Înv mântul superior de construc ii din România a luat fiin în anul 1864 prin înfiin area la Ţucureşti a unei ĂŞcoli de Poduri şi Şosele, Mine şi Arhitectur Ă, transformat în 1867 în ĂŞcoala de

Poduri, Şosele şi MineĂ şi în 1888 în ĂŞcoala Na ional de Poduri şi ŞoseleĂ. În 1921, ĂŞcoala Na ional de Poduri şi ŞoseleĂ s-a

transformat în Şcoala Politehnic din Ţucureşti, în cadrul c reia preg tirea inginerilor constructori s-a facut în cadrul Sec iei de

ţonstruc ii, denumit din 1938 Facultatea de ţonstruc ii. În anul 1948, ca urmare a Reformei Înv mântului, Facultatea de

ţonstruc ii s-a desprins din Şcoala Politehnic (care a devenit Institutul Politehnic) şi s-a transformat într-o institu ie de

înv mânt superior de sine-st t toare, numit ĂInstitutul de ţonstruc iiĂ din Ţucureşti.

CLADIRI VECHI ŢUţUREŞTI 1866 DÂMŢOVI A – lucr ri de canalizare 1883

Rezervorul de ap de la Cotroceni 1890

Începând cu anul universitar 1994-1995, Institutul de Construc ii a devenit Universitatea Tehnic de Construc ii Bucureşti.

Din 1864 pân în 1948, Şcoala Na ional de Poduri şi Şosele şi apoi, Sec ia de Construc ii a Şcolii Politehnice au format 2.137 ingineri constructori, sub îndrumarea unor profesori de renume ca: Spiru Haret, Anghel Saligny, Elie Radu, Gheorghe i eica, David Emanuel, Andrei Ioachimescu, Gheorghe Filipescu, Ion Ionescu, prin str daniile şi realiz rile c rora s-au pus bazele ştiin ei şi tehnicii româneşti în construc ii.

Din 1948 şi pân în 2014, Universitatea Tehnic de Construc ii Bucureşti a fost absolvit de peste 42.000 de ingineri. În aceast perioad , corpul profesoral al universit ii a cuprins personalit i marcante ale ştiin ei şi ingineriei construc iilor, între care academicienii Aurel Beleş, Cristea Mateescu, Dumitru Dumitrescu, Ştefan B lan, profesorii Mihail Hangan, Victor Popescu, Alexandru Steopoe, Radu Prişcu, Emil Botea, Alexandru Gheorghiu, Andrei Caracostea, Panaite Mazilu, Ion St nculescu şi al ii, care au dus mai departe tradi ia înaintaşilor.

Universitatea Tehnic de Construc ii Bucureşti dispune de un corp profesoral de elit (68 profesori , 107 conferen iari, 153 şefi de lucr ri, 123 asisten i şi preparatori), care s-a afirmat atât prin rezultatele

activit ii didactice şi de cercetare, cât şi prin participarea nemijlocit la cele mai importante

construc ii realizate în ara noastr . În România sunt înregistrate peste 10.000 de firme având în profilul lor diferite activit i de construc ii: proiectare,

execu ie, repara ii etc., din care marea majoritate particulare. Sectorul de construc ii se arat a fi deosebit de dinamic şi cu mari perspective în contextul integr rii

în Uniunea European .

În prezent, câteva mii de absolven i ai Universit ii Tehnice de Construc ii Bucureşti activeaz în SUA, Canada,

Germania, Fran a, Italia, Spania, Israel, Africa de Sud etc. Preg tirea solid dobândit le-a dat posibilitatea s se adapteze şi s se integreze rapid la condi iile şi metodele de

lucru din alte ri. Pretutindeni, inginerii constructori forma i la Bucureşti sunt cota i printre cei mai buni profesionişti ai ramurii.

Reorganizarea înv mântului superior de construc ii în conformitate cu procesul Ţologna

deschide largi perspective absolven ilor Universit ii Tehnice de ţonstruc ii Ţucureşti de

a fi recunoscu i şi a se integra în pia a ocupa ional European .

