Architectural Portfolio - Raluca Oprea
68
1 OPREA Ioana-Raluca PORTOFOLIU 2014/2015 Profesor indrumator: conf.dr. Bogdan-Andrei FEZI
description
Â
Transcript of Architectural Portfolio - Raluca Oprea
1
OPREA Ioana-RalucaPORTOFOLIU 2014/2015
Profesor indrumator: conf.dr. Bogdan-Andrei FEZI
2
Content
Academic Work
/ / / / / ////////
/ / / / / ////////
Logos
Drawings
3D Modelling
3
Workshops
/ / / / / ////////
4
Releveu la Muzeul SatuluiGospodarie Hutula, com. Breaza, jud. Suceava
/ / / / / / / / / / / / / / //////
5
Arhitectura vernaculară este o categorie a arhi-tecturii bazată pe nevoile locale și care reflectă tradițiile locale. De aici rezultă atât armonia dintre individ, comu-nitate și mediu construit, cât și marea unitate formală a arhitecturii unei comunități. Tinde să evolueze în timp, pentru a putea reflecta aspectele mediului înconjurător,
cultura, tehnologia, economia și istoria.
Gospodăria Huțulă din comuna Breaza este o casă de munte,din secolul al XIX-lea, transferată în muzeu la
finele anului 2010.
Această gospodărie e un exemplu de arhitectură vernaculară în primul rând prin faptul că reflectă direct nevoile locatarilor, având dependințe necesare muncii agricole care constituia ocupația locatarilor. Casa se com-pletează cu o șură și cu grajdul pentru vite și cai,de mari dimensiuni, având adaosate ocolul vițeilor și ocolul oilor și cu șoproanele pentru lemne, unelte, haine, precum și depozitarea saniei, carului și plugului. Incinta e închisă cu
un gard de tip zăplaz. Și materialele utilizate amintesc de o arhitectu-ra bazată pe materiale locale: casa e construită din lemn de rășinoase, ridicată pe un soclu de piatră de râu, având pereții casei tencuiți pe cercuială cu mortar din nisip si var . Acoperișul este inalt, în patru ape, învelit în draniță,având o streașină largă care asigură în jurul casei un spatiu mare, de protecție. Principalele elemente de decor sunt prispa și
pazia realizate prin traforare, deci meșteșuguri locale.
Recunoașterea calității acestei arhitecturi a deter-minat includerea sa într-un patrimoniu protejat, în incinta Muzeului Satului, dar din păcate aceasta a devenit doar un exponat de muzeu, pierzându-și funcția de locuință. În-telegerea acestei lecții a arhitecturii vernaculare poate fi realizată doar prin educare, prin strategii de conlucrare în-tre arhitectura cultă și cea vernaculară, precum abordările
ecologice și forme dirijate de vernacular.
6
7
8
9
10
11
12
13
/ / / / / / / / / / / / / / //////
Spatiu acoperit
14
qw
15
16
17 18
19
20
Pavilion Expozitional“There is architecture after architecture”
/ / / / / / / / / / / / / / //////
21
Pe data de 31 decembrie 2020, regizorul suedez Anders Weberg isi va incheia cariera cu premiera a ceea ce va fi cel mai lung film realizat
vreodata.
Filmul Ambiance are 720 ore (30 zile) si va fi aratat in intregimea lui o singura data, sincronizat pe toate continentele lumii si apoi distrus.
Macheta prezinta o etapa (si anume ce va fi construit in decembrie 2016), a ceea ce va fi un proiect mai indelungat care se va extinde pe
parcursul a 5 ani.
Modulele vor fi construite cate unul la fiecare doua luni, astfel incat la premiera filmului sa fie 30 de module, unul pentru fiecare zi din film.
Pana in 2020 vor aparea trailere care vor fi prezentate in aceste module, alaturi de printurile fotografice luate din film, disponibile in numar de 100 in fiecare luna. Acestea vor fi singura dovada fizica a acestui
proiect.
