STUDIU PRIVIND EVALUAREA POTENIALULUI ENERGETIC ACTUAL AL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE N ROMANIA (SOLAR, VNT, BIOMAS, MICROHIDRO, GEOTERMIE), IDENTIFICAREA CELOR MAI BUNE LOCAII PENTRU DEZVOLTAREA INVESTIIILOR N ENERGIE ELECTRIC PRODUCEREA DE NECONVENIONAL

n Campania Take-Off din cadrul Cartii Albe se propun pentru furnizare, pentru 2010, urmtoarele capacitati energetice: . Biomasa: 135 Mtoe; . Energie Hidro: - 14 GW Instalaii Hidro Mici (sub 10 MW) SINTEZA -91 GW Instalaii Hidro Mari; . Energie Eolian: 40 GW;2 . Energie Termic Solar: 100 Milioane m ; 1. INTRODUCERE

. Energie Fotovoltaic: 3 GWp; Punerea n practic a unei strategii energetice pentru valorificarea potenialului surselor . Energie Solar Pasiv: 35 Mtoe; regenerabile de energie (SRE) se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romniei pe . Energie Geotermal: 1 GW cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la termen mediu si lung i- ofer Energie Electric -5 GWth acquis-ul termic. alternativele energetice i nscrierea n Energie comunitar n domeniu. Obiectivul strategicse precizeaz c sursele regenerabile de regenerabile de energie in tarile n Cartea Verde, pentru anul 2010 este ca aportul surselor energie pot contribui efectiv la membre al UE, s fieinterne, ceea ce le confer deanumit prioritate n politica energetic. creterea resurselor de 12% n consumul total o resurse primare. HGDirectiva 2001/77/EC, dinHG 958/2005) stabileteprivind Promovarea ponderea electrice n 443/2003 (modificat prin 27 septembrie 2001, pentru Romania c energiei energiei electrice din SRE nregenerabile, pe piaa unic de energie, se stabilete ajung la 33% pan produs din surse consumul naional brut de energie electric urmeaz s obiectivul strategic n anul 2010. surselor regenerabile n consumul total de resurse energetice primare, care privind aportul trebuie s fie de 11%, n anul 2010. Cartea Alba a ISES din 2003 prognozeaza procentele fiecrui tip de surs de energie regenerabil n se estimeaz c, pn n lume 2010, se datcrea ntre 500 000 astfel: 000 de noi n Cartea Alba producerea de energie n anul (situaie vor pentru anul 2003) i 900 locuri de munc prin implementarea SRE. - Bioenergie: aproape 11% din energia folosit n prezent pe plan mondial este obinut din bioenergie; se estimeaz Tipul de energie bioenergiei CO2050 o medie de 450EJscenariul care pentru potenialul Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de n 2 estimate, potrivit cu (ceea ce este Capacitate suplimentar? mult mai mult dect cererea total actualUE, energie tone / an) Reducerea dede astfel: in plan mondial. trebuie urmrit pn n 2010 pentru tarile CO2 (mil 1. Eolian? 36 GW -Energie geotermal: energia geotermal poate fi o surs de energie regenerabil major pentru 72 2. 39 pot un numar mare de tari (cel puin 58 de ri: Hidro fi alimentate 100% din energie geotermal, 4 13 GW cu mai mult de 50%, 5 cu mai mult de 20% i 8 cu mai mult de 10 %). 48 3. Fotovoltaic? -Energia eolian: capacitatea global a 3 GWp eoliene va ajunge la peste 32000MW, iar energiei 3 procentul de cretere este de 32% / an.Biomas? 12% din cererea mondial de electricitate inta de 4. produs din energie eolian pn n 202090 Mtep deja atins. pare a fi 255 5. Geotermal? (+pompe de c?ldur?) -Energie solar: energia solar a avut o rat de cretere din 1971 pn n 2000 de cca. 32.6 %. 2.5 GW 5 6. Colectoare solare 94 mil m2 19 Total pentru pia?a UE 402

Fata de cele prezentate mai sus, proiectul (contract 28/2005) se inscrie in directia actiunilor de promovare, dezvoltare si valorificare eficienta a surselor regenerabile de energie disponibile in tara noastra in contextul dezvoltarii durabile si alinierii la Directivele europene in domeniu.

2. POTENTIAL TEHNIC SI ECONOMIC AMENAJABIL AL SRE IN ROMANIA

2.1 Potential solar In privina radiaiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romniei atinge valori maxime n luna iunie (1.49 kWh/ m /zi) i valori minime n luna februarie ( 0.34 kWh/ m /zi) 2.1.1 Potential solar-termal Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa. Parametru UM In evaluarile de potential energetic au fost luate in considerare aplicatiile care privesc incalzirea Tehnic Economic apei sau a incintelor/piscinelor (apa calda menajera, incalzire etc.). Putere termica MWt POTENTIAL ENERGETIC SOLAR-TERMAL 56000 48570 Energie termica GWh/an 40 17 TJ/an Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006 144000 61200 2.1.2 Potential solar-fotovoltaic mii tep/an 3430 S-au avut in vedere atit aplicatiile fotovoltaice cu cuplare la retea, cat si cele autonome Parametru 1450 (neracordate la retea) pentru consumatori izolati. UMcaptare Suprafata de Tehnic m2 Economic 80000 POTENTIAL ENERGETIC varf Putere de SOLAR-FOTOVOLTAIC 34000 MWp 6000 4000 Energie electrica TWh/an 6,0 4,8 mii tep/an 516 413 Suprafata ocupata Km2 60 (3m2/loc)2 2