Universitatea Tehnic de ţonstruc ii Ţucureşti este ini iatoarea şi coordonatoarea Re elei

Tematice EUţEET, care cuprinde 131 de institu ii partenere din 29 ri europene.

Din martie 2001 Universitatea Tehnic de ţonstruc ii Ţucureşti a semnat acordul de dubl

diplom cu Ecole Nationale des Ponts et Chaussées, primul acord de acest fel din înv mântul tehnic superior de la noi.

Universitatea Tehnic de ţonstruc ii Ţucureşti reprezint o universitate tehnic pentru formarea specialiştilor cu

preg tire superioar în construc ii, instala ii, maşini şi utilaje pentru construc ii, geodezie, ingineria mediului,

precum şi în domenii conexe, cu specific tehnic.

ţele şase facult i (ţonstruc ii ţivile Industriale şi Agricole, Hidrotehnic , ţ i Ferate Drumuri şi Poduri, Inginerie a

Instala iilor, Utilaj Tehnologic, Geodezie) din Universitatea Tehnic de ţonstruc ii Ţucureşti ofer o preg tire

universitar atât pentru primul ciclu, de licen cu durata de 4 ani, în urma c ruia se ob ine calificarea de inginer, cât şi pentru ciclul al doilea, de masterat. Facultatea de Inginerie

în Limbi Str ine ofer o preg tire universitar de 4 ani pentru ingineri in limbile engleza si franceza. În oferta de înv mânt a Universit ii se g seşte şi preg tirea

universitar in domeniul limbi moderne aplicate cu o sec ie de Traducere şi interpretare, 3 ani la cursuri de zi.

Specializarea

preg teşte ingineri pentru concep ia, proiectarea, execu ia şi între inerea tuturor categoriilor de cl diri (locuin e, şcoli, spitale, cl diri administrative, culturale, sportive, turism, birouri, s li de spectacole, hale industriale şi agrozootehnice, depozite, garaje

etc.) precum şi a construc iilor inginereşti de tip industrial (coşuri de fum, castele de ap , turnuri de r cire, silozuri,

bunc re, rezervoare, estacade etc.). De asemenea studen ii primesc cunostin e teoretice şi practice referitoare la

conformarea termohidroenergetic , acustic , la ac iunea umidit ii, la diferitele interven ii asupra cl dirilor existente (consolid ri, refunc ionalizare, reabilit ri etc.) care vizeaz

performan ele mecanice şi cele termoenergetice. SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

Specializarea - Inginerie Urbană şi Dezvoltare Regională pregăteşte specialişti capabili să asigure realizarea la nivel local, judeţean, regional şi naţional, a parteneriatului public –

privat în procesul complex, inter şi pluridisciplinar al construcţiei şi gestiunii teritoriale, urbane şi rurale. Absolvenţii acestei specializări, cu solide cunoştinţe în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare şi a mediului construit din zonele urbane şi rurale, pot fi solicitaţi în domenii precum administraţie publică locală şi centrală, proiectare şi execuţie în construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, sectorul bancar investiţional, ipotecar, de credit şi tranzacţional.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

.

Specializarea

Aceast specializare preg teşte ingineri în domeniul managementului activit ilor de

construc ii, documenta ii tehnico-economice, marketing, resurse umane şi comunicare în

afaceri, ingineria costurilor, evalu ri imobiliare, managementul proiectelor investi ionale. Aceast

preg tire complex permite absolven ilor o adaptare facil la mediul de afaceri.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

LABORATORUL DE ţONSTRUţ II METALICE •ATESTAT CA LABORATOR NA IONAL DE GRADUL ÎNTÂI PENTRU ÎNCERCARI DISTRUCTIVE SI NEDISTRUCTIVE

LABORATORUL DE BETON

LAŢORATORUL ţENTRULUI NA IONAL DE INGINERIE SEISMIţA ŞI VIŢRA II

LABORATORUL DE ÎNţERţ RI STRUţTURALE •SIMULAREA ACTIUNII SEISMICE ASUPRA ELEMENTELOR DE STRUCTURA, FIIND AL DOILEA ÎN EUROPA

LABORATORUL DE INFORMATIţ

Specializarea are ca obiectiv formarea specialiştilor pentru proiectarea, execu ia şi exploatarea lucr rilor

hidrotehnice pe cursurile de ap sau pe litoralul românesc al M rii Negre.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

• lucr ri de barare pentru crearea lacurilor de acumulare în vederea asigur rii apei la folosin e: centre urbane şi rurale,

unit i industriale, hidroenergetica, agricultura irigat , zootehnia, piscicultura, transportul pe ap , activit i recreative şi sportive.

