Referat pepiniera

8/12/2019 Referat pepiniera

1/12

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

ANUL II SILVICULTURA

REFERAT

INFIINTAREA UNEI PEPINIERE

STUDENT:

SICOE ADRIANA

CRAIOVA 2011


2/12

TEMA REFERATULUI:

Pentru satisfacerea nevoilor de puieti pe specii si sortimente in vederea executarii

lucrarilor anuale de impadurire din cuprinsul Ocolului Silvic Amaradia, se va infiinta o

pepiniera forestiera.

In vederea rezolvarii acestei probleme, trebuie solutionate urmatoarele aspecte:

1.Alegerea loculu ! "ere#ulu $e#"ru a%$la!area $e$#ere

La stabilirea amplasamentului se va tine seama de particularitatile climatului regional

determinate de relief, in functie de care se va opta pentru formele de relief sau fractiuniale acestora ce se caracterizeaza printr-un climat local mai bland.

erenul destinat pepinierei trebuie sa fie plan, asezat si usor inclinat !"-#O$ pentru a fi

asigurat drena%ul natural rapid al apelor in exces si mecanizarea complexa a proceselor

te&nologice de producere a puietilor.

Pe de alta parte, solul din cuprinsul terenului ales pentru pepiniera, prin componente,

insusiri si procese pedogenetice, este indicat sa fie de fertilitate cel putin mi%locie in

raport de cerintele ecologice ale speciilor pentru care urmeaza sa se produca material deplantat. In principiu, sub acest aspect, se prefera terenuri cu sol zonal, de textura mi%locie,

profund, reavan si bogat in substante minerale nutritive usor accesibile culturilor depuieti.

In plus, terenul pentru pepiniera trebuie sa fie usor accesibil prin reteaua existenta de

drumuri, sa fie plasat in apropierea unor localitati si sa dispuna in imediata vecinatate deo sursa permanenta de apa.

Pentru fiecare pepiniera, aflata fie in faza de proiectare fie in exploatare, secompleteaza un document tipizat ! 'isa pepinierei$ in care se inscriu elemente referitoare

la situatia administrativa, la localizarea fito-geografica, unele caractetistici ale reliefului

si solului, respectiv, ale regimului principalilor factori macroclimatici.

2.S"a&lrea #ece!arulu a#ual 'e $ue"( $e !$ec ! !or"%e#"e $e#"ru

%$a'urr cure#"e $r# $la#"a"

E)e%$lul 1a: (onform planurilor decenale de regenerare din teritoriul deservit de o

pepiniera, urmeaza sa fie impadurite anual ")* de &a. cu puieti apartinand urmatoarelor


3/12

specii: cer !puieti de talie mica$ + pe * din suprafata totala de impadurit si garnita

!puieti de talie mica$ + pe * din suprafata.

esimea puietilor la &ectar in lucrarile de impadurire !conform recomandarilor

din Instructiuni te&nice pentru compozitii, sc&eme si te&nologii de regenerare a

padurilor:"/01$ este de *** puieti2&a pentru cer si garnita. 3ecesarul de puieti pespecii si sortimente este calculat in abelul ".

Calculul #ece!arulu 'e $ue" $e !$ec

abelul "

(ompozitia

deimpadurire

Ponderea in

suprf. deimpadurit

S.anuala

totala deimpad.!&a$

S.anuala

de impad.pe sp.!&a$

esimea de

instalarepuieti2&a

3ecesarul

anual depuieti !buc.$

*(e * ")* 4* *** #******5a * 4* *** #*****

*. D%e#!o#area !u$ra+e"e $e$#ere

imensionarea exacta a suprafetei pepinierei este posibila numai daca se cunosc

principalii parametri culturali pe specii si te&nologii de lucru si anume: numarul

!necesarul$ de puieti pe specii si sortimente de produs anual, varsta de recoltare a

puietilor, indicele de productie si sistemul de asolament adoptat in cazul pepinirelorpermanente.

