Tehnologia de Obtinere a Puietilor in Pepiniera

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI –aMODULUL:

TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A PUIEŢILOR ÎN PEPINIERE

DOMENIU: SILVICULTURĂNIVEL: 2CALIFICARE: PĂDURAR

Material elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a Sistemului de invăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

Martie 2009

AUTOR: ing. Cuciurean Alina – Colegiul Silvic “Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

3

Cuprins

Competenţe…………………………………………………………………………..….5

Informaţii privind specificul agenţilor economici……………………………………..6

Modalitatea de organizare a practicii…………………………………………………7

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a

muncii…………………………………………………………………………………….9

Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii………………...11

Fişă de lucru. Determinarea purităţii unui lot de seminţe………………………….12

Fişă de lucru. Determinarea masei a 1000 de seminţe…………..........................14

Fişă de lucru. Determinarea însuşirilor germinative ale seminţelor forestiere………………………………………………………………………………..15Fişă de lucru. Determinarea germinaţiei tehnice a seminţelor forestiere.............16

Studiu de caz.Determinarea capacităţii de răsărire a seminţelor….....................18

Fişă de observaţie a procesului de recoltare a seminţelor forestiere…...............19

Fişa de observaţie a procesului de pregătire mecanizată a solului.....................20

Fişa de observaţie a procesului de fertilizare a solului ………………..................21

Studiu de caz.Prelucrarea conurilor de răşinoase în uscătorii…….....................22

Studiu de caz.Prelucrarea seminţelor de răşinoase…………………...................23

Studiu de caz .Utilaje necesare pentru obţinerea puieţilor în pepinieră…...........24Portofoliu de practică……………………………………………………...................25

Proiectul…………………………………………………………………….................26

Organizarea evaluării…………………………………………………………………28

Anexe

ANEXA1 -CONVENŢIE CADRU privind efectuarea stagiului de pregătire practică

în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi

tehnic…………………………………………………………………………………...30

ANEXA2 - Fişa de evaluare a stagiului de practică……………...........................38

Bibliografie……………………………………………………………………………...39

4

Competenţe:

In cadrul desfăşurării practicii comasate, elevii vor aplica lucrări

mecanizate de obţinere a seminţelor forestiere

După recoltarea seminţelor forestiere, le vor selecta,

determinând calitatea acestora, grupându-le pe clase de calitate

Elevii vor executa mecanizat lucrările solului şi toate lucrările de

instalare a culturilor în pepinieră

După răsărirea culturilor, elevii vor aplica lucrările de îngrijire a

culturilor în pepiniere, pe cale mecanizată

5

Informaţii despre specificul agenţilor economici

Practica se va desfăşura în unităţile silvice în care se vor executa în anul

respectiv lucrări prin care elevii vor putea dobândi competenţele specificate în

standardele de pregătire profesională .

Unităţile silvice la care se va efectua stagiul de practică efectuează

următoarele lucrări:

- Producere de seminţe forestiere şi puieţi

- Lucrări îngrijire şi conducere a arboretelor

- Lucrări de exploatare a masei lemnoase

- Lucrări de recoltare de produse accesorii

- Lucrări de protecţie şi combatere a dăunătorilor forestieri

- Lucrări de gestionare şi recoltare în fondul de vânătoare

Agenţii economici din domeniul silvic efectuează lucrările pe teritoriul fondului

forestier naţional. Munca se desfăşoară în aer liber în perimetrul pepinierelor

forestiere sau în pădure.

Departamentele în care se va efectua practica sunt următoarele:

- Fond forestier

- Paza şi protecţie

- Producţie

- Cultură şi investiţii

Facilităţile oferite de agentul economic elevilor aflaţi în practică pot fi

următoarele:

- Cazare în cantoanele silvice sau în cabanele de vânătoare pe perioada

practicii

- Cel puţin o masă pe zi

- Produse accesorii ale pădurii

6

Informaţii privind obligaţiile şi responsabilităţile agentului economic la care se

va desfăşura stagiul de pregătire practică se găsesc precizate în convenţia cadru

din anexa 1.