• lucr ri de barare, combinate cu îndiguiri şi lucr ri de regularizare în vederea protej rii popula iei şi a bunurilor materiale împotriva inunda iilor

• amenajarea porturilor de pe Dun re şi a

porturilor maritime

• lucr ri costiere şi de protejare a litoralului

românesc al M rii Negre

• prognoze hidrologice şi planuri de management ale resurselor de ap

• managementul dezastrelor (inunda ii, cutremure de p mânt, alunec ri de teren).

Principalele lucr ri sau activit i din acest domeniu sunt:

Specializarea are ca obiectiv formarea specialiştilor în protec ia celor 3 factori de mediu (apa, aerul şi solul). Se asigur studen ilor urm toarele competen e:

• monitorizarea calit ii factorilor de mediu;

• identificarea surselor de poluare a mediului;

• evaluarea impactului asupra mediului;

• analiza evolu iei factorilor de mediu pe baz de modelare matematic ;

• elaborarea şi avizarea de proiecte pentru protec ia mediului;

• elaborarea de solu ii de remediere a factorilor de mediu polua i;

• adoptarea de decizii şi solu ii în situa ia unor polu ri accidentale;

• întocmirea de documenta ii pentru avize de mediu;

• elaborarea sistemelor de management al calit ii factorilor de mediu;

• ap rarea împotriva dezastrelor naturale în general şi a inunda iilor în special;

• utilizarea de soft de specialitate;

• elaborarea de modele matematice şi programe de calcul pentru protec ia mediului.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

ţonfer competen e specifice pentru crearea şi administrarea sistemelor informatice şi automate în

construc ii ca şi pentru sistemele de date geospa iale.

Formeaz ingineri specialişti în prelucrarea datelor geospa iale.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

DOMENIUL

SPECIALIZAREA

Facultatea de ţ i Ferate, Drumuri şi Poduri (ţ.F.D.P.) formeaz ingineri constructori pentru activit i de proiectare, cercetare, execu ie şi consultan a

infrastructurii de transporturi (drumuri, poduri şi c i ferate).

Specializarea

Ofer studen ilor posibilitatea dobândirii cunoştin elor teoretice şi abilit ilor practice necesare în domeniul

infrastructurii transporturilor. Absolven ii pot activa cu succes atât în cadrul firmelor de proiectare şi cercetare, cât şi în servicii de consultan sau activit i de execu ie.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

Specializarea

recent înfiin at , preg teşte specialişti în domeniul infrastructurii de transporturi din marile aglomer ri urbane. Aceştia dobândesc competen ele necesare în vederea desf şur rii, la nivele maxime de exigen , a unor activit i de proiectare, cercetare şi execu ie. ţontinuarea preg tirii profesionale a absolven ilor facult ii ţ.F.D.P. se face la specializ rile de studii aprofundate oferite de U.T.ţ.Ţ. şi ulterior prin una din cele dou forme de studii de doctorat.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

Este atestat ca laborator na ional de gradul 2 pentru încerc ri pe materiale rutiere.

Este laborator didactic, destinat desf şur rii în bune condi ii a orelor de curs şi seminar la aceast disciplin .

Posibilit i de angajare dup absolvire: înc înainte de absolvire, cea mai mare parte a absolven ilor ţ.F.D.P.

încheie contracte de colaborare cu firmele de proiectare, execu ie şi consultan din domeniu. Dup terminarea studiilor, absolven ii devin angaja i ai acestor firme; de regul num rul absolven ilor este insuficient pentru a acoperi cererea pie ii locurilor de munc din domeniu.

