1 ANALIZA EXPERIMENTAL! A STRUCTURILOR MECANICE 2013 2 Analiza experimental# a st#rii plane de tensiune 3 Cuprins: 1. Prezentare general#2. Traductorul tensometric electrorezistiv2.1. Scurt istoric 2.2. Tipuri de traductori 2.3. Aplicarea TER 3. Circuitul electric n punte Wheatstone3.1. Scurt istoric 3.2. Punte alimentat# cu curent continuu 3.3. Punte alimentat# cu curent alternativ 4. Analiza experimental# a st#rii plane de tensiune4.1. Teoria elasticit#$ii plane 4.2. Analiza experimental# a st#rii plane 5. M#sur#ri tensometrice la construc$ii din beton armat6. Incerc#ri experimentale realizate pe elemente structurale tip pere$i din beton armat7. Bibliografie4 1. Prezentare general#Deoarecedeterminareaprinstudiulrezisten$eimaterialeloraeforturilorunitarepentru corpuriceauconfigura$ii,rezem#ri%imoduride nc#rcare complexe prezint#dificult#$i%i riscde apari$ie al erorilor, s-au conceput numeroase metode experimentale, dintre care cele mai importante sunt: tensometria, fotostress, metoda rntgenografic#, metoda causticelor. Tensometriaestemetodadem#surareadeforma$iilormici,lasuprafa$acorpurilorsupuse unor solicit#ri [1]. Determinareast#riidetensiune%idedeforma$ientr-unpunctdepesuprafa$aunei structuricu ajutorultehnicilortensometrieielectrice,sebazeaz#,ngeneral,petransformarea varia$ieideforma$ieispecificedinpunctulrespectiv,nvaria$iauneim#rimielectrice(tensiunea), prinintermediulunuielementdecircuit,carepoart#numeledetraductor.Dup#tipulelementului decircuitfolositcatraductor,tensometria electric#cunoa%temaimultetehniciexperimentale: tensometria electro-rezistiv# (traductorul fiind un rezistor), tensometria electro-inductiv# (traductorulfiindobobin#),tensometriaelectro-capacitiv#(traductorulfiinduncondensator)%i tensometria semiconductiv# (traductorul fiind un semiconductor) [4]. Tensometria electrica rezistiv# este cea mai folosit# pentru determinarea st#rii de deforma$ientr-unpunct.Aceastasebazeaz#pefenomenulmodific#riirezisten$eiconductorilor electriciatuncicndsealungescsausescurteaz#prinntindere,respectivprincomprimare axial#. Etapele care trebuie s# fie parcuse n tensometria electric# rezistiv# sunt: M#surarea deforma$iilor; Determinarea st#rii de deforma$ii; Determinarea st#rii de tensiuni; Tensiuni principale (n puncte semnificative). 5 2. Traductorul tensometric electrorezistiv2.1. Scurt istoric LordulKelvinadescoperitn1856c#firelemetalicesupuselatrac$iune%imodific# rezisten$aelectric#.Pebazaacestuifenomen,n1938,EdwardSimmons%iArthurRuge,lucrnd independent, au construit %i utilizat primele TER (numit impropriu %i marc# tensometric#). [2] Laprimelencerc#rif#cute,elementulsensibilnueralipitdepiesaalec#reideforma$ii trebuiaum#surate,ciaplicatpeopies#intermediar#menit#s#transmit#deforma$iiledelapiesa studiat#laelementul sensibil.Existen$apieseiintermediaref#ceacaavantajeletensometriei electrices#fieminime[1].AmericanulSimmonsafcutunfoarteimportantpasntensometria electric#,m#surnddeforma$iilepieseiprinlipireapeeleaunuigrilajdesrm#foartesub$ire, prinintermediulunuiadeziv,bunizolatorelectric.Inacela%ideceniu,Rougeau%uratmanevrarea %i aplicarea