3umarul de puieti !3$ necesari anual pe specii si sortimente, se stabileste plecand

de la prevederile planului de regenerare. Pe langa acest necesar de puieti pentru

impaduriri curente, in multe pepiniere permanente se produc suplimentar puieti

folositi adeseori in afara fondului forestier, cum ar fi, spre exemplu:pentru plantatii inaliniamente, perdele de protectie, spatii verzi, impadurirea terenurilor alunecatoare si

puternic erodate din fondul agricol, etc.

6arsta puietilor !v$ reprezinta intervalul de timp exprimat in ani, in care puietii

cresc si se dezvolta in pepiniera pana cand devin apti de plantat. Acest parametru seasimileaza cu ciclul de productie stabilit pe puieti, care poate fi diferit de la o speciela alta in cadrul aceleasi te&nologii de lucru.

Indicele de productie !n$ exprima numarul minim de puieti apti de plantat, care

trebuie obtinut in pepiniera pe unitatea de suprafata m), &a, etc$, la atingerea varsteiplanificate pentru recoltare !v$. Pentru conditiile din tara noastra, s-au stabilit

experimental indicii de productie separat pe specii si principalele te&nologii de


4/12

producere a puietilor. Spre exemplificare, in tabelul ) se prezinta valorile indicilor de

productie utilizati in dimensionarea suprafetei pepinierei pentru cateva specii mai

importante de rasinoase si foioase.

In cazul pepinierelor permanente, cu durata nederminata de exploatare, pentru

evitarea degradarii solului si epuizarii lui in elemente minerale nutritive, culturile depuieti alterneaza pe una si aceeasi suprafata cu lucrari speciale vizand ameliorarea

insusirilor fizico-c&imice ale solului. Aceasta alternanta constitue unul din principiile

de baza ale exploatarii durabile, la parametrii superiori, a terenurilor cultivate prinaplicarea asolamentului.

Asolamentul precizeaza printre altele, numarul de ani, in care, pe aceeasi

suprafata, culturile forestiere alterneaza cu lucrari speciale de ameliorare si carereprezinta asa numitul ciclu de productie-ameliorare .

(iclul de productie !c$ este dat de numarul anilor in care suprafata de cultura este

efectiv ocupata cu puieti, durata acestuia fiind egala cu varsta puietilor sau unmultiplu de varsta !ciclul de productie pe puieti egal cu cel mai mic multiplu comun

al varstei puietilor produsi prin aceeasi te&nologie$.

(iclul de ameliorare !a$ este perioada de timp !ani$ in care unitatea de cultura,

dupa recoltarea puietilor, este supusa lucrarilor speciale pentru refacerea fertilitatiisolului. In practica culturilor de pepiniera din tara noastra aceasta perioada este de un

an.

ata fiind intreruperea, de regula timp de un an, a procesului de producere apuietilor, pentru pepinierele permanente suprafata din camp efectiv ocupata de puieti

se mareste cu ec&ivalentul raportului dintre anii perioadei de ameliorare !a$ si anii

perioadei de cultura a puietilor !c$ asa dupa cum rezulta si din formula de mai %ospentru calculul suprafetei:

S 73 x v 8 a x 3 x v n c n !)$,

Prin urmare, formula de calcul a suprafetei in camp, in cazul pepinierelor

permanente este:

S 7 3 x v! " 8 a2c$

n !#$,

in care:

b,3,v,n + au aceeasi semnifricatie de la formula !"$9 a + ciclu de ameliorare !ani$9

c + ciclu de productie pe suprafata unitatii de cultura !ani$.


5/12

Intrucat parametrii culturali care intra in calculul suprafetei !3,v,n$ variaza de la

specie la specie, formula de calcul se aplica separat pe specii, iar valorile se insumeaza pe

te&nologii de lucru care, la randul lor, prin cumulare, dau suprafata efectiv cultivabila apepinierei.

E)e%$lul 1&:pentru producerea puietilor de foioase !(e si 5a$ de talie mica seadopta te&nologia semanaturilor in camp.