Modalitatea de organizare a practicii

Acest modul va fi parcurs sub formă de practică comasată sub îndrumarea

maiştrilor instructori şi a şefilor de lucrări ai agenţilor economici la care se

efectuează practica. Fiecare şcoală va adapta programa pentru acest modul în

funcţie de condiţiile locale şi de opţiunea pentru anumiţi agenţi economici , dar se

va urmări formarea aceloraşi competenţe tehnice şi abilităţi cheie din Standardul

de Pregătire Profesională.

Prin programa de la nivelul 2, elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi

cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, iar unii dintre

aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. Noii angajaţi vor putea

desfăşura sarcini de supraveghere, coordonare, execuţie şi planificare a

lucrărilor de regenerare, îngrijire şi conducere a arboretelor, de producere a

puieţilor forestieri. De asemenea vor dobândi abilităţi cheie de lucru în echipă, de

respectare şi aplicare a normelor de igienă şi securitate a muncii, de asigurare a

calităţii .

Modulul de practică comasată Tehnologia de obţinere a puieţilor în

pepiniere a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică generală

Tehnologia de obţinere a puieţilor în pepiniere şi pe baza unităţilor de

competenţă pentru abilităţi cheie Igiena şi securitatea muncii şi Asigurarea

calităţii prevăzute în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 2 de

calificare .

Modulul Tehnologia de obţinere a puieţilor în pepiniere va fi parcurs în

cadrul celor 240 de ore de practică comasată în cadrul anului de completare din

clasa a XI-a . Fiecare şcoală va adapta programa în funcţie de condiţiile locale şi

de opţiunea pentru anumiţi agenţi economici, dar se va urmări formarea aceloraşi

competenţe tehnice şi abilităţi cheie din standardul de pregătire profesională.

7

Modulul Tehnologia de obţinere a puieţilor în pepiniere ocupă poziţia a

şaptea în cadrul curriculumului pentru clasa a XI-a, iar competenţele dobândite

sunt relevante pentru obţinerea calificării de Pădurar.

Unităţile de competenţă pentru abilităţile cheie Igiena şi securitatea muncii

şi Asigurarea calităţii vor fi tratate complet şi evaluate în cadrul acestui modul.

Agentul economic va cunoaşte conţinutul programei şi va participa alături de

reprezentanţii şcolii la evaluarea competenţelor descrise în standardele de

pregătire profesională şi în curriculum .

8

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate

a muncii

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare.

Ca urmare, conform dispoziţiilor legii 319/2006, practicantul beneficiază

de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării

stagiului de pregătire practică

În timpul lucrului, elevii păstreză o distanţă care să nu permită

accidentarea cu uneltele pe care le mânuiesc

La plivitul culturilor, elevii vor fi dotaţi cu genunchiere, mănuşi şi unelte

corespunzătoare.

Manipularea puieţilor cu ghimpi în timpul scosului, sortatului, număratului

şi legatului în snopi se execută cu mănuşi de protecţie

Fiecare pepinieră se dotează cu o trusă sanitară şi medicamente

prevăzute în baremul în vigoare

Substanţele chimice – îngrăşăminte, erbicide, arboricide - se depozitează

în încăperi special amenajate, separate de clădirile de locuit şi încuiate.

Incăperile respective trebuie să fie uscate şi ferite de umezeală. Nu este

permisă depozitarea în aceste încăperi a alimentelor şi furajelor.

In timpul manipulării şi împrăştierii substanţelor chimice, elevii trebuie să

fie dotaţi cu echipament de protecţie adecvat. Elevilor le este interzis să

mănânce sau să bea în timpul lucrului cu substanţe chimice. După

manipularea şi administrarea substanţelor chimice, elevii respectivi trebuie

să se spele pe mâini şi pe faţă cu apă şi săpun. Erbicidele nu se lasă fără

pază pe teren

În cazul lucrărilor mecanizate se verifică dacă maşinile sunt cuplate corect

la tractor şi bine asigurate

Remedierea defecţiunilor, efectuarea reglajelor, desfundarea organelor de

lucru sunt interzise în timpul funcţionării agregatului

9

Pe terenurile înclinate se lucrează până la panta maximă prescrisă pentru

agregatul respectiv, iar întoarcerile se execută cu cea mai mare atenţie

La maşinile antrenate de la priza de forţă a tractorului se verifică starea şi

reglarea cuplajelor şi dacă apărătoarele de protecţie ale transmisiei sunt

montate corect.