Circulatia intre aceste module se face printr-un spatiu comprimat, in-gust si inalt, cu sens unic(usile au clanta numai pe o parte) astfel incat nu poate circula decat o singura persoana. Lumina vine de sus si ii
ghideaza traiectoria.
Vizitatorul experimenteaza acest pavilion in timp: pe de o parte, e un proces ce se desfasoara de-a lungul a 5 ani, dar pe de alta parte vizitatorului ii este prezentata o provocare suplimentara: poate alege sa vizioneze partea pe care a pierdut-o cu o zi in urma, sau se poate duce
in ‘viitor’ dar astfel nu se mai poate intoarce in prezent.
In acest sens pavilionul ofera o experienta foarte diferita de un cine-matograf.
Acesta nu este un film cu naratiune lineara. Definitii contemporane ale cinematografiei spun ca este arta de a stimula experiente, perceptii
prin intermediul imaginilor miscatoare.
Un alt concept important al filmului, pe langa cel al timpului, este es-tetica efemeritatii, un soi de metafora a mortii. Singura persoana care
va fi vazut toate cadrele din film este,
Faptul ca filmul va fi distrus dupa ecranizare si pavilionul va fi distrus la sfarsitul momentului. Din cauza asta materialul de constructie va
trebui sa fie cat mai ecologic, dar suficient the rezistent la intemperii 5 ani. Va fi folosit un beton armat mineralo-vegetal, cu bambus ca armatura in betonul structural.
Astfel, singurul lucru care va ramane va fi amintirea sa pentru cei care au experimentat acest film si acest spatiu.
22
23
24 25
26 27
28
29
30
31
32
Plan liber
“When you look at Japanese traditional architecture, you have to look at Japanese culture and its relationship with nature. You can actually live in a harmonious,
close contact with nature - this very unique to Japan.”
Tadao Ando
/ / / / / / / / / / / / / / //////
33
Principiile planului liber imi par a fi regasite in cea mai pura forma in arhitectura traditionala japoneza. Arhitecti precum Frank Lloyd Wright si Mies van der Rohe au preluat concepte ale ar-hitecturii rezidentiale japoneze si le-au aplicat in
arhitectura lor.
Casa este destinata unei familii de roma-ni japonizati cu resedinta in Japonia, un profesor de matematica de renume international, domnul Boroica Gheorghe si familia sa, care si-au insusit filosofia japoneza asupra spatiului si a modului de
locuire.
Planul este bazat pe un sistem modular de spatii destinate ritualului (locul de luat ceaiul, baia, curtea interioara, terasa) dar evident si dor-mitoare, bucatarii si circulatii. Proportiile camerei se bazeaza pe modulul unui tatami, care in zilele noastre este aproximativ 90x180cm, dar care vari-aza de la regiune la regiune si care se poate adapta de la persoana la persoana, astfel incat un tatami este modulul omului care sta intins, sau spatiul pe care il ocupa doi oameni care stau in picioare sau pe jos. Podeaua devine astfel un spatiu universal si se
poate observa versatilitatea tatami-ului.
Distinctia dintre public si privat in tipologia de locuire araba si cea america este clara si stii ex-act cand te afli afara si cand inauntru, pe cand casa japoneza, in interiorul sitului sau are o anumita ambiguitate, primeste natura inauntru prin terasa
si peretii care gliseaza.
Totusi arhitectura japoneza are nevoie de protectie si intimitate fata de spatiul exterior situ-lui. La o gradina tipic americana, in cele mai multe cazuri gradina este vizibila din exterior, iar casa este asezata peste acel fundal, dar la japonezi gradina privata nu este vizibila decat din interiorul casei iar vegetatia din gradina are ca ecran o limita tare, zid-
ul de incinta.
In acoperire se pot observa goluri care core-spund zonelor de ritual: sera cu ciresul, baia si zona
ceaiului.
Ca obiect al ritualului, cada japoneza este proiectata sa fie folosita de mai mult de o persoana in acelasi timp. Familia se va spala inainte de a intra
in cada, aceasta fiind doar pentru relaxare.