(alculul suprafetei de cultura se face pe te&nologii de producere a puietilor si

specii in tabelul #. 3ecesarul de puieti s-a determinat in subcapitolul precedent, iar indiciide productie si varsta se adopta pe specii din normative si recomandari te&nice pentru

pepiniere, in functie de te&nologia adoptata. (iclul de productie !c$ pentru puietii produsi

prin aceeasi te&nologie se calculeaza ca cel mai mic multiplu comun al varstelor puietilor,

iar ciclul de ameliorare !a$ este de " an.

Calculul !u$ra+e"e 'e cul"ura $e "e,#olog 'e $ro'ucere a $ue"lor ! !$ec

abelul #

e&n.de

producere

a puietilor

Sectia

de

cultura

Specia 3

!buc.$

n

buc.2m)

buc.2&a

v

!ani$

c

!ani$

a

!ani$

Supra

fata

!m)$

Semanaturi

in camp

Sem. in

campfoioase

(e #***** ***** ) ) " ))**

5a #***** ***** ) ) " ))**

La suprafata de cultura se va adauga suprafata auxiliara, reprezentata prin reteaua

interna de drumuri si de cai de acces la unitatile de cultura, suprafata destinata diferitelorconstructii, suprafete cu alte destinatii, etc.

Suprafata auxiliara se stabileste ulterior, pe baza planului de situatie al pepinierei

ce se va elabora la scara de ":"***-":)***, in functie de optiunile adoptate privindorganizarea terenului in pepiniera.

-. Orga#area "ere#ulu '# $e$#era

'orma pepinierei este conditionata in mare masura de configuratia terenului ales.In principiu, pepinierele trebuie sa se inscrie in forme geometrice regulate, care sa

permita impartirea si folosirea rationala a intregii suprafete si sa inlesneasca mecanizarea

maxima a proceselor te&nologice de productie. Plecand de la principiul cuprinderii

suprafetei intr-un perimetru cat mai mic, ideal ar fi ca pepiniera sa aiba forma de patratsau dreptung&i cu raportul latime-lungime cat mai aproape de unitate.


6/12

erenul pepinierei cuprinde in cea mai mare parte campul de cultura, in care

materialul de plantat, pentru cele mai multe specii, se obtine in conditii naturale de

mediu. (&iar si in cazul cand se recurge la spatii adapostite intr-o prima faza de crestere,desavarsirea formarii puietilor se realizeaza, in urma repicarii lor, tot in campul de

cultura. Prin urmare, campul de cultura ramane, indiferent de te&nologie, partea

principala din suprafata unei pepiniere, de pe care se obtin puieti apti de plantat pentrutoate speciile forestiere cultivate.

upa stabilirea prin calculul de dimensionare a suprafetei efectiv cultivabila,terenul din pepiniere este %udicios organizat pe te&nologii de lucru si impartit pe unitati de

cultura. In pepinierele permanente, in care se produc puieti prin mai multe te&nologii,

fiecare cu un anumit specific de reproducere a speciilor, pe terenul pepinierei se

delimiteaza asa numitele sectii de cultura, pentru fiecare te&nologie in parte, cu suprafatarezultata din calculul de dimensionare. (a urmare, intr-o pepiniera permanenta cu profil

complex, se constitue dupa caz sectii de semanaturi in camp, butasiri in camp, altoiri,

repica%, etc.

La randul lor, sectiile de culturi se impart in sole sau campuri de asolament.

Pentru a produce an de an numarul de puieti si sortimente, indiferent de te&nologie,numarul solelor trebuie sa fie egal cu numarul anilor din ciclul de productie-ameliorare

!a8c$ din formula de calcul a suprafetei. Sola este unitatea de cultura pe care se produc

puietii tuturor speciilor pentru care s-a adoptat aceeasi te&nologie de lucru. La instalare,culturile de puieti se grupeaza pe specii si, eventual, proveniente, alcatuind asa numitele

loturi de cultura prin care se asigura continuitatea si se conserva identitatea loturilor de

material biologic de multiplicare !seminte, butasi, altoaie, etc.$ de care se va tine seama la

distribuirea materialului de plantat necesar impaduririi diverselor suprafete din cuprinsulteritoriului deservit de pepiniera.