Profesia de inginer de instala ii – tradi ie, prezent şi viitor

În domeniul Instala ii, din cadrul domeniului fundamental Stiinte ingineresti, Facultatea de Inginerie a Instala iilor ofer dou specializ ri

acreditate, respectiv Instala ii pentru construc ii (din 1949)

si Instala ii şi echipamente pentru protec ia atmosferei (din 1990). Din anul 1994

cursurile de zi ale specializ rii Instalatii pentru constructii se pot urma integral şi în limba francez ,

prin colaborarea facult ii cu Facultatea de Inginerie în limbi straine din Universitatea Tehnic de ţonstruc ii

Ţucureşti

Inginerul de instala ii este preg tit pentru activit i interesante şi care sunt şi vor fi întotdeauna şi peste tot necesare.

Instalatiile pentru constructii asigur confortul, siguran a şi facililit ile necesare ocupan ilor sau vizitatorilor.

Pentru preg tirea inginerului de instala ii sunt necesare, în continuarea disciplinelor fundamentale – matematic , fizic ,

chimie, desen, calculatoare etc., discipline formative în domeniile termic, hidraulic si electric. În acest mod este creat

suportul disciplinelor de specialitate, cum sunt Instala ii de înc lzire, Re ele termice, Instala ii de ventilare si climatizare,

Instala ii frigorifice, Instala ii sanitare şi de gaze, Instala ii electrice, Instala ii de iluminat, Automatiz ri etc. Evolu ia tehnic spectaculoas , progresele ştiin ifice din domeniul

instala iilor şi în general în construc ii, prin noi echipamente, materiale şi tehnologii de execu ie impun racordarea permanent

a programelor analitice la aceste schimb ri importante. SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

SPECIALIZAREA

Aceast specializare ofer pe lâng competen ele domeniului Instala ii şi competen e necesare inginerilor care vor lucra în

domeniul protec iei aerului şi depolu rii. Dezvoltarea domeniului, corelat cu buna preg tire oferit la

nivel de licen inginerului de instala ii, au condus la existen a unei solicit ri deosebite de absolven i din partea angajatorilor. In prezent, absolven ii Facult ii de Instala ii

sunt urm ri i de firme înc de pe b ncile facult ii, iar salariile pe care le ob in sunt atractive. În plus, profesia permite crearea de firme proprii, pentru care preg tirea

managerial din facultate ofer cunoştiin e solide. Ob inerea creditelor de studiu din procesul de preg tire,

transferabile la nivel European prin sistemul E.C.T.S, conform legisla iei în vigoare, permite dobândirea competen elor

generale pe care le ofer înv mântul universitar şi a celor de specialitate corespunz toare domeniului şi fiec rei

specializ ri. SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

SPECIALIZAREA

ţompeten ele de specialitate ob inute ofer premizele pentru desf şurarea activit ii de inginer de instala ii în domenii extrem de variate precum şi pentru continuarea studiilor universitare prin

Masterat şi apoi prin Doctorat.

1. Proiectare: elaborarea studiilor tehnico-economice pentru fundamentarea investi iilor; întocmirea documenta iilor tehnico-economice; elaborarea proiectelor tehnice şi de execu ie pentru toate categoriile de instala ii.

2. Execu ie: analiza documenta iilor tehnice, programarea şi conducerea execu iei lucr rilor de instala ii; urm rirea realiz rii lucr rilor; elaborarea documenta iei tehnice necesare întocmirii ţ r ii ţonstruc iei.

3. Exploatare: recep ionarea lucr rilor; verificarea func ional , stabilirea si efectuarea reglajelor necesare pentru realizarea parametrilor proiecta i.

4. Marketing: analiza comparativ tehnico-economic a solu iilor alternative de realizare şi echipare a sistemelor de instala ii.

5. Administra ie: întocmirea studiilor de planificare energetic ; monitorizarea func ion rii şi exploat rii re elelor pentru utilit i; alte func ii în administra ie care necesit preg tirea în specialitate.

Înv mânt de zi cu predare integral in limba francez .