2.2 Potential eolian In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalat), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezint o estimare a potenialului teoretic, i trebuie nuanate n funcie de posibilitile de exploatare tehnici economic. Pornind de la potenialul eolian teoretic, ceea ce intereseaz ns prognozele de dezvoltare energetic este potenialul de valorificare practic n aplicaii eoliene, potenial care este mult mai mic dect cel teoretic, depinznd de posibilitile de folosire a terenului i de condiiile pe piaa energiei. De aceea potenialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice i economice cunoscute astzi i considerate i ele valabile pe termen mediu. S-a ales calea de evaluare a potenialului valorificabil al rii noastre cea macroeconomic, de tip top-down, pornind de la urmtoarele premise macroeconomice: condiiile de potenial eolian tehnic (viteza vntului) n Romnia care sunt apropiate de politica energetici piaa energiei n Romnia vor fi integrate n politica european i

media condiiilor eoliene n ansamblul teritoriului Europei; piaa european a energiei si in concluzie indicatorii de corelare macroeconomic a potenialul eolian valorificabil pe termen mediu si lung (2030-2050) trebuie s fie apropiai de indicatorii medii europeni. Ca indicatori macroecomici s-au considerat: Puterea instalat (sau energia produs) n instalaii eoliene n corelaie cu PIB pe cap Energia electric produs n instalaii eoliene n corelaie cu consumul brut de energie

de locuitor indicatorul Peol/PIB/loc sau Eeol/PIB/loc

electric- indicatorul (cota) Eeol/ Eel

Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006

Datele de potential tehnic si economic eolian sunt urmatoarele: Parametru UM Tehnic POTENTIAL ENERGETIC EOLIAN Economic (2030-2050) Putere nominala MW 3600 2400 Energie electrica TWh/an 8,0 Sursa: ANM, ICEMENERG, 2006 5,3 mii tep/an 688 456 De asemenea n strategie se propune instalarea a Nr MW pn n anul 2010 i a nc 280 MW 120 Regiune pn n anul 2015. Biomasa forestiera mii t / an TJ Deseuri lemnoase surse an TJ Conform acestei evolutii, energia electrica produsa din mii t /eoliene ar asigura cca 1,6 % din Biomasa agricola mii t / an TJ consumul brut de energie electrica in anul 2010. Raportat la cantitatea de energie prevazuta din Biogaz ml.mc/an TJ Deseuri urbane miit/ an TJ surse regenerabile fara hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura 12,3% din aceasta TOTAL TJ I cantitate. Delta Reanaliznd datele din strategie, considerm c exista rezerve suficiente pentru o dezvoltare si mai importanta a aplicatiilor eoliene decat cea prevazuta. Fata de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000 GWh/an), cotele tinta pentru aplicatiile eoliene, pot fi pana in 2015 de 200 MW in 2010 si de 600 MW in 2015. 2.3 Potential biomasa Dunarii Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni si anume: 1. Delta Dunarii rezervatie a biosferei 2. Dobrogea 3. Moldova 5. Platoul Transilvaniei 6. Campia de Vest 7. Subcarpatii 8. Campia de Sud 451 269 13.422 1.477 910 III Dobrogea 54 19 844 71 182 29.897 4. Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni) II

166 58 2.332 118 474 Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat in tabelul de mai jos. 81.357 1.728 802 37.071 2.462 2.370 IV Carpati 1.873 583 1.101 59 328 65.415 Parametru UM Tehnic Economic a) Biomasa vegetala 19.552 8.049 17.506 1.231 1.640

V Platoul energetic tehnic al biomasei este de cca. Asa cum rezulta din acest tabel, potentialul 835 Energie termica/electrica 518.400 TJ. 252 TJ/an 815 471000 141 289500 Luind ca referinta pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezulta urmatoarele valori de 548 43.757 mii tep/an potential: 11249 Transilvaniei POTENTIAL ENERGETIC AL BIOMASEI 6915 8.721 b) Biogaz 3.482 12.956 2.954 Energie termica/electrica 2.740 TJ/an 24600 VI Campia de 14800 347 116 mii tep/an 1.557 587 212 353 365 c) Deseuri urbane 60.906 Vest Energie termica/electrica 3.622 1.603 TJ/an 24.761 22800 4.432 13700 1.825 Bazinul Suprafa?a km2 mii tep/an 544 VII Subcarpatii Poten?ial 327 hidroenergetic 1.248

13.034 3 Resursele de ap datorate rurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m /an, dar 5.366 GWh/an 3 40.849 GWh/an n regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m /an, din cauza 3.693 % Ep fluctuaiilor de debite ale rurilor. 6.570 TWh/an TWh/an Resursele de ap din interiorul rii se caracterizeaz printr-o mare variabilitate, att n spaiu, ct Some?VIII Campia de 18.740 i n timp. Astfel, zone mari i importante, cum ar fi Cmpia Romn, podiul Moldovei i 204 23.000 Dobrogea, sunt srace n ap. De asemenea apar variaii mari n timp a debitelor, att n cursul 9.000 39 unui an, ct i de la an la an. n lunile de primvar (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul 4,20 anual, atingndu-se debite maxime de sute de ori mai mari dect cele minime. Toate acestea 2,20 Cri?uri impun concluzia necesitii realizrii compensrii debitelor cu ajutorul acumulrilor artificiale. 13.085 10.500 4.500 43 n tabelul de mai jos se indic valorile potenialului hidroenergetic de precipitaii Ep, de scurgere, 2,50 teoretic liniar considerat la debitul mediu 0,90 i tehnic amenajabil, pentru cteva din bazinele Mure? cursurilor de ap mai importante din ara noastr . 27.842 41.000 17.100 42 9,50 4,30 Jiu 10.544 13.000 6.300 48 3,15 0,90 Olt 24.507 34.500 13.300 38 8,25 5,00 Arge? 12.424 12.500 5.000 40 3,10 1,60 Sursa: INL, ICEMENERG, 2006 Ialomi?a 10.817 8.500 3.300 39 2,20 0,75 Siret 44.993 44.500