Se vor respecta regulile de tehnică a securităţii muncii la irigarea culturilor

prin aspersiune, în special la folosirea grupurilor electrogene şi de

pompare, la manipularea şi depozitarea combustibililor şi lubrifianţilor.

10

Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

Instrumentele de lucru ale elevului care se impun pentru parcurgerea practicii

la modulul „Tehnologie obţinere a puieţilor în pepiniere” sunt fişa de observaţie,

fişa de lucru, studiul de caz, proiectul şi portofoliul.

Aceste instrumente de lucru vor fi completate în teren, în timpul sau după

executarea unor lucrări care fac obiectul practicii pentru celelalte module

corespunzătoare calificării „Pădurar”.

În unele cazuri se impune rezolvarea instrumentelor de lucru de către elev de

pe poziţia de observator al executării unor lucrări din anumite sectoare de

activitate.

11

Fişă de lucru

Determinarea purităţii unui lot de seminţe

☺ Pentru acest exerciţiu, ai nevoie de seminţe, o riglă şi un cântar.

1. Alege un lot de seminţe din cele recoltate de tine. Notează specia, data şi locul de unde

au fost recoltate aceste seminţe.

2. Din acest lot de seminţe, alcătuieşte proba pentru determinarea calităţii seminţelor,

utilizând metoda diagonalelor.

3. Cântăreşte proba de seminţe. Notează cu b cantitatea obţinută. (în grame)

4. Separă seminţele pure de impurităţi.

Atentie! Impurităţile reprezintă: seminţe evident vătămate mecanic, seminţele altor specii,

materiile inerte ( resturi de aripioare, frunze, pământ), insecte vii sau moarte, etc .

5. Cântăreşte seminţele pure. Notează cu a cantitatea obţinută. (în grame)

6. Aplică formula de calcul a purităţii.

P= (a/b) x 100 (%)

7.Incadrează lotul de seminţe în una din cele trei clase de calitate, conform tabelului de mai

jos.

Tabelul 1

Nr.

crt.

Denumirea ştiinţifică Denumirea

populară

Calitatea Puritatea Germinaţia

tehnică

Masa a

1000 seminţe

1. Abies alba Brad IIIIII

969490

352520

65,0055,0045,00

2. Larix decidua Larice IIIIII

959085

453020

6,005,505,00

3. Picea abies Molid IIIIII

959085

857050

7,506,505,50

4. Pinus nigra Pin negru IIIIII

989490

856550

22,0019,0017,00

5. Pinus sylvestris Pin silvestru IIIIII

969288

958050

7,006,006,00

6. Acer plataniodes Paltin de câmp I 96 - 156,00

12

IIIII

9390

--

126,0095,00

7. Acer pseudoplatanus Paltin de munte IIIIII

959085

---

140,00110,0085,00

8. Alnus glutinosa Anin negru IIIIII

887870

554025

1,351,300,80

9. Crataegus monogyna Păducel IIIIII

989490

---

115,00100,0080,00

10. Fagus sylvatica Fag IIIIII

989694

---

235,00215,00190,00

11. Fraxinus excelsior Frasin IIIIII

989592

---

90,0078,0080,00

12. Juglans nigra Nuc negru IIIIII

989694

---

19000,0016000,0013000,00

13. Populus sp. Plop IIIIII

857560

958575

---

14. Prunus avium Cireş păsăresc IIIIII

989694

---

200,00180,00140,00

15. Quercus petraea Gorun IIIIII

959085

---

3500,002800,002100,00

16. Quercus robur Stejar IIIIII

959085

---

5000,004000,003000,00

17. Robinia pseudacacia Salcâm IIIIII

969290

907560

22,0020,0017,00

18. Tilia cordata Tei pucios IIIIII

969390

---

80,0058,0032,00

19 Tilia tomentosa Tei argintiu IIIIII

969390

---

110,0094,0070,00

☺ Compară rezultatul tău cu al colegilor.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică________________________________________________________________________________________

Fişă de lucru

13

Determinarea masei a 1000 de seminţe

1. Numără 1000 de seminţe din lotul pregătit.

2. Cântăreşte-le şi apreciază calitatea lotului în funcţie de rezultatul obţinut, folosind datele

din tabelul anterior.

3. Notează în caiet specia, masa celor 1000 de seminţe (exprimată în grame) şi calitatea

lotului.