traductorilor, lipindu-i pe un suport intermediar independent. Acestetraductoares-audezvoltat%idiversificatpermanent.Multtimps-aufabricatTER cufirpe suportdehrtie,ns#acummareamajoritatesuntdetipulfoliemetalic#pesuport polimeric.InprezentTERsefapric#nextremdemultetipodimensiuni,iarcerereadepeplan mondialestefoartemare%incontinu#cre%tere[2].Deaiciaplecat%iafirma$iac#"aplica$iile tensometrieielectricerezistivelaproblemeledem#surareadeforma$iilorsuntlimitatedoarde imagina$ia experimentatorului" [1]. 2.2. Tipuri de traductori In ultimii ani folosirea traductorului tensometric rezistiv s-a dezvoltat foarte mult, ap#rndconcomitendcucerin$eleexperimentaledincencemaicomplexe,tipuri%iconstruc$ii foarte variate. Oclasificarecomplet#atuturorconductorilorprezint#uneledificult#$i,datorit#faptului c#,de%ifoartesimplunconstruc$ie,traductorultensometricaremaimulteelementecepotfi modificate. Principalele elemente care pot caracteriza un traductor sunt urm#toarele: - materialul elementului sensibil; - materialulelementuluipecaresevalipiTER(omogenitate,izotropie,conductivitatetermic#, afinitate fa$# de adezivi, caracteristici elastice %i mecanice, etc.); -tipuladezivuluiutilizatcareinfluen$eaz#attleg#turantrepies#%isuport,ct%iceantre suport %i elementul sensibil; - modul din care este construit# grila sensibil#; 6 - condi$iile de mediu (temperatur#, umiditate, presiune, agen$i chimici, radia$ii nucleare, cmpuri magnetice, curen$i de aer); - configura$ia piesei %i condi$iile de acces; - starea de tensiuni %i deforma$ii din pies#; - factori tehnologici; - natura nc#rc#rilor; - num#rul punctelor de m#surare; - durata m#sur#rilor; - leg#tura ntre elementul sensibil %i firele de conexiune. Clasificarea traductorilor dup# tipul filamentului: a) Traductori cu firTraductoriicufirsunttraductoriiceaucaelementsensibilunfirmontatsubformaunei grile.Acesttipdetraductoricunoa%teor#spndirefoartemare,datorit#moduluisimplistncare ace%tia pot fi fabrica$i. Pentrueliminareadificult#$ilormont#riidirecteasenzoruluirezistivpepies#,acestaeste lipit, n prealabil, cu un adeziv pe un support de hrtie. Deoarece pentru o sensibilitate corespunz#toareatraductorului.Rezisten$aelectric#asenzoruluitrebuies#fiedestuldemare, lungimeatotal#afiruluiestedeordinula10cm.Pentruasereducesuprafa$adea%ezarea traductorului,firulestedispussubformaunui grilaj.Grilajuldefirselipe%tepesuportulde hrtie sau altmaterial izolator, iar la capetele sale sunt lipite dou# terminale de cupru, de sec$iune maimare,prinintermediulc#roraseconecteaz#traductorulncircuituldem#surare.Senzorul rezistivaltraductoruluiesteprotejatprintr-ofoi$#sub$iredehrtiecareselipe%tepedeasupra. Pentruutilizare,suportultraductoruluiselipe%tepepiesadem#suratcuunadezivcupropriet#$i speciale.Acesttipdetraductor,careestecelmair#spndit,prezint#oseriedeavantaje:se instaleaz#relativu%or,traductoareleprodusentr-unlotsuntunifomedinpunctdevedereal calit#$ii, se pot face traductoare de diverse forme %i configura$ii. 7 Fig. 1. TER cu fir: 1 - support (hrtie sau folie polimer); 2- filamentul grilei sudat cu dou# li$e de CU n vederea conect#rii la punte; 3 - grila; 4 - traductor ansamblat [2]. Tipuri de TER cu fir: - traductori cu gril# plan#; - traductori cu gril# f#r# sensibilitate transversal#; - traductori nf#%ura$i; - rozete. b) Traductori cu folie (imprima$i)Unmarepasnaintentehnicam#sur#torilortensometriceafostf#cutnanul1953,cnd firmaenglez#Saunders-Roeareu%itexecutareaunuinoutipdetraductori,denumi$i"cufolie". Ace%tia au ap#rut ca un produs secundar al fabricilor produc#toare de circuite electrice imprimate[1]. 