TJ/an 518400 De precipit. 318000 De scurgere Teoretic mii tep/an 2.4 Potentialul microhidroenergeticTehnic 12382 7595

2.569 177 1.314 110.198

37 11,10 5,50 Total r?uri interioare 237.500 Potenialul teoretic mediu al rurilor rii, inclusiv partea ce revine Romniei din potenialul 230.000 90.000 Dunrii,se ridic la 70 TWh/an, din care potenialul tehnic amenajabil reprezint 40 TWh/an (2/3 39 dat de rurile interioare i 1/3 de Dunre). 51,50 24,00 Dun?re Ca i n cazul aplicaiilor eoliene, potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic dect cel teoretic i n acest sens estimm o valoare de cca. 1 100 MW i o producie de 3 600 GWh/an. 18,50 Pentru MHC economicitatea depinde de : 12,00 Total Rom?nia 237.500 amplasamentul i investiia aferent (inclusiv cheltuielile administrative) 230.000 puterea instalat i producia de energie probabil (regimul debitelor, cderi) 90.000 distana fa de reea 39 necesitile de ntreinere (gradul de automatizare, exploatarea de la distan fr personal, 70,00 fiabilitatea) 36,00

condiiile financiare i tariful de valorificare al energiei produse. Evaluarea potentialului economic amenajabil a avut in vedere: Reabilitarea MHC aflate n funciune:200 MW / 600 GWh/an MHC aflate n construcie: 125 MW / 400 GWh/an MHC noi (de sistem si autonome): 75 MW / 100 GWh/an

In concluzie, in ceea ce priveste micropotentialul hidroenergetic (grupuri sub 10 MW) valorile sunt prezentate in tabelul de mai jos. Parametru UM Tehnic POTENTIALUL MICROHIDROENERGETIC Economic Putere nominala MW n ceea ce privete potenialul hidroenergetic al rii noastre se apreciaz c potenialul teoretic al 1100 400 precipitaiilor este de circa 230 TWh/an, potenialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ Energie electrica 90 TWh/an, iar potenialul teoretic liniar al cursurilor de ap este de 70 TWh/an. TWh/an 3,6 1,2 mii tep/an 310 103

2.5 Potentialul energetic geotermal

Pe teritoriul Romaniei, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au intalnit la adancimi situate intre 800 si 3500 m resurse geotermale de joasa si medie entalpie (40-120o

C).

Exploatarea experimentala a circa 100 de foraje in cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluari a potentialului energetic al acestui tip de resursa. Tabelul de mai jos prezinta o sinteza aNr. crt. principalilor parametrii din perimetrele geotermale importante din Romania , inclusiv a potentialului energetic teoretic. Aria estimat? Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30%Debitul exploatabil pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri.

Dintr-un numar de 14 sonde geotermale sapate in intervalul 1995-2000 la adancimi de 15003000 m, numai doua sonde au fost neproductive, inregistrandu-se o rata de suces de 86%.km2 lE s-1 m3Eh-1

En

1. Cri?ul Negru- Some? S?cuieni, Marghita, Ciumeghiu, Salonta 3570

2. 13

Bo

3. 77

Oradea Mu

4. Mure? - Cri?ul Negru Curtici, Macea, 1060Sursa: UPB, Hidroelectrica, ENERO, 2006

5. S?nnicolau Mare, S?ravale,Tomnatic, Lovrin, Jimbolia, Periam, Teremia Mare, Comlo?u Mare, Grabat, Beregs? 2790

Sinteza potentialului geotermal al Romaniei este prezentata in tabelul de mai jos: Parametru UM POTENTIAL ENERGETIC GEOTERMAL Tehnic Economic Putere nominala MWt 480 375 Energie electrica TJ/an 9000 Sursa: IGR, 2006 7000 mii tep/an 215 167

3. DISTRIBUTIA POTENTIALULUI SRE IN ROMANIA.

Not: * - calculat considernd c apa geotermal se rcete pn la 30 C.

. Primul areal, care include suprafe?ele cu cel mai ridicat poten?ial acoper? Dobrogea ?i o mare parte din C?mpia Rom?n? Zonele de interes (areale) poten?ial bun, include nordul C?mpieiale energieiPodi?ulin tara Al doilea areal, cu un deosebit pentru aplicatiile electroenergetice Rom?ne, solare Getic, noastra sunt: Subcarpatii Olteniei ?i Munteniei o bun? parte din Lunca Dun?rii, sudul ?i centrul Podi?ului Moldovenesc ?i C?mpia ?i Dealurile Vestice ?i vestul Podi?ului Transilvaniei, unde radia?ia solar? pe suprafa?? orizontal? se situeaz? ?ntre 1300 ?i 1400 MJ / m2 . . Cel deal treilea areal, cu poten?ialul moderat, dispune de mai pu?in de 1300 MJ / 3.1 Zonarea energetica solara. Harta solara a Romaniei m2 ?i disponibile s-a intocmit harta cu Podi?ului Transilvaniei, nordul Podi?ului Pornind de la datele acoper? cea mai mare parte adistributia in teritoriu a radiatiei solare in .