34
Zona ceaiului prezinta o vatra unde sunt adusi car-bunii incinsi de afara si o fereastra in acoperis pe unde iese fumul. Vatra a fost transpusa de FLW in
arhitectura sa ca semineu, inima a casei.
Podeaua ne ofera informatii despre cum sa utilizam spatiul, prin modul de asezare al tatami-ului si prin diferenta de nivel, care ne arata unde renuntam la incaltamintea de afara. Intrarea este iesita in con-sola pentru a marca si mai intens diferenta intre lumea exterioara si cea interioara casei. Vestibulul este cel care iti permite sa intri sau nu in lumea in-
terioara casei.
Ce trebuie retinut despre japonezi este ca ei culti-va o relatie speciala cu natura. Ei au o filosofie care apreciaza momentele efemere precum inflorirea si ofilirea plantelor, diferitele culori ale frunzelor in functie de diferite sezoane, precum si celebrarea
lunii toamna.
In cazul ciresilor in particular, ziua in care florile se deschid complet si raman vizibile pentru o scur-ta perioada de timp este foarte anticipata - poar-ta numele de “mankai” si sugereaza intr-un mod foarte poetic ca perfectiunea nu este ceva ce rezista timpului. De aceea am integrat ciresul in mijlocul casei, pentru a fi privit de oriunde, 360 grade, dar si pentru a crea un filtru vegetal intre vestibul si zona
de ritual.
Si planul casei devine efemer, el poate fi subdiv-izionat, spatiul se dilata sau comprima in functie de nevoile curente datorita usilor glisante (in japoneza aceste usi poarta numele de shoji). Doua posibile configuratii ale spatiului sunt prezentate aici, cu usile complet glisate, dar pot exista si configuratii intermediare, prin care izolezi anumite spatii de al-
tele sau maresti zona de living.
Terasa iesita in consola si neacoperita este special conceputa pentru ce numesc ei “tsukimi”, cand sar-batoresc luna conform calendarului solar, toamna. Cand terasa este deasupra nivelului, nu poti purta
incaltaminte de exterior.
Aceasta a doua terasa este un spatiu informal in care proprietarul isi poate invita musafirii, o zona de relaxare, si o zona unde caldura verii si frigul
iernii sunt ameliorate.
35
36
37
38
39
40
41
42
43
Locuinta de artist“A house where a blind man can see”
/ / / / / / / / / / / / / / //////
44
Cea mai des intalnita forma de comunicare in arhitectura este cea vizuala, celelalte simturi fiind neglijate. O posibila explicatie pent-ru asta este dezvoltarea si raspandirea tehnicilor de vizualizare, in-cepand cu dezvoltarea metodei perspectivei in procesul de creatie
arhitecturala.
Cu toate astea, interactionam cu mediul construit folosindu-ne int-regul corp si toate simturile. Oamenii cu deficiente de vedere au de a face de regula cu spatii neadecvate pentru o utilizare non-vizuala. Pe de alta parte, ei detin o intelegere nuantata a calitatilor non-vizuale. Cunostiintele celor cu deficiente de vedere conduc la o abordare multisenzoriala legata de modul cum intelegem si cream
spatii.
Vizitatorul este condus de catre limita terenului, zidul senzorial, care se continua cu unul dintre peretii casei.
Nevazatorii au inabilitatea de a explora fatada exterioara a cladi-rilor din cauza restrictiilor impuse de inaltime si marime. De aceea parterul este dedicat vizitatorului si este un spatiu destinat expune-rii de machete, oferindu-i astfel posibilitatea vizitatorului de a pu-
tea explora si aceasta parte a cladirilor.
Forma in plan duce cu gandul la un spatiu labirintic, care desi vizual pare greu de parcurs, in realitate fiind foarte usor de tra-versat printr-o tehnica non-vizuala. Cel mai cunoscut algoritm de a traversa un labirint pentru cineva ce nu il cunoaste, cat timp toti peretii sunt conectati intre ei, este acela de a urmari peretele cu o mana. Asa vizitatorul nu se va putea pierde, in acelasi timp tra-versand fiecare coridor. Pe partea cealalta a peretelui se afla intot-
deauna o macheta.
