinlean, cu o cuminlenie inspirath parci din filosofiaIui Blaga. Ce si mai spunem despre luliu Maniu, care nus-a inleles nici cu liberalii bucuregteni, nici cu Carol al ll-leaqi pe care comuniqtii i-au socotit cel mai perieulos inamicpolitic, motiv pentru care i-au si fbcut de petrecanie pAndla urm5, deqi nu era dec6t un bitrdnei venerabil. tn modcurios, Alexandru Vaida-Voevod a sc5.pat ceva mai ieftin,murind in 1"950, in arest la dorniciliu. El a fost unul dintrepoliticienii ardeleni care, duph 1918, ii" va judeca pe regiteniin termenii cei mai aspri, afirm6nd, printre altele, cd",,unireanoastri cu RomAnia veche nu putea si urm5.reasci in niciuncaz scopul ca noi, dincolo, cu cultura noastri vest-europeani,sd devenim precum cei de aici: un morman de mizerie

Page 11: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

16 DE LA BT]REBISTA LA IOHANNIS

bucuregteanS,! Aici te afli in mizerie, nu eqti nici micar inBalcani, ci in Asial!".

Iar patriarhul Miron Cristea ori poetul Octavian Gogas-au remarcat, ca premieri, mai mult in calitate de gropari aifragilei noastre democralii interbelice, asartatd de tentaliileautoritarisrnului, la modi pe atunci in intreaga Europb.

Petru Graza a fdcut gi el o figurd aparte la Bucureqti,de data aceasta printre ceilai[i bandili din guvernele comu-niste, cu trecutul sdu de ministru burjui si cu apucdturilesale sibarite, de profrtor cinic al democraliei populare.

L-aq mai putea add.uga aici, doar ca sd lungesc o iist6de altminteri foarte scurt5, pe Mihai Rd.zvan-Ungureanu,care a ficut de asemenea noti discordanti in masa politi-cienilor ddmbovifeni, mdcar prin calibru intelectual, motivpentru care nu a rezistat in fruntea guvernului mai mult de78 de zile. Desigur, el este cdt se poate de moldovean (chiardaci unul total lipsit de acqient), dar numele sdu de familieindic5., fdri putinli de tdgadd, origini ardeleneqti. pe dea-supra, qtie gi unguregte!

fn fi.ne, din noiembrie 201b, inventarul celor mai iubiliprim-miniqtri ardeleni s-a imbogd"lit cu Dacian Julien Ciolog,iar din ianuarie 2017 cu bdnileanul Sorin Grindeanu...

Iancule mare...

Pe cdnd scriarn de zor aceste rAnduri, parci tocmai pentrua ilustra in modul cel mai elocvent locul pe care ii o.,,pd Tban-silvania in politica de la Bucuregti, parlamentul Romanieimi-a shrit in ajutor, oferindu-mi una dintre pildele salenemuritoare-

Am aflat, aqadar, ci a doua zi dupd ce romAnii tocmaiil sdrbS.toriseri pe Dragobete, camera Deputatilor l-a inain-tat pe Avram Iancu la gradul de Erou al Naliunii Rom6.ne, cu

1. Raymund Netzhammet. Episcop tn Rornd.nia.telor nalionale qi religioa.se, vol. II, Editura2005, p. 1062.

Intr-o epocd. a conflic-Academiei, Bucure;ti,

Page 12: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

TRANSII,\ANTA iN POLITICA ROMANIEI 17

o zdrobitoare majoritate de voturil. Se pare c6 doar {JDMR-u}s-a abtinut de la vot, exprimAndu-qi nu qtiu ce dubii EiratAnd astfel si el ocazia de a-qi vedea de treabd, intr-omaterie care, dupd umila mea pSrere, chiar nu avea ce sdcaute pe agenda de iucru a unui for legislativ dintr-o !ar6europeani.

Avram lancu este cu adevdrat, pentru mulli romAni,printre care am onoarea si m5. prenumdr, cel mai indrdgiterou national, o figur5. care nu se va qterge aga ugor dinmemoria noastrS" istorici. Poate chiar niciodatd., cum spunc6ntecele nationale, deqi astdzi nimeni nu prea mai gAndeqtepe ter:rnen atAt de lung. De asemenea, pentrrr mulli maghiari -de astdzi sau chiar din timpul revoluliei de la 1848 *, e1 afost gi este eroul romAnilor ;i poate fi privit cu respect dinacest motiv, chiar dacd maghiarii, ca natiune, isi au, desigur,proprii lor eroi, dintre care unii s-au luptat cu molii luiIancu. $i engiezii au ars-o pe rug pe Ioana d'Arc, dar acestanu este un motiv pentru ca ast6.zi si mai aib5. ceva deimpdrlit cu francezii.

