7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 1/6

Universitatea din Pitesti.Facultatea de drept si administratie publica.

Specializarea :Administratie Publica

Anul II

  Referat la Teoria Stiinte Politice

Statul de Drept

Student,

  Duta Diana Elena

Pitesti 2015

7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 2/6

 Concepte generale

Conceptul „stat de drept” a cunoscut pe parcursul ultimelor doua decenii o promovareneaşteptată dar şi utilă în acelaş timp. n timp îndelun!at acest concept a "ost izolat# "iindaccesibil doar celor "amiliariza i cu tainele !îndirii $uridice# $uristconsul ii "olosind acestț ț

termen pentru a prezenta toate aspectele unei teorii $uridice care era într%o strînsă le!ăturăcu socialul i politicul# teorie care aducea semne distincte statului i dreptului.ș ș

&otul s%a sc'imbat în anii optzeci(# atunci cînd statul de drept se trans"ormă într%o parteimportantă al discursului politic# devine un element de ordin mondial# "iind un standardinterna ional după care statele lumii au început să se conducă. ) mărturie a acestui "apt oț

aduce Constitu ia# le!ea "undamentală a unui stat# practic aici "iind "undamentate toateț

caracteristicile de bază a unui stat de drept.*volu ia statului de drept de la un univers do!matic spre o re"lectare a realită ii aduceț ț

cu sine i diverse "orme de interpretare. +n prim plan statul de drept rămîne a "i unș

"enomen de ordin ideolo!ic# "iind imposibilă aplicarea per"ectă a tuturor principiilor !enerate de acest concept în realitate. *ste "olosit pe arena politică ca ar!ument alautorită ii în stat# "iind din păcate utilizat în "oarte multe discursuri politice cu tendin a deț ț

a acoperi di"erite semni"ica ii.ț

Statul de drept# din punct de vedere istoric este privit ca o etapă care a determinatapari ia statului modern în *uropa )ccidentală# ,.,arret%-rei!el a eviden iat într%oț ț

cercetare de sociolo!ie istorică# ori!inile statului de drept i anume s%a re"erit la monar'iaș

absolutistă # aceast tip de stat se spri$inea pe supunerea "a ă de drept# statul monar'icț

"unc ionînd pe baza le!ii# vizînd limitarea puterii# mai apoi statul de drept a căpătat oț

"ormă de eisten ă mai lar!ă bazată pe liberalism i ideal democratic. Al i autori privescț ș ț

conceptul de stat de drept ca pe o tautolo!ie# deoarece# spun ei# statul în calitate deor!anizare politică rezidă dintr%un proces de $uridi"icare# deci acesti doi termeni sunt

 practic un tot între!.Pentru a aduce lumină asupra "ormelor va!i pe care statul de drept le poate acoperi# a

"ost "undamentată &eoria statului de drept# care a apărut în cadrul $uridicului ca onecesitate de a sistematiza i "orma în cele din urmă dreptul public. +ncă de la început auș

eistat mai multe concep ii i eplica ii re"eritor la statul de drept:ț ș ț

Statul de drept ca "ormă de or!anizare politică e"ectuată cu a$utorul dreptului. Statul de drept supus dreptului. Statul are un sistem de drept cu atribute proprii.

  &oate aceste versiuni sunt veridice i într%o anumită măsură eistente în cadrul "iecăruiș

sistem de drept al unui stat# însă dreptul în stat nu a "ost i probabil nici nu va eista "ărăș

anumite implica ii politice. +n multe ări al spa iului european sec. //# statul de drept esteț ț ț

conceput ca un tip particular de stat# care este supus unui re!im de drept# puterea în stat"iind utilizată doar prin mi$loace autorizate de ordinea $uridică în vi!oare. +n epicentrulteoriei statului de drept se a"lă deci principiul con"orm căruia or!anele statului î i eercităș

activitatea doar în baza unei abilită i $uridice instituită i respectată în cadrul statului. +nț ș

măsura în care or!anele statului eistă pentru a asi!ura respectarea normelor $uridicesuperioare# statul de drept tinde să "ormeze un tablou "ormal al ierar'iei normelor. &eoria