Nu uita! Cu cât masa a 1000 de seminţe este mai mare, cu atât calitatea lotului este mai bună, deoarece

seminţele mari şi grele au un conţinut mai mare de substanţe de rezervă.


Fişă de lucru

14

Determinarea însuşirilor germinative ale seminţelor forestiere: perioada de

germinaţie, germinaţia tehnică, germinaţia absolută, energia germinativă,

capacitatea de răsărire, valoarea culturală.

!Ai nevoie de: germinatoare, termostate sau vase de germinaţie.

Scopul acestor exerciţii este de a stabili categoriile de seminţe germinate,

stricate, seci sau negerminate.

Sarcina de lucru: Determină perioada de germinaţie pentru seminţele speciilor

de: brad, molid, pin silvestru, larice, fag, paltin de munte, tei, frasin, stejar.

Notează rezultatele în fişa următoare.

! Perioada de germinaţie reprezintă intervalul de timp necesar pentru încolţirea seminţelor germinabile

Nr. crt.

Specia Data la care ai pus seminţele la

germinat

Data la care seminţele au

încolţit

Aparatul folosit Observaţii

1. Brad

2. Molid

3. Pin silvestru

4. Larice

5. Fag

6. Paltin de munte

7. Tei

8. Frasin

9. Stejar

! Perioada de germinaţie se exprimă în zile.


Fişă de lucru

15

1. Calculează germinaţia tehnică a unui lot de seminţe, raportând numărul

seminţelor germinate la numărul total de seminţe puse la germinat.

Poţi utiliza seminţe din loturi şi specii diferite. Notează cu “a” numărul seminţelor germinate şi cu „b” numărul seminţelor puse la germinat şi aplică formula:

Gt= a/b x 100 (%)

Specia Numărul seminţelor germinate

Numărul seminţelor puse la germinat

Germinaţia tehnică

Observaţii

2. Compară rezultatele obţinute de tine cu cele prezentate în tabelui 1, şi

completează tabelul următor:

Specia Germinaţia tehnică optimă

(din tabelul 1)

Germinaţiatehnică obţinută de tine

Observaţii

16

3. Raportează numărul seminţelor germinate la numărul total de seminţe pline. Ai

determinat astfel germinaţia absolută.

Specia Numărul seminţelor germinate

Numărul seminţelor pline

Germinaţia absolută

Observaţii


17

Studiu de cazDeterminarea capacităţii de răsărire a seminţelor

1. Seamănă câte 50 de seminţe din specii diferite. Notează data la

care ai semănat aceste seminţe.

2. Observă şi notează numărul plantulelor răsărite.

3. Completează tabelul următor:

! Valorile capacităţii de răsărire sunt întotdeauna mai mici decât cele ale capacităţii de germinaţie determinate în condiţii de laborator.

Specia Data semănării Data răsăririi primelor plantule

Numărul plantulelor

răsărite

Plantule nerăsărite (se scade numărul plantulelor răsărite din

numărul seminţelor puse la germinat)


18

Fişă de observaţiea procesului de recoltare a seminţelor forestiere

1.Sunteţi într-un arboret sursă de seminţe în U.P. …., O.S. ….. şi participaţi la

recoltarea seminţelor forestiere.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care este perioada optimă de recoltare a

seminţelor forestiere?

Cum aţi evaluat recolta de seminţe

forestiere?

Ce metodă de recoltare aţi

utilizat?

Care sunt măsurile

organizatorice ce se iau la recoltarea seminţelor forestiere?

În ce constă echipamentul de protecţie

a muncii utilizat la recoltarea seminţelor forestiere?

Care sunt regulile de protecţie a muncii ce

trebuie respectate?

Atenţie: seminţele pe care le puteţi avea în vedere sunt cele de: molid, brad, pin silvestru, fag, quercinee,paltin, ulm.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Fişa de observaţie

19

a procesului de pregătire mecanizată a solului

1. In scopul realizării în sol a unui mediu de viaţă cât mai favorabil pentru

plantele cultivate, se execută o serie de lucrări. Vă aflaţi în pepiniera…... şi

participaţi la lucrările de pregătire a solului pe cale mecanizată.


Cum s-a făcut desfundarea

solului?

Care sunt tipurile de arături în funcţie de

adâncimea la care se

execută?