ZONAREA GEOGRAFICA, HARTI DE PROFIL

Romnia (Fig.3.1). Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei soiare incidente Moldovenesc ?i Rama Carpatic?. pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei. Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m . Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m /an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt: . Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea2 2

i o mare parte din Cmpia Romn

ffd8ffe000104a46494600010201006a00760000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f02 1000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d53465400000000494543207352 47420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d485020200000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000116370727400000150000000336 4657363000001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000 00146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002 c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730 000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c6254 52430000043c0000080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d5 061636b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31 000000000000000000000012735247422049454336313936362d322e3100000000000000000000000000000000 0000000000000000000000

Indeosebi n zona montan variaia pe teritoriu a radiaiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favoriznd persistena ceii si diminund chiar durata posibil de strlucire a Soarelul, n timp ce formele pozitive de relief, n funcie de orientarea n raport cu Soarele i cu direcia dominant de circulaie a aerului, pot favoriza creterea sau, dimpotriv determina diminuarea radiaiei solare directe.

3.2 Zonarea resurselor de vant. Harta eoliana a Romaniei S-a considerat necesara si oportuna abordarea unor activitati de reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor mijloace si instrumente adecvate (aparatura de masura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vant masurate la 22 statii apartinand ANM..

La staiile meteorologice msurarea celor doi parametri ai vntului, direcia i viteza, se efectueaz, conform recomandrilor OMM (Organizaia Meteorologic Mondial), la nlimea de 10 m deasupra solului. Din pacate,recomandarile UE in domeniu, precum si practica actuala , a dovedit insa c viteza de la care este rentabil eploatarea vntului ca resurs energetic trebuie sa se refere la viteza vntului de la nlimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la nlimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului). Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliana a Romaniei care cuprinde vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului (vezi Fig.3.2). Distribuia pe teritoriul Romniei a vitezei medii a vintului scoate n eviden ca principal zon cu potenial energetic eolian aceea a vrfurilor montane unde viteza vntului poate depi 8 m/s.

A doua zon cu potenial eolian ce poate fi utilizat n mod rentabil o constituie Litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii i nordul Dobrogei unde viteza medie anual a vntului se situeaz n jurul a 6 m/s. Fat de alte zone exploatarea energetic a potenialui eolian din aceast zon este favorizati de turbulena mai mic a vntului. Cea de a treia zon cu potenial considerabil o constituie Podiul Brladului unde viteza medie a vntului este de circa 4-5 m/s. Viteze fa vorabile ale vntului mai sunt semnalate i n alte areale mai restrnse din vestul rii, in Banat si pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice (Fig. 3.2).

P O TE NT IA LU L E O LI A N AL R O M A NI EI

ffd8ffe00 0104a464 94600010 20100840 0840000ff e20c5849 43435f50 524f4649Fi 4c450001 g. 0100000c 3. 484c696e 2 6f021000 Di 006d6e74 str 72524742 ib 2058595a uti 2007ce00 a 02000900 vit 06003100 ez 00616373 ei 704d5346 m 54000000 ed 00494543 ii 20735247 an 42000000 ua 00000000 le 00000000 a 000000f6 va d6000100 nt 000000d3 ul 2d485020 ui 20000000 pe 00000000 ntr 00000000 u 00000000 in 00000000 alt 00000000 im 00000000 ea 00000000 de 00000000 50 00000000 m 00000000 00000000 11637072 74000001 50000000 33646573 63000001 84000000 6c777470 74000001 f0000000 14626b70 74000002 04000000

3.3 Zonarea geografica a potentialului biomasei. Harti de profil Biomasa constituie pentru Romnia, o sursa regenerabila de energie, promitoare, att din punct de vedere al potenialului, ct i, din punct de vedere al posibilitilor de utilizare. In urma prelucrarii datelor s-au ridicat urmatoarele harti de profil: Potentialul energetic al biomasei in Romania-Fig.3.3, care cuprinde distributia in teritoriu

(pe judete si regiuni de dezvoltare economica) a valorilor energetice (TJ) preconizate a se obtine prin valorificarea energetica a biomasei vegetale; Distributia biomasei vegetale in Romania-Fig.3.4, care cuprinde distributia in teritoriu (pe judete si regiuni de dezvoltare economica) a cantitatilor (mii.mc) de biomasa vegetala. Din analiza hrii cu distribuia geografic a resurselor de biomas vegetal cu potenial energetic disponibil (Fig.3.4), se constat: cele mai bogate judete, in resurse forestiere sunt urmtoarele: . Suceava 647,0 mii mc . Harghita 206,5 mii mc . Neam 175,0 mii mc . Bacu 132,0 mii mc

cele mai srace, n acest tip, de resurs sunt judeele din sud:

. Constana 10,4 mii mc . Teleorman 10,4 mii mc . Galai 10,4 mii mc cele mai bogate judee n resurs agricol sunt:

. Timi 1432,0 mii tone . Clrai 934,0 mii tone . Brila 917,0 mii tone cele mai srace n acest tip de resurs sunt:

. Harghita 41,004 mii tone . Covasna 73,000 mii tone . Braov 89,000 mii tone

ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a200 i7ce00020009000600310000616373704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d48502020000 Ilf 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000116370727400000150000000336465 ov 7363000001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a00000218000000146758595a0000022c00000014625859 5a0000024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d6 9000003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430 000043c0000080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e790000646 573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000000012735247422049454336313936362d322e3100000000 0000000000000000000000000000000000000000000000

P OT EN TI AL UL EN ER G ET IC AL BI O M AS EI IN R O M A NI A

ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe 20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c 696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce 00020009000600310000616373704d53465400000 00049454320735247420000000000000000000000 000000f6d6000100000000d32d4850202000000000 DI00000000000000000000000000000000000000000 ST 00000000000000000000000000000000000000000 RI00001163707274000001500000003364657363000 B 001840000006c77747074000001f000000014626b7 UT 07400000204000000147258595a00000218000000 IA146758595a0000022c000000146258595a0000024 BI000000014646d6e640000025400000070646d6464 O000002c400000088767565640000034c000000867 M6696577000003d4000000246c756d69000003f8000 A 000146d6561730000040c00000024746563680000 SE 04300000000c725452430000043c0000080c675452 I 430000043c0000080c625452430000043c0000080c VE 7465787400000000436f7079726967687420286329 G2031393938204865776c6574742d5061636b61726 ET 420436f6d70616e790000646573630000000000000 AL 012735247422049454336313936362d322e310000 E 00000000000000000012735247422049454336313 936362d322e310000000000000000000000000000 00000000000000000000000000

3.4 Zonarea geografica a resurselor microhidro. Harta microhidropotentialului energetic.

Deoarece sursa cea mai important de energie regenerabil din Romnia (n conformitate cu cerinele UE), o reprezint energia hidro, s-a impus analiza bazei de date privind atat microhidrocentralele existente n curs de executie/reabilitare cat si cele potential amenajabile economic. In Fig.3.5 se prezinta harta cu zonarea geografica a microhidropotentialului energetic al Romaniei. 3.5 Distributia resurselor geotermale. Harta geotermala a Romaniei Prospectiunea geotermica realizata prin masuratori ale temperaturii a permis elaborarea unor harti geotermice pentru intregul teritoriu al Romaniei, evidentiind distributia temperaturii la adancimi de 1,2,3 si 5 km. Aceste harti indica ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale suprafetele circumscrise de 60-120 C (pentru exploatarea apelor geotermale pentru producerea de energie termica) si suprafete in care temperatura la 3 km adancime depaseste 140 C (zone posibile pentru exploatarea energiei geotermice in vederea generarii de energie electrica).o o

Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice ariile din Campia de Vest, in timp ce pentru cel de-al dilea tip sunt caracteristice sistemele geothermal dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului neogencuaternar din Carpatii Orientali: Oas-Gutai-Tibles si, repectiv, Calimani-Gurghiu-Harghita. In Fig. 3.6 este prezentata Harta geotermala a Romaniei.

ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c696e 6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d5346540000000049454 320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4850202000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000116370727400 0001500000003364657363000001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147 258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025 400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756 d69000003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972696768742 02863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e790000646573630000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000127352474220494543363139 36362d322e31000000000000000000000000000000000000000000000000000000

ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c6 96e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d5346540000000 049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4850202000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 163707274000001500000003364657363000001840000006c77747074000001f000000014626b7074000 00204000000147258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a000002400000001 4646d6e640000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000 003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c 725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c746578740000 0000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616 e790000646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000 00012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000000000000000000000000000000 000000000

4. SOLUTII TEHNOLOGICE IN ENERGETICA SOLARA Funcionare fr stocaj (cu racordare la retea) Funcionare cu stocaj (sistem autonom) 4.1 Tehnologii si echipamente de valorificare a radiatiei solare In cazul realizarii unor sisteme de alimentare autonome care valorifica atit enegia solara cit si Folosirea radiaiei solare pentru producerea de energie electric se poate face prin mai multe cea eoliana, solutia tehnologica propusa va include o structura hibrida fotovoltaic-eoliana metode: (PV/EOL). utilizarea modulelor 4.1.2 Sisteme cu turnuri solarefotovoltaice; utilizarea turnurilor solare; utilizarea ffd8ffe000104a46494600010101005400600000ffe20c584943435f50524f46494c45000101 concentratorilor parabolici; utilizarea 00000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce0002000900060031000061 6373704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d60001 sistemului Dish-Stirling; 00000000d32d4850202000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000011637072740000015000000033646573 4.1.1 Sisteme fotovoltaice (PV) 63000001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a 00000218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640 (000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c000000867669657700 Sursa: ICPE,ICEMENERG, 2005) 0003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c00000024746563680000 04300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c62545243000004 Generatorul fotovoltaic este organizat sub forma cmpului fotovoltaic incluznd toate elementele 3c0000080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c65 74742d5061636b61726420436f6d70616e7900006465736300000000000000127352474220 de interconectare (cablaj), protecie (diode antiretur sau de bypass) i/sau subansamble specifice 49454336313936362d322e310000000000000000000000127352474220494543363139363 62d322e31000000000000000000000000000000000000000000000000000000 (mecanisme de acionare n cazul panourilor mobile, dispozitive de orientare automat etc.).

