PERETI

Rolul structural si functional

In ceea ce priveste capacitatea de preluare a incarcarilor, peretii pot fi clasificati dupacum urmeaza: I) Structurali sau portanti, atunci cand preiau – pe langa greutatea proprie –incarcari transmise de alte elemente de constructie (ex: plansee sau grinzi aleacestora etc.) si/sau incarcari laterale (orizontale) din vant sau seism; in cel dinurma caz sunt proiectati special pentru a creste rigiditatea de ansamblu a structurii(pereti de contravantuire). Pot fi atat interiori cat si exteriori. II) Nestructurali sau neportanti, a caror greutate este preluata de elementul derezistenta pe care sunt executati (planseu, grinda) si care preia intreaga greutate aperetelui respectiv. • Peretii despartitori sunt numai interiori, compartimentand spatiul din planulde nivel, in timp ce peretii de umplutura pot fi atat interiori cat si exteriori,deoarece umplu spatiul cuprins intre stalpi/diafragme si grinzi, in cazulstructurilor in cadre sau mixte. • Peretii-cortina sunt elemente speciale de fatada care imbraca structura derezistenta, iar scheletul lor portant este suspendat de elementele structurale alecladirii (plansee, grinzi, stalpi, diafragme). Ei preiau numai incarcarile directe dinvant, normale pe suprafata lor, nu preiau incarcari gravitationale (acestea sunttransmise elementelor structurale ale cladirii prin intermediul scheletului derezistenta) si trebuie sa indeplineasca toate conditiile de confort impuseelementelor de inchidere ale unei cladiri (subsistemul anvelopa).Considerand multitudinea rolurilor unui perete, acestia trebuie in general saindeplineasca diferite functiuni in cadrul ansamblului cladirii. De aceea, in functie derolul preponderent, clasificarea defectiunilor se va face in mod diferit. Un perete poate indeplini in principal una dintre urmatoarele functiuni: a. Sa preia incarcarile transmise de alte elemente structurale sau nestructuralefie direct, fie indirect, terenului de fundare (prin intermediul fundatiilor directe sauindirecte), asigurand rezistenta si stabilitatea cladirii la incarcari verticale siorizontale (peretii portanti, peretii de contravantuire, diafragmele); b. Sa asigure conditiile de confort in exploatare (izolatie termica adecvata, izolareacustica, sa fie igienici, etansi - ca parte componenta importanta a anvelopeicladirii (cazul peretilor exteriori), – sa aiba aspect placut din punct de vedereestetic etc.; c. sa realizeze compartimentarea in plan in conformitate cu cerintele impuse dedestinatia cladirii si de planurile de arhitectura aferente. Exigentele impuse prin regulile fizicii constructiilor intervin hotarator in stabilireacaracteristicilor peretilor exteriori; din punct de vedere static insa, structura peretilorse va afla sub incidenta altor clasificari si evaluari. Aceasta inseamna ca pentrudefectiuni similare vor trebui luate in considerare fie unele, fie celelalte dintre criteriilede evaluare, analiza facandu-se dupa caz. In procesul de examinare a defectiunilorconstatate la pereti, este adeseori greu de stabilit care a fost cauza producerii lor side a o delimita in mod cert, deoarece un anumit defect poate avea mai mult decat ocauza la baza producerii sale. Solutia de reparare/reabilitare poate fi validata numaiatunci cand aceste cauze multiple au fost categorisite in mod corespunzator. • Cea mai mare parte a defectiunilor se produce din cauza altor elemente/structuri. • Un al doilea grup de defectiuni este consecinta incarcarilor exterioare cu valori marica: suprasarcini, actiunea vantului, presiunea unui masiv de pamant etc.In producerea acestor doua grupuri de defectiuni coeficientul de zveltete alelementului are un rol hotarator. • In fine, al treilea grup de defectiuni se poate produce sub efectul fenomenelor fizice

