Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBUTNARIU, RALUCARegisire / Raluca Butnariu. - Bucuregti : Librex Publishing 2018rsBN 97&6t)6-889442-3

821.1 35.r

Editor: Monica Ramirez

DTP: Aimee Consulting&Advertisingwww.aimee.ro

LIBREX PUBLISHINGStr. Episcopul Radu, Nr. 30, BucuregtiRedaclie: 0723 193 019

Email: office@librex.rocomenzi@librex.rowww.librex.ro

@ LIBREX PUBLISHING, 2018

Orice reproducere, totali sau parfiali, a acestei lucriri, firdacordul scris al editorului, este strict interzisi gi se pedepsegteconform Legii dreptului de autor

RALUCA BUTNARIU

'fwnExBucureSti,20IS

Pmht

Londra, 12 septembrie, 1810

f "inceput, in lumea ei, fericirea arltase precum

I un curcubeu: strilucitoare, plini de frumusefe

^/ qi de culoare. $i, aidoma lui, fusese efemeri.

Durase atdt de pufin... ca apoi sd pileasci gi si se stingiintr-un ocean de nesfhrgiti jale gi durere.

ingenuncheati in mijlocul strizii pustii, la fel de pustiiprecum inima ei, tdnira femeie igi innlfn fruntea spre cerulmohordt intr-o intrebare muti. Piciturile inghetate ale

ploii de sfArgit de septembrie se amestecau cu lacrimile ei,dar tAnira nu le simfea rilceala.

Tot ceea ce simtea era golul imens din sufletul ei. Minteaamorfitd de qoc incerca si cuprindi absurdul situafiei incare se gisea: respinsd, pirisiti, aruncati-n stradi ca unciine vagabond. Tridati gi alungati de citre bdrbatul incare avusese o deplini incredere gi pe care-l iubise cufiecare bitaie a inimii ei.

Umilinfa indurati intrecea orice inchipuire. Ar fi trebuits-o asculte, aproape ci-i cerqise asta. Micar atAta lucru si-ifi ingiduit qi l-ar fi fbcut si infeleagi ci vina nu-i aparfineain exclusivitate. Ci fusese silite se fac6. acea alegere, oalegere necesari avdnd in vedere circumstanfele...

Dar el nu dorise si-i asculte explicafiile. ii adresase

cuvinte reci, batjocoritoare, pline de indiferenfi si cruzime.Dar nu asta o duruse cel mai tare, ci felul in care o scosese

pentru totdeauna din viafa 9i casa lui: ca pe un lucru denimic, ceva insignifiant gi supdritor, de care se lipsise fbrisi-i pese.

RALUCABUTNARIU

O aruncase-n stradi! Ca pe un cerqetor bolnav gi

murdar. Nici micar nu se deranjase s-o faci personal, ciporuncise servitorilor acest lucru. O scosese din viala luiflri drept de apel, surd la lpetele gi pldnsetele ei sfdqietoare,

neplsitor in fala rugiminlilor qi a zbuciumului ei.

$i acum, stitea sub ploaia rece, plingdnd inibugit,negtiind ce si fac6, incotro s-o apuce. Viafa ei se

transformase intr-un cogmar. Disperarea o inviluia dintoate pirfile.

Daci ar fi avut libertatea si-gi decidi singuri destinul,ar fi urmat exemplul surorii ei mai mari, Alexandra. S-ar fidedicat iubirii pentru Dumnezeu qi ar fi imbricat hainelecernite ale miicu{elor de la ministirea Sfdnta Agnes,

izolindu-se de lumea rece gi neprimitoare de afarl. Dat incazul ei,lucrurile erau mult mai complicate.

Nu gtiu cat timp stituse aga, in mijlocul drumului,zdrobiti de durere gi neputinfl, consumati de o durereinsuportabili gi de o deznidejde fbri sfArgit. O trisuritrecuse vijelios pe lAngi ea, evit6,nd-o in ultimul moment,iar vizitiul ii strigase vorbe grele, de ocard, qi-qi vizuse maideparte de drum.