In ce constă mărunţirea

solului?

Cum s-a făcut nivelarea solului?

Care este scopul

spargerii crustei şi cum

s-a realizat această lucrare?

Precizaţi mijloacele folosite la lucrările solului

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică_________________________________________________________________________________________

Fişa de observaţie

20

a procesului de fertilizare a solului

1. Participaţi la procesul de fertilizare a solului în mai multe pepiniere

forestiere.


Ocolul Silvic/ Pepiniera/

Data

Îngrăşăminte organice folosite

Ingrăşăminte chimice folosite

Biopreparate folosite

Amendamente folosite

Utilaje pentru distribuit

fertilizatori

Atenţie: din categoria îngrăşămintelor organice, le veţi avea în vedere pe următoarele: gunoiul de grajd, compostul, îngrăşământul verde, turba, mraniţa, gunoiul de târlă, iar din categoria celor chimice, pe cele cu azot, fosfor, potasiu.

! Veţi trece în fişă în mod obligatoriu şi cantitatea de îngrăşământ utilizată pe unitatea de suprafaţă, pentru fiecare tip în parte

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică____________________________________________________________________________________________________________

21

Studiu de cazPrelucrarea conurilor de răşinoase în uscătorii

1. Observaţi cu atenţie toate tipurile de uscătorii ( fixe, mobile).

2. Identificaţi componentele acestor uscătorii.

3. Alegeţi conuri de brad, din cele recoltate.

4. O parte din acestea le introduceţi într-o uscătorie fixă, unde agentul de uscare

este aerul încălzit, iar o altă parte într-o uscătorie solară.

5. Notaţi intervalul de timp după care se face deschiderea conurilor, în fiecare din

cele două cazuri.

6. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării uscătoriilor solare, cu regim

natural de temperatură şi umiditate?

7. Care sunt avantajele utilizării uscătoriilor fixe?

22

Studiu de cazPrelucrarea seminţelor de răşinoase

1. Aveţi la dispoziţie seminţe extrase din conuri de brad, larice, molid, pin

silvestru, pin negru, dezaripate, curăţate şi sortate.

2. Cântăriţi seminţele obţinute şi raportaţi la cantitatea de conuri pusă în

uscătorii.

3. Comparaţi rezultatele obţinute cu cele optime, prezentate în tabelul

următor:

Specia Din 1 hl conuri rezultă…kg Masa unui hl de conuri, ( kg)

Observaţii

sămânţă aripată sămânţă dezaripatăbrad 4,2-6,4 3,5-5,5 25-30larice 2,5-3,5 1-2,4 30-55molid 1,0-1,9 0,8-1,6 25-30pin silvestru 1,5-2,3 0,8-1,5 40-55pin negru 2,1-2,2 1,6 40-50

23

Studiu de cazUtilaje necesare pentru obţinerea puieţilor în pepinieră

1. Observaţi cu atenţie imaginile următoare şi identificaţi în pepinieră fiecare tip de utilaj în parte.

2. Identificaţi componentele fiecărui utilaj3. Specificaţi operaţiile efectuate de fiecare utilaj în parte.4. Incercaţi să punctaţi avantajele şi dezavantajele producerii pe cale

mecanizată a puieţilor forestieri comparativ cu procedeul manual.

24

Portofoliul de practică

1. Numele şi prenumele elevului practicant………………………………………

2. Denumirea partenerului de practică……………………………………………

3. Obiectul de activitate al partenerului de practică……………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

4. Locul de desfăşurare a stagiului de practică…………………………………...

5. Durata totală a pregătirii practice……………………………………………….

6.Disciplina/tematica cadru pe care se axează activitatea practică……………

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

7. Descrierea activităţilor planificate………………………………………………

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

8. Calendarul pregătirii ( timpul de lucru şi orarul)……………………………….

……………………………………………………………………………………….