1

(transfer termic, difuzia vaporilor, ploi torentiale, inghet etc.). Defectiunile la pereti se dezvolta treptat si majoritatea lor nu sunt o sursa deprobleme grave sau accidente. Cele mai multe apar sub forma de fisuri.Evaluarea lor poate fi facuta de catre IMI numai in cazul in care acesta este capabilsa faca o deosebire clara intre diferitele tipuri de deteriorari, de ex. sa faca distinctieintre fisurile/crapaturile superficiale si cele care afecteaza/altereaza structura zidariei. O importanta mai mare trebuie acordata aparentelor care indica defectiuni active(variabile in timp), fata de cele consolidate intr-o forma finala (care s-au oprit dinevolutie).60 Coeficientul de zveltete este util in evaluarea stabilitatii structurale a unei cladiri inrevizie. Inaltimea peretelui, grosimea, lungimea in plan si modul de rezemare pecontur determina valoarea coeficientului de sveltete. Se recomanda sa se verificedaca valoarea acestuia se incadreaza in prevederile normativelor in vigoarereferitoare la lucrari de zidarie (din caramida, blocuri etc.) tinand seama de modul deaplicare si distributia incarcarilor, precum si de valoarea lor. In acest scop, peretii seconsidera ca sunt limitati in inaltime de catre plansee, iar in lungime de peretiitransversali pe directia lor, de stalpi, contraforti si alte elemente de rigidizare (inclusivcosuri de fum). Aceste lungimi separate se masoara si se considera in raport cucalitatea/rigiditatea legaturii acestor elemente perimetrale cu peretele. Oricemodificare survenita la elementele de contur (ex: desfiintarea unor peretitransversali) va atrage dupa sine modificari ale valorii coeficientului de zveltete aleperetelui adiacent. Un practician cu experienta va fi capabil sa stabileasca, dupa oevaluare sumara a constructiei in ansamblu, daca cladirea “se simte bine” si dacapoate sa apara vreo problema legata de conformarea structurala si de varsta sa.Odata evaluata conditia peretilor principali si modul in care se presupune ca acestiasunt capabili sa preia incarcarile la care sunt supusi, IMI poate sa ia in considerare siceilalti factori care vor stabili daca acei pereti sunt satisfacatori sau nu: rezistenta laumezirea prin ascensiune capilara care patrunde in pereti (igrasie), eficienta dinpunct de vedere termic, acustic etc.

Recunoasterea structurala

De regula examinarea vizuala si masurarea pot solutiona in mod curent problemarecunoasterii structurale a peretilor. Daca nu mai exista documentatie (planse),releveul pozitiei peretilor va fi util pentru identificarea peretilor structurali si pentru astabili astfel sistemul structural al cladirii. Prin corelarea cu caracteristicile structurale ale materialelor folosite se vor stabili gradul de deterioraresi urgenta cu care trebuie efectuate lucrarile de reparatii. Un perete structural va avea o conformare tipica, in functie de pozitia sa in cadrulansamblului constructiei: a. Pereti exteriori, cu structura omogena sau neomogena , caredepinde si de materialul din care sunt executati. Peretii exteriori, ca orice element al anvelopei, trebuie sa asigure etanseitate si conditiile de confort termic; b. Pereti interiori, care trebuie sa raspunda exigentelor referitoare la rezistenta sistabilitate. Ca urmare, grosimea totala este in general mai mare la peretii exteriori fata de ceiinteriori, atunci cand se compara peretii executati din acelasi tip de material. Peretii, structurali sau nestructurali, pot fi recunoscuti prin identificarea cu precizie aurmatoarelor caracteristici: I) Sistemul structural al cladirii II) Tipul planseelor III) Numarul de niveluri de-a lungul carora peretele este continuu IV) Sistemul de legaturi pe contur cu alte elemente (pereti perpendiculari pe directiasa, stalpi, grinzi etc.).

2

Defecte si aparentele lor, examinare Cu toate ca examinarea directa a peretilor se poate face relativ usor, este destul dedificil sa se stabileasca daca deteriorarea este numai superficiala sau daca patrundein perete pe o anumita adancime, punand in pericol rezistenta si stabilitateastructurala. Pe de alta parte, examinarea vizuala are ca scop de asemenea sa stabileasca dacadeteriorarea este pasiva, adica ramane neschimbata in timp, sau activa,inregistrandu-se o evolutie in raport cu timpul. Un releveu detaliat al defectiunilortrebuie sa urmeze in mod obligatoriu. In cazul fisurilor/crapaturilor, trebuie inregistrateperiodic dimensiunile lor (lungimea si deschiderea) si trebuie amplasati martori dinipsos care, impreuna cu celelalte date, vor arata daca respectivele fisuri/crapaturisunt active sau pasive.Relatia dintre dimensiunile fisurilor si amploarea posibilelor urmari ale acestora esteprezentata in tabelul de mai jos:

Nr.Crt.