Abia atunci tdnira femeie se dezmeticise.Se adunase cu greu in capul oaselor gi-gi impuse

picioarelor grele s-o asculte. Clitinandu-se, porni ca-n

transi in josul strizii, pierzdndu-se in intunericul dens al

nopfii, lisdnd in urmi speranfele, visele qi inima ei, darducind cu sine ceva mult mai prefios, ceva ce el habarn-avea ci-i lisase.

Ceva determinant fbcea ca viafa ei si capete sens.

Cnfrtohl ,t

sta c6t naiba vrea si-nsemne?

- Greu

Iohn Starnford, al doiqprezecelea marchiz de Starnfor{arunci o privire scurti amantei sale gi zdmbi.de spus, rS.spunse el, ridicdnd din umeri qi

continuAnd si-gi innoade egarfa la glt. O slptimAni, cel

mult doui. N-am mai vizut-o pe Charlotte de doi ani, iarPembroke m-a ameninfat ci daci refuz invita{ia qi de dataasta, se lasi cu micel in familie. in plus, a insistat si-i botezmezinul gi n-am avut inima sd-l refuz.

- O sl vini gi Sarah cu tine? se interesi Cristine,trecAndu-qi alene degetele prin pirul bogat qi plin de inele,de culoarea castanelor coapte.

' - Evident, surAse Stamford, cu gindul la tinira lui

logodnici.Sarah Wilmot, fiica contelui de Rochester, era una

dintre cele mai frumoase femei pe care viafa i le scosese

in cale. inalti, sublire, la fel de delicati ca un crin gi totatdt de imbititoare, Sarah ii schimbase pirerile in ceea

ce privegte inutilitatea cisitoriei. In plus, era conqtient civenise vremea si se insoare gi si-qi asigure moqtenitorii decare avea nevoie, iar Sarah pirea candidata perfecti la titlulde marchizi de Stamford: era inteligente, culte qi rafinati,posedind o blAndefe a firii nespus de dulce.

- Nu te cam pripegti cu insuritoarea? il iscodi Crisitine,privindu-l atenti. Sarah este o tinlri atrigitoare, dar mi se

pare prea... supusi pentru gustul gi temperamentul tiu.

RALUCABUTNARIU

- Te-ngeli, o contrazise birbatul, intorcAndu-se spre ea

gi privind-o cu un surds in co{ul gurii. Este exact ce-midoresc. Am nevoie de o sofie devotati gi ascultitoare, care

sd-mi fie credincioasd. Pentru restul nevoilor te am pe tine,fermecitoare Cristine.

Cristine se incrunti ugor. Nu in{elegea de ce era

inclinatd si ia afirmafia lui mai mult ca pe un complimentdecdt ca pe o insult5.

Relafia lor incepuse cu trei ani in urmi, la nici douiluni dupd decesul ducelui de Bolton, cel de-al doilea sot al

Cristinei. Conveniseri de la bun inceput ca relalia dintreei si se rezume doar la nivel intim, fhri promisiuni gi

fbri implicafii de ordin sentimental. $i pentru ci fiecarerespectase aceastd reguli, intre ei se infiripase o strdnsi gi

profundi prietenie. Erau prieteni in aceeagi misuri in care

erau amanfi, iar relalia lor era una comodi gi extrem de

profitabili pentru ambele pir{i. fineau foarte mult unulla celilalt gi se respectau, iar partea cea mai frumoasi a

acelei prietenii era sinceritatea care o caracteriza din plin.Niciunul dintre ei nu se ascunsese in fafa celuilalt qi existauprea pufine secrete intre ei.

- Problema este ci nu mi ai, il contrazise ea,ridicindu-se in capul oaselor.cu un oftat. $i n-o si fiu tot timpul lacheremul tiu, Altep. Disponibilitatea mea are legiturl maimult cu faptul ci dintre tofi amorezii Londrei, tu gtii cel

mai bine cum si faci fericiti in pat o femeie.