( 0ac1ues C'evalier# Statul de drept 

2

7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 3/6

statului de drept urmăre te în prim plan supunerea administra iei "a ă de drept# aceaș ț ț

supunere trebuie să "ie !arantată de un control $urisdic ional care trebuie să "ie eercitat deț

un $udecător ordinar s%au de tribunale speciale. &ot odată în baza acestei teorii 3e!eatrebuie să se subordoneze "a ă de constitu ie# Parlamentul trebuie să% i eercite atribu iileț ț ș ț

"iate în cadrul Constitu iei. &eoria statului de drept solicită ca pe lîn!ă "aptul că statulț

este condus de către drept# acesta trebuie i să "ie supus dreptului.ș

Statul de drept

Conceptul statului de drept a adar a cunoscut mai multe de"ini ii# elaborat mai întîi înș ț

*uropa continentală la s". sec // de către doctrina $uridică !ermană# apoi doctrina"ranceză „*tait de droit”# pentru ca mai apoi să se !eneralizeze sub di"erite terminolo!ii a"iecărei limbi. +nsă izvorul de la care a plecat teoria statului de drept este "iloso"ia 4antianăcare "ace re"erire la societatea civilă# unde "iecărui individ îi sunt !arantate drepturile

naturale.Astăzi statul de drept este un concept politic i $uridic# care de"ine te "orma superioarăș ș

a re!imului democratic# bazat pe suprema ia le!ii în stat# separarea puterii i colaborareaț ș

acesteia# respectarea i !arantarea drepturilor i libertă ilor "undamentale ale omului.ș ș ț

După 5. -elsen statul de drept reprezintă o ordine $uridică centralizată# cu trăsăturide"initorii:

)r!anele administra iei i $usti iei se supun unui cadru le!al care este construit deț ș ț

 parlament# care este ales de către popor# unde eistă sau nu un e" de stat care seș

 plasează în "runtea !uvernului. 6embrii or!anului eecutiv sunt responsabili de actele lor 

&ribunalele sunt independente# !arantul anumitor drepturi i libertă i.ș ț

  Deci statul de drept este statul în care puterea a "ost cucerită prin mi$loacedemocratice# eistă o Constitu ie care este !arantul e!alită ii membrilor colectivită ii#ț ț ț

"iecare cetă ean avînd obli!a ie de a respecta le!ea. &otu i statul de drept nu capătă acelaț ț ș ș

în eles ca i statul democratic# statul de drept "iind de "apt "orma superioară a statuluiț ș

democratic# unde sunt pe deplin respectate principiile statului de drept# acest lucru "iindasi!urat de "unc ionarea institu iilor publice din stat. Principiile statului de drept sunt aceleț ț

semne metodolo!ice după care este construe un stat# în opinia lui &udor Dră!anu statul dedrept are următoarele principii:

• Principiul drepturilor i libertă ilor naturael ale "iinte umane. Statul nu esteș ț

valoarea supremă# ci individul. Constitu ia italiană a lui 6ussolini stabilea „Statulț

este totul# individul nimic”2# acesta ar "i un clasic eemplu unde umanul este pus pe ultimul loc# statul avînd suprema ie absolută# individul este lipsit de libertă i.ț ț

• Principiul "iloso"ic al drepturilor i libertă ilor naturale ale "iin ei umane# principiuș ț ț

care vine să completeze cu ideia# ca de la eisten a sa# omul are a drepturi iț ș

libertă i# care nu sunt prescrise de stat# oricare are "i "orma de !uvernare# re!imulț

 politic sau "orma de or!anizare a acestuia. Aceasta ar însemna că statul este limitatde tot ceea ce este natural în drept.

