Referat la Silvicultură - Facultatea de Silviculturasilvic.usv.ro/cursuri/proiect_silva.pdf ·...

Anul III

-2015-

Referat la Silvicultură

Șef lucrări dr. ing. Liviu NICHIFOREL

2 Referat la Silvicultură

Cuprins

Reguli anti-copiere ............................................................................................................................. 4

Capitolul 1. Scop și obiective ............................................................................................................. 4

1.1. Scop ............................................................................................................................................. 4

1.2. Obiective ..................................................................................................................................... 4

1.3. Principii generale de redactare ................................................................................................... 4

Capitolul 2. Aspecte teoretice ............................................................................................................ 5

Capitolul 3. Metoda de cercetare ...................................................................................................... 5

3.1. Descrierea metodei de cercetare folosită: ................................................................................. 5

3.2. Culegerea datelor ........................................................................................................................ 5

3.3. Localizarea studiului .................................................................................................................... 6

3.3.1. Constituirea unităţii de studiu ................................................................................................. 6

3.3.2. Diferenţierea unităţilor amenajistice pe tipuri de folosinţă .................................................... 6

3.4. Analiza datelor ............................................................................................................................ 7

Capitolul 4. Studiul vegetației forestiere ........................................................................................... 8

4.1. Caracterizarea structurală a arboretelor .................................................................................... 8

Date pentru calculul repartiției pe specii........................................................................................... 8

4.2. Structura arboretelor în funcție de consistență ......................................................................... 9

4.3. Structura arboretelor U.S: pe clase de producție ....................................................................... 9

4.4. Structura arboretelor U.S. pe etape și faze de dezvoltare ....................................................... 10

Diferențierea fazelor de dezvoltare ................................................................................................. 11

Capitolul 5. Studiul condițiilor staționale......................................................................................... 12

5.1. Distribuția altitudinală a suprafețelor U.S. (Hipsometria) ........................................................ 12

5.2. Distribuția pe expoziții a suprafețelor U.S. ............................................................................... 12

5.3. Evidența tipurilor de sol din zona studiată ............................................................................... 13

5.4. Evidența tipurilor de stațiune ................................................................................................... 13

5.5. Evidența tipurilor de pădure ..................................................................................................... 13

Capitolul 6. Studiul funcțiilor ecologice, economice și sociale ........................................................ 14

6.1. Zonarea funcțională a arboretelor ............................................................................................ 14

6.2. Subunități de producție sau protecție constituite .................................................................... 14

Capitolul 7. Planificarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor ..................................... 16

7.1. Clasificarea lucrărilor de îngrijire și conducere ......................................................................... 16

7.1.1. Lucrări de îngrijire cu caracter sistematic (Operaţiuni culturale): ......................................... 16

7.1.2. Lucrări de îngrijire cu caracter special: .................................................................................. 16


7.2. Efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere .......................................................................... 18

7.3. Curățiri: tehnica de execuție ..................................................................................................... 19

7.4. Rărituri ...................................................................................................................................... 19

7.4.1. Răritura de jos ........................................................................................................................ 20

7.4.2. Răritura de sus ....................................................................................................................... 20

7.4.3. Răritura combinată (mixtă) .................................................................................................... 21

7.4.4. Rărituri schematice ................................................................................................................ 21

7.5. Lucrări de igienă ........................................................................................................................ 22

7.6. Planificarea lucrărilor de îngrijire și conducere ........................................................................ 22

7.6.1. Planificarea decenală ............................................................................................................. 22

7.6.1.1. Stabilirea suprafeței de parcurs .......................................................................................... 24

7.6.1.2. Subunități de gospodărire .................................................................................................. 24

7.6.2. Elementele necesare planificării decenale ............................................................................ 25

7.6.2.1. Faza de dezvoltare .............................................................................................................. 25

7.6.2.2. Funcțiile atribuite (caracter restrictiv) ................................................................................ 26

7.6.2.3. Consistența ......................................................................................................................... 26

7.6.2.4. Vârsta .................................................................................................................................. 26

7.7. Elaborarea planului anual pentru aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor în

U.S. ................................................................................................................................................... 27

7.7.1. Etape în planificarea anuală ................................................................................................... 27

7.8. Organizarea aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor ................................... 30

7.8.1. Amplasarea lucrărilor de îngrijire și conducere în 2014 ........................................................ 30

7.8.2. Proiectarea executării lucrărilor de îngrijire și conducere .................................................... 30

7.9. Intensitatea operațiunilor culturale.......................................................................................... 35

7.9.1. Intensitatea pe număr de arbori ............................................................................................ 35

7.9.2 Intensitatea pe suprafața de bază a arborilor de extras ........................................................ 35

7.9.3. Intensitatea pe volumul arborilor de extras .......................................................................... 36

7.9.4. Factorul de spațiere Hart-Becking ......................................................................................... 36

7.10. Calculul posibilității de produse secundare ............................................................................ 37

7.10.1. Calculul posibilității pe volum pentru produsele secundare ............................................... 37

7.10.2. Calculul intensităților de intervenție pe volum ................................................................... 38

Capitolul 8. Alegerea tratamentelor aplicate în unitatea de studiu ................................................ 39

8.1. Algerea tratementelor în unitățile de gospodărire................................................................... 40

Capitolul 9. Controlul anual al regenerărilor ................................................................................... 41

Date esențiale pentru susținerea proiectului .................................................................................. 43


Reguli anti-copiere

Această structură de referat este valabilă pentru studenții anului III zi și ID, din cadrul Facultății de

Silvicultură Suceava, sem II, 2014.

Următoarele indicii de copiere a proiectelor duc la respingerea acestora:

a. referate realizate pe structura din anii anteriori;

b. utilizarea altor date decât cele primite la laborator;

c. neconcordanţa tabelelor cu explicaţiile din text.

Predarea şi susţinerea referatului constituie condiţie obligatorie de intrare în examenul de

silvicultură, sem II.

CAPITOLUL 1. SCOP ȘI OBIECTIVE

1.1. Scop

1. Studiul condiţiilor staţionale şi de vegetaţie a unei suprafeţe de pădure, denumită în scopul

referatului Unitate de Studiu (US);

2. Proiectarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor şi alegerea tratamentelor

indicate pentru US.

