Muntii Godeanu

1.Raurile

Cumpana apelor in Muntii Godeanu corespunde, in cea mai mare parte, cu linia celor mai mari inaltimi. Ea se abate de la acesta regula numai la vest de Varffu Godeanu, unde inaintarea regresiva a Raului Ses, ajutata probabil de o serie de captari, a patruns pe versantul sudic al muntilor. Tot in acesta regiune Varful Olanul (1991 m) este punctul unde se intalnesc cumpenele de ape care separa principalele bazine hidrografice: Cerna, Lapusnicul Mare si Hidegul. Culmea principala din Muntii Godeanu desparte bazinul Cernei de al Lapusnicului iar culmea de legatura dintre Godeanu si Tarcu – culmea Prislopului – desparte bazinul Hidegului de cel al Lapusnicului.

Raurile care apartin bazinelor Cernei si Lapusnicului, impreuna cu afluentii lor, dreneaza cele doua fatade principale ale Muntilor Godeanu (de nord si de sud); Privita in ansamblu, reteaua hidrografica din Muntii Godeanu prezinta o serie de particularitati:

afluentii celor doua colectoare hidrografice din masiv (Lapusnicul si Cerna) au lungimi din ce in ce mai mari, incepand de la est catre vest, culminand cu Raul Ses (28 km) si Olanul (11,8 km)

majoritatea raurilor izvorasc din vaile glaciare situate sub culme si unele dintre ele (Scarisoara, Scurtele, Godeanu) iau nastere din lacurile aflate aici.

directia de curgere a raurilor difera pe cei doi versanti, in sensul ca pe versantul nordic predomina directia S-N si SV-NE, in timp ce pe versantul sudic predomina directia NV-SE.

Privita in amanunt, reteaua hidrografica din Muntii Godeanu, in functie de conformatia morfologica a masivului, prezinta zone de divergenta situate in jurul marilor inaltimi din culmea principala sau laturalnice acesteia. Alaturi de zonele divergente se intalnesc si zone de convergenta a apelor. Cea mai insemnata este cea de la Gura Apei, unde Branul si Raul Ses se varsa in Lapusnicul Mare.

Principalele vai colectoare ale raurilor din Muntii Godeanu sunt Valea Lapusnicului Mare la nord si Valea Cernei la sud. Hidegul aduna numai cateva izvoare din partea de vest. Muntii Godeanu sunt arie protejata, facand parte integral din Parcul National Retezat.

Majoritatea raurilor din Muntii Godeanu apartin bazinelor Streiului si Cernei si curg unele spre nord si altele spre sud. Cele cateva paraie din partea vestica tin de bazinul Timisului. Linia celor mai mari inaltimi coincide cu cumpana apelor.

Râurile ce străbat aceşti munţi aparţin a patru bazine hidrografice: Cerna către sud şi sud-vest, Râul Rece (şi de aici în Timiş) către nord-vest, Jiul de Vest către est, respectiv Lăpuşnicul Mare - Râul Mare către nord.

Raurile de pe versantul nordic apartin bazinului Streiului, sunt mai mari si au bazine de alimentare importante fapt care explica debitul lor bogat.Ele se formeaza in trei bazine principale:Riul Ses, Branul si Paltina;

Lapusnicul Mare (suprafata bazinului la Gura Apei 100 km2), unul dintre cele mai insemnate rauri din cadrul muntilor cuprinsi intre Jiu si Timis, primeste ca

afluenti de pe versantul nordic al Muntilor Godeanu raurile Paltina, Galbena, Branul (Lapusnicul Mic ) si Raul Ses;are un debit mare de 12,9 m3/s debit mediu anual,masurat la postul hidrometric Padesel. In profil longitudinal, Lapusnicul are rupturi de panta si, in dreptul lor, apele, cu reflexe verzui, datorita cloritosisturilor, pe care le transporta, se rostogolesc inspumate printre blocuri de stanca provenite din versanti sau purtate la vale in timpul marilor viituri. Din loc in loc, apele curg linistite pe sub stanci sau se despletesc in suvoaie, prinzand intre ele ostroave de pietris. Dupa ce strabate defileul meandrat pe sub Cioaca Radesului, Raul Mare curge printr-o albie larga bine aluvionata si patrunde in Depresiunea Hateg.

