7/31/2019 Referat_Logica_juridica

1/5

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

ANUL I

REFERAT

LOGICA JURIDICA

1

7/31/2019 Referat_Logica_juridica

2/5

Utilitatea logicii juridice n exercitarea profesiei de avocat

Un bun jurist, fie ca este magistrat sau avocat, trebuie ca pe lnga cunostintele de drept

penal , de drept civil, de drept procesual, etc. sa aiba si capacitatea de a rationa logic , de a gasi

solutii rationale pentru problemele cu care se confrunta , inclusiv de a ntelege si interpreta corect

un discurs rostit sau scris.

Credibilitatea avocatuluicrete iar acesta se va bucura de respect din partea justiiabililor,

dar i din partea magistratului, dac va mbina argumentul bazat pe lege, pe logica juridic,

folosindu-se de probele pe care le are la ndemn n cauz indiferent c apr un rufctor, o

parte vtmat, un reclamant sau un prt i care n final privete adevrul n mod obiectiv i nu

prtinitor, fr s-l traumatizeze n vreun fel. Acesta este un adevrat profesionist i se va bucura de

un real prestigiu.

Avocaii cu experien n domeniu recunosc faptul c pentru a deveni avocat, trebuie n

primul rnd s-i plac n primul rnd Dreptul, iar apoi logica raporturilor juridice, pentru c, altfel,

riti s citeti sute de pagini cu legi i s nu nelegi nimic.

Trebuie totui s ai un anumit fel de a gndi, logic. Pentru c altfel, sunt materii la care ai de citit

sute de pagini. i, dac nu-i place, nu faci nimic, declar un avocat romn. n plus, odat intrat n

bran, avocatul trebuie s citeasc suplimentar, s caute informaii despre procesele similiare cu

cel la care lucreaz el.La baza logicii juridice st gndirea critica. A gndi critic nseamna sa construiesti

argumente pentru a le sustine si sa ai capacitatea sa evaluezi argumentele interlocutorului. Ce

nseamna asta? nseamna sa descoperi ce anume sustine interlocutorul, sa descoperi pe ce se

bazeaza sustinerea interlocutorului si sa vezi daca ceea ce sustine el este adevarat sau nu. nseamna

sa descoperi daca se poate infirma ceea ce pretinde interlocutorul si pe ce baza. Cnd vrei sa

combati un argument exista doua modalitati: una relativ simpla si anume sa respingi concluzia la

care a ajuns ; alta sa respingi cel putin una din premisele pe care le sustine, aratnd ca nu rezista

concluzia. Acest lucru presupune o competenta logica elementara si deprinderi de gndire critica.

argumentarea este un factor esential n cadrul logicii juridice. Dealtfel, Chaim Perelman, specialist

n domeniul logicii juridice, sustine ca logica juridica este direct si prioritar legata de teoria

argumentarii.

2

7/31/2019 Referat_Logica_juridica

3/5

n drept, argumentele nu sunt impuse subiectilor care le invoca n sustinerea opiniilor, ci

sunt lasate la alegerea acestora. n logica juridica argumentele pot fi clasificate dupa sursa lor n

argumente legale si argumente probatorii.

Argumentele juridice legale sunt mijloace prin care se cauta, se apreciaza si se selecteaza

norma juridica corespunzatoare solutionarii unei cauze. Ele sunt desprinse din regulile de

interpretare logic.

n domeniul interpretarii legilor se folosesc doua metode de interpretare:

- metoda de interpretare ordinara, metoda folosita atunci cnd legea este ambigua,

- metoda de interpretare extensiva, metoda folosita cnd legea este lacunara.

n metoda de interpretare ordinara ntlnim alaturi de metoda gramaticala si metoda

logica de interpretare.

Regulile principale ale interpretarii logice sunt:a. Interpretarea logica directa, care se face pornind chiar de la termenii folositi

de legiuitor

b. Interpretarea logica semidirecta, care se face tinnd seama de materia tratata de legiuitor,

de succesiunea verbelor, frazelor si aliniatelor, de titlurile capitolelor, etc.

c. Interpretarea semiindirecta. In cadrul acestei interpretari distingem trei principale

argumente:

Argumentul juridic a pari ratione cnd se impune compararea si aplicarea unui text de

lege cu ajutorul altui text mai clar si mai amplu n redactarea sa, din aceiasi materie sau din materii

apropiate prin obiectul reglementarii lor. Aceasta argumentare este o axioma a maximelor unde

este aceeasi ratiune a legii, acolo este si aceeasi aplicare a ei si exceptiile confirma regula n

cazurile neexceptate.

Ratiunea argumentarii prin analogie se gaseste n judecata de valoare privind egalitatea sub

aspect juridic a faptelor comparate, esenta acestei argumentari fiind aceea ca faptele ce din punct de

vedere juridic au aceiasi valoare, antreneaza aceleasi consecinte juridice. Aceasta argumentare este

folosita cel mai adesea prin normele de trimitere exprese , iar alteori prin simpla interpretare a

textelor de lege.