2 'ttp:77ro.8i4ipedia.or!78i4i7Stat9de9drept

7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 4/6

  Petru ca un stat să poată "i numit un stat de drept acesta trebuie să întrunească cîtevacondi ii de bază# i anume:ț ș

n nivel de cultură $uridică a popula iei.ț

Democra ie.ț

;alori !eneral%umane respectate i valori"icate în societate.ș

Con"orm Constitu iei <epublicii 6oldova Art.(=>ț # <epublica 6oldova este un stat dedrept# democrat# unde drepturile i libertă ile omului sînt valori supreme i sunt !arantate#ș ț ș

însă realitatea $uridică e alta# o cauză de cele mai multe ori utilizată a nerespectării aacestor condi ii ale statului de drept "iind „perioada de tranzi ie” pe care republica noastrăț ț

o traversează.

Fundamentele statului de drept.

Statul de drept are următoarele "undamente: Fundamentul normati !uridic# care implică unirea dreptului i al le!ii# pentru aș

 putea "i adoptate „le!i de drept”?# care vor "unc iona peprincipiul le!alită ii iț ț ș

ordinei le!ale. 3e!alitatea reprezentînd libertatea de ac iune în stat în limita le!ii#ț

iar ordinea socială "iind rezultatul acestor ac iuni.ț

 Legalitatea-implică:% niversalitatea le!alită ii# adică to i sunt e!ali în "a a le!ii.ț ț ț

% nitatea le!alită ii# presupune o "or ă le!ală a le!ilor pe teritoriul statului.ț ț

% Suprema ia le!ii în stat.ț

% nitatea le!alită ii i oportunită iiț ș ț

% 3e!ătura indisolubilă a le!alită ii i culturii# implică intemeierea le!alită ii peț ș ț

cultura $uridică.% Inevitabilitatea răspunderii $uridice.

% Controlul realizării le!ilor#controlul constitu ional al le!ilor prin or!aneț @

specializate.3e!alitatea reprezintă în "apt metoda principală prin care cu a$utorul actelor $uridice iș

institu iilor $uridice din stat este instaurată ordinea le!ală.ț  De aici de "apt i pornescș

 principiile de bază ale dreptului i cerin ele le!alită ii. Cu toate astea# cele doua nu seș ț ț

suprapun ci# mai de!rabă# cerin ele le!alită ii sunt acele instrumente de implimentareț ț

în realitatea $uridică a principiilor !enerale a dreptului# ec'itatea# $ustit ia# umanismul.ț

Fundamentul indiidual !uridic, implică caracterul de e!alitate dintre cetă ini iț ș

 puterea publică. Alt"el spus# într%un stat de drept „!uvernan ii” i „!uverna ii”ț ș ț

trebuie să dispună de drepturi i îndatoriri e!ale# "apt care este stipulat i înș ș

Constitu ieț .

Constitu ia <epublicii 6oldova# Art.( # „Statul <epublica 6oldova”ț

? ,otnari *lena# Introducere în studiul dreptului: &eoria Benerală a Dreptului# p.

@ Constitu ia <epublicii 6oldova# &itlul ; „Curtea constitu ională”# Art.(@ =(>.ț ț

Constitu ia <epublicii 6oldova# &itlul II# Art.(=2>ț

?

7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 5/6

Fundamentul institu ional !uridic,ț   implică ac iunile de prevenire i eludere aț ș

încercărilor de monopolizare a puterii în stat de către o sin!ură persoană# un sin!ur  partid sau pătură socială. Prin ace ti "actori sunt sco i în eviden ă "undamenteleș ș ț

 puterii de stat# separa ia i colaborarea puterii în le!islativ# eecutiv iț ș ș

 $udecătoresc

# control constitu ionalț

 al le!alită ii actelor nomativ%$uridice.ț

Conclu"ie  Pentru a "ace o !eneralizare a celor studiate în acest re"erat# pot concluziona că statul de

drept ca concept politico%$uridic întrune te toate condi iile pentru a "i denumit piatra deș ț

temelie a unui stat democratic# în care se respectă principiile !enerale ale dreptului#libertă ile omului i se asi!ură o activitate le!ală a or!aniza iilor i institu iilor publice dinț ș ț ș ț