Raul Ses (suprafata bazinului 89 km2) – izvorasete de pe pantele sudice ale Varfului Godeanu, si dupa ce strabate platforma cu acelasi nume se indreapta brusc spre nord-est curgand printr-o vale ingusta ce desparte Masivul Baicu de Culmea Moraru-Gugu; aici el a scos la iveala rocile masive granitice de la baza formatiunilor cristaline, care alcatuiesc fundamentul regiunii. Riul Ses colecteaza pe drepata sa Paraul Cirnea cu cele trei izvoare ale sale ( Bontica, Gropita, Cirnea), Izvoarele Morarului, Izvorul Gugului si Paraul Merila.

Paraul Branului (Lapusnicul Mic) (suprafata bazinului 38 km2), cunoscut la

izvor si sub denumirea de Paraul Matului aduna toate izvoarele din partea centrala a Muntilor Godeanu. Este cel mai insemnat rau de pe versantul nordic din Muntii Godeanu. El isi aduna apele din muntii Borascu, Stana Mare, Micusa, Scarisoara si Gugu-Moraru, formand un puternic bazin hidrografic. Principalele lui ramuri se unesc la circa 1230 m inaltime, iar apele lui formeaza Branul propiu-zis, care se varsa in Lapusnicul Mare la cabana turistica Gura Apei (971m).Principalii afluenti ai Branului sunt Apa Scutele, care izvoraste de sub muntele cu acelasi nume si formeaza o cascada impresionanta de 300 de m inaltime, Scarisoara si Borascu Mic.

Paraul Galbena – izvoraste din Muntii Galbena, strange izvoarele de sub Girdomanul si Paltina si se varsa in Lapusnic aproape de Lunca Berhinei. Mai la est Paraul Paltina strabate caldarea glaciara cu acelasi numesi se varsa de asemenea in Lapusnic.

Cirnea – situata in partea de vest a regiunii, isi intinde bazinul pe pantele nordice ale Varfului Godeanu.Izvoarele ei principale sunt: Bontica, Gropita si Cirnea propiu-zisa, fiecare strabatand cate un circ glaciar alungit.Dupa ce

traverseaza prin cascade pragurile glaciare Raul Cirnea se varsa in Raul Ses la inaltimea de 1331m.

Raul Ses – cel mai important afluent al Lapusnicului Mare si are un bazon de 89 km2. Izvorand de sub Varful Godeanu, Raul Ses se indreapta spre SV si V si strabate regiunea ondulata cu inaltimi de 1600-1800 m prin care Muntii Godeanu se termina in partea de V. Cursul sau foarte sinuos se adanceste treptat si ia directia SV-NE. In avale de confluenta cu Cirnea, bazinul sau este simetric. Afluentii sai coboara din culmea Gugu (dintre care cei mai importanti sunt Izvorul Morarului, Izvorul Gugului si Merila); primind un aport substantial de apa, Raul Ses are un debit important (aprox. 3 m3/s la varsare)

Raurile de pe versantul sudic sunt mai lungi si ajung direct sau indirect in Valea Cernei:

Olanul Mare (11,8 km) – cu un bazin de receptie dezvoltat, adunand apele de sub Varful Godeanu:Balmosul, Paraul lui Ivan (rezultat din unirea Mocirliului cu Bulzul care dreneaza versantii dintre Varful Godeanu si Scarisoara), Radoteasa, Vlasia si Stana Mare ( care colecteaza sectoarele din sectorul central al culmii)- ultima dupa confluenta poarta numele de Carbunele.Se adauga paraiele Gardomanul, Maneasa si Cernisoara care strang apele din partea rasariteana a Muntiilor Godeanu.