8 Fig. 2. TER tip folie (nomenclatur#)[2] Acestetraductoarer#mnnprincipiuidenticecuceleprecedentedeosebireaconstndn faptul c# senzorul nu mal este o srm# sub$ire, ci o folie din material rezistiv de grosime ntre 2 %i 20 m, aplicat# pe suport %i decupat# prin mijloace fotochimice. Traductorulcufolieareavantajulunuicontactmecanic%itermicmaibuncupiesa cercetat#, ceea cepermite fun$ionareacuuncurentdem#suraremaimare.Totodat# sepotob$ine dimensiuni mai mici %i se simplific# produc$ia de mare serie. Tipuri de TER cu folie: - traductorul efort unitar-deforma$ie; - traductorul schelet de pe%te; - traductorii n spiral#; c) Traductori cu semiconductoriAceste tipuri de traductoare au ap#rut n ultimii ani datorit# dezvolt#rii fizicii semiconductoarelorob$inndu-setraductoarelacaresenzorulesteunsemiconductor(siliciusau germaniu). Avantajul principal, fa$# de tipurile de traductoare men$ionate, este marea lor sensibilitateladeforma$ii(de50...60orimaisensibiledecttraductoarelecufirsaufolie).Din 9 cauzaprocesuluidefabrica$iemaidificilacesttipdetraductorestemaiscumpdectcelecufir sau folie. 2.3. Aplicarea TER Traductoareleelectro-rezistivepotfifolositepentrudeterminareast#riidetensiune%ide deforma$iedepesuprafa$astructurilorconfec$ionatedindiferitemateriale.Zonadepesuprafa$a structuriincareurmeaz#s#fieaplicatetraductoarelesecur#$#cuoperiedesrm#saucuhrtie abraziv#pn#seob$inesuprafa$alucioas#mat#.Pentrunl#turareaurmelorderugin#,gr#sime etc.,suprafa$asecur#$#,cumi%c#ridirec$ionatentr-unsingursens,cutampoanedetifon mbibatenaceton#%iapoinalcool,iarnfinalse%tergecuosolu$ieneutralizant#.Punctelen careseaplic#traductoarele(puncteledem#sur#)semarcheaz#prindou#axe perpendiculare. Pentrulipireatraductorului,seaplic#unstratsubfiredeadezivpesuprafa$adecontactaacestuia custructura,dup#caresefixeaz#npunctuldem#sur#marcatpestructur#,prindirec$ionarea axelorindicatepesuport,nlungulaxelortrasatepesuprafa$astructurii.Se$ineap#satcu degetul, prin intermediul unei folii de teflon %i dup# cteva minute, traductorul se lipe%te [4]. 10 3. Circuitul electric n punte Wheatstone3.1. Scurt istoric n1843CharlesWheatstomeacomunicatolucrareimportant#pentruRoyalSociety, intitulat"Un raportalmaimultornoiprocedeepentrudeterminareaconstantelorunuicircuit voltaic".Con$ineaoexpozi$iealunuibinecunoscutcircuitdem#surarearezisten$eielectricea unuiconductor,caresep#streaz#nc#subnumeledecircuitnpunteWheatstone,de%iafost ini$ialconceputdeSamuelHunterChristie,carel-apublicatnPhilosophicalTransactionsdin 1833. Metoda fusese neglijat# pn# cand Wheatstone a f#cut-o public# din nou. 3.2. Punte alimentat# cu curent continuu Puntea Wheatstone este un circuit