9.Data întocmirii_____________________________

10.Am luat la cunoştinţă

25

Tutore Elev Cadru didactic supervizor

Nume şi prenumeSemnătura

PROIECTUL

Tema: Înfiinţarea unei pepiniere silvice în cadrul u.a….., U.P….., Ocolul Silvic…., în vederea obţinerii puieţilor forestieri de…. (la alegere, în funcţie de zona forestieră)

Cuprins:A. ArgumentB. Capitolul I. Descrierea generală a unităţii de producţie

1. Elemente de identificare2. Vecinătăţi, limite, hotare3. Condiţii geologice şi geomorfologice4. Condiţii hidrologice5. Condiţii climatice

5.1. Regimul termic5.2. Regimul pluviometric5.3. Regimul eolian5.4. Sinteza climatică

6. Condiţii staţionale 6.1. Tipuri de staţiune

6.2. Tipuri de pădure6.3. Tipuri de sol6.4. Sinteza staţională

7. Caracterizarea generală a arboretelor Capitolul II. Plan tehnico - organizatoric

1. Condiţii necesare înfiinţării pepinierei2. Situaţia pepinierei3. Condiţiile staţionale ale suprafeţei alese pentru pepinieră4. Situaţia sanitară a suprafeţei alese pentru pepinieră5. Calculul suprafeţei pepinierei6. Organizarea pepinierei7. Producţia de puieţi prognozată

Capitolul III. Organizarea muncii în pepinieră1. Consideraţii privind utilajele utilizate pentru înfiinţarea pepinierei2. Pregătirea solului3. Înfiinţarea culturilor pe cale mecanizată4. Pregătirea seminţelor pentru semănat

26

5. Tratarea solului pentru semănat6. Calculul necesarului de seminţe pentru semănat7. Semănatul mecanizat

Capitolul IV. Îngrijirea culturilor în pepinieră1. Necesitatea îngrijirii culturilor în pepinieră2. Spargerea crustei3. Prăşitul culturilor4. Combaterea chimică5. Udatul culturilor

Capitolul V. Evaluarea financiară a lucrărilor1. Antemăsurătoarea lucrărilor2. Deviz de lucrări pentru pregătirea terenului3. Deviz de lucrări pentru pregătirea solului4. Deviz de lucrări pentru necesarul de seminţe5. Deviz de lucrări pentru întreţinerea culturilor6. Deviz general

C. Anexe1. Schiţa pepinierei2. Fişa unităţii staţionale3. Buletin de analiză a seminţelor4. Hărţi5. Fotografii

D. Norme de tehnică a securităţii muncii la lucrările de pregătire a terenului şi a solului, precum şi la lucrările de instalare şi întreţinere a culturilor în pepiniere forestiere.

E. Bibliografie

27

Organizarea evaluării

Evaluarea formativă se va efectua la sfârşitul fiecărei zile de practică prin

calificativul acordat de către maistrul instructor pe baza observaţiilor

făcute pentru fiecare fişă de lucru/ fişă de observaţie completată de elev

pe parcursul acelei zile.

Evaluarea sumativă se va efectua în cadrul şcolii, la sfârşitul stagiului de

practică, de către o comisie formată dintr-un reprezentant al agentului

economic la care s-a efectuat practica şi de către maiştrii instructori care

au însoţit şi îndrumat grupa de elevi pe tot parcursul desfăşurării pregătirii

practice. Comisia va analiza componentele portofoliului de practică al

fiecărui elev şi va acorda calificative pe baza susţinerii şi argumentării din

partea elevului a fiecărui element din portofoliu pus în discuţie de către

membrii comisiei.

28

ANEXE

29

ANEXA1 CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ

(denumită în continuare organizator de practică)

reprezentată de Director………………………………………………………………..

Adresa organizatorului de practică:…………………………………………………….

email:……………………………………………………………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială,

(denumită în continuare partener de practică)

reprezentată de (numele şi calitatea)…………………………………………………..

Adresa partenerului de practică:………………………………………………………..

email: ………………………………………………………………………………………

Perioada pentru care se încheie convenţia: an şcolar ………………………………

Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de

pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului

de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

30

Elev (denumit în continuare practicant ) :

Calificarea ……………………………………………. , nivel de calificare: 2

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii

competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a

prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire

profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului nr.3257/19.02.2004 şi nr. 3451/09.03.2004 .

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise

în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al

unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului …………………………. ……………...

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-

l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care

practicantul are statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie,

gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

31

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a

practicantului

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca

urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr.

346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente

de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la

accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul

cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002

modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore

după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la

volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării

obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi

funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi

rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în

prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul)

este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

32

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în

muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte

de începerea stagiului de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz,

informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau

clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după

terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat

dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică,

parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în

muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare

pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea

sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din

Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru

comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.