1.2. Obiective

1. Familiarizarea cu conţinutul fişelor de descriere parcelare şi a hărţilor amenajistice;

2. Identificarea elementelor necesare pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de

vegetaţie;

3. Utilizarea elementelor de statistică descriptivă pentru prezentarea caracteristicilor;

4. Înţelegerea şi explicarea legăturilor dintre caracteristicile staţionale (factorii ecologici!) şi

caracteristicile de vegetaţie (specii existente, regenerare etc);

5. Însuşirea elementelor de stabilire şi proiectare a lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor;

6. Însuşirea elementelor de alegere şi aplicare a tratamentelor;

7. Însuşirea elementelor de redactare a unui referat ştiinţific;

8. Utilizarea tehnicilor de calcul, de redactare şi de prezentare a rezultatelor.

1.3. Principii generale de redactare

1. Fiecare tabel va fi introdus în text printr-un comentariu;

De exemplu: repartiţia suprafeţei unităţii de studiu pe specii (tabelul x) arată…

1. Fiecare tabel, va păstra faţă de model numai acele linii pentru care există date;

2. Datele din tabele vor fi comentate în text;

De exemplu: analiza repartiţiei numărului de specii din unitatea de studiu arată că …

molidul este specia predominantă… ceea ce este în concordanţă cu faptul că ne aflăm in

etajul fitoclimatic FM3.


3. Nu se vor utiliza tabele şi grafice care să prezinte acelaşi lucru (pleonasm des întâlnit în

proiecte)- se va alege modalitatea de prezentare vizuală cea mai adecvată;

4. Instrucţiunile privind modul de redactare a unei lucrări de cercetare le găsiţi pe site:

www.silvic.usv.ro

Ghid de redactare a lucrării de licenţă http://www.silvic.usv.ro/ghid_licenta_2009.pdf

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE

2.1. Clasificarea lucrărilor de îngrijire şi conducere

2.2. Necesitatea aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere în zona studiată

2.3. Clasificarea lucrărilor de regenerare a arboretelor.

2.4. Modalităţi de regenerare a arboretelor specifice zonei studiate

Aspectele teoretice vor fi sintetizate din bibliografia existentă cu referire directă la particularitățile

zonei de studiu. După identificarea etajului fitoclimatic și al formațiilor forestiere din zona de studiu

se vor descrie lucrările de îngrijire și conducere specifice zonei ca și tehnologiile specifice de

regenerare.

CAPITOLUL 3. METODA DE CERCETARE

3.1. Descrierea metodei de cercetare folosită:

analiza descrierilor parcelare pentru US;

integrarea elementelor teoretice de silvobiologie şi silvotehnică;

aplicarea ”Normelor tehnice 2 privind lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor” şi a

”Normelor tehnice 3 privind alegerea şi aplicarea tratamentelor”.

3.2. Culegerea datelor

Datele au fost culese din amenajamentul U.P. ..........., şi sunt prezentate în fişele de

descriere parcelară.

Figura 1 Date de descriere a unităților amenajistice

Date de descriere a 40-60 unități amenajistice dintr-un trup compact de pădure.

http://www.silvic.usv.ro/

http://www.silvic.usv.ro/ghid_licenta_2009.pdf


3.3. Localizarea studiului

3.3.1. Constituirea unităţii de studiu

Alegeţi numele unităţii de studiu, prezentaţi numărul de parcele, număr de subparcele,

suprafaţă;

Localizarea geografică a zonei de studiu;

Localizarea administrativă (Directia Silvică, Ocolul Silvic).

3.3.2. Diferenţierea unităţilor amenajistice pe tipuri de folosinţă

Tabel 1 Diferențierea unităților amenajistice pe tipuri de folosință

Destinaţia u.a. Număr Suprafaţă (ha)

Producţie – protecţie

Impăduriri

Vânătoare (V)

Administraţie (A)

Construcţii silvice (C)

Ocupaţii litigii (M)

Linii parcelare (L)

Drumuri forestiere (D)

……………………

Total U.S.

Figura 2 Teren administrativ (a) și teren pentru producerea hranei vînatului (b)

(a) (b)


3.4. Analiza datelor

Datele vor fi analizate prin crearea unei baze de date în excel:

Vor fi integrate descrierile parcelare numai pentru unităţile de producţie-protecţie stabilite

conform tabelului 1;

Baza de date se creează în excel după şabloane proprii având menirea de a facilita calculul

datelor necesare pentru tabelele ulterioare;

La acest punct se va prezenta structura bazei de date.


CAPITOLUL 4. STUDIUL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4.1. Caracterizarea structurală a arboretelor

Structura arboretelor pe specii: tabel și comentarii

Tabel 2 Structura arboretelor pe specii

Specia Suprafaţa

Ha %

Br 105,7 38,20

Fa 99,5 35,96

Mo 66,2 23,93

La 2,8 1,01

Ca 1,4 0,50

DT 0,9 0,33

Pam 0,2 0,07

Total 276,7 100

Date pentru calculul repartiției pe specii

Figura 3 Descriere parcelară: date pentru calculul repartiției pe specii

Exemplu:

9 FA 1 CA;

U.A. = 28,7 ha FA= (90 x 28,7)/100= 25,8 ha;

CA= (10 x 28,7)= 2,9 ha.


4.2. Structura arboretelor în funcție de consistență

Tabel 3 Structura arboretelor în funcție de consistență

Suprafaţa Arborete cu grad de închidere a coronamentului

Total

0,1-0,3 0,4-0,6 0,7-0,9 1

Ha

276,7

%

100

Figura 4 Descriere parcelară: structura arboretelor în funcție de consistență

4.3. Structura arboretelor U.S: pe clase de producție

Tabel 4 Structura arboretelor U.S. pe clase de producție

Clasa de producţie

I II III IV V Total

ha % ha % ha % ha % ha % ha %

S1 S2 S3 S4 S5

Clasa de producţie medie:

(1 x S1 + 2 x S2 + 3 x S3 + 4 x S4 + 5 x S5 )/Stotală = I,72


Figura 5 Descriere parcelară: clasa de producție

4.4. Structura arboretelor U.S. pe etape și faze de dezvoltare

Tabel 5 Repartiția suprafețelor U.S. pe faze de dezvoltare

Suprafaţa Faza de dezvoltare

Total

Seminţiş Desiş Nuieliş Prăjiniş Păriş Codrişor Codru

mijlociu

Codru

bătrân Ha D< 1cm D<1cm 1-5 cm 6-10cm 11-20 21-35 35-50 >50

% H <0.4 H >0.5

Figura 6 Faze de dezvoltare

Încadrarea se va face după diametrul elementului preponderent

Se poate utiliza şi vârsta arboretului conform tabelului ulterior

Se va nota faza de dezvoltare in foaia de lucru excel

Important


Diferențierea fazelor de dezvoltare

Figura 7 Dinamica parcurgerii unor etape și faze din dezvoltarea pădurii


CAPITOLUL 5. STUDIUL CONDIȚIILOR STAȚIONALE

5.1. Distribuția altitudinală a suprafețelor U.S. (Hipsometria)

Clasele de altitudine se aleg cu mărimea de 50, 100 sau 200 m în funcție de amplitudinea

clasei altitudinale astfel încât să existe minim trei clase altitudinale.