Deschidereafisurii [mm]

Gradul deavarie

Efecte / consecinţe OBS.

1. ≤ 1 Foarte uşoara

Fisuri foarte fine, care afecteazăaspectul estetic

Consultareaunui expert nu

esteobligatorie

2. 1 - 5 Uşoara Etanşeitate diminuată, tâmplăriesupusă la compresiune

3. 5 – 15 Medie

Tâmplărie supusă la compresiune,ţevile înglobate în pereţi ale instalaţiilorsanitare în pericol de a fisura Este

obligatorieconsultareaunui expert

4. 15 – 25 Grava Pereţii sunt înclinaţi, planşeele audeformaţii

5. ≥ 25

Foarte grava

Pericol de dărâmare a peretelui,ferestrele se sparg, planşeele în pericolde a se prăbuşi

Cel mai convenabil este sa se inceapa cu deteriorarile mecanice. Domeniul lor estefoarte variat: prezenta cosurilor de fum, deschiderea de noi goluri in pereti, strapungerea peretilor, retrageri, amprentarea superficiala, lovituri s.a. In multe cazuri, ele sunt o consecinta evidenta a unor lucrari costisitoare (caracterizate prin risipa), alteori dimpotriva, sunt datorate unor lucrari de reparatii ieftine, neglijente, de proasta calitate. In functie de dimensiuni, acestea influenteaza mai mult sau mai putin alcatuirea structurala, dar din punct de vedere estetic sunt intotdeauna deranjante. Un pericol serios este semnalat atunci cand pe langa suprafata deteriorata mai apar si fisuri/crapaturi in zona respectiva – fisurile reprezentand o defectiune frecventa. In general acestea ne deranjeaza din motive estetice si provoaca o senzatieneplacuta, dar in anumite cazuri ele sunt semne ale faptului ca echilibrul static estederanjat. Analizand categoriile de fisuri si modul in care ele sunt puse in evidenta , pe primul plan ar trebui considerate consecintele deteriorarilor provenind de la fundatii (tasari diferentiate, construirea ulterioara a unor niveluri suplimentare supraetajarea, tasari ale terenului de fundare). Aceste fisuri apar ca o consecinta aeforturilor de intindere si forfecare produse de deformatii. Distributia fisurilor esteneuniforma pe intreaga lungime si sunt dirijate exclusiv dupa diagonala. Pozitia sidirectia fisurilor furnizeaza o buna informatie privind cauza care le-a determinat,acelasi lucru fiind valabil si in situatia in care cladirea prezinta deformatii in forma deşa (sau covată inversă). Partea peretelui catre care sunt dirijate fisurile in diagonala este cea care se va tasa cel mai mult .

3

Fisuri si crapaturi produse de tasarile de fundatii

Fisurile mai pot fi produse de miscarile diferentiale determinate de variatiile detemperatura, cand dilatarea planseului din b.a. al acoperisului-terasa care are oizolatie termica insuficienta provoaca deplasarea capatului superior al peretelui dededesubt (Fig.1-2). Astfel de fisuri apar in elemente cu alcatuire neomogena, in special la imbinarile dintre ele (ex: imbinarea dintre perete siplanseu, intre perete si elementele structurii de rezistenta etc.). Fisurile mai pot sa apara si din cauza unei alcatuiri constructive deficiente: pereti dinmateriale compozite, care au valori foarte diferite ale caracteristicilor fizice si, inconsecinta, o comportare diferita din punct de vedere termotehnic, de ex. dilatareacosurilor de fum inglobate in pereti, contractia tocurilor de usi si ferestre etc.

Efectele dilatarii termice impiedicate

4

Efectul legaturii incorectedintre perete si planseu Principiul constructiv al imbinarii perete-planseu, care permite

dilatarea termica

Consecinte ale contractieiunui toc de fereastra,

Ca urmare a unor actiuni statistice sau dinamice. Vor aparea deformatii ale peretilor. Acestea vor fi puse in evidenta prin abaterea de la verticala ( curbare, inclinare,