utilizat pentru m#surarea precis# a rezisten$elor. Aceastasefolose%tedeundetectordenulpentruacomparadou#tensiuni.Principiuleste asem#n#tor unei balan$e de laborator ce compar# dou# greut#$i pentru a indica egalitatea lor. PunteaWheatstonesecompunedinpatrurezisten$e(formndcelepatrubra$ealepun$ii) dintrecarerezisten$aR1esteceaactiv#,reprezentndtraductorul,iarcelelaltesuntfixe,avnd valori cunoscute [1]. Fig. 3. Schema electric# de m#surare InpuncteleopuseP1,P2sefacealimentareapun$iidelaobateriedecurentcontinuu,cu tensiuneadealimentareUa,iarntrecelelaltepuncteopuse,S1%iS2,esteintrodusunaparatde m#sur#(galvanometru),curezisten$aintern#RG.Atuncicndrezisten$eledincelepatrubra$eale pun$iiauovaloareoarecare,prin instrumentuldem#sur#treceuncurent,ac#ruivaloarese determin# aplicnd circuitului din Fig. legile lui Kirchhoff[1]. Rezult# a%adar curentul %i tensiunea aplicate la bornele instrumentului de m#sur#: 11 Fig. 4. Punte Wheatstone 3.3. Punte alimentat# cu curent alternativ Inmajoritateam#sur#rilortensometrice,punteaWheatstonesealimenteaz#cucurent alternativ, deoareceaceastau%ureaz#amplificareasemnaluluiob$inutlaie%ireapun$ii.Pentru acest caz, bra$ele pun$ii vor fi considerate impedan$e. 12 4. Analiza st#rii plane de tensiune4.1. Teoria elasticit#$ii plane Problemageneral#aTeorieiElasticit#$iioreprezint#determinareast#riidetensiuni, deforma$ii %i deplas#ri dintr-un corp elastic, atuncic#nd secunosc: forma%i dimensiunile acestuia, modul de nc#rcare %i de rezemare, precum %i caracteristicile elastice ale materialului. Modelul clasic al TE %i RM, se bazeaz# pe urm#toarele ipoteze simplificatoare: comtinuitatea materiei, omogenitatea, elasticitatea perfect# %i izotropia materialelor, ipoteza deforma$iilormici,propor$ionalitateadintretensiuni%ideforma$ii,principiulluiSaintVenant%i ipoteza st#rii naturale [2]. Starea de tensiune plan# Elementuldeconstruc$iiestebidimensional%isarcinilesuntcuprinsenplanulmedian, distribuite uniformpegrosime,astfelnctpotfireduselaplanulmedian.Stareadetensiune plan# se caracterizeaz# prin constantele elastice E %i . Starea de deforma$ie plan# Elementuldeconstruc$iiareformaunuicorpcilindricsauprismaticfoartelung,iar sarcinile sunt uniform distribuite n lungul generatoarelor %i normale pe ele. Starea de deforma$ie plan# se caracterizeaz# prin constantele elastice Celedou#st#ripot fi studiatecu ajutorulacelora%iecua$ii generale, diferinddoar constantele elastice. Starea de tensiune plan# Pentrustudiereast#riidetensiuneplaneseconsider#uncorpdeform#oarecare,m#rginit dedou#fe$e paralele,lacaregrosimeaestemaimic#nraportcucelelaltedou#dimensiuni, denumit%aib#.Sarcinilesuntparalelecufe$ele%idistribuiteuniformpegrosime.Sevaconsidera grosimea &=1. Deoarece fe$ele %aibei nu sunt nc#rcate%i deoarece grosimea & este mic#, pe toat# grosimea %aibei. Stareadetensiunentr-unpunctvafideterminat#dac#vomcunoa%tecomponentele tensorului tensiune n punctul determinat. Prin intermediul studiului static, se demonstreaz# dualitatea tensiunilor tangen$iale. 13 Fig. 5. Deta%area unui element infinitezimal aflat n stare plan# de tensiuni