În cazul unităţilor amenajistice care au trecute altitudinea minimă şi cea maximă se va intra

cu altitudinea medie.

Tabel 6 Repartiția suprafeței unității de studiu pe categorii de altitudine (tabelară sau grafică)

Altitudine (m) Suprafaţa

Ha %

401 – 600

601 – 800

801 - 1000

Total 100

5.2. Distribuția pe expoziții a suprafețelor U.S.

În funcție de dispunerea suprafețelor expozițiile pot fi: N, se consideră umbrite; NE şi NV, se

consideră parţial umbrite; S, se consideră însorite; SV şi SE, se consideră parţial însorite.

Tabel 7 Repartiția suprafeței unității de studiu pe tipuri de expoziție (tabelară sau grafică)

Expoziţia Suprafaţa

Ha %

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Fără expoziţie(platou)

Total

100


5.3. Evidența tipurilor de sol din zona studiată

Se poate realiza o scurtă caracterizare a principalului tip de sol:

Chiriţă, 1977, Staţiuni forestiere, Pedologie, Vol I

Roşu, 2000, Pedologie.

Tabel 8 Repartiția suprafeței U.S. pe tipuri de sol

5.4. Evidența tipurilor de stațiune

Tabel 9 Repartiția suprafeței U.S. pe tipuri de stațiune

5.5. Evidența tipurilor de pădure

Tabel 10 Repartiția suprafeței U.S. pe tipuri de pădure

Tip de sol Suprafaţa

Cod Denumire Ha %

Total -

Tip de stațiune Suprafaţa

Cod Denumire Ha %

Total -

Tip de stațiune Suprafaţa

Cod Denumire Ha %

Total -


CAPITOLUL 6. STUDIUL FUNCȚIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ȘI SOCIALE

6.1. Zonarea funcțională a arboretelor

La acest punct se va realiza: identificarea tabelară a categoriilor funcţionale, descrierea

categoriei principale şi identificarea şi descrierea tipurilor de categorii funcţionale.

Figura 8 Descriere parcelară: grupa funcțională

Figura 9 Zonarea funcțională pe grupe, categorii și tipuri de categorii funcționale

6.2. Subunități de producție sau protecție constituite

Tabel 11 Subunități de producție sau protecție constituite

Subunitatea de producţie protecţie Suprafaţa

Ha %

A – codru regulat

G – codru grădinărit

J – codru cvasigrădinărit

…

Total


Figura 10 Descriere parcelară: subunitate de producție

Figura 11 Subunități de producție sau protecție constituite


CAPITOLUL 7. PLANIFICAREA LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE ȘI CONDUCERE A ARBORETELOR

Scopul principal se bazează pe crearea celor mai favorabile condiţii bioecologice şi economice:

1. în vederea obţinerii unei producţii corespunzătoare de biomasă sub raport cantitativ şi

calitativ pentru arboretele din grupa II funcţională;

2. creşterea capacităţii de protecţie a calităţii factorilor de mediu pentru arboretele din grupa I

funcţională.

7.1. Clasificarea lucrărilor de îngrijire și conducere

7.1.1. Lucrări de îngrijire cu caracter sistematic (Operaţiuni culturale):

Lucrări de îngrijire a culturilor şi seminţişurilor până la realizarea stării de masiv:

îngrijirea culturilor seminţiş

îngrijirea seminţişurilor seminţiş

Lucrări de îngrijire după realizarea stării de masiv:

Degajări şi depresaj seminţiş/desiş

Curăţiri nuieliş/prăjiniş

Rărituri păriş/codrişor/codru mijlociu

Tăieri de igienă prăjiniş-codru bătrân

7.1.2. Lucrări de îngrijire cu caracter special:

Îngrijirea marginii de masiv toate stadiile

Elagajul artificial prăjiniş/păriş/codrişor

Emondajul prăjiniş/păriş/codrişor

Complexul de lucrări sau intervenţii silvotehnice prin care se dirijează procesul

natural de creştere şi dezvoltare a arboretelor, de la întemeiere şi până la

exploatare, poartă numele de lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.

Definiție


Figura 12 Clasificarea lucrărilor de îngrijire și conducere


7.2. Efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere

Tabel 12 Efectele aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere în funcție de tipul lucrărilor efectuate

Tipul lucrării Faza de dezvoltare Efectul aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere

Degajări Semințiș-desiș Salvarea de copleșire și promovarea speciilor valoroase;

Selecție negativă în masă.

Depresaj (arborete pure) Semințiș-desiș Reglarea desimii regenărilor naturale excesiv de dese

Degajări întărziate Semințiș-desiș Reglarea compoziției

Curățiri Nuieliș-prăjiniș

Înlăturarea exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare;

Îmbunătăţirea stării fitosanitare a arboretului remanent;

Reducerea desimii (K>0,7);

Selecţie în masă cu caracter negativ.

Rărituri

Păriș, codrișor, codru mijlociu (N.T. 2: se realizează până la parcurgerea a 2/3 din vîrsta exploatabilităţii (75-80 de ani))

Ridicarea valorii productive (cantitative şi calitative) şi protective a arboretului;

Selecţie individuală pozitivă: preocupare este asupra arborilor valoroşi care rămân;

Activarea creşterii în grosime a arborilor valoroşi;

Mărirea rezistenţei pădurii la acţiunea factorilor dăunători.

Lucrări de igienă Prăjiniș, codru bătrân Realizarea şi menţinerea unei stări fitosanitare cât mai bune a pădurii.

Figura 13 Periodicitatea degajărilor (după xxx, 1986)


7.3. Curățiri: tehnica de execuție

Prima curăţire: 3-5 ani după degajări, înălţimea medie 2-3 m;

Selecţie negativă:

Exemplare uscate, atacate, rău conformate, bolnave;

Preexistenţii;

Exemplare copleşitoare din plafonul superior;

Exemplare din lăstari;

Exemplare sănătoase din pâlcuri prea dese.