In cazul pepinierelor mari, sola se imparte, la randul ei, in subunitati denumitetarlale iar acestea, daca este cazul, in tablii. In pepinierele mici si unele pepiniere mi%locii

unitatea de cultura ramane sola, care indeplineste rolul de tarla. In pepinierele volante

instalate sub adapost, unde se cultiva puieti de specii mai delicate !brad,fag, etc.$ solele seimpart in tablii pe suprafata carora se amena%eaza straturi,stratul fiind unitatea elementara

de suprafata pe care se desfasoara procesul de producere a materialului de plantat.

Pentru unitatile de cultura !sola, tarla, tablie$ se adopta forma dreptung&iulara,ideal avand raportul de ":) intre latime si lungime. In vederea atingerii unui randament

ridicat de utilizare a timpului in executarea mecanizata a diverselor operatii ale procesului

te&nologic, lungimea tarlalei se recomanda sa fie de cel putin )**-)* m, iar latimea pe%umatate din lungime !"**-") m$. Avand in vedere dimensiunile mentionate, se intelege

de ce in unele pepiniere sola nu se mai imparte in subunitati, aceasta indeplinind rolul de

tarla. abliile, ca subunitati de cultura, au lungimea egala cu latimea solei sau tarlalei,latimea fiind, de asemenea, %umatate din lungime. (a regula, tabliile se delimiteaza numai

atunci cand se recurge la te&nologia de producere a puietilor la strat.


7/12

Straturile, ca unitati de cultura elementare, au latimea de ","*-",)* m si lungimea

de "-)* m, egala cu latimea tabliilor. ;le sunt separate prin poteci late de #*-* cm,

fiind incluse in suprafata cultivabila.

E)e%$lul 1c: Suprafata de cultura pe sectii !te&nologii de producere a puietilor$

rezulta prin insumarea suprafetelor tuturor sectiilor de cultura rezulta suprafata totala decultura a pepinierei. Suprafata solei rezulta prin impartirea suprafetei sectiei de cultura la

numarul de sole !egal cu numarul de ani din ciclul de productie-ameliorare$, iar

dimensiunile acesteia se calculeaza tinand cont de raportul dintre lungimea !L$ si latimea!l$ solei: L7) l.

Su$ra+a"a "o"ala a $e$#ere $e !ec" 'e cul"ura ! !ole

abelul

e&n.de

prod. apuietilor

Sectia

decultura

Supr.

totala!m)$

3r. ani din

ciclul deprod-amelio!a8c$

3r.

desole

Suprf.

solei!m)$

imsiuni

L!m$

sola

l!m$

Semana-turi

in camp

Semana-turi

in camp

** )8" # "0##,# "1),) 04,")

Suprafata totala

de cultura

**


8/12

Pentru protectia culturilor impotriva daunatorilor animali, pepinierele se

impre%muiesc. O impre%muire eficienta si preferata pentru pepinierele permanente este

cea din plasa de sarma cu oc&iuri de x cm, intinsa pe stalpi de lemn, metal sau beton,situati la distante de ), m. Asemenea impre%muiri au avanta%ul ca apara pepinierele de

animale mari si mici, fara sa umbreasca culturile sau sa impiedice circulatia aerului.

In cuprinsul pepinierelor se rezerva suprafete necesare amplasarii unor instalatii si

constructii gospodaresti. 3umarul si destinatia acestora depinde de marimea si importanta

pepinierei. Intr-o pepiniera mare centrala sunt deseori necesare cladiri pentruadministratie, amena%are si dotare de laboratoare si locuit. (apacitatea acestora se

stabileste in functie de numarul personalului te&nic si al muncitorilor permanenti. Sunt

necesare, de asemenea, suprafete pentru amplasarea unor remize de masini, utila%e si

ve&icule, ateliere de reparat, depozite de seminte si puieti, solarii, rasadnite si sere,magazii sau adaposturi pentru sortarea si ambalarea puietilor, compostiere, bazin de apa

si instalatii de irigat, etc.