Iar dac5. eristi si cetiteni care nu ii respect[ pe Iancu,pe Kossuth sau pe Fecioara din Orl6ans, fie ei maghiari,romdni sau englezi, aceasta este problema lor personal5. si,p6ni Ia urm[, au gi ei dreptul la opinie qi la liberd exprimare,inclusiv in aceastd chestiune, ca qi in oricare alta. Desiguqm-as bucura s5. si-l exercite cu decent5, pentru c5 nu esteneapirati nevoie s6 ne batem joc ziinic de profetul Mahomed,sau de oricine altcineva, doar ca si ne afl5m in treabd. Dar,repet, p$nd la urmi. aceasta este o chestiune de opliunepersonali, pentru ci eroii nafionali, ca gi zeii, sunt adoraliin devdlmiqie. Ei fac obiectul credinlelor sau necre&inlelornoastre, ale tuturor, gi nicio institutie p6mAnteand nu aredreptui sd ne explice cum sd credem, cum si" iubim saucum s5. urAm. $i cu atAt mai pufin sd ne impund acestlucru printr'o lege!

Cu atAt mai mult, parlamentul.de astizi al RomAniei, oinstitutie creditatd in sondajele de opinie cu o rati de incre-dere de nou6 procente qi de ia care aqteptdm cu totul altceva

1. Proiectul de lege a fost votat in data de 25 februarie 201b.

Page 13: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

18 DE I-A BUREBISTA LA IOHANNIS

decdt leclii de patriotism qi declaralii patetice, chiar ar fifost mai bine sd-l Iase in pace pe Avrimut al nost'qi si-qivadi de mizeriile sale politice cotidiene. Ar fi fost de o rniede ori mai potrivit sd permitd inceperea urmd.ririi penalein cazurile atdtor infractori prezumtivi pe care i-a protejat,decAt si intineze memoria unui personaj care chiar estedrag multor rom6.ni, bilS.cdrindu-i numele prin sdlile b6n-tuite ale paiatului lui Ceauqescu. Este ruginos ci aceleaqim6ini care au votat de atdtea ori hotdrdri mai mult decdtdiscutabile s-au gisit acum si se ridice in cinstea lui lancu,ca s5-gi mai spele din p5cate.

...bravule tare...

,,Dar 15sa!i mdcar strdmosii ca sd doarmi-n colb de cro-nici;/ Din trecutul de mirire v-ar privi cel mult ironici,' -scria cAndva Eminescu, un alt personaj angajat f6ri voiein reclamele electorale ale unor indivizi care n-au mai cititun vers de pe bdncile qcolii primare. Nu vreau si. exprimopinii partizane intr-un caz care priveqte intregul pariamental RomAniei qi nu am nimic de impdrlit cu politicienii liberalide astdzi, pe care i-am votat in destule rAnduri, in diferitelelor intrupdri partinice, electorale qi ideologice. Dar daci totv-a!i vArAt ca musca in lapte in zerul nostru ard.elenesc, arfr bine si vi reamintili c5 ipochimenii pe care Eminescu iisoma si-i mai lase pe strdmoqi in pace erau tot politicieniliberali, chit cd respectivii, cel pulin, au triit qi au activatlntr-o epocd" de frumoasd dezvoltare a RomAniei: ,,Au d.epatrie, virtute, nu vorbeqte liberalul?".

Nu a fost sufrcient cd Gheorghe Funar I-a inillat peIancu in vArful unui monument atAt de dizgralios, incAt aajuns s5. fie luat peste picior pdni qi de Corneliu Vadim Ttrdor,care spunea c5, in acest fel, fostul s6u coleg de partid si-abd"tut joc de clujeni? Chiar era necesar s6 i se ridice incd unpiedestal aseminitor, si nu din bronz, ci din cuvinte goaleEi din articole legislative? Credefi-m6, vd rog, pe baza brumeide competen![ pe care oi fi avdnd-o ca moclest istoriograf

Page 14: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

TRANSII,VANIA iN POLITICA ROh{ANIEI 19

al l}ansilvaniei, cE lui lancu, asa _cum il cunoastem dinmdrturiile vremii sale, nu i-ar fi plicut nici sd-qi vadd statuiacocolatd pe stAlp qi nici numele vAnturat prin gazete. Nui-ar fi pl5cut sd fie nici nume de aeroport si niei de sucursaldbancard. $i pentru cd qi noi, ardelenii, putern glumi cu celesfinte (inclusiv daci sunt ale noastre, nu doar ale altora)fdr5. si le scoatem insd din suflet, amintesc aici cd. un amicistoric, mare cunoschtor si preluitor al trecutului romAnilorardeleni, imi spunea cd s-a mirat foarte cAncl a aflat cdunitatea de pompier.i clujeand a primit qi ea numele luiIancu: el qtia c5. acesta obignuia mai degrabd si pund foc,decAt sb stingi incendiile...