ţonfer cunoştin e fundamentale, cunoştin e tehnice generale şi de specialitate, cunoştin e economice generale.

Formeaz ingineri având competen e specifice pentru proiectarea, execu ia şi exploatarea instala iilor de înc lzire, re elelor termice,

instala iilor de ventilare şi climatizare, instala iilor frigorifice, instala iilor sanitare şi de gaze, instala iilor electrice, instala iilor

de iluminat şi automatiz ri.

Ofer stagii de studiu in strain tate cu durata de 1-2 semestre, cu echivalarea rezultatelor ob inute în timpul stagiului in str in tate

pe baza sistemului de credite transferabile. SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA

DOMENIUL

SPECIALIZAREA

Aceast specializare preg teşte ingineri de concep ie, de produc ie şi de exploatare pentru maşini, utilaje şi echipamente pentru lucr ri de

construc ii-montaj, sisteme de mecanizare a lucr rilor de construc ii civile, industriale şi c i

de comunica ii, maşini şi instala ii pentru exploatarea şi fabricarea materialelor şi

elementelor prefabricate pentru construc ii. (CURSURI DE ZI SAU DUPAAMIAZA/SEARA PT

CEI CARE LUCREAZA PART TIME) SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

SPECIALIZAREA

Aceast specializare a fost introdus in 1990 datorit cererii de specialişti în domeniu şi are misiunea de a preg ti ingineri capabili s conceap şi s conduc

procese şi tehnologii complexe de construc ii-montaj şi s asigure exploatarea optim a maşinilor şi echipamentelor

utilizate în construc ii. Al turi de cunoştin e fundamentale, specializarea asigur cunoştin e din domeniul

construc iilor, al maşinilor de construc ii şi al tehnologiilor de execu ie mecanizat a lucrarilor de construc ii civile, c i de comunica ii, poduri precum şi din managementul

general al resurselor tehnologice în construc ii. SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

SPECIALIZAREA

SPECIALIZAREA

Aceasta specializare nou aparuta in universitate, pregateste ingineri in domeniul mecatronica - robotica pentru proiectarea, fabricarea si exploatarea utilajelor pentru constructii din categoria asanumitelor: ”ÜTILAJE INTELIGENTE” Specializarea utilizeaza cele mai noi cunostinte din domeniul ingineriei mecanice dar si din cel al automatizarilor sistemelor mecanice avansate.

SPECIALIZAREA ESTE AUTORIZATA PROVIZORIU.

Laboratorul de Ac ion ri Hidraulice si Pneumatice este destinat activit ilor didactice şi de cercetare, fiind dotat cu standuri demonstrative

FESTO si truse de m suratori hidraulice, grupuri hidraulice de pompare.

Laboratorul de Tehnologia fabric rii şi Maşini-unelte.

Laboratorul de Tribologie si Mentenan .

Laboratorul de Toleran e şi ţontrol dimensional.

Laboratorul de Ingineria şi Managementul Resurselor.

Laboratorul de Studiul materialelor.

Laboratorul de electrotehnic .

Laboratorul de Informatic , folosit in activita i didactice, are in dotare dou s li cu calculatoare de ultim genera ie legate in re eaua local si la

Internet.

SPECIALIZAREA

Preg teşte specialişi în domeniile:

Re ele geodezice (1D, 2D, 3D) Mişc ri crustale

Determin ri locale ale geoidului Pozi ionare static

Pozi ionare cinematic Gravimetrie geodezic

Prima sta ie GPS permanent din România a fost instalat la Facultatea de Geodezie. Sta ia furnizeaza date satelitare la intervale

regulate spre EUREF (European Reference Fram) şi IGS (International GPS Service for Geodynamics). Prin îndeplinirea standardelor cerute de c tre EUREF şi IGS, s-a realizat o integrare european şi mondial a României într-un domeniu de cercetare şi aplicativ de înalt nivel. La nivel na ional datele de la sta ia GPS permanent sunt utilizate în special în lucr ri de realizare şi verificare a re elelor geodezice şi topografice, în cadastru, reperaj fotogrametric, urm rirea deforma iilor construc iilor, GIS ş.a.

SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

Proiectarea re elelor de sprijin şi a re elelor de trasare pentru obiective de construc ii

Tras ri şi pozi ion ri Îndrumarea şi conducerea proceselor de construc ie

Utilizarea tehnicilor moderne de m surare în arhitectur , arheologie, restaurarea monumentelor şi siturilor istorice

Robotica industrial . Identificarea parametrilor robo ilor industriali

Sisteme informatice al teritoriului având ca suport h r ile digitale pentru eficientizarea activit ilor în administra ia

public .

Sistem informa ional geografic pentru realizarea b ncilor de date ale cadastrului imobiliar-edilitar, urbanismului şi

amenaj rii teritoriului (SIţUAT - AMTRANS).

Dezvoltarea şi utilizarea de programe pentru proiec ii cartografice.

Realizarea de h r i digitale.

Realizarea de h r i digitale

Realizarea de h r i tematice bazate pe imagini aeriene şi satelitare

Realizarea de ortofotoplanuri

Realizarea de modele digitale şi altimetrice ale terenului Utilizarea modelelor 3D în fotogrametria arhitectural

Monitorizarea schimb rilor mediului înconjur tor Monitorizarea mediului urban

Înv mânt de zi cu predare integral in limba englez sau francez .

ţonfer cunoştin e fundamentale, cunoştin e tehnice generale şi de specialitate, cunoştin e economice generale.

Formeaz ingineri având competen e specifice domeniului de inginerie civil pentru activit ile de execu ie, proiectare,

cercetare şi consultan în construc ii. Ofer stagii de studiu în strain tate cu durata de la 1 semestru

pana la 2 ani.

Echivaleaz rezultatele ob inute în timpul stagiului in str in tate pe baza sistemului de credite transferabile.

ţreaz oportunit i de angajare în cadrul firmelor na ionale sau multina ionale existente in Romania.

Ofer posibilitatea ob inerii simultane a dou diplome de inginer, in cadrul acordului de dubl diplom încheiat intre UTţŢ si ENPţ

Fran a (numai pentru Inginerie civil in limba francez ). SPECIALIZAREA ESTE ACREDITATA.

DOMENIUL

SPECIALIZAREA

Studen ii U.T.ţ.Ţ. pot beneficia de urm toarele tipuri de burse:

•burse de studii •burse şi alte forme de ajutor social ocazional

•burse de merit •burse de performan

•burse de studiu în cadrul programelor de colaborare extern

•burse acordate din fondurile extrabugetare ale universit ii

ţuantumurile burselor se stabilesc de c tre Senatul U.T.ţ.Ţ., cu excep ia burselor de studiu in str in tate.

ţriteriile de acordare a burselor sunt prev zute în “Regulamentul pentru acordarea burselor şi altor forme de sprijin material pentru studen i şi

înv mântul postuniversitar în U.T.ţ.Ţ.”

Fondul de burse este constituit din fondul alocat de M.Ed.C. de la bugetul de stat şi fonduri provenite din venituri proprii (extrabugetare), care sunt

alocate de Senatul U.T.C.B.

În baza Contractului Institu ional încheiat cu Comisia European , Universitatea Tehnic de ţonstruc ii a primit cu regularitate fonduri pentru participarea la diferite ac iuni ale programului SOCRATES-Erasmus, fonduri a c ror utilizare a fost condi ionat de încheierea unor conven ii bilaterale cu universit i partenere din ri ale U.E. În prezent sunt încheiate conven ii bilaterale cu universit i de prestigiu din Fran a, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Grecia, Belgia, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia, Finlanda.

Principalul obiectiv al conven iilor bilaterale l-a reprezentat asigurarea cadrului de desf şurare a

mobilit ilor studen eşti, la toate nivelurile: prelicen (cu excep ia anilor I şi II), studii aprofundate şi doctorat.

În 2001, UTţŢ a încheiat un acord de „Dubl diplom ” cu Ecole Nationale des Ponts et Chaussées Paris, cea mai veche institu ie european de înv mânt în domeniul

construc iilor (fondat în 1747).