/. S"a&lrea a!ola%e#"ulu ! a$lcarea ace!"ua # $e$#era

Asolamentul reda repartitia culturilor in spatiu, in tot cuprinsul terenului de

cultura si succesiunea lor in timp, intr-un ciclu de productie-ameliorare. Asolamentul

presupune, pe de o parte, rotatia speciilor cultivate pe una si aceeasi suprafata !sola$ si pede alta parte, alternarea periodica a lucrarilor de cultura a puietilor cu cele speciale de

ameliorare a solului.

Asolamentul este, totodata, cea mai eficace si eficienta masura de lupta impotrivaburuienilor, impotriva unor boli si daunatori biotici si abiotici.

In concluzie, notiunii de asolament i se acorda in prezent un continut mult mailarg, atribuindui-se numeroase roluri. Astazi, asolamentul nu reda numai rotatia si

succesiunea culturilor in timp si spatiu, ci este considerata ca una din cele mai importante

masuri agrote&nice de mentinere si sporire a fertilitatii solului, de combatere a bolilor,daunatorilor si buruienilor, de lucrare, intretinere si ameliorare a solului prin aplicarea de

ingrasaminte, amendamente, irigatii, etc. Prin urmare, asolamentul in pepiniera reda

succesiunea in timp si spatiu a culturilor de puieti, insotita de ansamblul corespunzator al

operatiilor de lucrare, ingri%ire si ameliorare a insusirilor fizico-c&imice si biologice alesolului, ansamblu care asigura cresterea fertilitatii si implicit sporirea cantitativa si

calitativa a recoltelor de puieti.

In pepinierele forestiere permanente, asolamentul se aplica diferentiat, in functie

de conditiile climato-edafice, marimea si importanta pepinierei, natura culturilor, etc. e

regula, pentru fiecare pepiniera sau sectie de cultura se adopta un anumit sistem deasolament, care reda succesiunea in timp si spatiu a culturilor si a lucrarilor de

ameliorare.


9/12

Pentru adoptarea unui sistem unic de asolament la nivel de te&nologie sau sectie

de cultura, se pune conditia ca ciclul de productie pe suprafata !c$ sa fie ca durata egal

sau un multiplu al varstei de recoltare a puietilor !v$. Prin urmare, intr-un ciclu deproductie pe suprafata se pot obtine una, doua sau c&iar trei recolte de puieti in functie de

varsta lor de recoltare, de pe aceeasi suprafata de cultura !sola$.

Pe aceeasi sola se cultiva puieti pentru toate speciile la care s-a adoptat o

te&nologie unica de producere a materialului de plantat !semanaturi, butasiri, etc.$. An de

an, pe una din sole se inc&eie concomitent ciclurile de productie pe puieti !v$ si pesuprafata !c$. (a urmare, se recolteaza materialul de plantat in cantitatea planificata

!exprimata in numar de puieti apti de plantat-3$ si pentru care s-a dimensionat suprafata

necesara, iar sola este trecuta in ameliorare. In practica culturilor in pepinierele silvice

din tara noastra se adopta in general sisteme de asolament cu ciclu de ameliorare de unan.

In perioada de ameliorare, atentie deosebita se acorda lucrarii solului, care este

principala componenta a asolamentului, motiv pentru care sistemul de asolament capatadenumirea dupa sistemul de pregatire a solului. Se disting astfel, in cazul culturilor din

pepiniera, doua tipuri de asolament: sistemul de asolament cu ogor negru, respectivsistemul de asolament cu ogor ocupat.

Asolamentul cu ogor negru se adopta in mod cu totul exceptional numai in regiuni

secetoase si atunci cand solul este puternic napadit de pir si alte buruieni de carantina. ;lofera posibilitatea combaterii integrate a buruienilor, pe cale mecanica prin epuizare si pe

cale c&imica prin aplicarea erbicidelor.

(el mai raspandit si des aplicat in pepinierele forestiere este asolamentul cu ogorcultivat, timp de un an, cu plante leguminoase.