Usa mascheaza perfect scara, iar atunci cand este deschisa, ii per-mite accesul vizitatorului sus, la atelierul arhitectului si apoi la eta-jul 2. Aici, spatiile cu diferite calitati senzoriale se intrepatrund si
duc la o complexitate si mai mare a spatiului multisenzorial.
Spatiul pe mai multe niveluri capata aici un alt inteles. Atelierul arhitectului se afla in centrul cubului, de unde el poate controla ce se intampla in casa, fiindca golurile din planseu sunt amplasate in locuri strategice pe parcursul traseului labirintic, astfel incat el aude cand cineva intra in casa, cand se afla la un anumit punct al parcursului si cand urca pe scara. Scara amplifica aceasta compo-nenta auditiva. Fiind metalica, mai precis din tabla de otel, intensi-
fica sunetul pasilor.
Atelierul uneste cele trei niveluri, prin intermediul golurilor, lasand spatiile sa comunice auditiv intre ele.
Exista o alternanta intre zone de intuneric profund si golurile de fereastra ce lumineaza zona comuna a arhitectului si a vizitatoru-lui, locul de discutii si locul de luat masa, dar si golul de deasupra
atelierului.
45
46 47 48
49 50 51
52
53
54
55
56
57
Studiul Formei
/ / / / / / / / / / / / / / //////
58
59
60
61
Desene 2014/2015
/ / / / / / / / / / / / / / //////
62
63
Modelare Autodesk MayaModele Matematice in Arhitectura
/ / / / / / / / / / / / / / //////
64
65
Logo design
/ / / / / / / / / / / / / / //////
66
67
Atelier de WeekendProiect de Strada cu Festival
/ / / / / / / / / / / / / / //////
68
MINI-ATELIER DE WEEK-END 16-17 MAI 2015 STR. POPA PETRE NR. 23
PROIECT DE STRADĂ CU FESTIVAL Mini-atelier de week-end Festivalul Femei pe Mătăsari se întinde pe strada Mătăsari între Pache Protopopescu si Matei Voievod și pe jumătate din Elina Voievod, pe circa 400 m de stradă, conform planului anexat. Mini-atelierului nostru are trei obiective principale care trebuie să se regăsească în soluțiile voastre.
1. Organizarea spațială a tuturor elementelor constructive care ocupă strada pe timpul festivalului.
2. Gestionarea fluxului mare de oameni care participă la festival printr-o zonificare care li se adresează: zona intrării, circulație, zone de relaxare, zone libere, zone de servicii (food & drinks), zone de discutii (corturi & altele), zone de expoziie etc.
3. Un concept care să unească toate elementele care participă la amenajarea spațiului astfel încat identitatea evenimentului să se exprime lizibil și unitar.
4. O propunere de obiect – mobilier stradal în zona de intrare care poate să fie replicat și pe traseu.
La intrare
Strada începe cu o gâtuire a circulației pentru a face posibilă filtrarea de către poliție a participanților.
Aparat de intrare: construcție ușoară și temporară care să semnaleze evenimentul care se petrece pe strada Mătăsari.
Pe parcursul străzii
10 x Standuri de mâncare (cca. 2,5 x 2,5 m) 4 x Standuri cu băutură (cca. 2,5 x 2,5 m) 1 x scena de teatru (5 x 3) 15 x corturi de 3x3 m pentru organizatii ONG (3 x 3 m) 5 x corturi pentru 5 designeri de bijuterii (3 x 3 m) 5 x corturi pentru 5 designeri de produs 20 Standuri pentru produse handmade (cca. 2 x 2 m) 12 Standuri pentru înscrire și ateleiere Skirt-Bike O scenă pentru Summer Well (2 x 3 m) Identificare prin desene/alte solutii a standului de inscriere la SkirtBike si a locului de
69
70
71
72
Obiecte sustenabile in orase
/ / / / / / / / / / / / / / //////
73
74 75