Cerna – colectorul raurilor din partea de sud a Muntiilor Godeanu, are un bazin de receptie de 1.433 km2,si o lungime totala de 84 km2. Râul Cerna îşi are izvoarele pe versantul sud estic al Munţilor Godeanu şi curge în mare parte pe linia tectonică dintre Munţii Cernei - Bugu şi Vîlcanul Mehedinţi, iar afluentul său principal Belareca prin Depresiunea Mehadia. Valea sa tectono-erozivă longitudinală, care porneşte din Masivul Godeanu şi-l desparte de Munţii Cernei este aproape dreaptă pînă la confluenţa cu Belareca. Ea este foarte adâncă, iar eroziunea nu prea a transformat din configuraţia sa iniţială, datorită rocilor rezistente la coroziune. Are numeroase sectoare de chei, în general lipsite de albie majoră şi cu pante, care pe prima parte depăşesc 30 m/km, iar pe cea de-a doua deşi scad, se mentin aproape de 10 m/km. Izvoarele Cernei pot fi considerate de fapt cele ale Cernişoarei, care se află pe cumpăna de ape cu Jiul Românesc . Din dreapta pârâul abia format primeşte doi afluenţi din zona alpină inferioară Măneasa şi Gîrdomanul, sosiţi din circuri glaciare din nord-estul culmilor Sturul (2149 m) şi Gârdomanul (2077 m). Ultimul drenează şi lacul glaciar cu acelaşi nume. In aval de primirea Gîrdomanului, Cernişoara ferestruieşte epigenetic creasta calcaroasă şi pătrunde în mica depresiune de la Urzicari, unde captează izbucul carstic Izvorul Cernei, care este considerat de localnici ca obârşia Cernei. După o nouă îngustare, râul Cerna în două bazinete, de unde primeşte din dreapta afluenţii Valea Cărbunelui, Valea lui Iovan şi Balmezu. Urmează cheile Corcoaiei cu numeroase forme de coroziune a albiei calcaroase, cu marnite, căderi locale mari. Valea rămâne îngustă până în dreptul unei mici depresiuni, Cerna Satului, unde primeşte pe Cerna Naiba, Olanul şi în aval pe Valea Craiovei. Trebuie menţionat faptul că pe râul Cerna s-au construit două baraje,

două lacuri de acumulare:Barajul Prisaca cu un volum de cca 14 mil.  mc apa şi Barajul Cerna cu un volum de 120 mil.  mc apa care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.Râul Cerna are o alimentere mixtă şi anume 54% din apele subterane şi 47% din apele de suprafaţă, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unele sectoare între apele subterane şi cele de suprafaţă.

Girdomanul- izvoraste din caldarea glaciara cu acelasi nume, in care exista un lac glaciar astazi colmatat si se varsa in Cerna;

Paraul Galbena Raul Cerna Lapusnicul Mic

Temperatura apei din rauri prezinta oscilatii anuale relativ mici.Cele mai ridicate temperaturi se constata in lunile august-septembrie (12/130C) iar cele mai scazute (00C) in perioada noiembrie- martie, cand au loc fenomene de iarna (gheata la mal, curgeri de sloiuri).

Raurile din Muntii Godeanu se alimenteaza din izvoare, majoritatea situandu-se in circuri si vai glaciare, la baza tapsanelor de grohotis si a morenelor superioare. Unele rauri (ca de exemplu Scarisoara, Borascu Mare) se formeaza prin scurgerea apelor lacurilor glaciare, iar altele, se alimenteaza din rauri vauclusiene (Cerna).

In afara alimentarii din izvoare, particularitatile climatice din Muntii Godeanu asigura raurilor din acesta regiune si o alimentare nivo-pluviala (alimentare nivala mai mare de 60 % din regiunea inalta si intre 40 si 60 % in regiunile joase).

2.Lacuri:

Lacurile din Godeanu nu constituie o nota specifica a peisajului regiunii, majoritatea lacurilor fiind situate in vai si circuri glaciare, iar cateva pe podurile care niveleaza relieful, insa majoritatea sunt folosite de ciobani pentru adaparea turmelor de oi si vite mari.

Ele sunt situate la altitudini ce nu ating 2000 m, fiind asezate in caldarile afluentilor de obarsie ai Lapusnicului Mic, rau care se uneste cu Lapusnicul Mare (Borascu) si unul Riului Mare in zona lui mijlocie.

In total sunt aproximativ 20 de lacuri, majoritatea lor avand insa suprafete sau adancimi mici.