Sistemul de asolament prevazut cu ogor cultivat timp de un an cu planteleguminoase se recomanda cu precadere intrucat prezinta multiple avanta%e. (ulturile de

leguminoase, folosite ca ingrasaminte verzi, au un efect ameliorativ complex asupra

solului. Aceasta complexa ameliorare de natura biologica este greu de realizat prin altemi%loace. In acelasi timp, asolamentul cu ingrasamant verde este accesibil, ieftin si ofera

posibilitatea aplicarii lui pe scara larga, mai ales in pepinierele din regiunile de deal si

munte, acolo unde ingrasamintele organice sunt mult mai necesare.

Leguminoasele folosite in lucrarile de ameliorare trebuie sa fie putin pretentioase

fata de sol si sa asigure o cantitate mare de masa verde, bogata in elemente nutritive si

mai ales in azot. Pentru pepinierele forestiere, cele mai indicate specii de leguminoasesunt:lucerna galbena !>edicago falcata$, sparceta !Onobr?c&is viciaefolia$, lucerna

obisnuita !>edicago sativa$, trifoiul rosu !rifolium pratense$, trifoiul marunt !>edicago

lupulina$, seradela !Ornit&opus sativus$, lupinul peren !Lupinus pol?p&?llus$, mazaric&eaparoasa !6icia villosa$, etc.

6ara, in conditii mai secetoase si terenuri puternic imburuienite, inainte de

inflorire, culturile de leguminoase se tavalugesc si se maruntesc prin discuire, apoi se


10/12

ingroapa in sol prin aratura, iar sola se trateaza in continuare ca ogor negru. e cele mai

multe ori insa, prima recolta se coseste si se imprastie uniform pe suprafata terenului,

spre a contribui la ingrasarea solului sau se foloseste ca materie prima la preparareacompostului. (eea ce mai creste ulterior se incorporeaza in sol odata cu aratura de

toamna.

upa stabilirea sistemului de asolament, in functie de parametrii culturali

mentionati mai sus, se intocmeste pentru fiecare sectie de cultura planul de asolament

!vezi ;xemplul "d$.

E)e%$lul 1': In figura " se prezinta grafic planuri de asolament cu # sole !sectia

de semanaturi in camp la foioase$, cu sistem de pregatire si lucrare a solului in sistem cu

ogor ocupat !Iv$.3umarul solelor este egal cu numarul anilor din ciclul de productie-ameliorare !a8c$ iar

ciclul de productie pe suprafata !c$ la nivel de sectie de cultura este egal cu cel mai mic

multiplu comun al varstelor puietilor !v$ din sectia respectiva, in vederea asigurarii

continuitatii producerii necesarului annual de puieti.

e retinut ca intrarea solelor in productie se face cu un decala% de un an, una fatade cealalta, fapt ce determina in primul ciclu de productie-ameliorare, incepand cu sola a

doua, o perioada de tranzitie !$. Abia la intrarea in al doilea ciclu, toate solele sectiei

sunt in productie potrivit cu sistemul de asolament adoptat. Intrarea in productie a solelorcu decala%ul de un an este obligatorie, deoarece numai in acest mod se poate asigura an de

an productia de puieti necesari impaduririi teritoriului pentru care se infiinteaza pepiniera.

Pentru respectarea unui principiu de baza al asolamentului- rotatia culturilor peuna si aceeasi suprafata- la reluarea unui nou ciclu de productie trebuie sa se evite pe cat

posibil instalarea aceleasi specii pe fractiunea de sola unde s-au obtinut de%a puieti in

ciclul anterior.