ffd8ffe000104a46494600010101003f004a0000ffe20c584943435f50524f46494c45000 10100000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce000200090006003 10000616373704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000 000f6d6000100000000d32d48502020000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000116370727400000 1500000003364657363000001840000006c77747074000001f000000014626b7074000 00204000000147258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a0 000024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002c4000000887675656 40000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d656 Sursa: UE, OVM, 2005 Fig.4.2 Instalie solar de generare a energiei electrice cu 1730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080c675 452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d7061 turn solar 6e790000646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e310000 00000000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000 4.1.3 Sisteme cu concentratoare parabolice O alt cale de captare a radiaiei solare o 00000000000000000000000000000000000000 constituie concentratorii parabolici (Fig. 4.3)

Fig.4.1 Panou fotovoltaic (PV) Sursa: UE,ICEMENERG, 2005 Exist, n principal, dou tipuri de funcionare:

ffd8ffe000104a46494600010101005700610000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000 c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d5 346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4 850202000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c77747 074000001f000000014626b707400000204000000147258595a00000218000000146758595a000 0022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002c40 0000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f80000001 46d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080c67545 2430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f7079726967687420 2863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e7900006465736300 00000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000000012735247 422049454336313936362d322e3100000000000000000000000000000000000000000000000000 0000

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.4.3 Captator solar cu concentrator parabolic Acest tip de concentrator const dintr-o oglind parabolic n form de jgheab care concentreaz radiaiaia solar asupra unei conducte. In conduct circul un fluid de lucru care este n general ulei care preia cldura pentru a o ceda apei pentru producerea aburului care antreneaz turbina unui generator electric. Concentratorul necesit ajustarea pozitei dup cea a soarelui n deplasarea aparent diurn.

O variant a concentratorului parabolic o reprezint concentratoarele Fresnel .

4.1.4 Sisteme Dish-Stirling Aceste sisteme utilizeaza motoare Stirling ( nvezi Fig. 4.4)..

ffd8ffe000104a46494600010101006500650000ffe20c584943435f50 524f46494c4500010100000c484c696e6f021000006d6e74725247422 058595a2007ce00020009000600310000616373704d534654000000 0049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100 000000d32d485020200000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000 001163707274000001500000003364657363000001840000006c777 47074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000 00218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000 000014646d6e640000025400000070646d6464000002c4000000887 67565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d690 00003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300 000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c6 25452430000043c0000080c7465787400000000436f7079726967687 4202863292031393938204865776c6574742d5061636b6172642043 6f6d70616e7900006465736300000000000000127352474220494543 36313936362d322e310000000000000000000000127352474220494 54336313936362d322e310000000000000000000000000000000000 00000000000000000000Sursa: UE, OVM, 2005 Fig.4.4 Generator Dish-Stirling

(EuroDish) 4.2. Tehnologii si echipamente eoliene A. SISTEME AUTONOME 4.2.1 Sisteme EOL pentru alimentare gospodarii (WHS)-vezi Fig 4.5. ffd8ffe000104a46494600010201006d006d0000ff e20c584943435f50524f46494c4500010100000c4 84c696e6f021000006d6e74725247422058595a2 007ce00020009000600310000616373704d53465 4000000004945432073524742000000000000000 0000000000000f6d6000100000000d32d4850202 0000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000 0000000000000001163707274000001500000003 364657363000001840000006c77747074000001f 000000014626b707400000204000000147258595 a00000218000000146758595a0000022c0000001 46258595a0000024000000014646d6e640000025 400000070646d6464000002c4000000887675656 40000034c0000008676696577000003d40000002 46c756d69000003f8000000146d6561730000040 c0000002474656368000004300000000c7254524 30000043c0000080c675452430000043c0000080 c625452430000043c0000080c746578740000000 Sursa: Bergey, ICEMENERG, 2005 0436f70797269676874202863292031393938204 865776c6574742d5061636b61726420436f6d706 16e7900006465736300000000000000127352474 Fig. 4.5 22049454336313936362d322e310000000000000 00000000012735247422049454336313936362d3 22e3100000000000000000000000000000000000 0000000000000000000

4.2 .2. Sisteme hibride Avand in vedere caracterul aleatoriu si intermitent al resurselor eoliene, pentru cresterea gradului de asigurare in alimentarea cu energie electrica se impune adoptarea unor solutii care implica:

-utilizarea unor resurse neconventionale, cu caracter complementar sursei eoliene (energia solara, biomasa) -utilizarea unui grup motor generator (Diesel)

Dintre sistemele hibride cele mai raspandite sunt cele binare: GMG / fotovoltaic / eoliene (PV / EOL), eolian / grup motor generator (EOL / GMG) sau tertiare PV / EOL / GMG. Schema unui astfel de sistem este prezentata in Fig.4.6. ffd8ffe000104a46494600010201009600960000ffe20c5849 43435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f02100000 6d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000 616373704d53465400000000494543207352474200000000 00000000000000000000f6d6000100000000d32d485020200 000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000116 3707274000001500000003364657363000001840000006c7 7747074000001f000000014626b7074000002040000001472 58595a00000218000000146758595a0000022c0000001462 58595a0000024000000014646d6e64000002540000007064 6d6464000002c400000088767565640000034c0000008676 696577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6 561730000040c0000002474656368000004300000000c725 452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625 452430000043c0000080c7465787400000000436f70797269 676874202863292031393938204865776c6574742d506163 6b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000 012735247422049454336313936362d322e3100000000000 0000000000012735247422049454336313936362d322e310 000000000000000000000000000000000000000000000000 00000