Problemaelasticit#$iiplaneesteodat#nederminat#,deciserecurgepentrurezolvareaei la studiul geometric %i la studiul fizic. Dispunnd de ecua$iile de echilibru rezultate din studiul static %i de ecua$iile de deforma$ii(Cauchy)%iecua$iadecompatibilitate(St.Venant)rezultatedinstudiulgeometric,se poaterecurgela studiulfizic,prinrela$iiledeelasticitate,caresuntecua$iiconstitutivecedescriu comportarea macroscopic# a materialului, sub forma unor rela$ii ntre tensiuni %i deforma$ii. Va rezulta leg#tura dintre tensiuni %i deforma$ii prin intermediul constantelor Lam (G,'): De aici, legea generalizat# a lui Hooke: Unei st#ri de tesniune plan# i corespunde o stare spa$ial# de deforma$ie: 14 E %i sunt constantele elastice ale materialului. Pentru starea de deforma$ie plan#, trebuie s# le nlocuim prin noile constante elastice 4.2. Analiza experimental# a st#rii plane Pentru studiul unei st#ri plane de eforturi unitare se vor determina prin m#surarea tensometric#deforma$iileplaneprincipale!x(i!y. Traductoareleelectro-rezistiveaplicatein diferitepunctepesuprafa$a uneistructurinregistreaz#deforma$iilespecificecorespunz#toare unei st#ri plane de tensiune n punctele de m#sur#. Cel maisimplu cazesteal barei solicitat# la ntindere, pentrucare . Se ob$ine . In acest caz nu este nevoie dect de un singur traductor activ, pe direc$ia de aplicareafor$eidentindere.Dac#sem#soar#ns#att !x, ct%i !y, rezultatelepotservila determinarea coeficientului de contrac$ie transversal# al piesei studiate [1]. Dac#direc$iileprincipalesuntcunoscute,cumestecazulstructuriloraxialsimetrice,se potcalculatensiunile"x%i"y,m#surnddeforma$iilespecificeprincipale!x(i!y. cudou# traductoare electro-rezistivesimple,aplicatepeceledou#direc$ii-rozetacudoitraductori perpendiculari (fig. 6). Fig. 6. Aplicarea a dou# traductoare pe direc$iile principale cunoscute nnumeroaseaplica$iitehnice, structurilesuntlipsitedesimetrie%inacest cazdirec$iiletensiunilorprincipalesunt necunoscute.Elevorfideterminateprin m#surarea tensometric#,utilizndrozetetensometrice.In func$iedescopulurm#rit(determinarea tensiunilorprincipale,atensiunilor remanente,aconcentr#rilordetensiune,15 propagareafisuriloretc),npractic#se utilizeaz#maimultetipurispecializatederozete avndelementeleactivedispusendiferite moduri. Pentrudeterminareatensiunilorprincipalesidirec$iilorprincipalendiferitepunctesituate pesuprafa$astructurilorsefolosescderegu#dou#tipuriderozete:rozetadreptunghiular# (Fig.7a)cu elemente active dispuse pe cele trei directii concurente la 45si rozetadelta (Fig. 7b) format#dintreitraductoricuunghiuridecte60,careformeaz#deciuntriunghiechilateral. Rozetelepotfirealizatedirectdinfabric#,saupotfi formatelafa$alocului,nmomentul m#sur#rii, prin asamblarea traductorilor la unghiurile prescrise. Lam#surareatensometric#,seleag#succesivtraductoriirozeteilapunte,cuajutorulunei cutii de comutare %isecitesc deforma$iile n direc$iile lor. Se ia cadirec$ie de referin$# axa unuia dintre traductori, a%a fel ca direc$iile celorlal$i s# fie date de unghiuri m#surate n sens trigonometric fa$# de direc$ia de referin$#. [1] Fig. 7a - Rozet# dreptunghiular#Fig. 7b - Rozet# delta !0 = alungirea m#surat# de traductorul aplicat pe direc$ia de referin$# alungirim#suratedetraductoriiaplicatlaunghiuride45,60,90,120fa$# direc$ia de referin$# Rela$ii de calcul pentru rozete tensometrice [1] Rozeta dreptunghiular# (Fig. 7a) 16 Rozeta delta (Fig. 7b) 17 5. M#sur#ri tensometrice la construc$ii din beton armatM#sur#torile utiliznd tensometrie electric# rezistiv# s-au efectuat mai ales asupra elementelor confec$ionate din materiale elastice, n special supra celor din metal. Pentru construc$iile de beton, se practic# trei feluri de m#sur#ri tensometrice: - deforma$ii m#surate la exterior; - deforma$ii m#surate n interiorul masivului; - deforma$ii ale arm#turilor [1]. M#surareadeforma$iilorpebetonestengreunat#demareaanizotropieamaterialului,de varia$iamoduluideelasticitatecuefortulunitar%idehigroscopicitateamaterialului.Sprea nl#turanmarem#sur#efectulanizotropiei,m#sur#rilepebetonsefaccutraductoridelungime mare, de la 10cm nsus. Inprealabil,suprafa$a betonului trebuie s# fie %lefuit# %icur#$at#de praf cu o perie %i prin sp#lare cu aceton# [1]. Incazulm#sur#torilorrealizateasupraelementelordinbetonarmat,attnlaboratoare, ct %i pentru construc$iile exterioare, trebuie s# se acorde o aten$ie deosebit# gradului de umiditate a betonului, care compromite rezisten$a de izola$ie a traductorilor. Lam#sur#rif#cutenlaborator,sevorfolosielementedebetonbineuscate,iarzonade lipireatraductorilorvafiuscat#,timpdecca24ore,prinnc#lzirecul#mpicurazeinfraro%ii. M#sur#rilepeconstruc$iiexterioaresepotfacecutraductorilipi$idirectpebetonnumaidac#au locdup#operioad#lung#detimpuscat.Incazcontrar,seaplic#pesuprafa$abetonului,prin lipirecu adezivi rezisten$i la umezeal#, foi metalice foarte sub$iri, pe carese lipesc apoi traductorii tensometrici [1]. Ca%incazulelementelormetalice,moduluideelasticitatesevaconsiderafunc$iede curba caracteristic# a betonului studiat. Sepractic#curentm#sur#ritensometricecutraductoringropa$inmasivuldebeton.In acest caz, traductorii se aplic# pe anumi$i supor$i, realiznd captori pentru m#surarea deforma$iilor. O construc$ie simpl# de captor se realizeaz# folosind o lamel# de o$el de dimensiuni200x20x1mm,pe careselipe%tetraductorultensometric.Dup#uscare,traductorul esteizolatbinecontraumezelii%iinclusntr-omic#prism#debeton,dincareiesconductorii electrici. Acest captor este nglobat apoi n betonul ce se toarn#, pe direc$ia dorit# [1]. Deforma$iilearm#turilorsem#soar#cutraductoridel#$imemic#,proteja$impotriva umezelii %i a ac$iunilor mecanice. 18 6. Incerc#ri experimentale realizate pe elemente structurale tip pere$i din betonarmat In vederea realizarii incercarilor experimentale s-a stabilit un program de ncerc#ri experimentalecares-adesf#%uratncadrullaboratoruluidencerc#ridincadrulDepartamentului C.C.I.A al Facult#$ii de Construc$ii si Arhitectur# din Timi%oara Peretelestructuralmodelatexperimentalaren#l$imeade240cm,l#$imeade125cm%i n#l$imeade etajde60cm.Inscopulevitariiced#riimodeluluidatorit#pierderiistabilitatii lateralecaurmareaabsen$eiplan%eelorsiabulbilor,s-aalesogrosimeapereteluide8cmiar golurileauavutdimensiunilede25cmx 