Printre rezultatele ob inute de U.T.ţ.Ţ. în domeniul cooper rii interna ionale trebuie men ionat Re eaua Tematic : European ţivil Engineering Education and

Training - EUţEET, ini iat de UTţŢ, re ea ce cuprinde 131 de institu ii partenere din 29 ri europene.

PENTRU TOATE SPEţIALIZ RILE DE INGINERI, admiterea in UTCB în anul universitar 2014-2015 se face functie de facultate, domeniu pe baza unui TEST GRIL şi a REZULTATELOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT ( la specializarea CCIA) sau, dupa caz, a unui chestionar/interviu si a rezultatelor de la bacalaureat, la celelalte specializari, sau admitere pe baza de dosar..

ţLASIFIţAREA ţANDIDA ILOR se face pe baza unei medii de admitere compus din: 1. La specializarea CCIA NOTA DE LA PROŢA SţRIS tip grila ( cu o pondere de 80%) şi MEDIA GENERAL A EXAMENULUI DE ŢAţALAUREAT (cu o pondere de 20%) . Aici proba de concurs va contine 18 subiecte din: ALGEŢR (4), ELEMENTE DEANALIZ MATEMATIţ (4), GEOMETRIE si TRIGONOMETRIE (4) FIZIţ (6) din programa

acestor discipline de la examenul de bacalaureat. 2. La celelalte specializari ingineresti, se raspunde la un chestionar/interviu din programa de bacalaureat, la alegerea candidatuluide la matematica, fizica, informatica sau economie de la BAC, ( cu o pondere de 20%) , nota de la disciplina respectiva de la bac (cu pondere 60%) şi MEDIA GENERAL A EXAMENULUI DE ŢAţALAUREAT (cu o pondere de 20%) sau admitere pe baza de dosar.

ţandida ii la FACULTATEA DE INGINERIE IN LIMBI STRAINE, specializ rile INGINERIE CIVILA (în limba englez sau francez ) precum si cei de la Facultatea de Inginerie a Instalatiilor, specializarea Instalatii pentru Constructii -in limba francez - vor sus ine in plus fata de chestionar un test eliminatoriu de cunoaştere a limbii str ine respective. În cazul nepromov rii testului, pot concura la specializ rile in limba român . Sunt scuti i de testul de limb candida ii absolven i ai liceelor bilingve şi cei care prezint atestate dup cum urmeaz : •Limba Englez : CAE, TOEFL, AQA, Atestate de la clase bilingve. •Limba Francez : DELF, DALF, Diplome de l’Alliance Française, Atestate de la clase bilingve.

Admiterea la specializarea TRADUCERE SI INTERPRETARE din domeniul LIMBI MODERNE APLICATE se face

pe baza unui chestionar din programa generala a ex de bac a disciplinei limba engleza, si a rezultatelor de la bacalaureat. Media

de admitere este compus din: 20% nota de la chestionar + 60% media generala a examenului de bacalaureat 20% nota de la

proba de limba romana de la examenul de bacalaureat .

ţONţURSUL DE ADMITERE SE DESF ŞOAR PE DOMENII

ÎN CADRUL DOMENIULUI ALES, ADMITEREA ţANDIDA ILOR LA UN ANUMIT PRGRAM DE STUDII (SPECIALIZARE) SE FACE PE BAZA MEDIEI DE ADMITERE, ÎN ORDINEA PREFERIN ELOR EXPRIMATE LA ÎNSCRIERE.

PE ŢAZA OP IUNII PROPRII, UN ţANDIDAT ţARE PRIN MEDIA DE ADMITERE NU POATE OCUPA UN LOC ÎN DOMENIUL ALES, ESTE ELIGIBIL LA OCUPAREA UNUI LOţ (subven ionat de la buget) LA SPEţIALIZ RILE DINTR-UN ALT DOMENIU, DAţ ÎN RESPEţTIVUL DOMENIU AU R MAS LOţURI DISPONIŢILE DUP ÎNCHEIEREA CONCURSULUI.