Sursa: Bergey, ICEMENERG, 2005

Fig.4.6

Este un sistem de alimentare care poate asigura consumatorul cu energie electrica foarte aproape de 100% B. SISTEME CUPLATE LA RETEA. 4.2.3 Mini / micro retele locale

Micile comunitati locale (sate etc), unele obiective turistice amplasate in zone izolate departe de reteaua de distributie pot fi alimentate cu sisteme eoliene integrate in micro / miniretele de distributie locala (de JT). In Fig.4.7 este prezentata schema generala de organizare a unei astfel de micro / miniretea.

ffd8ffe000104a46494600010101003e00480000ffe20c584943435f50524f46494c 4500010100000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020 009000600310000616373704d5346540000000049454320735247420000000000 000000000000000000f6d6000100000000d32d485020200000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c77747 074000001f000000014626b707400000204000000147258595a00000218000000 146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025 400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577 000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c000000247 4656368000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c00 00080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972696768742 02863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79 0000646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000 000000000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000 00000000000000000000000000000000000000000000

Sursa: ADEME, ICEMENERG, 2005

Fig.4.7

Structura de baza a unei astfel de retele cuprinde:

-un grup de turbine eoliene care formeaza generatorul EOL -bloc de incarcare baterii de acumulatoare (optional) - grup GMG (optional) 4.2.4 Centrale eoliene Astfel de sisteme injecteaza energia produsa de turbinele de vant (grupate in mari ferme eoliene) in reteaua de distributie din zona. Asa cum apare in Fig.4.8 centrala este racordata la reteaua publica de 20 110-220 kV si este preluata in sistemul energetic national. Managementul energiei livrate este realizat de un bloc de comanda si control care echipeaza centrala eoliana.

ffd8ffe000104a464946000101010050005b0000ffe20c58494343 5f50524f46494c4500010100000c484c696e6f021000006d6e747 25247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d5 3465400000000494543207352474200000000000000000000000 00000f6d6000100000000d32d485020200000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000011637072740000015000000033646 57363000001840000006c77747074000001f000000014626b707 400000204000000147258595a00000218000000146758595a000 0022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025 400000070646d6464000002c400000088767565640000034c000 0008676696577000003d4000000246c756d69000003f80000001 46d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725 452430000043c0000080c675452430000043c0000080c6254524 30000043c0000080c7465787400000000436f707972696768742 02863292031393938204865776c6574742d5061636b617264204 36f6d70616e79000064657363000000000000001273524742204 9454336313936362d322e3100000000000000000000001273524 7422049454336313936362d322e3100000000000000000000000 0000000000000000000000000000000

Sursa: ADEME, ICEMENERG, 2005

Fig.4.8

4.2.5 Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene

Aproape toate instalatiile eoline pentru producerea energiei electrice instalate pn n ultimul deceniu s-au bazat pe unul dintre cele trei tipuri principale : a) Turaie fix cu generatorul electric asincron, cu rotorul acestuia n scurt-circuit, cuplat direct la reeaua de for; b) Turaie variabil cu generator electric asincron cu dubl excitaie; c) Turaie variabil bazat pe generator sincron cuplat direct la rotorul eolian. Produc?tor Tip constructive n afara acestor tipuri principale , o serie de fabricani au dezvoltat alte tehnologii n timp (vezi Gama de putere Bonus (Denmark) Tabelulde mai jos). CT/CS; CT/AS 600 kW; Turbine eolieneMW 1-2.3 ( tipuri constructive i gama de putere) DeWind (UK/Germany) VTDI 600 kW - 2 MW Enercon (Germany) VTDD 300 kW - 4.5 MW GE Wind Energy (US/Germany) CT/CS; VTDI 600 kW; 900 kW- 3.6 MW Lagerwey (Netherlands) VT/AGP; VTDD 250 kW; 750 kW - 2 MW Jeumont Industrie (France) VTDD 750 kW- 1.5 MW MADE (Spain) CT/CS; VTSGP 660 kW - 1.3 MW; 2 MW NEG Micon (Denmark) CT/CS; CT/AS; VTDI 600 kW 1.5 MW; 1.5-2 MW; 2.75 MW Nordex (Germany) CT/CS ; VTDI 600 kW - 1.3 MW; 1.5-2.5 MW REpower Systems (Germany) CT/CS; CT/AGP; VTDI 600 - 750 kW; 1.5-2 MW 1MW; Vestas (Denmark) SVT/OSP; VTDI 660 kW 2,75 MW; 850 kW - 3 MW

VTDI = Turaie variabil, unghiul palei variabil -pozitiv, inducie cu

dubl excitaie la generator. VTDD = Turaie variabil, generator sincron cuplat direct la rotorul eolian combinat cu pas reglabil (Enercon + Lagerwey + 1.5 MW Jeumont) combinat cuvariatie clasic de turaie (Jeumont J48-750 kW); VTSGP = Turaie variabil, /pas variabil, + generator sincron fr perii; VT/AGP = Turaie variabil, / pas variabil, + generator asincron (100% curent prin

convertor). CT/AGP = combinaie neuzual de turaie fix/pas reglabil, cu conectare direct la generator asincron. De asemenea, s-au conturat doua solutii tehnologice:

Turbine cu pas variabil echipate cu generatoare electrice asincrone; Turbine eoliene care functioneaza cu generator electric sincron cuplat direct pe rotorul eolian. In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susinut de cte un lagr n fiecare parte a generatorului.