- Sunt flatat, se inclin[ el ceremonios in fala ei, lucrucare o fbcu si zdmbeascd gi si se apropie felin.

- O si-mi lipsegti, murmuri ea intinzAndu-se pe

vArfuri pentru a-l siruta ugor pe buze.

- Reciproca este valabili, surise el, mingdind-o pe

obrazul perfect cu dosul degetelor. Si te distrezi, ii urirel incet, aplecdndu-se gi sdrutAnd-o prelung, nespus de

gingag.

l0

Cdteva minute dupi plecarea lui, Cristine stitunemiscati, reflectind. Dacd ar fi avut din nou optsprezeceani, ar fi f[cut o pasiune mistuitoare pentru ]onathanStamford. Era tot ceea ce o femeie gi-ar fi dorit de laalesul ei: inalt, extrem de chipeg, rafinat si senzual. Atent,generos, curtenitor gi tandru. Temperamental gi mdndru,suficient de stipdnit pentru a face o femeie si se intrebece se ascundea dincolo de calmul acela desivdrqit. $iodati ce aflai, erai pierduti definitiv in vraja acelui spiritneimblAnzit.

Oftdnd, Crisitine se duse gi-gi turni un pahar de coniac.Sorbind din el, iqi ingusti ochii.

Daci era si fie cinstiti cu ea, atunci ar fi admis faptulci-l iubea mai mult decdt ar fi fost necesar. Dar fohnnu era birbatul potrivit pentru ea. Erau amdndoi preatemperamentali gi orgoliogi ca via{a si le fie ugoariimpreuni. in plus, a doua cisitorie o lecuise de pirostrii Eialte romantisme. igi invifase lecfiile bine. Avea si fie liberigi independenti pentru tot restul zilelor ei.

Insi nu asta era problema care o preocupa, ci lady Sarah.Era ceva la ea ce o deranja, ceva ce nu-i plicea. Desigur, eledoui nu ajunseseri niciodati prea aproape una de cealalti,dar... chiar gi de la distanfi, lady Sarah Wilmot ii produceaun mic fior pe gira spinirii. Cu fiinfa aceea ceva nu era inregul6. Sub aspectul de ingeraq pogordt din ceruri existaceva care o indemna la prudenfi.

Cristine era ingrijorati pentru |ohn. Dorea sd-l gtiefericit, implinit... in siguranfi.

Spera din tot sufletul si se ingele, iar Sarah si fie femeiapotriviti pentru el.

11

RALUCABUTNARIU

Nicolle Clairmont o muti pe Suzannah pe celalalt gold

gi se intinse si pescuiascd mdnula lui Duncan. Panta era

destul de lini, dar Suzannah era grea gi faptul ci Duncanera mai neastdmpirat ca de obicei ii fbcea sarcina dificiln.in fala lor, Brooke gi Miles sporoviiau veseli, in timp ce-qi

cirau caietele de lucru gi piturile.

- Sd te ajut cu Suzie? o intrebi Miles, intorcdndu-se s-o

priveasci gi mergind cAliva pagi cu spatele.

- Yezi pe unde calci, il avertizd Nicolle, apoi scuturidin cap. Nu este chiar atit de grea, dragule, minfi ea,

zimbind gi intrebindu-se pentru cdt timp avea s-o mai

fintuiasci la pat riceala pe bona Suzannei. $i, oricum, numai avem mult. Ajungem imediat.

Nicollei ii venea gi acum greu si creadi ci lady Charlotte,cu silueta ei care-fi stirnea admirafia, diduse nagtere la

cinci copii absolut perfecfi. $i nici ci implinise treizeci gi

opt de ani. Lady Pembroke igi pistrase silueta de clepsidriin ciuda naqterilor, gi un ten neted, fbri cusur, care o frceasd pari clr zece ani mai tdniri decit era in realitate.