rasturnare, despicare s.a.); in aceste cazuri fisurile sint si ele prezente, majoritatea fiind verticale iar elemental de imparte in zone distincte. Cauzele care le genereaza pot fi: suprasarcina locala, actiunea vintului, alunecari de teren, tasurile de fundatii, presiunea pamintului, efectul inghetului sau cel al actiunilor dinamice induse de traficul din vecinatatea cladirii. Un alt tip de deteriorare este provocat de umezeala, in principal de cea produsa prinascensiunea capilara (igrasie) si respectiv prin condens. Ascensiunea capilara a apei subterane este frecventa in infrastructura cladirilor, iarcand hidroizolatia orizontala la pereti lipseste, ea poate urca pana la peretiiparterului. O degradare destul de frecventa este aceea cauzata de parti aleinstalatiilor fisurate sau rupte (jgheaburi si burlane pentru evacuarea apelor pluviale,instalatii sanitare si de canalizare) sau din cauza unor defectiuni ale elementelorcomponente ale acoperisurilor.

5

Igrasie in pereti structurali

Perete degradat (materiale Mortar moale, sfaramicios, la desprinse, sfaramicioase finisajul unui soclu

Efectele acestor fenomene pot fi usor recunoscute prin examinare vizuala. Pe langaaspectul inestetic, pot provoca probleme de sanatate ocupantilor cladirii. Mai jos prezint pereti cu pete, decolorare, tencuiala fragila, sfaramicioasa, finisaje care se exfoliaza, tencuiala cazuta etc.

Alte efecte ale igrasiei

6

Efecte ale scurgerii din conducte defecte

O alta sursa de avariere a peretilor este produsa de defectiunile care apar laacoperisuri: - discontinuitatea invelitorii: tigle deplasate, sparte sau cazute, invelitoareasfaltica strapunsa sau fisurata s.a., - jgheaburi infundate, burlane si jgheaburi sparte si/sau alte defectiuni alesistemului de evacuare a apelor pluviale. O pata pe tavan, sub acoperis, indica astfel de deteriorari; suprafata sa se extinde inperioada ploioasa si se usca in perioadele fara precipitatii de durata mai lunga, dartavanul ramane patat.Pericolul major in astfel de cazuri este degradarea elementelor sarpantei, respectiv acapetelor grinzilor de planseu care reazema pe peretii portanti, in zona deteriorata,sub nivelul acoperisului.Cateva fotografii care ilustreaza deteriorarile produse de infiltrarea apei prininvelitoare sau din cauza altor defectiuni

7

Efectul tiglelor sparte sau Efectul jgheabului infundat I deplasate, neinlocuite sau reparate (interior: sub planseul de pod)

Efecte ale jgheabului infundat II Efecte ale jgheabului infundat III (interior: nodul de reazem al sarpantei) (exterior: distrugeri ale finisajelor si ornamentelor fatadelor)

Monitorizarea peretilor

In cazurile in care peretii au fost executati sau finisati recent (astfel incat nu existanici o evidenta a unor degradari trecute), peretii vor trebui monitorizati prin anumiteprocedee. Unul dintre acestea este observarea minutioasa a fisurilor prin utilizareaunor martori rigizi (de regula din ipsos), pentru a pune in evidenta deformatiile peorizontala si verticala care au loc intr-o perioada de timp data. Martorii trebuienumerotati iar rezultatele masuratorilor trebuie inregistrate la intervale regulate intrunregistru de evidenta permanent. Dupa perioada de timp stabilita, informatiileadunate vor arata masura si directia in care se desfasoara deplasarea structurala sidaca aceasta este sau nu variabila in functie de sezon. ● Deplasarile peretilor datorate variatiilor de temperatura - dilatare si contractie -pot pune in evidenta valori diferite ale masuratorilorde la sezonul cald la cel rece. ● Deplasarea peretilor datorita tasarii progresive a unor parti din structura fata dealtele, vor fi oglindite de valoarea masuratorilor generale, cu valori de asemeneaprogresive. ● Tasarile structurale urmate de ridicare datorita contractiei si umflarii terenurilorargiloase, vor avea moduri diferite de desfasurare in functie de anotimp. ● Dilatarea elementelor din beton provocata de deteriorarea de natura chimica poatesa fie mai vizibila in perioada anotimpurilor umede.

8

● Diversitatea deplasarilor care pot fi produse de tasarile si alunecarile de teren esteconsiderabila. Prin monitorizarea cu acuratete este posibila confirmarea aparitieimomentelor la baza unei parti din structura, inclinarea treptata a peretilor, momentede rotire a unor aripi proeminente (iesinduri) ale cladirii sau alte manifestaristructurale.Nu toti beneficiarii sunt in pozitia de a se folosi de monitorizarea fisurilor aparute inpereti, deoarece pot apare situatii in care sunt necesare decizii rapide.