Irr orice caz, qtim sigur cd lancu arefuzat si se intAlneascipAn6. qi cu Franz Joseph, cu drhgulul de impirat, cAndacesta a venit in viziti in Apuseni. $i impdratul de la Vienachiar era cineva! Ne putem imagina cam ce pdrere si-ar fifficut Criiqorul Munlilor despre lacrimile patriotice ale depu-talilor de astizi!

I-ar fi pldcut lui Iancu - qi dovadi stau si faptele qi vor-bele lui, atAtea cAte ni s-au p5strat transmise in scris - s6vadd un Ardeal in care romAnii sunt tratali in mod echitabil,se bucurd. de drepturi politice, au scipat de sir[cie si trdiescin pace ;i bund inlelegere cu fralii lor maghiari din T?ansil-vania, asa cum i-a numit mereu pe cei cu care s-a qi b6tut,daci a fost cazul Chiar nu este nevoie s6-l glorifice nimenipe Avram Iancu in parlamentul de la Bucureqti, intr-unorag in care el n-a pus piciorul niciodatd. El este erou, in pri-mul r6nd pentru moti, pentru ardeleni si pentm toli romAnii,la Vidra, la Zlatna,Ia Cluj, ia Tdrgu-Mureq, la Blaj, Ia Alba,la Abrud, la Cimpeni sau la lebea, peste tot unde amintireachiar i se mai pdstreazd, in inimile oamenilor; qi nu in textemegtequgite.

...cu noi sA fii!

Fi:d indoiali, Avram Iancu nu este doar al ardeleniior,ci aI tuturor romdnilor. Dar, ca orice erou, eI este ,,al nostru,',al societ5lii civile, al oamenilor de rAnd qi ai istoricilor. in

Page 15: De la Burebista la Iohannis - Libris.ro la Burebista la Iohannis - Sorin Mitu.pdf · cel mai probabil prin intermediul romAnilor din diaspora qi, posibil, cu sprijinul discret al

DE LA BT]REBISTA LA IOHANNIS

niciun caz nu este al politicienilor, care nu au voie sd intrecu bocancii pe terenul sensibii al memoriei colective qi cuatAt mai pulin si ne-o confiste. Daci nutresc si ei un simld-mAnt pentru lancu, e foarte bine, s6 meargh qi ei la lebea,si se inchine, dar nu atunci cAnd sunt ziariqtii cu re{lectoarelepe ei, la parastase mediatice, ci doar atunci cdnd simt ceva,dacd simt, in adAncul sufletului. Iar dacd sunt cu adeviratpatrioli, s5.-qi arate patriotismul fdcAnd ceva util pentruRomdnia contemporani, gi nu pentru strdmoqii de alalt5ieri,care nu au nevoie chiar deloc de politicienii de astdzi. Ei meritdrecunoqtinla generaliilor viitoare, dac5. acestea mai sunt instare sd le-o arate, dar nu pot intra in atentia politicienilorqi parlamentarilor decAt dacd aceqtia se manifesti in calitatede persoane private. Dach, prin absurd, asemenea aspectear i.ntra in aria de competenli a politicului, ar fi mai utilSadoptarea unei legi prin care parlamentarilor sd li se inter,zicd gestionarea trecutului, fiind indrumali, totodatS", si seocupe cu administrarea prezentului, un domeniu in care lis-au atribuit intr-adevir niqte responsabilitd"ti importante,pe care ar face bine si le onorezer.

Cdnd Tbansilvania s-a mdritat cu RomAnia, i-a adus aces-teia ca zestre o bogilie nesfArgitd de bunuri simbolice: eroi,tropisme geostrategice, geografri culturale, traditii, valori,atitudini morale... tn politica unei tiri clemocratice insi, eanu poate furniza decAt niqte contingente de alegdtori oare-care, cu un profil care se topegte pdnd ia urmi in mediistatistice, precum qi c6liva indivizi mai deosebili ieqili dinr6ndurile acestora, cu calitdtiie qi defectele lor omenesti,sortili uneori - si sperdm, cdt mai des, pentru ci e recon-fortant sd credem in ai noqtri - sd conducd intreaga !ar[.Ca gi locurile in care s-au n5"scut, oamenii aceqtia - aqacum spunea unul dintre ei - au totuqi un stil al lor, specificqi diferit. Fiecare cu stilul lui...

l La 18 martie 2015, pregetlintele Klaus Iohannis a cerut parlamen-tului si reexamineze legea privind conferirea titlului de ,,Erou alNaliunii RomAne" Iui Avram lancu. Dupd un an si jumitate d.ematuri refleclie qi in prag de alegeri, la 7 noiembrie 2016, CameraDeputalilor a respins cerelea de reexaminare a preqedintelui qi aaprobat proiectul de lege in cauzi.