Susannah profiti de pozi{ia ei privilegiati gi-gi vAridegetul mare in guri, scofdnd sunetele specifice suptului.Nicolle igi strecuri cu dexteritate o mdni sub cotul copileigi-i scoase degetul din gur6, nefiind deloc impresionati de

protestele micufei.

- Nu-i voie, scumpa mea, ii gdnguri ea la ureche. lgi

strici dinfigorii iia frumogi gi-i picat de ei.

- Aici este bine, Nickf? o intrebd Miles, indicAndu-ip1lcul de stejari englezegti, care flceau destuli umbri sub

coroana lor.

- Este perfect, surAse Nicolle, ddndu-i drumul lui Duncan,

care o zbughi repuregte,luind urrna unui fluturO amiral.

Pundnd-o pe Suzannah pe jos, Nicolle se lndrepti de

spate Ei-qi qterse fruntea transpiratl cu mAna. Era mai cald

decdt de obicei gi nici mdcar nu trecuse de ora zece. in timp

T2

ce o ajuta pe Brooke si intindi piturile la umbri, ochii ise plimbau neobosili de la Suzannah la Duncan si invers,in timp ce gAndurile i se indreptari automat spre Andrew.

ii era un dor cumplit de el. in mod normal, s-ar fi aflatacum la Clairmont, pe pajiqtile insorite de acolo, alituri de

Andrew, de surorile gi mama ei.

De obicei, luna iulie era singura ei luni liberi din an.

inci de cAnd lady Pembroke o angajase si se ocupe de

educafia copiilor ei, impusese aceasti condilie. $i-i fusese

respectati, dar anul acesta reprezenta o excepfie. LadyCharlotte diduse nagtere in urmi. cu doui luni unui biiefelsuperb, pe nume |oshua, iar botezul fusese programat iniulie, din cavza sezonului londonez. Cl aceasti ocazie,Wilton House avea si adiposteasci pentru doui siptiminipeste trei sute de invitafi, fapt pentru care Nicolle fuseserugati cu insistenfi si riminl pentru a avea griji de copiipe toati perioada respectivi, urmind si plece la Clairmontabia dupi aceea.

Nicolle nu putuse refuza rugimintea ducesei dePembroke, mai ales ci i se fbgiduiseri inci doui siptimdnipeste perioada obignuiti de vacanfi gi inci un salariu inplus, daci accepta si rimAni.

Banii erau o problemi pentru Nicolle. Inci mai avea deplitit datorii grele de pe urma nechibzuinfei lui Clairmont,iar ipoteca pe care o avea pe casi o silea si stea departede Andrew gi si munceasci pentru a-gi putea achitaobligafiile financiare. $i cu toate ci ducesa de Pembrokefusese nespus de generoasi cu ea, plitindu-i serviciile maimult decdt poate meritau, Nicolle abia reugea si acoperecheltuielile necesare de la Clairmont.

Din munca ei, tinira femeie intretinea patru suflete gi

un conac. Desigur, o parte din cheltuielile de la Clairmonterau amortizate din ceea ce rodea pimdntul de acolo, darnu era suficient oricum. Daci n-ar fi fost atit de norocoasS

13

RALUCABUTNARIU

si-gi giseasci aceasti slujbi, ar fi ajuns cu tofii pe drumuri,muritori de foame. Bine cel pulin ci Harry avusese bunul-simf si cadi de pe cal gi si-gi rupi gdtul cu doi ani in urmi,scutind-o astfel de banii aruncali pe biuturi gi alte vicii.