Argumentarea juridica a contrario sensu, vizeaza reglementarile restrictive ce trebuie

interpretate si aplicate ca atare, adica limitate la cazul sau ipoteza vizata, iar n rest urmnd a se

3

7/31/2019 Referat_Logica_juridica

4/5

aplica reglementarea opusa, generala sau de drept comun. Aceasta argumentare se bazeaza pe

ratiunea maximei qui dicit de uno, de altero negat.

Dupa cum se poate constata, n argumentarea per a contrario decisiva este determinarea

intentiei ce sta n spatele normei, intentia legiuitorului cu care a formulat dispozitia normei.

Argumentarea juridica a fortiori ratione presupune extinderea continutului unei norme

la cazuri care nu sunt prevazute n norma respectiva , prin compararea tacita a doua temeiuri , unul

apreciat mai puternic dect celalalt.

Exista doua variante de argumentare a fortiori:

- argumentarea a minori ad maius

- argumentarea a maiori ad minus

Acceptarea acestor doua argumente n practica se bazeaza pe principiul cine trebuie sa se

abtina de la a face mai putin, trebuie sa se abtina de la a face mai mult si cine poate mai mult, poatesi mai putin. Desi deficitare din punct de vedere logic, aceste doua argumente sunt acceptate n

practica pe baza unor aprecieri si consideratii extralogice privitoare la intentiile si scopurile

legiuitorului.

Considerate eliptice , aceste argumente pot fi transformate n argumente valide daca

premisele sunt modificate astfel nct sa se conformeze standardelor juridice ce functioneaza n

sistemul respectiv. Este posibil ca n legatura cu aceiasi fapta sa fie aplicabile doua tipuri de

argumente. n acest caz, decizia aplicarii unuia sau altuia se face pe temeiuri extralogice de catre

magistrat sau autoritatea juridica.

Argumentarea juridica probatorie

Argumentarea juridica probatorie vizeaza argumentarea juridica a starilor si mprejurarilor

de fapt si o ntlnim n activitatea practica a juristului n general. Argumentarea juridica se poate

face prin urmatoarele metode:

- concordanta informatiilor

- diferenta ntre informatii

- concordanta si diferenta dintre informatii

Argumentarea juridica apriori, prin care se declara stabilita o anumita stare, mprejurare,

etc. nainte de a fi probata, pe baza cunoasterii sau prezumarii unor termeni din cadrul relatiei

demonstrabile n care se situeaza ( ex. n cadrul actiunii n tagada paternitatii, sotul mamei este

declarat a priori tatal copilului)

4

7/31/2019 Referat_Logica_juridica

5/5

Argumentarea juridica a posteriori, prin care faptele, mprejurarile sau consecintele lor

sunt stabilite pe baza de probe, numai dupa ce acestea au avut loc (ex. argumentarea a posteriori a

valabilitatii unui act anulabil, dupa confirmarea lui de partea n drept sa invoce nulitatea).

Argumentarea juridica a cauzei si a efectului, se foloseste atunci cnd se urmareste sa se

demonstreze ca o fapta a produs un anume rezultat cu consecinte juridice.

Erori i lacune in argumentarea juridica

n disputele juridice ntlnim adeseori pe lnga argumentele legale sau probatorii si

argumente irelevante, lacune si erori.

Lacuna de drept reprezinta absenta unei norme juridice dezirabile din considerente juridice

si apare cnd ntr-un act normativ aflat la un anumit nivel de validitate se face referire explicita la

un alt act normativ aflat la un nivel de validitate inferior, a carui elaborare, desi intentionata, nu afost realizata.

n activitatea avocatului dar si n presa ntlnim adesea erori generate de modul n care sunt

folosite argumentele, de continutul argumentului folosit.

Erorile comise n argumente pot fi sofisme, adica erori comise cu buna stiinta,

intentionat, pentru a induce n eroare pe cineva sau paralogisme, erori comise neintentionat. n

pledoariile avocatilor sunt ntlnite des argumente irelevante, n care legatura dintre premisele si

concluzia unui argument este numai aparenta. n acest caz premisele nu ofera suport informational

pentru concluzia enuntata.

Cele mai folosite argumente irelevante sunt:

-Atacul la persoana argumentum ad hominem. Acesta reprezinta o ncercare de

argumentare prin referire la calitatile persoanei, la caracterul sau sau la faptele sale anterioare (ex.

avocatul foloseste acest argument pentru discreditarea martorilor cnd sustine ca nu spun adevarul

si face referiri la faptul ca sunt inculti, recidivisti , imorali, etc).

-Apelul la autoritate. Prin el se face apel la competenta sau pozitia oficiala a unei persoane.

-Apelul la emotii. Acest procedeu este de cele mai multe ori mai eficient dect un argument

propriu-zis a carui concluzie arata ce trebuie sau ce nu trebuie facut.

Pe lnga aceste argumente irelevante mai exista si altele cum ar fi argumentul bastonului,

argumentul prin flatarea vanitatii,argumentul relativ la ignoranta , etc.

5