Lacul Gugu

Numele laculuiLanţul muntos

Bazinul râului Tip

Altitudine (m)

Suprafaţă (ha)

Adâncime

Maximă

Borăscu MareMunţii

Godeanu Râu Mare

glaciar 1855 0.35 3.5

Scărişoara

Munţii Godeanu

Râu Mare

glaciar 1935 0.85 2

GuguMunţii

Godeanu Râu glaciar 1990 0.4 3.5

Mare

Valea lui IovanMunţii

GodeanuCerna

acumulare

685 296 107

Lacul Borăscu Mare denumit impropriu si Zanoaga Lungita este situat la altitudinea de 1855 m. In caldarea glaciara de la obarsia paraului Borascu Mare, afluent al Lapusnicului Mare mai sus de Gura Apei.

De forma aproape dreptunghiulara, orientat pe directia vest-est lacul are lungimea de 100 m. Si latimea mare de 40 de m. Realizand o suprafata de cca.0,35 ha. Se mai aduna cele 2 laculete mici dinspre evacuare, care in primaverile

umede fac corp comun cu lacul. Adancimea maxima de 3,5 m.se realizeaza la mijlocul lacului.

In lac intra dinspre culme (vest) in coltul din drepata, un paraias care are viata doar pana in luna august cand obisnuit seaca. Dealtfel si nivelul lacului scade in lunile secetoase cu 0,5/ 1m. Evacurea apei se face prin coltul de sud–est al lacului, emsiarul avand un debit de 5 l./sec., cu care intra in laculetul din dreapta de jos.

Malurile coboara lin (exceptie partiala cel vestic) si sunt inierbate. Spre evacuare apar trei ochiuri de jnepenis, acesta fiind instalat si pe botul din stanga alimentarii.

Fundul coboara lin, inconjurat pe margine de un brau de pietre, inundat primavara si este acoperit de un strat fin de mal.

Datorita transportului de suspensii din larga caldare inierbata si adancimi relativ reduse apa lacului are o culoare verde, ca si cea a Lacului Sureanu din Muntii Sebesului si a Taului Cirliglui 1 din Retezat.

Lacul a fost lipsit de populatie piscicola, fiind populat la 07.XI.1967, cand au fost transportati cu elicopterul si introdusi in lac puieti de pastrav indigen de dimensiuni cuprinse intre 3/10 cm. Proveniti din icre aduse din Austria.

Astazi locul este populat cu pastrav, acesta gasind aici hrana din abundenta. Situatia efectivelor devine critica in iernile lungi, geroase, cand alimentarea ingheata iar suprafata apei se acopera de un strat gros de zapada care impiedica generarea oxigenului dizolvat. Lacul este gospodarit de Ocolul Silvic Retezat care poate elibera si autorizatia de pescuit.

Lacul este accesibil pe poteca nemarcata care pleaca de la cabana Gura Apei pe Izvorul Stanii ( primul afluent pe stanga al Branului in sensul urcusului ) trece pe langa stana din Borascu Mare si coboara in stanga la lac, dupa un parcurs de trei ore.

Lacul Scarisoara denumit de ciobani Borascu Mic, confundat uneori cu lacul Scurtele, este situat in obarsia paraului Scarisoara, unul dintre izvoarele principale ale Lapusnicului Mic, la altitudinea de 1935 m. Este asezat aproape de creasta care separa bazinul Cernei de cel al Raului Mare Retezat, in apropierea Vf.Micusa (2175m.) si constiuie cel mai mare lac al masivului Godeanu.

De forma aproape ovala, aducand cu un rinichi datorita pintenului scurt care inainteaza din partea dreapta (sud) orientat de la vest spre est, lacul are lungimea de 128 m. si latimea maxima de 77 m. insumand o suprafata de 0,85 ha.

Adancimea maxima realizata, pe linia mediana a lungimii, este de 2 m. Alimentarea i-o constituie un izvor de suprafata cu debit redus pe malul vestic al lacului, opus evacuarii. Emsiarul iese din lac in partea de nord-est strabatand pragul glaciar, prin despicatura taiata adanc de-a lungul timpului, cand lacul avea o suprafata, si indeosebi o adancime mult mai mare. Debitul emsiarului variaza intre 10 l/sec. si 2 l/sec. ceea ce scoate in evidenta existenta unor izvoare de fund. Malurile destul de line sunt inierbate, grohotisul aparand doar pe pragul glaciar punctat sus cu cateva caciuli de jnepenis.