Curăţiri:

Mecanice;

Chimice;

Probleme economice:

Lucrări de investiţii (rărituri precomerciale);

Lanier: de aplicarea degajărilor şi curăţirilor depinde calitatea pădurilor secolului următor.

7.4. Rărituri

Figura 14 Periodicitatea curățirilor (după xxx, 1986)

Rărituri

Selective

Schematice

Schematico-selective

Răritura de jos Răritura de

sus

Răritura combinată

Pe rânduri În benzi

-

Figura 15 Tipologia răriturilor


7.4.1. Răritura de jos

Denumită şi răritură în dominant, operaţie de înmormântare a morţilor:

Fundamentată de Hartig (1791);

Se bazează pe clasificarea poziţională Kraft:

• Se extrag arborii din clasele IV şi V;

• Considerente neeconomice.

Din plafonul superior se extrag doar exemplare uscate, rupte şi vătămate.

Avantaje:

Ameliorează starea de sănătate;

Reduce concurenţa pentru hrană şi apă;

Pot fi realizate de personal mai puţin specializat.

Dezavantaje:

Nu modifică esenţial sensul selecţiei naturale;

Nu contribuie la stimularea creşterii şi rezistenţei arboretelor.

În Europa se mai aplică în Suedia şi Finlanda în arborete pure de răşinoase

7.4.2. Răritura de sus

Denumită şi răritura în dominant.

Fundamentată în Franţa (1881);

Se extrag arborii din clasele I şi III Kraft – din speciile nedorite, precum şi cei rău conformaţi,

lăbărţaţi;

Are caracter de selecţie pozitivă.

Avantaje:

Se diminuează concurenţa pentru spaţiul aerian şi de hrană;

Arborii valoroşi din plafonul superior sunt favorizaţi;

Este favorizată prezenţa subetajului;

Se pot comercializa produse secundare de dimensiuni mari.

Dezavantaje:

Pot apărea vătămări prin exploatare

Se diminuează capitalul lemnos existent pe picior

Creşte riscul dispariţiei speciilor de amestec dar şi pătrunderea speciilor de umbră în plafonul

superior (ex. carpenul în plafonul stejarului)

Aplicată în arborete de cvercinee (Franţa) sau cvercinee şi fag (Danemarca)


7.4.3. Răritura combinată (mixtă)

Combină cele două tipuri fundamental de rărituri (avantaje şi dezavantaje);

Selecţionarea şi promovarea arborilor celor mai valoroşi ca specie şi conformare;

Se extrag arbori din toate clasele Kraft;

Are caracter de selecţie pozitivă individuală;

Aplicarea acestei metode este generalizată în ţara noastră prin N.T. 2.

1. Arbori de viitor (speciile de bază, I-II Kraft, sănătoşi, etc):

– Se aleg din păriş;

– Se pot selecta şi la o nouă intervenţie;

– Se recomandă să fie uniform repartizaţi.

2. Arbori ajutători (folositori):

– Stimulează creşterea şi dezvoltarea arborilor de valoare: II-IV Kraft.

3. Arbori de extras (dăunători):

– Stânjenesc arborii de viitor;

– Arborii care împiedică creşterea şi dezvoltarea;

– Arborii uscaţi sau în curs de uscare;

– Arborii de viitor din biogrupe prea dese.

4. Arbori indiferenţi:

Cei care nu se găsesc în raporturi directe cu arborii de viitor.

7.4.4. Rărituri schematice

1. Se bazează extragerea arborilor după o schemă prestabilită:

– Răritura în linie: prin care se extrag rânduri la intervale constante;

– Răritura din distanţă în distanţă: se extrag arbori la distanţe egale;

– Monoculturi: plop, molid.

2. Avantaje:

– Se aplică uşor, nu necesită tehnică de execuţie;

– Este posibilă mecanizarea;

– Volum mai mare decât la răriturile de jos: lemn de toate dimensiunile.

3. Dezavantaje:

– Aplicarea limitată la anumite arborete;

– Pot rămâne pe picior arbori uscaţi, lâncezi:

• Rărituri schematico-selective.

Biogrupe = ansamblu de 5-7 arbori, aflaţi în intercondiţionare, care se situează în

jurul unuia sau a doi arbori valoroşi

Definiție


Figura 16 Periodicitatea răriturilor (după xxx, 1986)

7.5. Lucrări de igienă

Realizarea şi menţinerea unei stări fitosanitare cât mai bune a pădurii (prăjiniș, codru

bătrân).

7.6. Planificarea lucrărilor de îngrijire și conducere

Se va ține cont de 2 etape:

1. planificarea decenală (o

dată la 10 ani): se

realizează cu ocazia

revizuirii amenajamentului;

2. planificarea anuală: se

realizează anterior

executării lucrărilor de

acest gen din anul

respectiv.

7.6.1. Planificarea decenală

Se realizează potrivit:

N.T. 5 – “Norme tehnice

pentru amenajarea

pădurilor”;

în baza descrierii unităţilor

amenajistice;

în conformitate cu

prevederile N.T. 2 – “Norme


tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.

Constă în realizarea Planului decenal al lucrărilor de îngrijire elaborat la nivelul fiecărei unităţi de

producţie care include:

arboretele (u. a.) necesare a fi parcurse pe natură de lucrări (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri

de igienă);

suprafaţa de parcurs;

cantităţile orientative de masă lemnoasă ce vor rezulta.

Figura 17 Elaborarea unui plan decenal

Figura 18 Tipul lucrărilor de îngrijire și conducere alese conform parametrilor de descriere parcelară

Planificarea decenală răspunde la întrebările UNDE și CE. Important


7.6.1.1. Stabilirea suprafeței de parcurs

Stabilirea suprafeţelor de parcurs se realizează, în funcţie de:

starea de fapt a acestora la data revizuirii amenajistice,

dar şi de evoluţia lor (ţinând cont de intrările şi ieşirile în şi din diverse stadii de dezvoltare)

Suprafeţele cuprinse în planul decenal pot fi reconsiderate ori de câte ori şi oriunde este necesar pe

baza analizelor efectuate de specialiştii unităţilor silvice, în mod deosebit pentru degajări şi curăţiri

datorită schimbărilor rapide ce pot intervenii de la întocmirea amenajamentului.

Figura 19 Numărul de intervenții a lucrărilor și suprafața de parcurs

7.6.1.2. Subunități de gospodărire

Planificarea se va realiza pentru SUP de codru regulat şi cvasigrădinărit.