Pera%e"r cul"ural

Sectia de

cultura

Specii v

!ani$

a

!ani$

c

!ani$

3r.

sole

Sortiment

puieti

Semanaturi

in campfoioase

(e ) " ) # alie mica

cu radaci-na nuda

5a ) " ) #


11/12

Pla# 'e a!ola%e#" cu * !ole $e#"ru "e,#ologa !e%a#a"ur # ca%$( !$ec +ooa!e

A#ul Sola

I II III

)*"" (e,5a-"an Iv )*") (e,5a-) ani (e,5a-" an Iv

)*"# Iv (e,5a-)ani (e,5a-"an

)*" (e, 5a-"an Iv (e,5a-)ani

)*" (e,5a-) ani (e,5a-"an Iv

)*"4 Iv (e,5a-)ani (e,5a-"an

. Ela&orarea $la#ulu 'e !"ua"e al $e$#ere

upa dimensionarea suprafetei de cultura cu respectarea principiilor avute in

vedere la organizarea terenului se trece intr-o prima etapa la sc&itarea de principiu pe

&artie a amplasamentului sectiilor si celorlalte spatii cu destinatii speciale din pepiniera.In acest sens se au in vedere urmatoarele aspecte: !i$ amplasarea pe teren a sectiilor de

cultura sa excluda posibilitatea stan%enirii reciporce a culturilor, !ii$ pe langa sectiile de

cultura sa se rezerve spatii cu alte destinatii !sediu, remiza, depozit, magazie, laborator,sectie de plante mama, rac&itarii, mini-gradina dendrologica, etc.$ amplasate astfel incat

sa se realizeze un ansamblu care sa asigure o exploatare cat mai rationala a pepinierei,

!iii$ obtinerea unei forme regulate !de preferat patrat$ a pepinierei.

Pe baza acestei sc&ite se trece ulterior la elaborarea la o scara convenabila pe&irtie milimetrica a planului de situatie al pepinierei. Pentru fiecare sectie se vor amplasa

la scara solele si subunitatile acestora !daca este cazul$, astfel incat fiecare sola sa aiba celputin trei laturi de acces. ot la scara se vor amplasa si drumurile, avand in vedere tipul

fiecarui drum si latimea acestuia iar in final se vor amplasa celelalte spatii incluse in

suprafata pepinierei.

upa elaborarea planului de situatie al pepinierei se va face recapitulatie pe

categorii de suprafete: !i$ suprafata de cultura !pe sectii$ rezultate din calculul prininsumarea suprafetelor sectiilor si !ii$ suprafata auxiliara !drumuri, sediu, depozit, remize,

etc.$ rezultata prin calcul de pe planul de situatie. @lterior se insumeaza aceste suprafete

rezultand suprafata totala a pepinierei.

I. Suprafata in cultura !Sc$:

Semanaturi in camp, foioase: !"1),) x 04,")$ x # sole 7 ** m)7 ari

otal suprafata in cultura: Sc 7** m)7 ari

II. Suprafata auxiliara:

a$ rumuri !Sd$


12/12

- rumuri principale: m x !04,")m 8 04,")m 8 04,")m$ 7 "*##,m

- rumuri secundare: )m x !"1),)m 8 "1),)m$ 7 400,/4m

- rumuri perimetrale: #m x !04,")m 8 04,")m 8 04,")m 8 "1),)m 8 "1),)m$ 7"0*0,)m.

otal suprafata drumuri: "*##,m 8 400,/4m 8 "0*0,)m 7 ##*,/)m)7 #,#" ari.

b$Alte suprafete !a$: Sediu 8 epozit 8 Spatii verzi: "",#1 m)7 "",ari.

To"al !u$ra+a"a $e$#era: S"o" Sc S' Sa -314(* %2

Per%e"rul 5P6 143(2-% ) 2 24-(*% ) 2 */7(-7% /-7(42% 304(2 %2

I#'cele 'e +or%a 5I+6 l8L 143(2-824-(*0(/

I#'cele 'e e)$loa"are9 S Sc8S"o" ) 100 30(/

Prin raportarea suprafetei in cultura la suprafata totala a pepinierei se obtine

indicele de exploatare a pepinierei, care trebuie sa fie mai mare de *,0. e asemenea se

calculeaza perimetrul pepinierei ! prin insumarea lungimii laturilor acesteia$ iar in cazul

pepinierelor cu forma de patrulater regulat se calculeaza indicele de forma ca raportdintre latimea si lungimea laturilor pepinierei, in cazul ideal !forma patrata, perimetru

minim$ acest indice avand valoare unitara.

Referat pepiniera

Documents

Transcript of Referat pepiniera