Pereti cu rol de imprejmuire (liberi) sau sprijin Pe langa peretii principali (structurali) ai unei cladiri, adeseori IMI trebuie sa evaluezepereti de sine statatori cum sunt zidurile de sprijin, peretii-parapet sau zidurile-limitade proprietate, executate din zidarie de caramida, piatra naturala sau beton, dintrecare unele pot fi chiar extinderi ale structurii cladirii. Astfel de pereti trebuie examinatipentru a se vedea daca sunt sau nu verticali. Zidurile de sprijin pot fi deosebit de importante pentru structura unei cladiriexecutate pe un teren in panta, in ceea ce priveste stabilitatea terenului si structurii. Urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare: a) daca peretii examinati pot prelua momente in bune conditii, sau nu; b) daca, in cazul zidurilor de sprijin, constructia insasi este adecvata; c) in cazul in care materialul din care este executat peretele se deterioreaza, apasubterana va putea patrunde in structura sa? Aceste aspecte vor fi analizate in cele ce urmeaza.In general, in cazul peretilor independenti sunt recomandabile rosturile dedilatare/tasare la intervale de 9-10 m, pentru a prelua dilatarea, contractia si tasarileocazionale care pot apare ca urmare a reactiilor chimice din beton si mortar.Rosturile de tasare amplasate la intervale mai mici pot fi recomandabile in cazulperetilor liberi amplasati pe terenuri instabile si unde, din motive economice, fundatiaeste una de suprafata. Pe terenuri din argila contractila de exemplu, rosturile pot fiprevazute la 3-5 m distanta, prevenind astfel fisurarea care ar putea fi produsa detasarea sezoniera a terenului. Acolo unde un zid de sprijin este esential pentru stabilitatea structurala, trebuie sa seapeleze la un inginer consultant, care sa confirme in raportul său starea cladirii.Aceasta va implica investigarea terenului din spatele zidului.Trebuie sa se aiba in vedere si valorile presiunii capabile ale masivului de pamant.Trebuie precizat ca 25 cm este grosimea minima a peretilor independenti executatidin zidarie de caramida, iar la cei de sprijin, aceasta trebuie sa creasca treptat sprebaza, pe masura ce inaltimea depaseste 90 cm. Se utilizeaza zidarie din caramida speciala, care nu necesita protectie impotrivaagentilor atmosferici. Zidaria din caramida obisnuita ar trebui etansata si sa aibaprevazuta o hidroizolatie orizontala, altfel ar fi expusa pericolului de deteriorare prininghet-dezghet. Pentru peretii independenti trebuie prevazuta o etansare la min.50 cm,plus o hidroizolatie orizontala la partea superioara si la cea inferioara, care permitutilizarea caramizii obisnuite in conditii normale , dar sub nivelul hidroizolatieiorizontale sunt necesare caramizi speciale.O verificare a coeficientului de zveltete se recomanda in cazurile nesigure,acordandu-se o atentie deosebita marcii mortarului, care este adeseori scazuta,zidariei exterioare din caramida sau piatra naturala, mai ales atunci cand este veche. Este indicat sa se utilizeze pietre de zidarie speciale, rezistente la inghet si la agentiiagresivi chimic din apa subterana. Zidaria din caramizi sau pietre obisnuite, care arputea sa nu reziste in astfel de conditii, nu ar trebui utilizate in conditiile unei expuneriintense. Ele pot fi folosite in cazul expunerii normale, cu conditia luarii anumitormasuri de prevedere cum ar fi prevederea impermeabilizarii, a hidroizolatieiorizontale la capatul superior si la baza peretelui, ca si prevederea unor coronamenteadecvate, cu marginile in consola. In cazul unui zid de sprijin de greutate din beton , sub hidroizolatia

9

orizontala de la baza este necesara o elevatie din caramida speciala. Cand trebuiedrenate mari cantitati de apa subterana, este bine ca ştuţurile prin care ajunge apa ladrenuri sa aiba panta inversa, evitandu-se astfel acumularea/stationarea uneicantitati mari de apa langa perete si zonele pavate.