Pentru SUP G – de codru grădinărit se realizează un plan separat, de aceeaşi formă, cu

precizarea că lucrările de îngrijire şi conducere se desfăşoară concomitent la cele care au structura

plurienă şi corespunzător fiecărui stadiu la cele aflate în curs de transformare (relativ echiene).

Figura 20 Descriere parcelară: subunitate de producție


7.6.2. Elementele necesare planificării decenale

Figura 21 Elementele necesare planificării

7.6.2.1. Faza de dezvoltare

Încadrarea se va face după elementul preponderent.

Se utilizează caracteristicile de diametru şi de vârstă.

Stadiu de dezvoltare:

seminţiş/desiş Degajări sau depresaj

nuieliş/prăjiniş Curăţiri

păriş/codrişor/codru mijlociu Rărituri

prăjiniş-codru bătrân Tăieri de igienă

Se va avea în vedere şi trecerea dintr-un stadiu de dezvoltare în altul care duce la modificarea

lucrărilor:

Figura 22 Identificarea stadiului de dezvoltare


7.6.2.2. Funcțiile atribuite (caracter restrictiv)

În arborete cu funcţii de protecţie a apei (1.1):

– În categoriile 1.1. a, 1.1. b, 1.1 g, 1.1. h se pot efectua degajări, curăţiri de intensitate

moderată, rărituri slabe de jos, pe cât posibil mai rar repetate, şi tăieri de igienă.

În arborete cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solului (1.2.):

– Pentru categoriile 1.2. a, 1.2. f, 1.2. h, 1.2. i din considerente ecologice nu se planifică

şi nu se execută rărituri; se efectuează în schimb degajări, curăţiri şi tăieri de igienă.

În arborete cu funcţii de protecţie a factorilor climatici (1.3.):

– În categoria 1.3. k – benzile de pădure limitrofe golurilor alpine nu se execută

rărituri.

În arborete cu funcţii speciale de recreere (1.4.):

– În aceste arborete se va urmării păstrarea caracterului natural al pădurii lucrările

recomandate fiind tăierile de igienă, degajări şi curăţiri. Se evită realizarea răriturilor.

În arborete cu funcţii speciale de interes ştiinţific (1.5.):

– Categoriile funcţionale 1.5. a, 1.5. c, 1.5. d, 1.5. e şi 1.5. f – lucrările de îngrijire şi

conducere a arboretelor sunt interzise.

– În categoriile 1.5. i şi 1.5. j se vor executa numai tăieri de igienă.

7.6.2.3. Consistența

Din raţiuni de stabilitate a arboretelor, după executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor, gradul de închidere al coronamentului (consistenţa) nu poate să scadă sub valori

cuprinse între 0,7-0,8 - consistenţa critică.

De aceea arboretele cu consistenţă mai mică sau egală cu 0,7 – care se consideră a nu fi capabile să-

şi refacă consistenţa, se parcurg doar cu lucrări de igienă.

7.6.2.4. Vârsta

Conform N.T. 2, răriturile se sistează după parcurgerea a 2/3 din vârsta exploatabilităţii arboretelor

(după aproximativ 75-80 de ani).

De la ultima răritură şi până la vârsta exploatabilităţii se vor executa lucrări de igienă.


7.7. Elaborarea planului anual pentru aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor în U.S.

Pe baza planificării decenale, ocoalele silvice, după cercetarea prealabilă a arboretelor, întocmesc

Planul anual al lucrărilor de îngrijire şi conducere ale arboretelor.

Planul anual, este indicat să se prezinte sub formă de proiect, în care să se prezinte toate soluţiile

tehnice de ansamblu şi de detaliu necesare pentru executarea tuturor lucrărilor.

Planificarea anuală are în vedere:

necesitatea delimitării arboretelor pe urgenţe de intervenţie;

stabilirea numărului de intervenţii;

criteriul economico-administrativ prin care anual se doreşte parcurgerea cu lucrări a unei

suprafeţe relativ egale;

organizarea executării lucrărilor prin gruparea spaţială a arboretelor de parcurs anual cu

diverse categorii de lucrări.

7.7.1. Etape în planificarea anuală

1. Delimitarea arboretelor pe urgenţe de intervenţie

Se consideră trei urgenţe de intervenţie I, II, III:

după cum arboretul necesită intervenţia imediată;

intervenţia în prima parte a deceniului;

intervenţia în a doua parte a deceniului.

în proiect anul 2014 se consideră urgenţa I.

Criteriile de includere a unităților amenajistice în urgențe:

a. Vârsta:

au întâietate arboretele tinere care necesită lucrări de degajări – depresaje şi curăţiri,

respectiv atunci când arboretele pot fi uşor modelate potrivit funcţiilor atribuite.

b. Consistenţa:

au întâietate arboretele cu consistenţă plină (1.0) şi valori ale indicelui de densitate 1,0 sau

mai mare. Arboretele cu consistenţă mai redusă se planifică în urgenţa a II-a sau a III-a (0,6-

0,7).

c. Compoziţia:

se dă întâietate arboretelor de amestec şi în special amestecurilor mai complexe, care

cuprind specii cu temperamente mult diferenţiate.

Planificarea anuală răspunde la întrebările CÂND, DE CÂTE ORI și CUM. Important


d. Productivitatea:

au întâietate arboretele din clasele de producţie superioare.

e. Provenienţă:

au întâietate arboretele provenite din sămânţă.

f. Structură verticală:

au întâietate arboretele bietajate sau pluriene, cu închidere pe verticală şi cu profil

neregulat, în care raporturile dintre etaje şi exemplare sunt mai complexe.

g. Starea de sănătate:

se dă întâietate arboretelor în care, din diferite motive, se produc uscări anormale şi în care

există un număr mare de arbori vătămaţi, accidentaţi, deperisaţi.

2. Stabilirea numărului de intervenţii:

se realizează conform periodicităţii;

stării actuale a arboretelor (consistenţă şi vârstă);

lucrărilor anterioare executate.

Figura 23 Numărul de intervenții

3. Criteriul economico-administrativ prin care anual se doreşte parcurgerea cu lucrări a unei

suprafeţe relativ egale;

X = suprafaţa de parcurs anual cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în U.G.

X = S totală de parcurs / 10 ani

S totală de parcurs = ∑ Nr. intervenții/u.a. x Suprafaţa u.a.