Fundul coboara brusc pe tot conturul lui, dand impresia unui lac de mare adancime. Datorita stratului fin de mal existent, apa este mai putin tulbure. Lacul a fost lipsit de fauna piscicola pana la data de 31.10.1980, cand au fost introdusi in apele sale puieti de pastrav indigen de un an crescuti in toplitele de la Izvorul Cernei. Poteca principala din Muntii Godeanu trece pe langa acest lac;

Lacul Bontica - lac mic de forma ovala, situat pe treapta superioara a circului Bontica; El este marginit spre sud de un tapsan de grohotisuri.

Lacul Godeanu – situat la est de Varful Godeanu, intr-un circ glaciar la o inaltime de 1900 m. este alimentat de apa subterana de la baza conurilor de

grohotis.In verile secetoase sau in anii in care zapada este mai putin abudenta lacul seaca.

Lacul Scurtele , lac mic suspendat pe treapta ingusta din lobul inferior al circului Scurtele, se gaseste la circa 1970 m inaltime; fiind adapostit de versantul unui abrupt structural supus dezagregarilor, grohotisurile randuite sub forma de conuri ajung pana la malul lacului. Apele lui se scurg printr-un emisar spre Apa Scurtele.

Cascada de pe Scurtele - nu are o denumire propriu-zisa ca si cascada, desi pe unele harti apare ca si (Apa) Scurtele, practic fiind o insiruire de cascade care ajung pana in Lapusnicul Mic.

Lacul Gugu - este asezat in caldarea glaciara de sub abruptul Vf. Gugu (2291 m) la altitudinea de 1990 m. De forma ovala aproape neregulata, cu o prelungire in partea evacuarii, lacul are o lungime de 100 m. cu latimea maxima de 70 m. realizand o suprafata aproximativa de 0,40 ha.

Adancimea maxima a fost apreciata la 3,5 m; Malurile pline de grohotis si pientenul glaciar din stanga evacuarii sunt acoperite cu cateva palcuri izolate de jnepeni, cu lespezi instabile si blocuri de stanca macinate pana aproape de emsiar. Lacul are in apropierea acestuia un tapsan inierbat.

Fundul coboara in panta pana spre mijlocul lacului, oglindind pana spre adancime intunecatele contururi ale palcurilor de jepi. Apa scalda pietrele de pe margini, parte din ele ramanand in soare, atunci cand nivelul apei scade; fundul i este acoperit cu un strat subtire de mal.

Alimentarea o are de la un izvor ce se strecoara dinspre Gugu, in latura stanga a lacului, iar evacuarea inspre lacul mic de jos, prin bucla ce o formeaza spre nord –vest. Lacul are o apa cu temperatura scazuta, datorita expozitiei umbrite a lui. El a fost lipsit de fauna piscicola dar a fost populat in 1967, cand s-au introdus puieti de pastrav indigen din icre aduse din Austria si este gospodarit de Ocolul Silvic Retezat.

In caldarea Micusei se gasesc doua lacuri – Lacul Micusa –la inaltimea de circa 1875 m si altul mic, situat mai jos. Ele sunt barate de depozite morenice si au contur oval.Unite printr-un fir de apa, cele doua lacuri alimenteaza paraul Vlasiei.

Pe treapta glaciara superioara a vaii Soarbele se gasesc doua lacuri – lacurile din Soarbele – la inaltimea de circa 1615 m. ambele inconjurate de valuri morenice. Unul din ele are adancime foarte mica si adesea seaca, punand in evidenta depozite argiloase roscate. Tot in cadrul vaii Soarbele se mai gasesc cateva lacuri cu contur circular, situate in cateva din cele mai mari doline de aici.