Oftdnd, Nicolle se apleci gi o culese pe Suzannah de jos,

scofindu-i din guri firul de margareti pe care-l mesteca

congtiincioas6.Cdnd sosise la Wilton House, Brooke avea paisprezece

ani, Miles zece ;i Duncan abia implinise trei ani. Dupi niciozipetrecutir in fermeci.toarea construcfie ridicati de Inigo

|ones, Nicolle infelesese perfect de ce celelalte guvernanterenunlaseri la acel post atdt de bine plitit. Progeniturileducelui de Pembroke erau nigte creaturi ale iadului. Brooke,sub infbligarea ei de inger bilai, avea apucituri de scorpie,Miles era de o cruzime inimaginabili, iar Duncan posedao energie inepuizabili, dublati de o minte incredibil de

creativi.Nicolle se simlise cuprinsi de disperare gi neputinli. ii

era extrem de greu si faci fali acelor puglamale scipatede sub control. A;a ci Nicolle invilase intr-un timp foartescurt adevirata putere a gantajului gi a mituirii. Ce numergea cu una, mergea cu cealalti. Avusese nevoie de patruluni ca si-gi impuni voinla in fafa lor gi reugise. $i, odaticu asta, venise si aprecierea stipdnilor de la Wilton House,

care nu mai conteneau cu mu\umirile pentru faptul ci lecumin{ise odraslele.

Nicolle avea si afle ulterior ci era singura dintreguvernante care rezistase in post mai mult de doul luni.

Odati cAgtigate dragostea qi respectul micilorimpielilali, relafia dintre ei decursese fbri probleme. Milesiqi temperase mult din pornirile distructive, Brooke se

transformase intr-o domniqoari sfioasl gi delicati, iarDuncan, ei bine, Duncan rimdsese oarecum acelagi copilenergic, cu singura diferenli ci nu se mai triLntea pe jos in

14

crize de isterie cind i se dddea vreo sarcini care nu-i pldceagi era suficienti o singuri privire din partea Nicollei ca sise potoleascd instantaneu.

- De abia aqtept si soseasci unchiul fohn, rosti Brookepe un ton vesel. Nu l-am mai vizut de patru ani. $i cred cinu l-aq fi,vdzutnici anul acesta daci nu era fosh la mijloc.

- L-ai fr, vitzut cu siguranfi peste doui luni, zdmbiNicolle in fala expresiei visitoare de pe figura uluitorde frumoasi a tinerei femei, care avea si implineascigaisprezece ani in cdteva zile, ceea ce ii permitea si-qi faciintrarea in societate in sezonul scurt din toamni.

- Oh, da! rosti Brooke, zAmbind sfios. Mor de neribdaresi-mi fac debutul. Mama spune ci o s[-mi inchirieze salacea mai mare de la Almack's si ci o si-mi cumpere o rochiedemni de o regini.

- Indiferent ce rochie ai si porfi, cu siguranfi vei stdrniadmirafia tuturor gi vei avea o mulflme de pretendenfi.

- Crezi? fhcu Brooke ochii mari.

- Categoric, didu Nicolle din cap, privind-o serioasi.Numai ci va trebui si fii foarte atenti gi si-fi alegi soful cumare bigare de seami. Sfatul meu este nici si nu te pripegticu miritigul. Mai ai la dispozifie cd{iva ani in care si tebucuri de libertate gi si alegi in voie.

- Dar daci tata n-o si fie de acord? Daci md va daprimului venit?

- Tatil td,u este un om cumpitat gi te iubegte foartemult, Brooke. Fericirea ta este importanti pentru el. O site asculte, ai si vezi.

- Aq fi vrut tare mult si mi insofegti la balul de debut,spuse Brooke cu tristefe in glas. Cu tine, totul ar fi mult maidistractiv.

- Regret, scumpa mea, dar nu am cum si vin.

- Cum a fost cAnd {i-ai fbcut tu debutul? se interesiBrooke.