Figura 24 Parcurgerea unui lucrări a unei suprafețe relativ egale

Figura 25 Borderou de elaborare a unui plan anual pe SUP-uri


7.8. Organizarea aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

Trei etape principale:

Identificarea, amplasarea şi delimitarea lucrărilor:

• Se identifică şi se delimitează suprafaţa de parcurs (parchet) de către organele silvice

şi se predă executanţilor.

Executarea lucrărilor;

Recepţia şi evidenţa lucrărilor.

7.8.1. Amplasarea lucrărilor de îngrijire și conducere în 2014

Alegerea arboretelor de parcurs cu lucrări în anul următor întocmirii planificării anuale se face după

verificarea pe teren a stării arboretelor.

Amplasarea arboretelor de parcurs cu lucrări în 2014.

Tabel 13 Borderou de amplasare a lucrărilor de îngrijire și conducere în anul 2014

U.A. Compoziţie Vârsta

ani

Consistenţă CLP Lucrări propuse

Nr. Supraf.

ha

degajări curăţări rărituri

ha ha m3 ha m3

Total

7.8.2. Proiectarea executării lucrărilor de îngrijire și conducere

Etape în executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere:

1. Amplasarea suprafeţelor demonstrative şi realizarea de instructaje diverse.

2. Deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret.

3. Punerea în valoare (alegerea şi marcarea arborilor de extras).

4. Întocmirea actelor de punere în valoare.

Tabelul se completează cu unităţile amenajistice propuse a fi parcurse cu lucrări în

2014 prin planificarea anuală.

De reținut


5. Execuţia efectivă a lucrărilor.

6. Controlul şi recepţia lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor.

7. Evidenţa contabilă şi amenajistică.

1. Amplasarea suprafețelor demonstrative și realizarea de instructaje diverse

Rolul suprafeţelor demonstrative ţine de instruirea forţei de muncă utilizată prin:

– punerea în temă asupra tipului lucrării de executat, scopul acesteia, suprafeţei de parcurs;

– prezentarea tehnicii de lucru/,

– suprafeţe demonstrative au mărimi recomandate de:

• 1000 m2 la degajări-depresaje;

• 2000 m2 la curăţiri;

• 3000 m2 la rărituri;

• forma – variabilă: pătrată, dreptunghiulară sau circulară;

• număr depinzând de natura lucrărilor şi de omogenitatea pădurii sub raportul

vârstei;

• în condiţii de omogenitate se amplasează câte o suprafaţă demonstrativă pentru

fiecare arboret.

– prezentarea regulilor de securitate a muncii;

– stabilirea normelor de lucru, precum şi a tarifelor pe natură de lucrări.

Pentru degajări şi curăţiri este recomandat să existe şi o suprafaţă martor de aceeaşi mărime în

care nu se va intervenii cu lucrarea respectivă.

Intervenție Suprafață martor (se intervine

decalat cu o lucrare

Suprafață

demonstrativă

Figura 26 Amplasarea suprafețelor demonstrative

Suprafața martor are scop în controlul execuției lucrărilor.

De reținut


2. Deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret (cap.8 N.T.2)

Asigură realizarea unei reţele de acces în arboret, în scopul executării în condiţii corespunzătoare a

lucrărilor de îngrijire.

Se realizează în faza de desiş - nuieliş, cu ocazia degajărilor sau a primei curăţiri.

Este recomandat ca reţeaua nou creată să se bazeze pe îndesirea reţelei folosite la extragerea

arboretului matern.

Căile de acces recomandate pentru accesibilizarea arboretelor în care se execută lucrări de îngrijire

sunt:

– culoare înguste (poteci, linii de penetrare), care să permită în special lucrarea în stadiul de

desiş, au lăţimea de 0,8-1,50 m şi sunt distanţate la 12-15 m;

– culoare semilargi (linii secundare de acces), în nuielişuri şi prăjinişuri, au lăţimea de 1,50 –

2,50 m, distanţate la 30-40 m;

– culoare largi (linii principale de acces, drumuri de colectare a lemnului) cu lăţimea de 2,50-

3,50 m, distanţate la 50-60 m.

Figura 27 Deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret

Suprafeţele ocupate de culoare nu sunt scoase din circuitul productiv deoarece lăţimea acestora

este mai mică decât distanţa dintre arbori la vârsta exploatabilităţii.

Figura 28 Imagini cu deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret


3. Punerea în valoare (marcarea și inventarierea arborilor de extras)

La degajări-depresaje – datorită dimensiunilor reduse ale arborilor operaţia de marcare nu se

realizează, alegerea arborilor de extras realizându-se pe principiul explicat în suprafeţele

demonstrative.

La curăţiri însemnarea arborilor de extras se realizează prin grifare (pentru arborii care au până la 8

cm diametru la bază) şi aplicarea unui cioplaj la nivelul pieptului.

• Nu se măsoară diametre – nu se notează în carnet.

La rărituri marcarea se realizează cu ciocan rotund prin aplicarea mărcii pe un cioplaj la baza

arborelui. Pe un cioplaj efectuat la înălţimea pieptului se trece cu cretă forestieră şi numărul de

inventariere, care trebuie să corespundă celui înscris în carnet. În carnet se mai trec clasa de

calitate pentru fiecare arbore marcat şi înălţimi la anumiţi arbori.

Inventarierea volumului rezultat din aplicarea lucrărilor de îngrijire se face în ordinea următoare:

• La degajări, datorită dimensiunilor nesemnificative nu este necesară această operaţie, masa

lemnoasă rezultată nefiind valorificată;

• La curăţiri – evaluarea masei lemnoase se realizează prin aplicarea procedeului suprafeţelor

de probă cu fasonarea materialului rezultat.

• se delimitează pe teren suprafeţe de probă de formă regulată cu mărimi de 500-

1000 m2 în funcţie de desimea arboretului de parcurs;

• numărul lor trebuie să asigure:

o 4% din suprafaţă pentru u.a. de până la 15 ha;

o 3% pentru u.a. de 16-30 ha respectiv;

o 2% pentru u.a. mai mari de 30 ha.

La rărituri – evaluarea masei lemnoase se realizează Actul de Punere în Valoare (A.P.V.)

• prin determinarea speciei, diametrului, înălţimilor.

Figura 29 Delimitarea suprafețelor de probă

20 ha 3% din 20 ha = 0,75 ha

7500 m2 / 1000 m2 = 7,5 suprafeţe

Exemplu

Marcarea arborilor constă în alegerea şi însemnarea arborilor ce urmează să fie

extraşi, în vederea aplicării diverselor categorii de lucrări.