Lacul Moraru- situat in circul glaciar de pe versantul nordic al Muntelui Moraru la 2050 m altitudine, are o forma alungita;

Lacul Valea lui Iovan, este realizat prin bararea raului Cerna in aval de confluenta cu raul Iovan, intr-o zona incastrata intre culmile sud-estice ale masivului Godeanu si cele nord-vestice ale masivului Mehedinti in asa numitul "culoar" al Cernei, la altitudinea de 685 m. Lacul de acumulare format in spatele barajului are un volum total de 124 mil. m3. Acumularea volumului de apă se realizează atât din afluenţa naturală  a râului Cerna, cât şi prin lucrările complexe de captare a principalelor pâraie din zonă. Astfel, aportul suplimentar de debit este de 4,2 mc/s faţă de 5,8 mc/s, cît este debitul mediu natural al  râului Cerna. Aceste captări secundare sunt: Craiova, Olanul, Stîrminos, Balmez, Alunul şi Motru. Apa prelevată din acumularea Valea lui Iovan este transportată către CHE Motru prin aducţiunea subterană Cerna -Motru cu o lungime de 5930 m. Suprafata lacului este 292 ha, oferind un splendid peisaj intr-o zona cu o naturalete aparte fiind situat in zona exclusiva a pastravului. A fost populat cu pastrav indigen de lac , pastrav curcubeu , coregon , si in anul 1983 cu lostrita . Pastravul de lac a atins greutatea de 1 kg bucata .

Iezerele Berhinei se afla instalate pe primul afluent al Galbenei de Nord la 1820 m si sunt in numar de opt , toate la un loc avand o suprafata de 1,8 ha , adancimea fiind numai de 0,4 m astfel incat in timpul verilor secetoase unele dintre seaca.

In afara de lacurile glaciare in Muntii Godeanu se mai gasesc lacuri formate in microdepresiuni nivale. Dintre acestea mentionam pe cele din partea de nord a muntelui Borascu , de forma ovala sau alungita, la cca. 2030-2040m inaltime. Ele provin din topirea zapezilor, apa acumulandu-se in cele mai joase puncte ale depresiunilor nivale.

Se poate remarca ca din punct de vedere al adancimii cuvetei, lacurile glaciare din Muntii Godeanu apartin la doua categorii:

lacuri mari si adanci, permanente, asa cum sunt lacurile Scarisoara, Gugu, Borascu Mare;

lacuri mai mici, putin adanci, care isi reduc simtitor suprafata in anii deficitari in precipitatii sau chiar seceta. De exemplu Lacul Godeanu ce seaca uneori , Lacurile din Soarbele,etc. Se pare ca aceste lacuri, de obicei barate de morene, au avut cuvete putin adanci chiar din timpul topirii ghetarilor si au putut fi repede colmatate prin conurile de dejectie si deltele acumulate de torenti. Cel mai evident caz este in caldarea Girdomanului, unde se remarca conuri suprapuse de aluviuni la marginea si pe fundul cuvetei lacustre. Acelasi lucru se observa si pe fundul lacului Godeanu, cand acesta seaca.

Intr-un timp nu foarte indelungat , procesul de colmatare va duce la disparitia totala a lacurilor putin adanci si la diminuarea suprafetelor celorlalte lacuri mai ales acolo unde in apropierea acestora exista pante abrupte, puternic afectate de degradari si de eroziunea torentiala.

Atat lacurile glaciare, cat si cele nivale sunt folosite de ciobani pentru adaparea turmelor de oi si vite mari. Unele din ele (Scarisoara, Gugu, Borascu Mare, etc.) ar putea constitui si mici punte de interes turistic, o data cu marcarea potecilor principale din Muntii Godeanu.

Lacurile cat si raurile din Godeanu sunt alimentate in special de ape provenite din zapezi si ploi. De altfel si raurile ating debitul maxim primavara in timpul topirii zapezilor.

Bibliografie:

Niculescu, Gheorghe – “Muntii Tarcu- Godeanu” , Editura Academiei Republicii Populare Roamne, Bucuresti, 1967

PETRESCU, IUSTINIA - "Perioadele glaciare ale pamântului", Edit.Tehnica, Bucuresti, 1990

Kernbach, Victor - "Muntele ascuns al lui Zamolxis", in "Romania pitoreasca" nr.7/ 1972