50cm.Modeleleexperimentaleaufostprev#zutecu blocuri de funda$ii cu n#l$imea de 40 cm, l#$imea de 35 cm si lungimea de 175 cm. Fig. 8. -Montarea arm#turilor modelelor experimentale Elementeleaufostmontatenpozitievertical#nultimafazaatransportului,cndaufost depozitatenapropiereastanduluidencerc#ri.Cofrajulmetalicafostscosdepemodelele experimentale numaidupa ndepartarea tuturorcrligelorde lamacara%i t#ierea sudurilor de pe p#r$ile laterale ale cofrajului. Fig. 9. Dispozitivul de ncercare - standul experimental Starea de eforturi in peretii de beton si in armaturia fost determinata cu ajutorul timbrelor 19 tensiometrice lipitepefetelemodelelorsidirectpearmatureiarinregistrareadeplasarilors-a realizatcuajutorulmicrocomparatoarelorsiauneistatiitopograficetotale,cucareaufost masurate deplasarile orizontale de la nivelul fiecarui planseu. Datorita caracterului ciclic alternant al solicitarilor seismice si al necesitatii cunoasterii modului in care golurile decalate influenteaza mecanismele de cedare ale peretilor, toate modelele cu goluri au fost solicitate la forte orizontale ciclic alternante. Metodologia de solicitare se bazeaza pe controlul deplasarilor orizontale de la partea superioara a modelelor experimentale si consta in inregistrarea tuturor fortelor si deformatiilor specifice care aparin beton si armatura in zonele critice, pentruanumite valori ale deplasarilororizontale.Au fostalese saptevalori ale deplasarilor orizontale la care au fost inregistrate aceste date si au fost facute observatii referitoare la modul de aparitie si de distributie a fisurilor. Incarcarea a continuat sa creasca, pana cand s-a inregistrat prima zdrobire a betonului de la baza montantului comprimat. La fiecare pas de incarcare s-au relevat fisurile. ElementeleexperimentaleSW8suntperetistructuralidinbetonarmatcugolurideusi amplasate pemijloc,solicitate de forte orizontaleciclic alternante, panainstadiulde cedare.Prin incercarea elementelor experimentale mai sus mentionate s-a studiat: -modul de fisurare si distribute a fisurilor la solicitari ciclice alternante; -determinareadeformatiilorspecificesiastariideeforturidinmodelele experimentale; -comportarea modelelor experimentale prin culegerea de date in ceea ce priveste modul de cedare a acestora; -stabilirea ordinii de intrare in curgere a armaturilor; -determinarea ductilitatii de deplasare a modelelor experimentale; -determinarea degradarii de rigiditate pe cicluri de incarcare; -disiparea de energie totala si pe cicluri de incarcare in modelele experimentale; -compararea rezultatelor obtinute pe cale experimentala cu cele obtinute pe cale teoretica. 20 7. Bibliografie1. Buzdugan, Gh., Blumenfeld, M. TENSOMETRIA ELECTRIC! REZISTIV!, Buc.,Ed. Tehnic#, 1966. 2. Paul-Doru Brs#nescu, Liliana Bejan - TENSOMETRIE ELECTRIC! REZISTIV!APLICAT! LA MATERIALE COMPOZITE, Buc., Ed. Tehnopress, 2004. 3. Mircea Ieremia - TEORIA ELASTICIT!)II - TEORIA PL!CILOR PLANE "ICURBE, Buc., Institutul de Construc$ii Bucure%ti, 1985. 4. Lucrare diserta$ie: "TEHNICA TENSOMETRIEI ELECTRO-REZISTIVE" -masteranzi: Apostu Nicoleta, Cojocaru Alice.