1 – hidroizolatie orizontala 1 – hidroizolatie orizontalaSectiune transversala

printr-un zid de sprijin Perete liber (imprejmuire) Zid de sprijin din beton cu stat exterior cu zidarie din caramida

10

Clasificarea structurala a peretilor

Pereti Monostrat - detalii constructuctive

a. b. c. d.

e. f. g si h/i h/ii

TipuPiPiatra de zidarie/material Pozitia peretelui Tipul structural al cladirii

Utilizat incepind cu:

P

eret

i cu

str

uct

ura

om

og

ena

(mo

no

stra

t)

a) caramizi din lut,b) caramida arsa (ceramica),plinac) zidarie de piatra naturala

- exterior (d ≥ 25 cm)- interior (d ≥ 20 cm)- timpan (d ≥ 20 cm)(b si c se mai gasesc inpereti de subsol,fundatiide suprafata)

-structuri cu pereti portantidin zidarie;- structuri mixte (peretiportanti si cadre din b.a.)

a, b si c:- Antichitate –

pana in prezent

d) caramida cu golurie) blocuri ceramicef) blocuri din BCA

- exterior (d ≥ 25 cm)- interior (d ≥ 20 cm)- timpan (d ≥20 cm)

-structuri cu pereti portantidin zidarie;- structuri mixte (peretiportanti si cadre).

(d) 1950-1960.(e) aprox. 1970(f) 1960-1970

g) beton simplu, turnatmonolit

- pereti de subsolexteriori si interiorid = 25 … 50 cm

- pereti de subsol pentruoricare dintre structurilede mai sus;- structuri cu diafragme;- structuri mixte.

g) 1950-1960

h) beton armat:i) monolitii) panouri prefabricate

i) si ii):peretiportanti/diafragmeinterioarei) d ≥ 15 cmii) d ≥ 14 cm

i) si ii):- structuri cu diafragmenumai i):- structuri mixte si cu nucleu:diafragme si cadre

h-i) – 1950-1960h-ii) – 1960-1970

(nu se maiconstruiesc dupa

anii ‘80)

11

Pereti Multistrat

a. b. c1. c2. c3.

c4. c5. c6. d. e.Piatra de zidarie/material Pozitia peretelui Tipul structural al

cladiriiConstruite incepind in:

Zid

arie

din

car

amid

a, b

locu

ri m

etal

ice,

bet

on

Zidarie mixta:a. caramida + piatra naturala;b. caramida + beton monolit+ piatra artificiala si altecombinatii;Nota:toate straturilecomponente sunt portante silegate intre ele.

- exterior (d ≥ 25 cm)sau perete in contactcu solul (in specialpereti de subsol,darpot fi gasiti si lafundatiile de suprafataale cladirilor vechi).

-structuri cu pereti portantidin zidarie;- structuri mixte(pereti portanti ininfrastructura si schelet dinlemn in suprastructura

- Antichitate(Imperiul Roman

c) zidarie din caramida saublocuri,izolatie termica sifinisaje; se mai pot adaugasau nu si alte straturi, cudiferite functiuni (ventilare,suport, rigidizare, bariera devapori etc.)

- exterior (d = 25 cm +straturi suplimentare)

-structuri cu pereti portantidin zidarie;- structuri mixte(pereti portanti si cadre dinb.a.).

Aprox. 1980

d) Beton armat monolit lacare se adaugatermoizolatie. In functie derigiditatea acesteia, va fi saunu necesar un strat deprotectie.

- exteriord = min.15 cm +straturi suplimentare

- structuri cu diafragme;- structuri mixte si cunucleu.

Aprox. 1960 (nu se mai executa)

e) panouri prefabricate dinbeton armat, cu doua sautrei straturi (cunoscute castructuri de tip ‘sandwich’).

- exteriord = min.12.5 cm +straturile determoizolatie si deprotectie

i) si ii):- structuri cu diafragme;numai i):-structuri mixte si cu nucleu:diafragme si cadre.

– 1960-1970(executia lor s-aoprit dupa anii

‘80).

12

Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului din Republica MoldovaUniversitatea Libera International din Moldova

Facultatea Informatica si InginerieCatedra “Design”

Referat La disciplina:Tehnologia constructiilor Tema: Peretii

Elaborat: st. gr.DI- 34, Gramenschi Irina

Verificat:

Chisinau, 2009

13

14