174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

33

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din

Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli

interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii

de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de

responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare.

Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de

această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces

verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din

legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1

şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii

civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a

suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata

îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art.

269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor

de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către

partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

34

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu

angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,

directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide

întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea

prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc.

(partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu

planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul

didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc

tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de

pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi

programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,

acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi

partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea

partenerului de practică):

35

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică

din partea organizatorului de practică:

Dna …………………… Funcţia ………………………….. Tel:

Email: ……………………………………….

Dnul …………………. Funcţia ……………………….. Tel:

Email: .......................................

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor

evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea

întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,

respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice,

etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,

evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei

de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic

responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va

prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului

36

ANEXA 2 Fişa de evaluare

a stagiului de practică

Prin prezenta se adevereşte că elevul……………………………………….. a desfăşurat un stagiu de pregătire în cadrul instituţiei/companiei………………………… în perioada………………………… în conformitate cu prevederile convenţiei cadru semnate cu şcoala dumneavoastră.

In această perioadă, elevul a desfăşurat următoarele activităţi:(se va aprecia modul în care elevul s-a achitat de sarcinile atribuite)

Calificativul atribuit elevului pentru întreaga activitate depusă în perioada de stagiu:

o Nesatisfăcătoro Satisfăcătoro Bineo Foarte bine

TUTORE,(Nume şi semnătura)

_______________________________

37

Bibliografie

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (2003) Norme specifice de

securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere, Bucureşti,

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii

V.Vlad, M. Vlad, V. Doboş (2004). Silvicultura. Manual pentru licee cu

profil R.N.P.M., specializările Silvicultură şi Prelucrarea lemnului clasa a

XI-a, Silvicultură clasa a XII-a – Editura Mirton Timişoara

www. Egedal. Dk

38

Fişă de evaluareTitlu material auxiliar TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A PUIEŢILOR ÎN PEPINIERE

Domeniu SILVICULTURĂ

Evaluator EROSS DANIELA

Bifaţi corespunzător şi completaţi acolo unde este cazul cu informaţiile pe care le găsiţi a fi pertinente pentru a îmbunătăţi materialul pe care îl evaluaţi.

Criteriu: Materialele includ toate secţiunile şablonului pentru materiale auxiliare furnizate?

DA X NU

Materialul include toate secţiunile cerute şi respectă ordinea indicată de coordonator.

Ce secţiuni lipsesc?

Criteriu: Materialele sunt corecte din punct de vedere ştiinţific?

DA X NU

Conţinutul ştiinţific este absolut corect, iar instrumentele de lucru sunt elaborate pentru toate competenţele.

Care sunt materialele ce trebuie revizuite din punct de vedere ştiinţific?

Criteriu: Materialul oferă elevilor activităţi practice ce pot fi folosite în stagiul de practică?

DA X NU

Calificarea de Pădurar impune executarea tuturor instrumentelor din manual în stagiul de pregătire practică pentru a dobândi toate competenţele în mod corect.

Care sunt sunt activităţile ce trebuie revizuite?

Criteriu: Activităţile sunt centrate pe student în ceea ce priveşte conţinutul, abordarea şi prezentarea?

DA X NU

Activităţile sunt astfel concepute şi formulate încât să fie uşor de înţeles şi de aplicat de fiecare elev

Care sunt sarcinile de lucru ce trebuie reformulate pentru a

respecta cerinţele individuale de învăţare?

39

Criteriu: Materialul respectă cerinţele de redactare?

Textul este scris cu diacritice

Bibliografie indicată corect

Scheme clare şi relevante

DA X NU DA X NU

DA X

Elevii vor cunoaşte din schemele prezentate ultimele modele de utilaje şi echipamente utilizate la producerea puieţilor forestieri

NU

Alte observaţii:

Material estetic, îngrijit, complet, uşor de realizat în timpul stagiului de pregătire practică comasată.

Vă mulţumim!

40

Tehnologia de Obtinere a Puietilor in Pepiniera

Documents

Transcript of Tehnologia de Obtinere a Puietilor in Pepiniera