Definiție


Procedeul suprafețelor de probă cu fasonarea materialului rezultat

Etape:

se grifează şi se doboară toţi arborii de extras (cu grosimi la

bază de până în 8 cm)

crăcile se aşează în grămezi tip cu dimensiunile: 2 m lăţime x

1,5 m înălţime x lungimea arborilor (dacă nu depăşeşte 3 m);

se determină volumul grămezii (steri) x 0,11 m3/steri =

volumul unei grămezi tip;

se extrapoleză volumul rezultat în grămezile din suprafeţele de

probă la volumul total al u.a.

4. Execuția lucrărilor și comercializarea materialului rezultat

Degajările se realizează de către firme specializate (prin adjudecarea lucrării la licitaţie) sub

supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.

Datorită dimensiunilor nesemnificative nu este posibilă comercializarea masei lemnoase rezultate.

Curăţirile – se realizează de către firme specializate (prin adjudecarea lucrării la licitaţie) sub

supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.

Comercializarea se realizează prin vânzarea grămezilor tip rezultate (în special ca lemn de foc dar şi

ca araci, prăjini) de către ocolul silvic

Răriturile: execuţia presupune scoaterea la licitaţie a partizii respective (practic prin A.P.V.).

Dacă după mai multe licitaţii răritura nu este adjudecată de către un agent de exploatare, răritura

(având un caracter cultural important) se poate realiza şi în regie proprie (de către ocol).

Comercializarea se realizează prin preţul obţinut la licitaţie sau prin vânzarea lemnului la drum

auto.

Execuția lucrărilor se face în funcție de tehnologia aplicată:

tehnologia de aplicare se alege conform N.T. 2 pentru aplicarea lucrărilor în principalele

formaţii forestiere.

descrierea va cuprinde:

• tipul de operaţiune recomandat pentru formaţiunea respectivă;

• mijloacele folosite la recoltare;

• epoca de executare.

Figura 30 Grămezi tip


7.9. Intensitatea operațiunilor culturale

În mod practic, intensitatea parţială a operaţiunilor culturale se poate exprima în mai multe moduri:

în funcţie de numărul arborilor la ha;

în funcţie de suprafaţa de bază a arborilor de extras;

în funcţie de volumul arborilor de extras;

în funcţie de gradul de reducere al consistenţei.

7.9.1. Intensitatea pe număr de arbori

Ne – număr de arbori extraşi;

Ni – număr de arbori iniţial (înainte de intervenţie).

7.9.2 Intensitatea pe suprafața de bază a arborilor de extras

Ge – suprafaţa de bază a arborilor extraşi;

Gi – suprafaţa de bază a arboretului iniţial (înainte de intervenţie.

Determinarea suprafeţei de bază pentru arboretul iniţial şi a suprafeţei de bază pentru arboretul

secundar!

Intensitatea exprimă proporţia materialului de extras dintr-un arboret şi se

stabileşte în funcţie de:

- condiţiile structurale ale arboretelor în care se lucrează

- condiţiile staţionale

- ţelul de gospodărire adoptat.

Definiție

Formulă 100i

eN

N

Ni

Formulă 100i

eN

G

Gi

Formulă 2

4irealb dS


7.9.3. Intensitatea pe volumul arborilor de extras

Ve – volumul arborilor extraşi

Vi – volumul arboretului iniţial (înainte de intervenţie)

Determinarea volumului pentru arboretul iniţial şi a volumului pentru arboretul secundar!

7.9.4. Factorul de spațiere Hart-Becking

a = distanţa medie între arbori (m);

Hdom = înălţimea dominantă (superioară) a arboretului – media înălţimilor celor mai groşi 10%

arbori.

În ipoteza în care arborii sunt dispuşi uniform în vârful unui hexagon:

N – număr de arbori la hectar (10000 m2)

Clasificarea arboretelor după factorul de spaţiere înainte de intervenţie, folosită în special pentru

arborete tinere sau mature, pure şi echiene, până la atingerea unei înălţimi dominante de 25 m.

S% > 20% - arborete cu desimi normale, în care se poate aplica o silvotehnică energică şi

eficace (rărituri de intensităţi mari);

S% : 15-20% - arborete cu relativ dese, în care se poate aplica o silvotehnică tradiţională (cu

rărituri de intensităţi moderate);

S% : 10 – 15 % - arborete dese, instabile, în care este necesară prudenţă în intervenţii, se

recomandă aplicarea unor rărituri;

S% < 10% - arborete excesiv de dese, în care este interzisă, din motive de stabilitate,

executarea răriturilor

Valoarea factorului de spaţiere se consideră că poate fi modificată cu 5% la fiecare intervenţie cu

rărituri şi să se găsească în general în intervalul 20-25%.

Formulă 100

i

eV

V

Vi

Formulă 100%

domH

aS

Formulă 866.0

100

2

3

10000

NN

a


În funcţie de valoarea lui S% după intervenţie răriturile se clasifică în:

Rărituri slabe S% = 15(16)%

Rărituri moderate S% = 19(18-20)%

Rărituri forte (puternice) S% = 22 (25%)

Rărituri foarte puternice S% = 25%

7.10. Calculul posibilității de produse secundare

Posibilitatea este dată de:

posibilitate pe volum - volumul de material lemnos destinat să fie recoltat dintr-o unitate de

producţie, stabilit de amenajament;

posibilitatea pe suprafaţă - suprafaţa parcursă cu lucrări, stabilită prin amenajament.

În funcţie de tipul de produse rezultate în urma recoltării posibilitatea este:

posibilitatea de produse secundare – reprezentată de volumul/suprafaţa rezultată prin

aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor;

posibilitatea de produse principale - reprezentată de volumul/suprafaţa rezultată prin

aplicarea tehnologiilor de regenerare.

În funcţie de perioada pentru care este calculată:

posibilitatea decenală – calculată pentru lucrările de executat în perioada de aplicare a

amenajamentului;

posibilitatea anuală – calculată pentru lucrările de executat anual = posibilitatea decenală /

10 ani.