Aceasta solutie constructiva, asigura o mare fiabilitate si se distinge prin costuri de ntreinere mult reduse. n prezent, aceasta solutie constructiva se aplica la instalatii eoliene, cu puteri nominale incepand de la 300 kW si ajungand pn la puteri de 4 MW, ceace face conceptual agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vnt, sa .se afirme tot mai mult.

CT/CS = Turaie fix, limitare de turaie clasic (stall) CT/AS = Turaie fix, limitare de turaie activ (unghiul palei variabil -negativ, de 3-5 grade)

4.2.6 . Racordarea la retea

In Fig.4.9 se prezinta, spre exemplificare, o schema de racordare la retea a unei turbine eoliene de 300 kW.

Sursa: ICEMENERG, 2005

Fig.4.9 Conform acestei scheme turbina WT se leaga direct prin intrerupator la un transformator (0,4/20 kV), iar conectarea la eventualii consumatori in 0,4 kV din zona se face in derivatie din racordul la generatorul electric al turbinei. Transformatorul de conectare la reteaua de MT (de 20kV) se amplasesza in zona turbinei sau in apropriere de retea. Pentru imbunatatirea factorului de calitate se utilizeaza baterii de condensatoare.

4.3. Tehnologii si echipamente pentru biomasa Tehnologiile de cel mai mare interes n prezent sunt: Arderea direct n cazane. Conversia termic avansat a biomasei ntr-un combustibil secundar, prin gazeificare termic sau piroliz, urmat de utilizarea combustibilului ntr-un motor sau ntr-o turbin.

Conversia biologic n metan prin digestia bacterian aerob. Conversia chimici biochimic a materiilor organice n hidrogen, metanol, etanol sau combustibil diesel.

Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a obine energie din biomas sunt prezentatemai jos..

Proces Produs Aplica?ii Combustie Gaze fierbin?i - cazan - motor pe abur . ?nc?lzire spa?iu, c?ldur? de proces . ap? fierbinte, electricitate / c?ldur? Gazeificare Gaz combustibil - cazan, motor pe gaz - turbin? pe gaz - celule combustie . c?ldur? . electricitate / c?ldur? Gaz de sintez? - gaz natural sintetic - combustibil lichid - chimicale . c?ldur? . transport Gaz combustibil - motor . electricitate / c?ldur? Piroliz? Combustibil lichid Combustibil solid - cazan - motor . electricitate / c?ldur? ? transport

4.3.1. Tehnologii si instalatii de ardere

Arderea n cazane este cea mai rspndit tehnologie de utilizare energetic a biomasei Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate i s-ar putea clasifica n trei grupe: a) cazane cu focare cu grtar b) cazane cu focare cu mpingere pe dedesubt (vezi Fig 4.10) ffd8ffe000104a46494600010201009200920000ffe20c584943435f5052 4f46494c4500010100000c484c696e6f021000006d6e747252474220585 95a2007ce00020009000600310000616373704d5346540000000049454 320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32 d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000001163707274000 001500000003364657363000001840000006c77747074000001f000000 014626b707400000204000000147258595a00000218000000146758595 a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e64000002540 0000070646d6464000002c400000088767565640000034c00000086766 96577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d65617300000 40c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080 c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c746578740 0000000436f70797269676874202863292031393938204865776c65747 42d5061636b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000 012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000000 012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000000 000000000000000000000000000000000

Sursa: UE, INL, 2005

Fig. 4.10 Instalaie de ardere cu mpingere pe dedesupt

c) cazane cu focare cu ardere n suspensie ( Fig.4.11) ffd8ffe000104a46494600010101006500640000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484 c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d534654000 0000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4850202000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000001163707274000001500000003364657363000001840000006c77747074000001f0000000146 26b707400000204000000147258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a000 0024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c00000 08676696577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c000000247465636 8000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430000043c0 000080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d50616 36b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000012735247422049454336313936362d3 22e31000000000000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000 00000000000000000000000000000000000

L E G E N D : 1 Siloz 2 Extractor 3 Degazor 4 Transport pneumatic 5 Cazan 6 Multiciclon 7 Ventilator gaze 8 Co de fum

Sursa: UE, INL, 2005

Fig. 4.11 Instalaie de ardere, cu arderea n suspensie 4.3.2 Tehnologii de gazeificare Gazeificarea biomasei este un proces de conversie complet n gaz, utiliznd ca mediu de gazeificare aer, oxigen sau abur. Gazeificarea biomasei se realizeaz prin dou metode principale:

Gazeificarea termic utiliznd aer, oxigen, abur sau amestecul acestora la temperaturi de 0 cca 700 C; Gazeificarea biochimic utiliznd micro-organisme la temperatura ambientului i n condiii anaerobice.

Pentru gazeificarea lemnului au fost dezvoltate i aplicate trei tipuri principale de reactoare de gazeificare: -gazogene cu pat fix -gazogene cu pat fluidizat -gazogene cu curent ascendent 4.3.3 Sisteme pentru producerea de energie electric

-Turbin cu abur -Turbine cu gaze Motor cu ardere intern Motor Stirling

Tehnologii de piroliza utilizeaza echipamente:

4.3.4 Sisteme de piroliz a biomase.Variante tehnologice pentru piroliza

Tehnologie Timp de reziden?? Rata de ?nc?lzire Temperatura ?C Produse Carbonizare zile Foarte sc?zut? 400 Mangan Conventional? 5-30 min Sc?zut? 600 Ulei, gaz,

mangan Rapid? 0.5-5s Foarte ridicat? 650 Bio-ulei Aprindere cu combustibil lichid