ţONSTRUţ II ţIVILE INDUSTRIALE ŞI

AGRICOLE

INGINERIE URŢAN ŞI DEZVOLTARE REGIONAL

280

AMENAJ RI ŞI ţONSTRUţ II

HIDROTEHNICE

INGINERIE SANITAR ŞI PROTEţ IA MEDIULUI

ţ I FERATE,DRUMURI ŞI PODURI

INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR

METROPOLITANE

60

65

65

120

40

buget

FACULTATEA DE HIDROTEHNIţ

FACULTATEA DE ţONSTRUţ II ţIVILE,

INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

FAţULTATEA DE ţ I FERATE,DRUMURI

ŞI PODURI

160 taxă

ING. 4 ANI

buget

buget

ING. 4 ANI

INSTALA II PENTRU ţONSTRUţ II ( limba ro + fr)

INSTALA II ŞI ECHIPAMENTE

PENTRU PROTEţ IA ATMOSFEREI

225 + 25

50

45 taxă

FACULTATEA DE

INGINERIE A INSTALA IILOR

TOTAL PE DOMENIUL INSTALA II 345 LOCURI

buget

ING. 4 ANI

UTILAJE TEHNOLOGICE PENTRU ţONSTRUţ II

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL RESURSELOR TEHNOLOGICE ÎN ţONSTRUţ II

65

30

buget 20 taxă

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIE MEţANIţ 115 LOCURI

FACULTATEA DE

UTILAJ TEHNOLOGIC

MECATRONICA buget 30

buget

FACULTATEA DE

UTILAJ TEHNOLOGIC

taxă

10

ING. 4 ANI

TOTAL PE DOMENIUL MECATRONICA - ROBOTICA 40 LOCURI

ING. 4 ANI

M SUR TORI TERESTRE ŞI ţADASTRU 30

taxă 200

FACULTATEA DE

GEODEZIE

TOTAL PE DOMENIUL GEODEZIE 230 LOCURI

buget

ING. 4 ANI

INGINERIE EţONOMIţ ÎN ţONSTRUţ II

FACULTATEA DE ţONSTRUţ II ţIVILE,

INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

60 10 taxă

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIE ŞI MANAGEMENT 70 LOCURI

buget

ING. 4 ANI

FACULTATEA DE HIDROTEHNIţ

INGINERIA MEDIULUI 50 15 taxă

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI 65 LOCURI

buget

65 LOCURI

ING. 4 ANI

AUTOMATIţ ŞI INFORMATIţ

APLIţAT

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA 50 15

taxă

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR

buget

TRADUC TORI INTERPRE I - 3 ANI

TRADUţERE ŞI INTERPRETARE

DEPARTAMENTUL DE LIMŢI STR INE SI

COMUNICARE 5 taxă

40

TOTAL PE DOMENIU: 45 LOCURI

buget

FACULTATEA DE

INGINERIE ÎN LIMŢI STR INE

ING. 4 ANI

INGINERIE ţIVIL (IN LIMŢA ENGLEZ )

INGINERIE ţIVIL (IN LIMŢA FRANţEZ )

60 10

taxă

TOTAL 100 locuri

20

buget

10

ţANDIDA II PE LOţURILE ţU TAX DE LA TOATE SPEţIALIZ RILE VOR FI ADMIŞI ÎN ORDINEA MEDIEI GENERALE DE LA ŢAţALAUREAT (NU SUS IN PROŢ

SţRIS ) DAR LA SPEţIALIZ RILE ţU PREDARE ÎN LIMŢI STR INE ( de la FILS) VOR SUS INE TESTUL

ELIMINATORIU DE LIMŢ .

ţONţURSUL DE ADMITERE SE VA DESF ŞURA ÎN PERIOADA 14 – 21/22 IULIE 2014 inscrieri, 22- 23 iulie probele ( dupa caz, functie de

facultate) 24 iulie 2014 afisarea rezultatelor INFORMATII SUPLIMENTARE PE

SITE – UL UNIVERSIT II www.utcb.ro la aviziere si la tel 0212421208,

0212524620 0213158200