stat. Statul de drept vine ca eemplu pentru a scoate în eviden ă di"eren ele care eistăț ț

dintre un re!im democratic i un re!im autoritar. *volu ia istorică a statelor neș ț

demostrează ca statul ca institu ie principală a societă ii a "unc ionat în baza le!ilor ț ț ț

ri!uroase i a per"ectării structurii statale în raport cu cetă enii.ș țStatul de drept# în concluzie este caracterizat ca "iind bazat pe o structurare corectă a

normelor $uridice în stat# pe care se bazează ordinea publică# este statul unde libertă ileț

cetă eanului i drepturile acestuia sunt !arantate epres de către stat# acesta asi!urîndț ș

securitatea internă i eternă a cetă enilor statului în cauză.ș ț

+n cadrul statului de drept Constitu ia este institu ia superioară căreia i se subsumeazăț ț

alte le!i i norme# care activează pe bază principiului le!alită ii i pentru a instauraș ț ș

ordinea le!ală în stat. +n cadrul statului de drept# Constitu ia este o epresie a cetă enilor ț ț

care reprezintă puterea populară# statul de drept deasemenea dispune de mecanismedemocratice de control care asi!ură con"ormitatea normelor in"erioare cu cele superioare#

 puterea politica a statului într%un stat de drept este eercitată "olosind "or a ar!umentului iț ș

în nici un caz ar!umentul "or ei.ț

 +n epoca contemporană statul de drept reprezintă elementul principal al puterii politice#"iind un "actor de bază ce denotă pro!resul i prosperitatea na iunii# or o na iune construităș ț ț

 pe baza unui sistem de drept este o na iune dezvoltată economic# stabilă politic i bo!ată%ț ș

spiritual.&endin a <epublicii 6oldova de a ine pasul cu principiile p care le întrune te un stat deț ț ș

drept este vizibilă# însă nivelul scăzut de respectare i "unc ionare a statului de drept esteș ț

direct in"luien at de o serie de "actori# interni i eterni. 3ipsa de con tiin ă $uridică#ț ș ș ț

sentimentul de apartenen ă la această realitate $uridică din care "acem parte reprezintă doar țo parte a mecanismului care a încetat să "unc ioneze. ;ina este deseori cu succes atribuităț

or!aneor de statm nivelelor de conducere# demnitarilor de stat# etc.„Eu întreba ce poate "ace ara pentru tine# ci întreabă ce po i "ace tu pentru ea” =0o'nț ț

-ennedF># este nu doar o "rază memorabilă# ci un îndemn permanent la introspec ie asupraț

rolului pe care "iecare cetă ean îl $oacă în "olosul tării sale# i un imbold spre implicareț ș

reală.

Constitu ia <epublicii 6odova# Art..ț

Constitu ia <epublicii 6oldova# Art.(@=(>ț

@

7/24/2019 referat stiinte politice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-stiinte-politice 6/6

 

#i$liografie

(. ,otnari# *lena.#Introducere în studiul dreptului: &eoria Benerală a Dreptului# Presauniversitară băl eană# 2G((.ț

2. C'evallier# 0ac1ues.# Statul de drept# niversul $urid ,ucure ti# 2G(2.ș

. Ionescu# 6ircea.# &eoria Benerală a Dreptului# suport de curs pentru învă ămînt laț

distan ă.ț

?. Sursa: 'ttp:77ro.8i4ipedia.or!78i4i7Stat9de9drept@. Sursa: 'ttp:77ro.8i4ipedia.or!78i4i7StatHStat9de9drept. Sursa: 'ttp:77888.opiniabuzau.ro7inde.p'p7opinii7(@?(%nu%intreba%ce%poate%"ace%

tara%pentru%tine%ci%intreaba%ce%poti%"ace%tu%pentru%ea. Sursa: 'ttp:77888.scritube.com7stiinta7stiinte%politice7Statul%de%drept%principii%de%

 b?(2.p'p