7.10.1. Calculul posibilității pe volum pentru produsele secundare

Volumul rezultat din degajări este neglijabil

Tabel 14 Borderou de amplasare a masei lemnoase

Lucrarea Posibilitatea anuală (2011)

m3 Curăţiri VaC

Rărituri VaR

Igienă VaI

Total Σ

Vigienă = suprafaţa de parcurs cu lucrări x i ( 1-5 m3/an/ha)

VCurăţiri - Conform tabel calcul volum rezultat din curăţiri


Tabel 15 Tipul de intervenție recomandat în funcție de formația forestieră

Formaţia forestieră Tip recomandat de intervenţie

Molidişuri Forte

Brădete Moderată – forte

Amestecuri de fag cu răşinoase Moderată

Făgete Moderată

Goruneto-făgete Moderată

Gorunete şi stejărete Moderată

7.10.2. Calculul intensităților de intervenție pe volum

La curăţiri intensitatea intervenţiilor se recomandă să fie moderată cu excepţia primelor intervenţii

în molidişuri.

– În borderoul de amplasare a masei lemnoase se va calcula volumul de extras cu intensitatea

corespunzătoare unei intervenţii moderate x cu volumul actual

La rărituri indicii de extragere pe volum se iau in funcţie de recomandările NT 2: tabel folosit si pe

teren

La igienă volumul maxim acceptat este de 5 mc/an/ha


CAPITOLUL 8. ALEGEREA TRATAMENTELOR APLICATE ÎN UNITATEA DE STUDIU

Elementele care intră în alegerea tratamentelor sunt:

1. Formaţii forestiere şi grupe de formaţii.

2. Tipuri de structură: pluriene / relativ pluriene / echiene şi relativ echiene.

3. Categoria de productivitate: superioară şi mijlocie / inferioară.

4. Tipuri de categorii funcţionale – T I – T VI – condiţii staţionale (panta).

Figura 31 Schemă privind alegerea tratamentelor pentru pădurile din România


8.1. Algerea tratementelor în unitățile de gospodărire

Figura 32 Borderou pentru alegerea tratamentelor în U.G.

Figura 33 Descriere parcelară: grupa funcțională Figura 34 Tipizarea categoriilor funcționale


CAPITOLUL 9. CONTROLUL ANUAL AL REGENERĂRILOR

Scopul controlului este de a determina reuşita regenerărilor şi modul în care acestea s-au dezvoltat,

precum şi de a stabili lucrările ce trebuie executate în continuare, în vederea realizării compoziţiei

ţel.

Obiectul controlului este constituit de toate suprafeţele regenerate pe cale naturală, artificială sau

mixtă care nu au realizat starea de masiv.

Perioada de urmărire a regenerărilor prin controlul anual este cuprinsă între momentul declanşării

acestora şi momentul realizării stării de masiv.

Există două etape în realizarea controlului:

1. Etapa I: se referă numai la suprafeţele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor

de codru, în perioada în care seminţişul se află la adăpostul arboretului matern până la

trecerea unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierilor definitive.

Seminţiş natural utilizabil: exemplarele sau grupele de seminţiş care corespund

scopului urmărit pentru regenerarea arboretului, constituite din specii de valoare

potrivit compoziţiei de regenerare, viguroase, fără răni sau cicatrice, bine

conformate, indiferent de vârsta sau înălţimea pe care o au, capabile să se integreze

în viitorul arboret.

Seminţiş natural neutilizabil: se consideră cel format din exemplarele închircite,

vătămate, rău conformate, cu coroane tabulare sau sub formă de umbrelă ori cu alte

defecte sau caracteristici care corespund scopului urmărit.

2. Etapa II: se execută în suprafeţele care se regenerează în totalitate pe cale naturală

(exceptând suprafeţele regenerate în codru grădinărit), mixtă sau artificială şi începe la

trecerea unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierii definitive (în cazul regenerării

naturale) respectiv de la executarea completării regenerării naturale (pentru regenerarea

mixtă) şi de la executarea împăduririlor pentru regenerarea artificială.

În această etapă se urmăreşte modul în care evoluează seminţişul natural, se stabilesc măsuri

pentru aplicarea corectă a tăierilor, natura lucrărilor de ajutorare necesare în vederea conducerii

regenerării naturale în direcţia dorită, precum şi momentul înlăturării complete a arboretului

matern.

Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică complexă prin care se

determină starea regenerărilor şi se stabilesc măsurile necesare a se aplica în

vederea dezvoltării normale a acestora, până la realizarea stării de masiv (N.T.7

privind efectuarea controlului anual al regenerărilor).

Definiție

Determinările efectuate cu ocazia controlului anual al regenerărilor în etapa I vor

sta la baza stabilirii momentului şi intensităţii intervenţiei următoare cu tăieri de

regenerare.

Important


Culegerea datelor de teren se face în suprafeţe de probă dreptunghiulare, de 5m2, sau circulare cu

raza de 1,26m, după cum urmează:

- 10 suprafeţe la hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control mai mici de 3ha;

- 5 la hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control între 3 şi 10ha;

- 2 la hectar în cazul suprafeţelor aflate în control peste 10ha.

Suprafeţele se instalează într-o reţea schematică pornind de la poziţia primei suprafeţe de probă

instalate. Poziţia fiecărei suprafeţe de probă se materializează prin ţăruşi care trebuie să reziste

doar pe parcursul perioadei de control

Figura 33 Model fișă teren pentru etapa I


DATE ESENȚIALE PENTRU SUSȚINEREA PROIECTULUI

1. Localizarea studiului.

2. Caracteristicile fișei de descriere parcelară.

3. Structura generală pe specii.

4. Modul de determinare a fazelor de dezvoltare.

5. Semnificația SUP-urilor.

6. Semnificația categoriilor funcționale.

7. Tipurile de lucrări de îngrijire şi conducere pe faze de dezvoltare.

8. Cele 4 caracteristici ale arboretului utilizate în planificarea decenală.

9. Periodicitatea lucrărilor.

10. Modul de realizare al planificării anuale.

11. Rolul căilor tehnologice de acces.

12. Modalitatea de inventariere a volumului la curăţiri.

13. Modalitatea de calcul a intensitătilor de extras.

14. Utilizarea tabelului de stabilire a intensitătilor prin rărituri.

15. Modalitatea de alegere a tratamentelor.

16. Rolul controlului anual al regenerării etapa I cu completarea fișei.

17. Diferențierea noțiunilor de semințiș natural utilizabil și neutilizabil.

Referat la Silvicultură - Facultatea de Silviculturasilvic.usv.ro/cursuri/proiect_silva.pdf ·...

Documents

Transcript of Referat la Silvicultură - Facultatea de Silviculturasilvic.usv.ro/cursuri/proiect_silva.pdf ·...