15

RALUCA BUTNARIU

Nicolle zdmbi palid. Fiici a unui conte siricit,Nicolle avusese totugi parte de un debut reugit la aProaPe

qaptesprezece ani. La nici cinci luni de la intrarea oficiali insocietate, Nicolle se miritase cu Harison Clairmont, conte

de Clairmont. Fusese nevoiti si faci acest pas, igi amintiea, gi inima i se strdnse sub o durere surdi. Daci ar fi qtiut

ce fel de om era soful ei, ar fi ales si... indure ruginea gi

oprobriul public. Ar fi preferat de o mie de ori dispre{ul

tuturor decdt anii grei, mizerabili, pe care-i indurase alituride soful ei.

Nicolle igi dusese crucea cisniciei equate cu ribdare qi

stoicism. Tot ceea ce pitimise alituri de Harry se datorase

prostiei qi naivitifii minlii ei tinere de atunci. Sldbiciunea ei

de o clipi se transformase intr-un picat pentru care plitisetimp de cinci ani. Cinci ani infioritor de lungi, marcati

de umilinfe ingrozitoare. Dar existase gi o risplati care iididuse puterea si indure totul qi si meargi mai departe firisi crAcneasci. $i acea risplati se afla acasi, la Clairmont.

- A fost minunat, surdse Nicolle, scuturAndu-se de

povara trecutului gi privind-o pe Brooke cu afecfiune.

- Cred ci ai avut o groazdde admiratori, gopti Brooke,

privind-o cu ochi mari, plini de neribdare.

- Au fost caflv.a, recunoscu Nicolle cu un oftat.

De fapt, nu i-ar fi ajuns degetele de la ambele miini ca

si-i numere pe toli. insi doar unul reuqise si-i ademeneasci

inima. Gdndul la acel bdrbat ii produse o micd apisare incogul pieptului.

- Ai fost indrigostiti de vreunul din ei?

lntrebarea tinerei o fbcu pe Nicolle si tresari. i9i

controli repede expresia felei gi, coborAndu-gi privirea inpoali, didu incet din cap cu un oftat.

- $i? fbcu Brooke, neribditoare.Nicolle o privi cu un mic zAmbet in colpl gurii'

- N-a fost si fie, rispunse ea cu o voce plini de

t6

nostalgie. $i pui cam multe intrebiri, domnigorico, o

dojeni Nicolle cu bldndefe. De fapt, cred ci tragi de timp.Ai o ori la dispozifie ca si-mi termini de schipt laturaestici a conacului.

Brooke se strAmbi plictisiti, dar se ridici de pe piturigi porni spre caietul de desen. Miles ii urmi exemplul,

deschizdnd caietul cu probleme de aritmetici, iar Nicollese apuci si-i predea lui Duncan urmdtoarele cinci literedin alfabetul grecesc. Suzannah deja adormise leginati inbralele ei.

- Sunt pe aici, pe undeva, susuri Charlotte, luAndu-l de

braf gi triganduJ u$or spre pidurea deasi care se intindeala picioarele dealului.

- Singuri? se miri John, care aflase din scrisorileverigoarei sale cdt de neastdmpirafi erau nepofii sii.

- Ah, nu, sunt cu guvernanta lor, rAse Charlotte. N-aq

avea curaj si-i las nesupravegheafi nici mi:car cinci minute,degi Brooke s-a transformat peste noapte intr-o tiniridrlgutd gi sfioasi, iar Miles parci s-a mai maturizat pufin.Dar cu Duncan n-ag risca. Are in permanenfi tot felul de idei.

- $i Suzannah? o intrebi el politicos.

- Este prea micd ca si-gi manifeste imaginafiacreatoare, dar nu disperim inci, fbcu ducesa cu umor inpriviri. Di semne ci-mi moqtenegte temperamentul incide pe acum.

- Mhm. Interesant, fhcu el, ini\6ndu-gi sprdncenelegroase cu un aer comic.

|ohn copilirise la Stamford Hall impreuni cu Charlotte,cu Sendra, sora ei mai mici, qi cu Edward, virul lor primardupi tati. $tia de ce era in stare Charlotte cind era mici.Era o pacoste umblitoare, inzestrati cu o minte diabolici

t7